Radio România Internațional

Tag: dezvoltare durabila

  • Eco-Școala, educație pentru o dezvoltare durabilă

    Eco-Școala, educație pentru o dezvoltare durabilă

    Cea de a
    nouăsprăzecea grădiniță din județul Dolj a primit Steagul verde și distincția
    de Eco-școală, devenind astfel membru cu drepturi depline al     Fundaţiei de Educaţie pentru Mediul Inconjurător (FEE). Aceasta reuneşte 81
    de organizaţii din 68 de ţări, care acţionează la nivel naţional în domeniul
    educaţiei pentru o dezvoltare durabilă. Dintre acestea, în anul 2018, 67     de ţări au implementat Programul mondial
    ECO-SCHOOLS    . Pe plan mondial, Programul este susţinut de Uniunea
    Europeană, UNESCO şi UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu). Detalii ne
    oferă doamna professor Silvia Breben, coordinator zonal Eco Școala.



    Prieteni
    care iubesc natura, care iubesc acest pământ pe care trăim, desfășoară
    activități, trag semnale de alarmă, fac acțiuni de conștientizare a populației
    că suntem ăn mare pericol, că planeta noastră este în mare pericol,că trebuie
    să facem ceva. Iar acest proiect este unul amplu, un proiect care nu se termină
    niciodată.Trebuie să trăim cu spernața că România va fi din nou verde, iar
    steagul verde asta ne spune, că noi am făcut fapte bune, că noi am făcut ceva pentru
    această țară, că noi spunem suntem aici, vom face totul, inima noastră bate
    pentru România.


    Programul
    Eco-Şcoala     a debutat
    pe mapamond ca program-pilot, în anul 1994, pornind de la necesitatea
    implicării tinerilor în găsirea de soluţii la provocările impuse de
    dezvoltarea durabilă la nivel local. Ȋn anul 2018 au participat 51 502 de şcoli din lume, din care 17 916 deţin Certificat de Eco-Şcoală şi Steagul Verde. Un număr de 19 800 465 de copiii şi tineri, peste 1 400 000 de cadre didactice dezvoltă
    acest program în lumea întreagă.


    Împreună învaţă să cunoască problemele
    mediului în care trăiesc, devin conştienţi de necesitatea împlicării în rezilvarea
    lor, fac legatura între problemele locale şi cele globale, înţeleg mai bine
    problema dezvoltării durabile și devin protagonişti ai propriei lor educaţii.


  • Noi obiective și politici UE pentru o dezvoltare sustenabilă

    Noi obiective și politici UE pentru o dezvoltare sustenabilă

    La Bruxelles are loc astăzi conferinţa intitulată Noile obiective şi politici ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă – O perspectivă comună a consumatorilor şi experţilor pe probleme de mediu. Participanţii vor dezbate modalităţile de creare a economiei nepoluante, în contextul nevoii de menţinere a satisfacţiei şi încrederii consumatorilor.

    Conferinţa de la Bruxelles este organizată de Comitetul Economic şi Social European şi aduce faţă în faţă reprezentanţii celor două segmente aflate la extremităţile lanţului de producţie: pe de o parte, experţii în probleme climatice, iar pe de alta, ascociaţiile consumatorilor. Vor fi analizate tendinţele conceptului de dezvoltare sustenabilă în Europa şi politicile europene de implementare a Agendei ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă, în contextul priorităţilor Preşedinţiei Finlandeze a Consiliului Uniunii Europene: reducerea la zero a emisiilor de carbon ale economiei Europei până în anul 2050.


    Se va vorbi despre asteptări şi poziţii ale societăţii civile si ale opiniei publice, dar şi despre răspunsurile şi reacţiile de până acum ale liderilor şi instituţiilor europene.

    Economia sustenabilă înseamnă atât producţie, cât şi consum sustenabil. Baza este educaţia; trebuie creată încrederea consumatorilor în noile tipuri de produse obţinute cu tehnologiile nepoluante, pentru că aceasta este un factor crucial în dezvoltarea economică.

