Le parcours de Mme Sevil Shhaideh, la nomination surprise du PSD à la tête du gouvernement, ses qualités, ses vulnérabilités sont examinées sous toutes les coutures, aujourd’hui encore, par les grands journaux roumains. Mais ses derniers s’attardent aussi sur la condition posée par la Russie pour normaliser ses relations avec la Moldova et, pas en dernier lieu, emmènent leurs lecteurs dans un endroit insolite — le désert roumain.
Sugestia gastronomică a acestei ediţii vine de la prunele dulci şi zemoase, adunate în această perioadă când temperaturile coboară tot mai accentuat, iar ploile ne amintesc că ne aflăm în plină toamnă.
Găluştile cu prune sau gomboţii cu prune, aşa cum li se spune în Transilvania, reprezintă un desert uşor de preparat. Avem nevoie de un kg de prune, de un kg de cartofi sau de una, două căni de făină, de un ou, de pesmet, zahăr, scorţişoară, ulei şi sare. La reţeta cu cartofi, începem prin a pune cartofii la fiert în coajă, iar în apă adăugăm şi puţină sare. După fierbere, îi decojim şi îi transformăm în pireu pe care îl lăsăm să se răcească, apoi adăugăm puţină făină şi gălbenuşul unui ou şi frământăm până obţinem un un amestec având consistenţa unui aluat pe care îl întindem şi îl împărţim în pătrăţele. Învelim prunele în aluat şi formăm bile pe care le punem, pe rând, într-un vas cu apă clocotită. Lăsăm bilele să fiarbă până când acestea se ridică la suprafaţă. Le luăm cu o spumieră, le scurgem puţin, după care le tăvălim în pesmet amestecat cu zahăr şi le pudrăm cu scorţisoară.
Sugestia gastronomică a acestei ediţii vine de la prunele dulci şi zemoase, adunate în această perioadă când temperaturile coboară tot mai accentuat, iar ploile ne amintesc că ne aflăm în plină toamnă.
Găluştile cu prune sau gomboţii cu prune, aşa cum li se spune în Transilvania, reprezintă un desert uşor de preparat. Avem nevoie de un kg de prune, de un kg de cartofi sau de una, două căni de făină, de un ou, de pesmet, zahăr, scorţişoară, ulei şi sare. La reţeta cu cartofi, începem prin a pune cartofii la fiert în coajă, iar în apă adăugăm şi puţină sare. După fierbere, îi decojim şi îi transformăm în pireu pe care îl lăsăm să se răcească, apoi adăugăm puţină făină şi gălbenuşul unui ou şi frământăm până obţinem un un amestec având consistenţa unui aluat pe care îl întindem şi îl împărţim în pătrăţele. Învelim prunele în aluat şi formăm bile pe care le punem, pe rând, într-un vas cu apă clocotită. Lăsăm bilele să fiarbă până când acestea se ridică la suprafaţă. Le luăm cu o spumieră, le scurgem puţin, după care le tăvălim în pesmet amestecat cu zahăr şi le pudrăm cu scorţisoară.
Dacă veţi călători în partea sudică a Transilvaniei, acolo unde întâlnim satele şi bisericile fortificate săseşti şi dacă veţi studia meniurile restaurantelor şi pensiunilor, veţi sesiza câtvea preparate care ţin de cultura gastronomică a saşilor, etnici germani care s-au stabilit aici în urmă cu un mileniu. Saşii au adus cu ei tradiţiile ţinuturilor de origine, inclusiv obiceiurile lor culinare, influenţând astfel gastronomia zonei. Cartofii, carnea de vită şi de porc sunt ingredientele de bază ale multor preparate. Tăiţeii de casă, aluaturile de plăcintă, carnea şi slănina afumată, cârnaţii reprezintă alte amprente ale populaţiei săseşti din Transilvania.
În repertoriul gastronomic al saşilor transilvăneni figurează supa de vişine şi supa de mere, mâncăruri destul de neobişnuite pentru majoritatea românilor. De exemplu, pentru a prepara o supă de mere avem nevoie de 8 … 10 mere acrişoare, 2 linguri de făină, 2 linguri de zahăr, 100 de mililitri de smântână. Se mai poate adăuga puţină scorţişoară. Merele trebuie curăţate de coajă şi de seminţe, apoi tăiate în cubuleţe şi puse la fiert în 2 litri de apă, împreună cu zahărul şi cu puţină sare. După ce au fiert, iar aceasta se întâmplă cam într-un sfert de oră, merele trebuie pasate. Separat facem un amestec dintr-un gălbenuş de ou, făină şi smântână, amestec pe care îl turnăm în zeama în care se află merele pasate şi, pentru puţin timp, se lasă la foc mic, amestecându-se în vederea omogenizării compoziţiei. La sfârşit se poate adăuga puţin vin alb. Se serveşte rece.
Din mere se pot obţine şi multe deserturi, precum plăcinta sau tartele. Vă propunem însă un preparat spectaculos şi foarte uşor de realizat – mărul copt la cuptor. Se iau câteva mere mai mari astfel încât să încapă într-o tavă de cuptor sau într-un vas termorezistent. Trebuie să scobim merele pentru a le îndepărta seminţele. Umplem apoi interiorul lor cu bucăţi mici de măr, gutuie sau banană, pe care a fost presărată puţină scorţişoară. În interiorul merelor turnăm puţină miere, iar apoi le introducem la cuptor. Nu vom aştepta mult şi, în momentul în care vedem că merele s-au rumenit, le putem servi. Datorită aspectului, au un succes deosebit, mai ales în rândul copiilor.
