Radio România Internațional

Tag: decizii

  • România şi NATO

    România şi NATO

    Întâlnire la Bruxelles între şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, şi noul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, dominată de diferitele dosare de actualitate în relaţiile internaţionale şi de modalităţile de punere în aplicare a deciziilor luate la recentul summit al Alianţei Nord-Atlantice din Ţara Galilor.



    Salutând măsurile adoptate de NATO pentru reasigurarea aliaţilor estici, inclusiv a României, în contextul crizei ucrainiene, Titus Corlăţean a subliniat că România va contribui activ la conturarea reacţiei pe termen lung a Alianţei Nord-Atlantice faţă de situaţia de securitate din Marea Neagră: Am discutat în primul rând paşii pe care trebuie să-i întreprindem în cadrul Alianţei pentru a implementa deciziile politice adoptate la ultimul summit al NATO, în septembrie, în Ţara Galilor. Şi am fost de acord, bineînţeles, că deciziile trebuie să devină operaţionale potrivit celor decise pentru România, în mod special. Sunt importante elemente de comandă şi de control pe teritoriul ţării noastre, avansul pentru constituirea forţei de reacţie rapidă şi, bineînţeles, şi exerciţiile militare comune. Reasigurarea aliaţilor estici din NATO, inclusiv a României, face parte din punerea în practică a acestor măsuri decise la summitul NATO.”



    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a subliniat importanţa fundamentală a relaţiei transatlantice şi a precizat că România, membră a NATO din 2004, este un aliat care susţine consecvent raporturile cu SUA şi Canada. În acelaşi timp, ministrul român a pledat pentru o întărire substanţială a cooperării între Alianţă şi partenerii săi estici, în special Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, şi a reiterat sprijinul constant al Bucureştiului pentru politica NATO a uşilor dechise. Titus Corlăţean: Am discutat despre relaţiile cu partenerii Alianţei, extrem de importante, modul în care cooperăm utilizând deciziile adoptate la summit, cu Georgia, cu Ucraina, mai ales în actualul context de securitate regională, cu Republica Moldova. Şî am subliniat poziţia politică foarte clară a României ca următorul summit, din 2016, să fie un summit al lărgirii.”



    Discuţiile au vizat şi scutul antirachetă al NATO în Europa, în condiţiile în care o parte dintre elementele acestuia vor fi plasate la Deveselu, în sudul României. Conceput pentru a detecta, contracara şi distruge în zbor rachete balistice, rolul scutului este defensiv, dar continuă să fie privit cu suspiciune de Moscova.

  • Decizii strategice în cadrul NATO

    Decizii strategice în cadrul NATO

    Reuniţi la Newport, în Ţara Galilor, aliaţii nord-atlantici au decis ca NATO să aibă o forţă de intervenţie rapidă – formată din mii de militari capabili să intervină în câteva zile în orice zonă — şi, de asemenea, să menţină o prezenţă continuă aeriană, terestră şi navală în ţările din flancul de est, cu mesajul clar că toate statele membre vor fi protejate.



    În ceea ce o priveşte, România va găzdui pe teritoriul său o structură de comandament NATO, a anunţat preşedintele Traian Băsescu la finalul summit-ului, precizând că Bucureştiul are infrastructura necesară pentru un astfel de centru, de dimensiuni acceptabile: “În documente, România figurează ca făcând oferta, dar noi ştim că unul din comandamente va fi pe teritoriul României. Este o ofertă directă a Statelor Unite, făcută la summit de preşedintele Obama – crearea unui centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră, exerciţii şi antrenamente care se vor face împreună cu Flota României şi a Bulgariei. Angajamentul Statelor Unite este să menţină o forţă navală viabilă în Marea Neagră, care să facă tot timpul antrenamente, pregătiri, aplicaţii.”



    Anterior summitului, România aprobase prezenţa, prin rotaţie, a unor aeronave de luptă NATO pe teritoriul său. Este vorba despre avioane de luptă care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO, alături de avioane româneşti, acestea urmând să efectueze acţiuni de poliţie aeriană.



    Traian Băsescu: “Dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul ţării vor putea staţiona şi 200 de militari, piloţi, mecanici, personal de întreţinere al aeronavelor, care să asigure funcţionarea aeronavelor de luptă ale aliaţilor din NATO pentru asigurarea poliţiei aeriene în teritoriul sau în spaţiul de responsabilitate al României.”



    Un mare câştig al summitului este că aliaţii au făcut un efort să recunoască şi să echilibreze percepţia ameninţărilor pe baza căreia ei acţionează împreună. Simona Soare, cercetător la Institutul de Studii Politice şi de Apărare şi Istorie Militară din Bucureşti, despre deciziile privind forţa de reacţie rapidă: S-a decis dislocarea acestui vârf de lance pe teritoriul statelor aliate de pe graniţa de est. Acest lucru este extrem de important pentru ţara noastră, pentru că ea va figura în această nouă configuraţie, această nouă postură strategică pe graniţa de est. Aliaţii au convenit consolidarea acestor graniţe în perspectiva ameninţărilor reprezentate de acţiunile Rusiei în Ucraina. Au recunoscut existenţa unui nou tip de conflict pe care îl numesc războiul hibrid, ameninţările de tip război hibrid cu care se confruntă în momentul de faţă Alianţa pe graniţa de est şi în această perspectivă au adoptat un set de măsuri – The Readiness Action Fund – de aşa natură încât să poată să fie pregătiţi să le contracareze la timp.”