    Iată ce declara comisarul European pentru Politici Climatice şi Energie, Miguel Arias Cañete, după Consiliul European pe probleme de mediu din 4 octombrie anul acesta: Două chestiuni principale sunt de luat în considerare în ceea ce priveşte mediul: economia circulară şi cel de-al 8-lea plan de acţiune pe probleme de mediu. Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene a pregătit a pregătit concluziile Consiliului European asupra ecnomiei circulare ca răspuns la Raportul Comisiei pe tema implementarii Planului de Acţiune în domeniul Economii Circulare şi acum se lucrează la documentele şi normele de producţie în economia circulară. Comisia încurajează miniştrii mediului din statele membre să continue să sprijine tranziţia către economia circulară la nivel naţional, anume prin implementarea bunei legislaţii a Uniunii Europene şi adoptarea şi implementarea strategiilor de creare a economiilor circulare naţionale.

  • Pădurile virgine şi cvasivirgine din România

    Pădurile virgine şi cvasivirgine din România

    Carpaţii României adăpostesc cele mai întinse păduri seculare din Europa. În
    trecut, erau mult mai întinse decât în prezent. De exemplu, pădurile Moldovei erau, pe vremea lui Dimitrie Cantemir (1717),
    populate de turme de cerbi, de căprioare, de zimbri şi bivoli sălbatici, fără ţipenie de om. Din păcate, exploatările şi defrişările iraţionale, pentru
    lemn, păşuni şi ogoare au distrus o mare parte a acestor paduri, în diferite
    etape istorice. De la aproximativ 2 milioane de ha, câte erau în jurul anului 1900, s-a
    ajuns la 2 sute de mii de hectare, în ultimii ani. Chiar dacă suprafaţa acestora s-a redus, România a rămas cea mai bogată țară a Europei în ceea
    ce privește pădurile seculare. Arbori uriaşi, care ajung la peste 50-60 de
    metri înălţime încă mai domină peisajul
    acestor codri, iar carnivorele mari, precum lupii, râşii şi urşii, populează
    încă acest areal sălbatic. Pentru a fi mai bine protejate, pădurile de la
    Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea
    Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii
    Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara,
    au fost incluse în Patrimoniului Mondial UNESCO.


    Despre
    importanţa acestor păduri, ne vorbeşte Gheorghe Mihăilescu, director general
    Romsilva: Pădurile virgine din România, precum și cele
    cvasivirgine, sunt importante pentru exemplul lor asupra modului în care
    pădurile se dezvoltă, cresc natural, schimbă generațiile natural. Viața lor se
    desfășoară fără nici un fel de intervenție a omului. Sunt un model de viață
    fără nici un fel de intervenție. Sunt unele dintre cele mai diverse păduri. Nu întotdeauna
    o pădure naturală și închisă 100% are o diversitate maximă. Diversitatea pădurii
    o dă și diversitatea de generații. De exemplu, într-o pădure naturală
    100%, poți să găsești doar o generație de 180 de ani. Dar, ca să ai o
    diversitate trebuie să găsești și exemplare de 10 ani, de 20 de ani, de 30 de
    ani. Este ca și cum noi am numi, la un moment dat, o pădure care are o
    structură grădinărită, adică are toate categoriile de vârstă. Nu întotdeauna
    pădurile naturale sunt cele mai diverse.

    Pădurile cele mai diverse și zonele
    cele mai diverse sunt îmbinate cu păduri naturale 100%, cu păduri cultivate, cu
    păduri îngrijite, cu intersecții cu pășuni, cu zone modificate puțin sau foarte
    puţin, cu poieni, cu pajişti. Acestea sunt mai frumoase şi mai diverse decât
    pădurile strict naturale 100%, pentru că au tendinţa, aceste păduri
    naturale, să devină seculare 100%. Si atunci, dominaţia
    exemplarelor de 180 de ani, 200 de ani, 300 de ani, nu încurajează întotdeauna
    tânăra generaţie. Noi le folosim ca
    modele şi nu mai avem foarte multe. In Europa sunt foarte puţine ţări care mai
    au astfel de păduri. Noi totuși avem, în acest moment, 28 de mii de
    hectare identificate și cartate care îndeplinesc aceste condiții, să fie
    declarate păduri virgine și cvasivirgine.



    În 2016 a fost creat un
    Catalog al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, ceea ce înseamnă că aceste păduri sunt supune
    unor protecţii stricte, nefiind permise nici un fel de lucrări sau activităţi
    umane care să le afecteze. Până acum au fost identificate şi trecute în Catalog
    aproape 7000 de hectare de păduri virgine şi 22 100 de păduri cvasivirgine, iar
    procesul continuă. Cu toate acestea, unele organizaţii de mediu acuză
    autorităţile de distrugerea pădurilor seculare şi cer intervenţia Comisiei
    Europene. Ecologiştii susţin că Romsilva organizează lucrări silvice în
    interiorul siturilor ariilor protejate Natura 2000, fără o analiză adecvată a
    impactului tăierilor în aceste zone unice.