Dacă veţi călători în partea sudică a Transilvaniei, acolo unde întâlnim satele şi bisericile fortificate săseşti şi dacă veţi studia meniurile restaurantelor şi pensiunilor, veţi sesiza câtvea preparate care ţin de cultura gastronomică a saşilor, etnici germani care s-au stabilit aici în urmă cu un mileniu. Saşii au adus cu ei tradiţiile ţinuturilor de origine, inclusiv obiceiurile lor culinare, influenţând astfel gastronomia zonei. Cartofii, carnea de vită şi de porc sunt ingredientele de bază ale multor preparate. Tăiţeii de casă, aluaturile de plăcintă, carnea şi slănina afumată, cârnaţii reprezintă alte amprente ale populaţiei săseşti din Transilvania.
În repertoriul gastronomic al saşilor transilvăneni figurează supa de vişine şi supa de mere, mâncăruri destul de neobişnuite pentru majoritatea românilor. De exemplu, pentru a prepara o supă de mere avem nevoie de 8 … 10 mere acrişoare, 2 linguri de făină, 2 linguri de zahăr, 100 de mililitri de smântână. Se mai poate adăuga puţină scorţişoară. Merele trebuie curăţate de coajă şi de seminţe, apoi tăiate în cubuleţe şi puse la fiert în 2 litri de apă, împreună cu zahărul şi cu puţină sare. După ce au fiert, iar aceasta se întâmplă cam într-un sfert de oră, merele trebuie pasate. Separat facem un amestec dintr-un gălbenuş de ou, făină şi smântână, amestec pe care îl turnăm în zeama în care se află merele pasate şi, pentru puţin timp, se lasă la foc mic, amestecându-se în vederea omogenizării compoziţiei. La sfârşit se poate adăuga puţin vin alb. Se serveşte rece.
Din mere se pot obţine şi multe deserturi, precum plăcinta sau tartele. Vă propunem însă un preparat spectaculos şi foarte uşor de realizat – mărul copt la cuptor. Se iau câteva mere mai mari astfel încât să încapă într-o tavă de cuptor sau într-un vas termorezistent. Trebuie să scobim merele pentru a le îndepărta seminţele. Umplem apoi interiorul lor cu bucăţi mici de măr, gutuie sau banană, pe care a fost presărată puţină scorţişoară. În interiorul merelor turnăm puţină miere, iar apoi le introducem la cuptor. Nu vom aştepta mult şi, în momentul în care vedem că merele s-au rumenit, le putem servi. Datorită aspectului, au un succes deosebit, mai ales în rândul copiilor.
La place de la Roumanie en Europe et dans le monde, de même que l’approche du pays en matière de politique extérieure intéresse notamment la presse écrite bucarestoise du jour. JURNALUL NATIONAL analyse la rencontre lundi du président roumain, Traian Basescu, avec les ambassadeurs en poste à Bucarest. L’occasion d’évoquer une fois de plus le dossier sans solution depuis deux ans — « l’accès (de la Roumanie) à l’espace Schengen, bloqué pour des raisons politiques », selon le journal qui cite le chef de l’Etat. Ce dernier a d’ailleurs « appelé les Européens à revenir à une approche technique du dossier ». Bucarest espère que la demande d’adhésion de la Roumanie et de la Bulgarie à l’espace sans passeport soit examinée par le Conseil Justice et Affaire intérieures de l’UE, en mars prochain. Si l’organisme donne son feu vert, « les frontières maritimes et aériennes feront partie de Schengen à compter du dernier dimanche du mois de mars, tandis que les frontières terrestres y seront intégrées vers la fin de l’année », lit-on encore dans JURNALUL NATIONAL.
ADEVARUL regarde, lui, un peu plus loin que l’Europe et s’interroge « ce que l’armée roumaine fait au Mali ». Le journal publie un entretien avec le colonel de réserve Ion Petrescu, militaire qui a fait ses preuves dans de nombreuses missions internationales, dont en Afghanistan. L’homme estime que « la Roumanie a ‘le devoir moral’ de participer aux opérations, prouvant sa solidarité avec les autres Etats membres de l’UE et de l’OTAN ». Il exclut pourtant que « les militaires roumains participent directement aux combats et affirme que la Roumanie y dépêchera vraisemblablement des spécialistes qui aident à la formation » des militaires maliens.
L’encre ne cesse de couler également à propos de la crise des otages d’In Amenas, lors de laquelle une quarantaine de ressortissants étrangers ont perdu la vie, dont deux Roumains. ROMANIA LIBERA voudrait savoir « qui est le coupable pour l’échec du sauvetage des deux otages roumains » et témoigne d’un « échange de répliques sans ménagements » entre Bucarest et Alger. Le ministère roumain des Affaires étrangères avait mis en cause ses homologues algériens pour leur « mauvaise communication ». « Il n’y a pas eu d’erreur de communication de la part de l’Algérie. (…) Notre position est claire — pas de négociations avec les terroristes. Nous n’avons rien à nous reprocher », a réagi l’ambassadeur algérien Habib Hamraoui.
Au-delà des controverses, « le massacre du désert », comme l’appelle ADEVARUL, met sur la table de nouvelles cartes que devra gérer la diplomatie roumaine. Dans son éditorial, ADEVARUL estime que le ministère spécialisé devra s’adapter à une nouvelle donne, « l’émigration des Roumains, devenue un phénomène de masse depuis 10 ou 15 ans ». Alors que, selon les estimations, un « dixième de la population vit au-delà des frontières du pays », la diplomatie devra apprendre à les approcher d’une manière efficace et concrète et laisser de côté les discours « lacrymogènes-patriotiques ». « Nous vivons dans un monde où, si au cœur du Sahara quelque chose se passe mal, il est très possible que des Roumains aient besoin de l’assistance de Bucarest », conclut ADEVARUL.