Radio România Internațional

Tag: dezvoltare durabila

  • Concluzii ale reuniunii ministeriale a G20 prezentate în PE

    Concluzii ale reuniunii ministeriale a G20 prezentate în PE

    În luna iulie, în Brazilia, a avut loc Reuniunea ministerială a G20 de la Rio de Janeiro și lupta împotriva inegalității. Cu această ocazie, membrii G20 au semnat prima declarație multilaterală care se concentrează pe inegalități. Uniunea Europeană a subliniat necesitatea de a ancora mai ferm această declaraţie în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, de a se concentra pe inegalitatea multidimensională a veniturilor și de a măsura activ inegalitatea.

    Rezultatele reuniunii ministeriale a G20 de la Rio și lupta împotriva inegalității au fost prezentate Parlamentului European, pe 17 septembrie, de Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate.

    „Combaterea inegalității rămâne urgentă, deoarece aceasta este legată de multe dintre provocările abordate de agenda 2030. Declarația adoptată la Rio reafirmă importanța reducerii inegalităților pentru atingerea tuturor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

    Europa trebuie să continue să conducă progresul către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și să asigure implementarea lor urgentă. Reducerea inegalităților globale este o prioritate majoră care modelează colaborarea Uniunii Europene cu țările partenere, inclusiv prin inițiativa Global Gateway.

    Comisia Europeană susține pe deplin necesitatea intensificării eforturilor de combatere a foametei și sărăciei atât la nivel intern, cât și global. În acest context, președintele von der Leyen s-a angajat, în cadrul ghidurilor sale politice recente, să lanseze prima strategie anti-sărăcie a Uniunii Europene. De asemenea, Uniunea Europeană plănuiește să se alăture Alianței Globale Împotriva Foametei și Sărăciei la summitul G20 din luna noiembrie.”

  • O perspectivă europeană asupra dezvoltării sustenabile

    O perspectivă europeană asupra dezvoltării sustenabile

    În ediția de iarnă a revistei academice Romanian Journal of European Affairs a fost publicat un articol care analizează subiectul economiei circulare. Contribuția, semnată de prof. univ. dr. Florin Bonciu, abordează contracararea efectelor schimbărilor climatice din  două perspective diferite, complementare. Prima dintre acestea este perspectiva globală, iar cea de-a doua este cea a Uniunii Europene. Necesitatea de a răspunde modificărilor climei este strâns legată de desfășurarea activităților care pot să contribuie la dezvoltarea durabilă, așa cum este înțeleasă prin obiectivele identificate de Organizația Națiunilor Unite.

    În cadrul articolului este sugerat un mix de politici între abordarea propusă de economia circulară, respectiv de ESG (mediu, social, guvernanță), pentru a eficientiza răspunsul dat schimbărilor climatice. Acest lucru este posibil. În ultimul sfert de secol, așa cum arată autorul, Uniunea Europeană a fost un actor important în identificarea și implementarea de instrumente relevante pentru dezvoltarea durabilă. Având în vedere acțiunea sa inovatoare în acest domeniu, Uniunea Europeană este bine poziționată pentru a eficientiza strategiile, instrumentele și mecanismele necesare pentru a face din Europa primul continent neutru climatic până în 2050.

    Textul complet al articolul este disponibil în limba engleză, la adresa: http://rjea.ier.gov.ro/.

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Serviciul Afaceri Europene

  • Măsuri pentru eficientizare energetică

    Măsuri pentru eficientizare energetică

    La începutul unui an electoral jalonat de toate cele patru tipuri de alegeri care se pot organiza în România, ministrul Mediului, liberalul Mircea Fechet, e printre cei mai vizibili și, cel puțin aparent, cei mai întreprinzători politicieni. Adept declarat al eficientizării energetice, el a anunțat că bugetul propus pentru programul-pilot “Rabla pentru sobe” este de 500 de milioane de lei.



    Finanţarea se acordă pentru dispozitivele cu randament de minimum 80% şi emisii mici de poluanţi, iar programul este menit să le reducă românilor cheltuielile cu încălzirea şi să diminueze poluarea. Beneficiari sunt oamenii din comunele celor 28 de judeţe din zona montană a ţării. Ministerul va finanţa 70% din costurile unei astfel de sobe, dar nu mai mult de 10.000 lei de persoană.