    Gheorghe Mihăilescu, directorul
    Romsilva, răspunde acestor acuzaţii: Pădurile sunt
    protejate. Pădurile
    acestea nu au probleme sub nici o formă, cel puțin pădurile din administrarea Romsilva sunt neatinse. Organizațiile de mediu
    au depus câteva sesizări la CE. Intr-adevăr, ei compară o situație
    din 2004, acel studiu Pin Matra, cu ceea ce am făcut noi acum. Ori, este
    incorect să compari un lucru concret cu un lucru teoretic… Toate aceste păduri sunt supravegheate și sunt supuse unui control
    strict. Sunt anumite
    elemente de eroare, avem în patrimoniul natural UNESCO băgate drumuri
    naționale, zone modificate, dar aceste lucruri au fost făcute din eroare,
    pentru că cei care s-au ocupat de acest studiu nu au mers pe teren efectiv.

    Noi
    facem acum demersuri să corectăm aceste erori. Sunt ONG-uri care nu acceptă
    asemenea corecții de erori. Dar să știți că sunt foarte multe ONG-uri care chiar
    vin alături de noi și ne ajută. Avem şi noi erorile noastre, pe alocuri.
    Avem o anumită credibilitate ştirbită, dar luptăm să o recuperăm. Se
    vorbeşte, astăzi, în Europa, că România nu-și protejează pădurile, dar ea are
    cele mai valoroase păduri de fag, are cea mai frumoasă floră, cea mai mare
    biodiversitate. Noi nu le-am protejat?? Dvs știți că sunt țări în Europa care
    numesc parcuri naționale și naturale o gradină cu câțiva copăcei?.



    România are 6,5 milioane hectare de pădure, din care Romsilva,
    companie de stat, administrează 3,14 milioane de hectare, ceea ce reprezintă
    48% din totalul fondului forestier al ţării. Romsilva administrează şi
    22 de parcuri naţionale şi naturale, care au o suprafaţă cumulată de
    peste 850.000 hectare. Din acest total, 245.000 hectare reprezintă zone cu
    protecţie strictă şi integrală, unde activităţile umane sunt restrictionate.

    În
    această toamnă, Romsilva a început acţiunea de zonare, cu semne distinctive, a
    celor 22 de parcuri naturale şi naţionale, după cum ne spune
    Gheorghe Mihăilescu: Noi am cerut o zonare a lor,
    materializarea hotarelor pe teren, pentru a şti ce facem şi unde facem anumite lucrări. Pentru că
    altfel nu ştiam dacă sunt într-o zonă de protecţie integrală sau în zona de
    dezvoltare durabilă sau în zona de conservare. Până acum nu ştiai unde eşti.
    Deci, am dispus ca oamenii noştri să facă o delimitare, pe teren, folosind GPS-ul
    şi elemente concrete de delimitare, să
    stabilim care e hotarul între aceste zone, pentru ca oamenii în teren fără
    limite clare riscă să greşească.


    Pentru zona cu protecție strictă
    (ZPS) – se va aplica un pătrat galben, înconjurat de o bandă roșie;
    pentru zona de protecție integrală (ZPI) – un pătrat albastru,
    înconjurat de o bandă albă, iar pentru rezervațiile naturale/monument
    al naturii – un pătrat galben, înconjurat de o bandă albă. De
    asemenea, limitele
    parcurilor naționale și ale parcurilor naturale vor fi marcate printr-un pătrat
    roșu înconjurat de o bandă albă.

  • Preşedintele României la tribuna ONU

    Preşedintele României la tribuna ONU

    Strategia
    naţională a României cu privire la schimbările climatice a fost concepută cu
    scopul de a crea o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, capabilă să
    integreze politicile climatice printr-o creştere inteligentă, a declarat, în intervenţia
    naţională din cadrul Adunării Generale a ONU, preşedintele Klaus Iohannis.


