În România, a fost prelungită starea de alertă
Pe fondul sporirii numărului de contaminări cu COVID-19, în România a fost prelungită starea de alertă, începând din 17 iulie, pentru încă 30 de zile. Nu poate fi vorba de noi relaxări, au anunțat autoritățile, dar nici nu se introduc noi restricții. Au rămas în vigoare obligativitatea purtării măștii în spațiile publice închise, în spaţiile comerciale, în mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă, respectiv păstrarea distanței fizice. Sunt interzise mitingurile sau demonstraţiile în spaţii deschise.
În interiorul localităţilor este interzisă circulaţia persoanelor în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparţin aceleiaşi familii. Evenimentele private în interior nu pot depăşi 20 de participanți, iar cele private în aer liber 50. Sunt închise restaurantele, dar deschise terasele. Sunt deschise magazinele din mall-uri, dar rămân închise cinematografele și locurile de joacă pentru copii.
Au loc slujbe în interiorul bisericilor, dar cu purtarea măştii și cu respectarea distanţei între persoane. Nu în ultimul rând, sunt suspendate, în continuare, unele zboruri, iar unele puncte terestre de trecere a frontierei rămân închise. În acest context încă restrictiv, înainte de a participa la Consiliul European de la Bruxelles – summit menit să ducă la elaborarea unui buget al blocului comunitar pentru următorii şapte ani, dar și a unui buget de contracarare a efectelor pandemiei de COVID-19 în sfera economică – președintele Klaus Iohannis a dat asigurări că la București vor continua măsurile care să ducă la revigorare economică.
Joi, mai multe proiecte în acest scop au fost aprobate de Executiv. Între altele, este vorba de acordarea de fonduri pentru digitalizare şi instruirea personalului, de care pot beneficia companiile mari, dar şi IMM-urile. Şi tinerii ar urma să primească sprijin pentru afaceri inovatoare, iar pentru înfiinţarea de întreprinderi în mediul rural s-au alocat 200 de milioane de euro. Un alt act normativ adoptat alocă bani pentru sprijinirea ideilor noi de afaceri care sunt propuse de studenţi.
Situația epidemiologică și restricții pentru români în afara granițelor
Cu sute de noi cazuri de infectare cu COVID-19 confirmate zilnic, România este din punct de vedere epidemiologic într-o situație mai complicată ca niciodată de la debutul epidemiei pe teritoriul său. Numărul cazurilor a început să crească odată cu ridicarea parțială a restricțiilor, în urmă cu câteva săptămâni, această situație fiind favorizată de nerespectarea în totalitate și de către toți a măsurilor de siguranță sanitară. În plus, Curtea Constituţională a decis că izolarea la domiciliu, carantina şi internarea nu pot fi impuse doar în baza unui ordin de ministru, aşa cum s-a întâmplat până de curând, chiar dacă persoanele vizate sunt infectate cu noul coronavirus.
La scurt timp, foarte mulți dintre cei confirmați cu noul coronavirus au solicitat și au obținut, pe proprie răspundere, externarea. Pentru a reglementa situația, executivul a promovat un proiect de lege, care, după o tranziţie relativ uşoară în Camera Deputaţilor, a reușit să obțină, cu foarte multe amendamente, și votul în Senat, for decizional în acest caz. Potrivit reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Superioară, legea privind carantina şi izolarea care a rezultat este una de compromis, dar care oferă cadrul legal necesar sistemului medical. În urma situației epidemiologice, românii sunt vizați de restricții în mai multe state europene.
În unele țări, românii trebuie să prezinte la frontieră teste negative recente pentru COVID-19, în timp ce alte state impun din start carantina sau autoizolarea românilor care intră pe teritoriul lor. Condiţiile complete prevăzute de fiecare stat în parte pot fi consultate pe site-ul Ministerului român al Afacerilor Externe, la secţiunea Atenţionări de călătorie Europa COVID-19. Restricțiile impuse de aceste state nu îi vizează doar pe cetățenii români, ci și pe ai altor țări cu risc epidemiologic sporit, iar listele sunt actualizate și modificate periodic.
Inițiativa cetățenească Fără penali în funcții publice
Camera Deputaţilor de la București a adoptat, în această săptămână, în regim de urgență și cu un larg consens politic, propunerea legislativă privind iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, Fără penali în funcţii publice. Aceasta prevede ca cetăţenii condamnaţi la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poate fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în parlament şi în funcţia de preşedinte al României, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării. Propunerea legislativă urmează să intre în dezbaterea Senatului, iar potrivit Constituţiei, pentru a deveni lege, trebuie validată printr-un referendum organizat în 30 de zile de la adoptarea în Camera Superioară.
Decizie a DIICOT în dosarul privind protestul diasporei
La aproape doi ani de la protestul diasporei, din Bucureşti, contra guvernului PSD din epocă, procurorii DIICOT au dat o soluţie parţială în dosarul violenţelor din 10 august: nu sunt probe că a fost vorba de o tentativă de lovitură de stat, aşa cum susţinea Jandarmeria Română, dar nici că ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, aşa cum au reclamat o parte dintre participanţi. Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a declarat că înţelege emoţia generată de această cauză, în spaţiul public apărând mai multe reacţii critice, şi a spus că toate actele de la dosar vor fi analizate cu atenţie în cadrul controlului ierarhic.
În urma intervenţiei forţelor de ordine la mitingul din 10 august 2018, 700 de persoane au reclamat la Parchetul Militar expunerea la gaze lacrimogene, iar peste 100 dintre acestea au prezentat şi certificate medico-legale pentru vătămări corporale, ca urmare a acţiunii jandarmilor. Procurorii au stabilit că au existat situaţii în care forţele de ordine au acţionat cu violenţă nejustificată şi au declinat competenţa Secţiei militare din cadrul Parchetului general.