    Din datele oficiale citate de ministru, joi, într-o intervenție în direct la Radio România, eficienţa medie a sobelor care folosesc biomasă solidă, lemn cu precădere, este între 20 şi 40%, în funcţie de cât e soba de veche şi cât de priceput a fost meşterul care-a zidit-o. Astăzi, spune Fechet, există tehnologii ce pot să transforme 80% dintr-un buştean în căldură şi doar 20% în fum. Va fi, astfel, o presiune mai mică pe fondul forestier, pentru că una este să arzi trei căruţe cu lemne şi alta este să arzi o singură căruţă fiindcă ai o sobă eficientă, și bineînţeles că vom avea toţi un aer mai curat – susține ministrul.



    El a mai promis că Programul “Casa Verde Fotovoltaice” va avea pentru acest an un buget de două miliarde de lei şi că autorităţile nu se vor opri decât atunci când vor fi astfel de panouri şi pe ultimul acoperiş din țară. Tot pentru Radio România, Mircea Fechet recunoaște că, deocamdată, nu a găsit o soluţie pentru acoperişurile blocurilor, fiindcă acestea sunt vechi, sunt un spaţiu comun și e greu de stabilit care dintre locatari are dreptul să beneficieze primul de potențiala producție de energie. Ministrul spune că prioritare sunt acum acoperişurile caselor, supermarketurilor şi halelor, după care promite să caute soluţii pentru a se putea instala panouri fotovoltaice și pe şarpantele blocurilor.



    Un alt program, e adevărat, într-o fază incipientă — mai anunță titularul de la Mediu -, este “Rabla la tractoare şi maşini agricole”, care-și propune, pe baza unui ajutor de maximum 30.000 euro pentru fiecare fermier, să finanțeze achiziţia de utilaje noi.



    Tot săptămâna aceasta, ministrul Fechet a participat, la Bruxelles, alături de omologii săi din celelalte țări membre ale Uniunii Europene, la Consiliul de Mediu, organizat de preşedinţia semestrială belgiană. El a declarat acolo că România s-a aliniat eforturilor Uniunii de promovare a circularităţii în economie și altor obiective de dezvoltare durabilă, care contribuie la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.







  • Retrospectiva săptămânii 17.09 – 23.09.2023

    Retrospectiva săptămânii 17.09 – 23.09.2023


    Președintele Klaus Iohannis la ONU


    Regiunea extinsă a Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei – a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, în intervenţia sa în cadrul celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Vorbind de la tribuna Națiunilor Unite, șeful statului a apreciat că “acest război a demonstrat că Marea Neagră necesită mai multă atenţie la nivel global, fiind de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică”. Klaus Iohannis a cerut, în același timp, Rusiei să deblocheze transportul grânelor ucrainene pe Marea Neagră și a acuzat Moscova că adâncește criza alimentară mondială. Subiectul cerealelor ucrainene a fost abordat și în cadrul unei întrevederi cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi vicepremierul bulgar, Mariya Gabriel. Șeful statului român a afirmat că au fost găsite soluţii pentru gestionarea exporturilor cerealelor ucrainene, anume crearea unui sistem de autorizare, astfel încât fermierii din România să nu fie afectaţi. În discursul susținut în fața liderilor mondiali prezenți la Adunarea Generală a ONU, Klaus Iohannis a mai spus că România este preocupată de efectele schimbărilor climatice, ale poluării, dar şi de insecuritatea energetică şi face eforturi vizibile pentru combaterea acestora.



    România şi ţintele de dezvoltare durabilă


    La New York, preşedintele României a avut o intervenţie și în cadrul Summitului privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, desfăşurat în marja Adunării Generale a ONU. Cu acest prilej, a precizat că România şi-a atins, deja, 62% din ţintele naţionale ale implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă, făcând progrese semnificative în ceea ce priveşte obiectivele asociate protecţiei mediului şi limitării schimbărilor climatice. Preşedintele le-a transmis celor prezenţi că România le este un partener în construirea unei societăţi şi a unei economii durabile și a atras atenţia că în cei şapte ani rămaşi până în 2030 comunitatea internaţională trebuie să-şi intensifice cooperarea, deoarece acţiunile generatoare de rezultate nu sunt posibile fără unitate, solidaritate şi implicare puternică în cadrul multilateral.



    Proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, în dezbatere publică


    Ministerul român de Finanţe a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, negociat timp de aproape două luni de cele două componente ale coaliției guvernamentale, PSD și PNL. Proiectul, pentru care Guvernul își va asuma răspunderea, prevede că microîntreprinderile vor fi taxate cu 1% dacă realizează venituri mai mici de 60.000 de euro. Dacă depăşesc acest nivel, vor fi impozitate cu 3%. Acelaşi procent se aplică şi companiilor din domeniul software, editare jocuri calculator, activităţi juridice sau asistenţă medicală. De asemenea, angajaţii din construcţii şi industria alimentară vor plăti asigurări de sănătate, iar IT-iştii vor plăti impozit pe venit pentru sumele de peste 10.000 de lei (echivalentul a circa 2.000 de euro). Se instituie şi un impozit minim pe cifra de afaceri pentru marile companii, iar pentru bănci este prevăzută o taxare suplimentară de 1%.