    România va acţiona ca motor regional pentru punerea în aplicare a deciziilor summit-ului în parteneriat cu SUA şi alţi aliaţi, pentru creşterea coordonării regionale între aliaţi, dar şi ca susţinător al partenerilor estici. Dacă securitatea României este mai puternică, securitatea regiunii va fi mai puternică”, consideră Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice. Oficialul român a subliniat necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de liderii aliaţi, în special în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei SUA şi NATO în România, inclusiv prin materializarea structurii de comandament aliat şi a cooperării navale Aliate intensificate la Marea Neagră.



    Cum au fost primite la Moscova deciziile luate la summit? Corespondentul Radio România în Federaţia Rusă, Alexandr Beleavschi, despre nemulţumirea exprimată de oficiali ruşi: NATO şi Statele Unite continuă politica de tensionare a relaţiilor cu Rusia, fapt demonstrat inclusiv de agenda summit-ului de la Newport, care vizează creşterea capacităţii de luptă a Alianţei, intensificarea pe termen lung a activităţilor militare, măsurile care vor asigura o prezenţă pe termen lung a trupelor NATO în Europa de Est, creşterea capacităţii forţelor de reacţie rapidă, prin înfiinţarea de noi baze în estul Europei, amplificarea – aceasta în mod concret – a prezenţei în ţările baltice, inclusiv în Estonia, şi precizarea planurilor militare ale Alianţei. Un alt factor este, de asemenea, dezvoltarea scutului global antirachetă al Statelor Unite şi NATO, care – după cum a precizat un oficial rus, este vorba de ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Grusko – pune în pericol stabilitatea strategică şi cea globală.”



    Extinderea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord spre est constituie o încercare de a atrage Rusia într-o nouă cursă a înarmării, a declarat vicepremierul rus Dmitri Rogozin, în timpul unei întrevederi cu studenţi ai Universităţii de la Tula. Rogozin a evocat, în context, o pildă vânătorească: cu cât mai aproape este bârlogul ursului, cu atât mai mari sunt riscurile de a da nas în nas cu ursul, ceea ce nu promite nimic bun pentru vânător.

  • România-Moldova, o relaţie matură şi concretă

    România-Moldova, o relaţie matură şi concretă

    Premierul Republicii Moldova, Iurie Leanca a facut, marti, o vizita-surpriza in Romania, prima de la numirea sa in functia de sef al guvernului de la Chisinau. El s-a intalnit, la Bucuresti, cu omologul roman, Victor Ponta, pe care l-a invitat sa asiste, la 27 august, când este sarbatorita independenta Republicii Moldova faţă de fosta URSS (in 1991), la începerea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi (Romania)-Ungheni (Republica Moldova). La eveniment ar urma să ia parte şi Guenther Oettinger, comisarul european pentru energie. Iurie Leanca : “Sunt convins ca discutiile pe care le-am avut ne vor permite ca pe 27 august, atunci cand vom sarbatori, la Chisinau, Ziua Independentei, impreuna cu domnul prim-ministru si in prezenta comisarului UE pentru energie, sa putem lansa constructia gazoductului Iasi – Ungheni”.



    In afara interconectarii energetice moldo-romane, care va oferi Republicii Moldova o alternativa la sursele de energie din spatiul CSI, cei doi demnitari au discutat şi despre refacerea unor poduri peste raul de frontiera Prut, poduri distruse în cel de-al doilea război mondial. Proiectele pe această temă ar putea fi analizate şi într-o viitoare şedinţă comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău.



    Perpetuind un deziderat al relatiilor bilaterale fratesti (Republica Moldova, cu o populatie din care 65% sunt etnici romani, reprezinta, oarecum, teritoriul provinciei istorice romanesti Basarabia), premierii Ponta si Leanca au convenit că relatia dintre Romania si Republica Moldova trebuie sa treaca de la stadiul declaratiilor frumoase, care nu au lipsit in ultimii 20 de ani, la lucruri concrete.



    Pe de alta parte, seful Executivului de la Bucuresti a reiterat sprijinul ferm al Romaniei pentru obiectivele de integrare europeana ale Republicii.Moldova. Victor Ponta: ”Summitul UE de la Vilnius, din aceasta toamna, va fi un moment extrem de important si sunt absolut convins ca pentru Republica Moldova deciziile adoptate acolo din partea UE vor fi deciziile cele mai bune. “



    La summitul din capitala Lituaniei, Republica Moldova aşteaptă parafarea acordului de acordului de asociere la UE şi discutarea noii etape privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea. Potrivit ambilor premieri, discutiile de la Bucuresti au fost pragmatice si au demonstrat existenta unor puncte de vedere comune care vor sta, in continuare, la baza relatiilor dintre cele doua state.