    Taxa pe valoarea adăugată va creşte pentru locuinţe, instalarea de panouri fotovoltaice, în cazul livrării berii fără alcool şi a alimentelor cu un conţinut ridicat de zahăr. Se va majora acciza la tutun şi alcool, iar de la începutul anului viitor, fiscul va încasa 70% din veniturile care nu pot fi justificate. Tichetele de vacanţă se majorează la 1.600 lei de anul viitor, dar se vor acorda doar angajaţilor din sistemul bugetar cu venituri care nu depăşesc 8.000 lei net. La capitolul reducerea cheltuielilor, documentul prevede diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de secretar de stat, desfiinţarea posturilor vacante şi limitarea posturilor de conducere atât în aparatul public, cât şi în instituţiile autonome cu capital de stat. Autorităţile susțin că noile prevederi vor reuşi să diminueze deficitul bugetar şi să elimine riscul pierderii unor fonduri europene de miliarde de euro.



    Moțiune simplă împotriva minstrului Sănătății


    În Camera Deputaţilor de la Bucureşti a fost respinsă, în această săptămână, moţiunea simplă depusă de opoziţie împotriva ministrului Sănătăţii, social-democratul Alexandru Rafila. Documentul, semnat de 56 de reprezentanţi ai USR şi ai partidului Forţa Dreptei, a fost dezbătut în şedinţa de luni a Camerei și votat miercuri. Iniţiatorii îi reproşează ministrului modul în care gestionează sistemul sanitar, în special în privinţa înfiinţării unor spitale noi. Ei mai susţin că Rafila refuză de peste doi ani să emită normele de aplicare a Legii privind infecţiile nosocomiale şi că a distrus programul naţional anticancer. Ministrul Sănătăţii – primul reprezentant al Guvernului care se confruntă cu o moţiune simplă din partea opoziţiei în acest început de sesiune legislativă – a respins toate acuzaţiile şi i-a acuzat pe semnatari de demagogie.



    Festivalul Internațional George Enescu


    La București sunt ultimele zile ale ediției a XXVI-a a Festivalului Internaţional George Enescu. Timp de aproape o lună, pe scene au urcat peste 3.500 de artişti, care au evoluat în 90 de concerte. Printre tematicile acestei ediţii se numără cea dedicată marilor orchestre ale lumii, cea a recitalurilor, tematica orchestrelor româneşti şi cea adresată familiilor şi copiilor. Generozitatea prin muzică a fost motto-ul anul acesta, a precizat noul director al artistic al festivalului, maestrul dirijor Cristian Măcelaru, citându-l pe George Enescu: “În artă, în literatură, în muzică nimic nu este al tău decât atunci când îl dai altcuiva”, iar acest schimb este ceea ce creează arta.






  • România şi ţintele de dezvoltare durabilă

    România şi ţintele de dezvoltare durabilă

    România şi-a atins deja 62% din ţintele naţionale
    ale implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă, a afirmat
    preşedintele român Klaus Iohannis în cadrul unui summit în marja celei de-a
    78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York. El a prezentat date din
    Raportul Naţional Voluntar privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă din 2023
    şi a subliniat că România a făcut progrese semnificative în ceea ce
    priveşte ODD-urile asociate protecţiei mediului şi limitării schimbărilor
    climatice. Preşedintele a menţionat dezvoltarea suplimentară a
    structurilor instituţionale pentru implementarea acestor obiective, formarea
    experţilor în domeniu şi stabilirea setului naţional de indicatori de
    dezvoltare durabilă. El a precizat că România a adoptat, de asemenea, strategii
    eficiente şi în ceea ce priveşte mitigarea şi adaptarea la schimbările
    climaterice, precum şi o economie circulară şi elemente de educaţie în ceea ce
    priveşte schimbările de mediu, toate acestea reprezentând zone de prioritate
    pentru administraţia de la Bucureşti.

    Totodată,
    preşedintele le-a transmis celor prezenţi că România le este un partener
    în construirea unei societăţi şi a unei economii durabile. Klaus Iohannis a atras atenţia că în cei şapte ani rămaşi până în 2030 comunitatea internaţională
    trebuie să-şi intensifice cooperarea deoarece acţiunile generatoare de
    rezultate nu sunt posibile fără unitate, solidaritate şi implicare puternică în
    cadrul multilateral. Trebuie să consolidăm în continuare Sistemul de
    Dezvoltare al ONU, să monitorizăm mai bine implementarea ODD-urilor şi să
    fundamentăm politicile de dezvoltare pe ştiinţă şi date de calitate, a punctat
    preşedintele român.

    În
    septembrie 2015, România a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un
    program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal,
    care promovează echilibrul între dimensiunile economică, socială şi de mediu.
    Prin acest demers, România s-a alăturat unui grup de 192 de state membre ale
    ONU care şi-au stabilit 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, între care
    eradicarea sărăciei extreme, a foametei, combaterea inegalităţilor şi a
    injustiţiei, asigurarea unui echilibru între consum şi producţie, energie
    curată şi la preţuri accesibile şi acţiuni climatice în vederea protejării
    planetei. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti arată că, în calitate
    de membru al Uniunii Europene, România contribuie la îndeplinirea Obiectivelor
    de Dezvoltare Durabilă şi la nivel internaţional, prin sprijinul pe care îl
    acordă altor ţări, prin intermediul asistenţei oficiale pentru dezvoltare


  • UE îşi reafirmă angajamentul față de realizarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă

    UE îşi reafirmă angajamentul față de realizarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă

    Analiza transmisă acum de Uniunea Europeană oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care acțiunile forului comunitar pe plan intern și extern contribuie la realizarea celor 17 obiective pentru dezvoltare durabilă trasate de Naţiunile Unite, atât în cadrul Uniunii, cât și în țările partenere din întreaga lume.

    Potrivit celor mai recente date furnizate de Eurostat, Uniunea Europeană a înregistrat progrese în ceea ce privește realizarea majorității obiectivelor de dezvoltare durabilă.
    Cele mai mari progrese au fost înregistrate la asigurarea unor condiții de muncă decente și a creșterii economice, reducerea sărăciei și promovarea păcii, a securității și a unor societăți și instituții favorabile incluziunii.

    În cazul educației și formării, Uniunea a înregistrat progrese semnificative la capitolul educaţiei timpurii.

    În ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă decente pentru toți și a creșterii economice, între anii 2014 şi 2019 economia europeană a creat aproape 15 milioane de locuri de muncă. Tendința pozitivă s-a estompat însă în 2020 din cauza pandemiei, dar apoi economia Uniunii s-a redresat puternic, ajungând la o rată de ocupare a forței de muncă de aproape 75%.

    Pentru a realiza progrese în ceea ce privește acțiunile climatice, Uniunea Europeană a creat un nou cadru de reglementare.

    Pentru combaterea discriminării, Comisia a adoptat Planul de acțiune al Uniunii pentru combaterea rasismului, Cadrul strategic pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor, Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ, Strategia Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești și Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030.

    Pentru a contribui la crearea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii, Comisia Europeană a stabilit o nouă Strategie privind uniunea securității, care urmărește să combată violența, abuzurile și traficul de persoane, criminalitatea organizată și terorismul.

    Uniunea Europeană continuă, de asemenea, să îşi sprijine partenerii internaţionali în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă în întreaga lume.


  • Oamenii și planeta nu își pot permite să piardă încă un deceniu

    Oamenii și planeta nu își pot permite să piardă încă un deceniu

    La opt ani de la lansarea Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, crizele globale multiple și interconectate cu care ne confruntăm în prezent sunt un risc semnificativ pentru însăși viabilitatea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). Cu toate acestea, în contextul crizelor multiple, ODD rămân pentru noi un far și o busolă, fiind unica viziune universală pentru pace, prosperitate socioeconomică și durabilitate a mediului de care dispunem. Nepunerea în aplicare a principiilor ODD privind incluziunea socială, energia curată, accesul universal la servicii publice și consumul și producția responsabile va duce la și mai multe crize și rivalități geopolitice. Nepunerea în aplicare a ODD va fi, de asemenea, dăunătoare pentru întreprinderi și pentru competitivitate în viitor: potrivit celui mai recent raport al Forumului Economic Mondial, crizele de mediu și sociale vor domina riscurile globale în anii următori.



    În perioada 17‑19 iulie, o delegație a Comitetului Economic și Social European (CESE) va participa la Forumul politic la nivel înalt de la New York — un eveniment esențial pentru punerea în aplicare a ODD. Pentru prima dată, UE va prezenta o revizuire voluntară la nivelul UE a progreselor înregistrate în cadrul Agendei 2030 — la care CESE a contribuit prin furnizarea opiniilor colective ale societății civile.



    Cum putem valorifica această ocazie, în calitate de societate civilă organizată, pentru a ne asigura că ODD redobândesc un rol central în agenda politică? Cum își face auzită vocea CESE?



    Deși recunoaștem poziția de lider a UE în contextul global, avem nevoie și dorim ca UE să investească și mai mult în credibilitatea ODD și să conducă eforturile internaționale de accelerare a punerii în aplicare a ODD. Întrucât geopolitica a devenit mai complexă, iar știrile false și dezinformarea se răspândesc, sunt în joc nu numai ODD, ci și democrația noastră în general.



    În cadrul evenimentelor conexe și a reuniunilor bilaterale cu funcționari ONU de la cel mai înalt nivel, cu reprezentanți ai diferitelor Grupuri majore și cu alte părți interesate de pe teren, vom transmite mesaje puternice cu privire la importanța asigurării unei implicări structurate și semnificative a grupurilor societății civile, a organizațiilor de tineret, a grupurilor de femei, a întreprinderilor și a sindicatelor, ca element‑cheie pentru stimularea progresului ODD. Coerența politicilor și o strategie globală privind ODD sunt, de asemenea, esențiale.



    În anii următori, până în 2030, CESE este pregătit să își joace în continuare rolul de a accelera punerea în aplicare a agendei și de a-și consolida rolul ca spațiu de colaborare între societatea civilă și factorii de decizie politică. Oamenii și planeta nu își pot permite să piardă încă un deceniu. Mai sunt doar șapte ani până în 2030 — lumea trebuie condusă în direcția cea bună. Trebuie să ne angajăm cu adevărat într-o tranziție justă și să nu lăsăm pe nimeni în urmă în această călătorie. Nu este o sarcină care trebuie lăsată generațiilor viitoare și nici o misiune care trebuie lăsată la latitudinea guvernelor viitoare. Aceasta este o sarcină pentru prezent. Este sarcina celor responsabili în acest moment. Nu este timp de pierdut! (articol de opinie, autori Oliver Röpke, președintele CESE – Comitetul Economic şi Social European; Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului CESE)


  • Eurostat: progrese înregistrate de UE în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă

    Eurostat: progrese înregistrate de UE în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă

    Dezvoltarea durabilă se află de mult timp în centrul politicilor europene. Uniunea Europeană s-a angajat pe deplin să pună în aplicare Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele 17 obiective adoptate de Organizația Națiunilor Unite în anul 2015.

    Publicația la care ne referim acum este a șaptea dintr-o serie de monitorizări anuale lansate de Centrul European de Statistică Eurostat în anul 2017.

    Iată principalele constatări:

    Uniunea Europeană a înregistrat cele mai mari progrese în direcția asigurării muncii decente și a creșterii economice. Anul trecut, rata de ocupare a forței de muncă în UE a atins un nou record, de 74,6 %, în timp ce rata șomajului de lungă durată a scăzut, de asemenea, la un nou nivel record.

    S-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea sărăciei și îmbunătățirea egalității de gen. Ponderea persoanelor afectate de costurile suplimentare pentru locuință a scăzut din 2015, iar câștigurile salariale ale femeilor se apropie acum de cele ale bărbaților.

    S-au înregistrat, de asemenea, progrese la capitolul reducerii inegalităţilor, educația de calitate, promovarea păcii și a securității personale pe teritoriul Uniunii, îmbunătățirea accesului la justiție și a încrederii în instituții.

    S-au redus diferențele de venituri dintre păturile bogate și cele sărace. Uniunea este pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului conform căruia 45 % din populație ar trebui să aibă studii postliceale.

    Viața în Uniunea Europeană a devenit mai sigură în ultimii ani, pentru că rata criminalităţii a scăzut considerabil.
    În plus, Uniunea a înregistrat progrese la capitolele sănătate şi bunăstare, în pofida regreselor cauzate de pandemie. S-au făcut progrese și în ceea ce privește inovarea și infrastructura.

    Progrese moderate există la capitolele tendințelor de consum şi producţie responsabile, orașe și comunități durabile, sănătatea mediului subacvatic, combaterea foametei, apa curată, salubritatea, precum şi energia accesibilă şi curată.

    Se preconizează progrese şi în ceea ce privește acțiunile climatice, viața terestră şi parteneriatele globale, pe măsură ce statele membre vor aplica deciziile privind obiectivele de mediu.

    În ceea ce privește viața pe uscat, Uniunea continuă să se confrunte cu scăderi constante ale populațiilor de păsări comune și de fluturi de câmp.

    În ceea ce privește parteneriatele pentru obiective, tendința reflectă creșterea datoriei publice ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19.


  • Evaluarea planului de acțiune în 15 puncte privind comerțul și dezvoltarea durabilă

    Evaluarea planului de acțiune în 15 puncte privind comerțul și dezvoltarea durabilă

    În septembrie 2015, la Adunarea
    Generală a Organizației Națiunilor Unite, țări din întreaga lume au semnat
    Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite și cele
    17 obiective de dezvoltare durabilă ale acesteia, stabilind împreună o listă de
    acțiuni concrete de întreprins pentru oameni și pentru planetă.

    De atunci şi
    până în prezent, Comisia Europeană a depus eforturi pentru a integra
    dezvoltarea durabilă în politicile sale şi în urmă cu 3 ani a publicat planul
    de acţiune în 15 puncte pentru a consolida punerea în practică și asigurarea
    aplicării capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă, din acordurile
    comerciale ale Uniunii Europene.

    Planul pune accent pe o cooperare mai strânsă
    cu diferiții actori, pe o asigurare mai eficace a aplicării, inclusiv pe
    utilizarea mai fermă privind durabilitatea. Planul de acţiune în 15 puncte
    privind comerțul și dezvoltarea durabilă a fost evaluat de Parlamentul European,
    iar rezultatele evaluării a fost prezentate în cadrul unei dezbateri la care a
    luat cuvântul şi eurodeputatul român, Iuliu Winkler:


    Salut revizuirea de
    către Comisie a planului de acțiune în 15 puncte privind comerțul și
    dezvoltarea durabilă – TSD, deoarece această politică comercială a Uniunii
    Europene este mai importantă ca niciodată. Comerțul internațional este un motor
    pentru creștere, pentru locuri de muncă și, de asemenea, promotor pentru
    sustenabilitate. Înrădăcinate în angajamentele internaționale, capitolele
    Uniunii Europene privind comerțul și
    dezvoltarea durabilă urmăresc să mențină granițele deschise pentru comerț, în
    timp ce fac eforturi pentru standarde înalte de durabilitate în țările terțe.
    Cel mai important pentru noi, este faptul că revizuirea TSD menține echilibrul
    strategic. Acordurile ambițioase sunt foarte importante. Implementarea
    eficientă a acestora este și mai importantă. Comisia pentru comerț
    internațional din Parlamentul European va monitoriza punerea în aplicare a
    acordurilor de liber schimb ale Uniunii Europene și a angajamentelor TSD.
    Parlamentul European a făcut presiuni pentru a consolida politica comercială a
    Uniunii Europene şi considerăm că este timpul să începem să ratificăm noi
    acorduri de liber schimb.


  • Punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă

    Punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă

    Parlamentul European își reafirmă
    angajamentul față de Agenda 2030, faţă
    de cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale sale și de promisiunea
    de a nu lăsa pe nimeni și niciun loc în urmă. Având în vedere pandemiile
    actuale și viitoare și consecințele războiului din Ucraina, Agenda 2030 oferă o
    cale unică către o economie a bunăstării, pentru a reconstrui mai bine o lume
    mai echitabilă, justă, favorabilă incluziunii, sustenabilă și rezilientă.
    Punerea în aplicare a Agendei 2030 va contribui la realizarea unei tranziții
    verzi și digitale, în conformitate cu ambițiile și acțiunile Uniunii Europene
    prezentate în Pactul verde european și în Busola pentru dimensiunea digitală
    2030.

    Despre punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare
    durabilă ne vorbeste Rovana Plumb, europarlamentar.


    Au mai rămas doar
    opt ani pentru implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă până în 2030
    și ne confruntăm cu provocări tot mai mari. Progresul în implementarea
    obiectivelor este afectat dramatic de crizele actuale, geopolitice, sanitare și
    umanitare. Prin urmare, trebuie să acționăm pentru a ne asigura că
    inegalitățile sociale rezultate din aceste crize și impactul asupra bunăstării
    și economiei sunt reduse la minimum; că măsurile luate pentru protejarea
    mediului, a climei și a securității sunt realizate într-un mod echitabil și
    incluziv din punct de vedere social, cu o cartografiere cuprinzătoare a
    pachetelor financiare ale politicilor Uniunii Europene, care au fost
    consolidate de fondurile suplimentare Next Generation EU pentru a crea un mediu
    mai ecologic; o Europă mai digitală și mai rezistentă, precum și prioritățile
    sociale și demografice stabilite de obiectivele de dezvoltare durabilă și de
    Pilonul european al drepturilor sociale care să fie pe deplin implementate. În
    plus, trebuie să avem o abordare holistică a obiectivelor în Uniunea Europeană,
    în utilizarea indicatorilor dincolo de PIB, precum și în reformarea semestrului
    european pentru a ține seama în mod corespunzător de obictivele de dezvoltare
    durabilă.


  • Ce vom mânca peste 20 de ani?

    Ce vom mânca peste 20 de ani?

    Fermele viitorului vor trebui să fie eficiente, să țină cont de impactul pe care îl au activitățile agricole și de creștere a animalelor asupra mediului, să aibă modalități de utilizare a resurselor biodegradabile pentru a produce energie, să cotribuie la menținerea și protejarea sănătății oamenilor dar și a animalelor și plantelor.



    Noua Politică Agricolă Comună ține cont de toate particularitățile din toate statele Uniunii Europene și prefigurează un viitor în care se pot realiza obiectivele de dezvoltare durabilă, de deschidere către noi forme și tipuri de management al terenurilor, practici agricole și relații de piață.



    Sub genericul Green Deal”, am încercat să aflăm, între altele, ce vom mânca peste 20 de ani.



  • Un ghid de bune practici pentru dezvoltarea durabilă

    Un ghid de bune practici pentru dezvoltarea durabilă

    30
    de tineri preocupaţi de protecţia mediului s-au reunit în satul Şimon din
    judeţul Braşov, în cadrul unui eveniment privind dezvoltarea durabilă.


    Mai concret, a fost vorba despre prima întâlnire a Consiliului Consultativ al
    Tinerilor pentru Climă (YACC).


    Acest consiliu este un instrument și o oportunitate de a atrage și de a implica
    cetățeni tineri europeni pentru a-și asuma un rol mai important în lupta
    împotriva schimbărilor climatice, la nivel local, național și global.


    În România, YACC numără 30 de tineri din licee și universități din București,
    Brașov, Buzău și Ploiești, cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani.


    Acești
    tineri sunt membri ai grupului țintă al proiectului Oameni şi planetă: un
    destin comun, co-finanțat prin programul DEAR – Programul de educație pentru
    dezvoltare și de creștere a nivelului de conștientizare, inițiat de către
    Uniunea Europeană.


    În
    cadrul evenimentului de la Șimon, participanţii au fost familiarizaţi cu cele
    17 obiective de dezvoltare durabilă din Agenda 2030.

    De
    asemenea, tinerii au început să lucreze la elaborarea unui ghid
    de bune practici în dezvoltarea durabilă, spune managerul de proiect Alexandra
    Rădulescu:




    Scopul final este acel ghid, un ghid
    de propuneri concrete cu stiluri de viață sustenabile, atât individual cât și
    colectiv. Tinerii trebuie să vină cu idei despre ce pot să facă atât în
    comunitatea lor dar și mai extins, la nivel de județ, dar ideile trebuie să fie
    cât se poate de concrete. Dorința noastră este ca atunci când avem forma finală
    a ghidului să le facilităm tinerilor întâlniri cu reprezentanții autorității
    locale pentru a le prezenta ideile.




    Scopul
    principal al acestor propuneri este de a sugera acțiuni pe care factorii de
    decizie pot și ar trebui să le implementeze la nivel local, național sau
    global.


    Propunerile
    colectate de la consiliile naționale de tineret vor fi prezentate factorilor de
    decizie locali și naționali și trimise mass-media locale și naționale.






    În
    România proiectul Oameni şi planetă: un destin comun este implementat de
    Asociația Asistență și Programe pentru Dezvoltare Durabilă – Agenda 21 și
    Consiliul Județean Brașov.


    Principalele activități ale
    proiectului sunt grupate pe două direcții. Prima este o amplă campanie
    pan-europeană de sensibilizare a tinerilor cetățeni ce include acțiuni locale
    de stradă, cu implicarea școlilor și universităților, laboratoare verzi de
    dezvoltare durabilă, un spot video pe tema deficitului de apă, grupuri de lucru
    pentru mobilizarea tinerilor, o tabără de activism și un concurs video.


    Cea de-a doua direcție vizează crearea de
    rețele și parteneriate prin ateliere de lucru, schimburi de bune practici, mese
    rotunde cu scopul de a crește gradul de conștientizare a obiectivelor de
    dezvoltare durabilă și de a atenua schimbările climatice.




  • Dezvoltare durabilă, eficiență și reducerea birocrației în județul Caraș Severin

    Dezvoltare durabilă, eficiență și reducerea birocrației în județul Caraș Severin

    Cu ajutorul acestui proiect va fi digitalizată arhiva
    administrației județene, dar se va elaborara și o Strategie de Dezvoltare
    durabilă a județului Caraş-Severin pentru perioada 2022-2027.


    Valoarea proiectului este de 3 milioane de lei, el fiind
    cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate
    Administrativă. La evenimentul de lansare a fost prezent și preşedintele
    Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Romeo Dunca. El a subliniat importanța
    strategiilor necesare pentru atragerea de fonduri europene sau guvernamentale:


    Trei milioane
    de lei, probabil că nu reprezintă o sumă deosebit de mare, dar este suficient
    pentru a putea pregăti viitoarele absorbții de fonduri europene și
    guvernamentale. Altă șansă pentru județul Caraș-Severin nu există.


    Din echipa de implementare fac parte mai mulți angajați ai
    Consiliului Județean și o parte dintre aceștia vor face cursuri și vor
    participa la schimburi de experiență cu specialiști în domeniul planificării
    strategice din Uniunea Europeană. Managerul de proiect, Cristian Bîtea explică:


    Grupul țintă
    îl reprezintă cei 15 angajați ai Consiliului Județean, care vor beneficia de
    această formare pentru planificare strategică și bugetară. Sunt aproape 40 de
    angajați care vor fi instruiți pe exploatarea și administrarea modului de
    arhivă digitală și în final, toți angajații CJ vor avea acces la programul de
    management al documentelor fără a mai fi nevoiți să caute prin arhiva clasică.
    Va fi un proces de scanare a documentelor și stocare în mediul electronic. Din
    2022 proiectul va fi deja implementat.


    Obiectivul general al proiectului îl reprezintă consolidarea
    capacității de planificare strategică pe termen lung și asigurarea calității
    serviciilor publice prin simplificarea procedurilor administrative pentru
    reducerea birocrației la nivelul Consiliului Județean Caraș-Severin. Prin
    atingerea obiectivelor și rezultatelor propuse, se va garanta promovarea
    dezvoltării durabile și a egalității de șanse.


    Valoarea totală a proiectului este de 2.943.801,18 lei, din care
    valoarea cofinanțării Uniunii Europene este de 2.884.925,15 lei.




  • Îmbunătățirea calității apei în România prin Fondul european de coeziune

    Îmbunătățirea calității apei în România prin Fondul european de coeziune

    Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit naţional brut
    pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE şi vizează reducerea
    disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.

    România
    beneficiază de o investiţie de 370 milioane de Euro, din Fondul european de
    coeziune, pentru extinderea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare
    în şase judeţe. Proiectul va sigura accesul continuu la apă potabilă şi va
    reduce poluarea râurilor şi apelor subterane, în conformatitate cu obiectivele
    Pactului Verde European.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Mariana
    Gâju, primarul comunei Cumpăna din judeţul Constanţa şi prim-vicepreşedinte al
    Asociaţiei Comunelor din România.



  • Fonduri pentru apă potabilă mai bună în România

    Fonduri pentru apă potabilă mai bună în România

    Investiţia de peste 222 de milioane de euro din Fondul de coeziune va conecta mai multe persoane din judeţul Ilfov la rețeaua de canalizare și va asigura o calitate mai bună a apei și mai puține scurgeri de ape reziduale. Perioada de implementare a proiectului este de 55 de luni și este menit să asigure tuturor locuitorilor din județ acces către servicii de apă și canalizare.

    Prin această investiție se va furniza apă potabilă care respectă standardele de calitate pentru aproximativ 234.000 de persoane.

    Această investiție demonstrează angajamentul Uniunii Europene pentru creșterea standardelor de trai ale europenilor, a declarat Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme. Deși prioritatea noastră este combaterea efectelor pandemiei, suntem angajați în îndeplinirea misiunii Fondului de Coeziune de reducere a disparităților dintre regiuni, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă, a mai spus comisarul.

    Ca urmare a acestui proiect, rata de conectare la sistemul de alimentare cu apă va crește de la 57,1 % la 99,6 % în 52 de comunități.

    În același timp, rețeaua de canalizare va fi extinsă cu 43,29 %, pentru a deservi 100 % din populația zonei.

    Proiectul ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea pierderilor de apă, va proteja biodiversitatea și va crea 1 500 de locuri de muncă temporare în faza de implementare și 72 de locuri de muncă permanente în faza operațională.

    Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media Uniunii Europene. Acesta vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.

    Prin fondul de coeziune pot fi sprijinite proiecte de infrastructură în reţelele transeuropene de transport, dar şi proiecte de mediu care aduc beneficii vizibile mediului înconjurător în ceea ce priveşte eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea transportului feroviar, susţinerea intermodalităţii sau consolidarea transportului public.