    În opinia
    sa, schimbările climatice reprezintă o provocare globală – de la penuria de apă
    şi insecuritatea alimentară, până la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor.     Preşedintele a spus că nici România nu a
    fost ocolită de efectele adverse ale acestor schimbări şi si-a exprimat
    speranţa că nu este prea târziu să avem o planetă sigură, unde mediul este
    protejat pentru copiii noştri.


    Liderul de la Bucureşti a pledat în favoarea
    măsurilor concrete pentru a îndeplini angajamentele asumate prin Acordul de la
    Paris şi prin regulile convenite la Katowice, inclusiv prin continuarea
    eforturilor de a limita creşterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius
    peste nivelul preindustrial.


    Prin intermediul Strategiei Naţionale privind
    Schimbările Climatice, România îşi propune să ajungă, până în 2050, la o
    societate în care politicile economice, sociale şi de mediu sunt interconectate
    şi concepute pentru a asigura o dezvoltare durabilă, standarde de viaţă
    ridicate şi o calitate crescută a mediului înconjurător, a mai afirmat Klaus
    Iohannis.     El a amintit că, în timpul mandatului la preşedinţia Consiuliului UE,
    România a promovat agenda Uniunii Europene privind schimbările climatice.


    Tranziţia
    la o economie neutră din punct de vedere climatic a fost intens dezbătută în
    cadrul UE, iar strategia pe termen lung a UE privind schimbările climatice urmează
    să fie finalizată în curând    , a subliniat Iohannis. El a adăugat că România a
    răspuns apelului Secretarului General de a porni iniţiative naţionale în nouă
    domenii concrete, cu potenţial de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi
    de a intensifica, la nivel global, acţiunile vizând adaptarea şi rezilienţa.


    Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 va ghida acţiunile
    ţării pe acest palier pentru următorii 12 ani. Elaborată în baza unei ample
    consultări publice, ea reflectă aşteptările societăţii româneşti şi identifică
    politicile necesare pentru îndeplinirea celor 17 Obiective de Dezvoltare
    Durabilă. Înfiinţarea de nuclee de dezvoltare durabilă în cadrul administraţiei
    şi crearea unei coaliţii a societăţii civile pentru dezvoltare durabilă
    reprezintă doar câteva instrumente pe care le avem în vedere pentru a accelera
    şi a amplifica eforturile noastre naţionale în acest domeniu, a arătat
    Iohannis. El s-a referit şi la combaterea terorismului, căruia i-au căzut
    victime cetăţeni români, recent, la Kabul. Şeful statului a condamnat, în
    intervenţia sa, atacurile teroriste şi a reiterat angajamentul ferm al României
    pentru combaterea terorismului la nivel internaţional, folosind toate
    instrumentele dispoibile.

  • Siguranţa apei potabile în Uniunea Europeană

    Siguranţa apei potabile în Uniunea Europeană

    În prezent, cei mai mulți oameni care trăiesc în Uniunea Europeană se bucură de apă potabilă la cel mai înalt standard din întreaga lume. Directiva apei potabile va permite menținerea standardelor apei potabile cu valori limită mai stricte și mai adecvate.

    În luna martie s-a pus din nou în discuţie în Parlamentul European problema calităţii apei destinate consumului uman din Europa. În prezent, amendamentele Parlamentului sunt aliniate la principalele elemente ale propunerii Comisiei Europene privind Directiva Apei potabile. În același timp, datorită progresului lent în cadrul Consiliului, nu a fost posibil să se ajungă la un acord interinstituțional înainte de alegerile europene. Principalul obiectiv al propunerii este de a asigura siguranța apei potabile în Uniunea Europeană pentru secolul 21.

    Ce se va întâmpla în continuare aflăm de la Dimitris Avramopoulos, membru al Comisiei Europene: Pe 22 martie, am comemorat Ziua Mondială a Apei cu tema nu lăsăm pe nimeni în urmă. Viziunea noastră asupra Europei este cea a unei societăți incluzive, care nu lasă pe nimeni în urmă. Obligația din directiva revizuită privind apa potabilă de a oferi celor mai vulnerabili dintre noi accesul la apă curată urmărește această viziune. Acesta este rezultatul inițiativei cetățenilor europeni care a avut succes dintotdeauna – dreptul la inițiativă în domeniul apei – susținut de peste 1,8 milioane de persoane și un exemplu tangibil al modului în care Comisia ascultă preocupările cetățenilor Uniunii Europene.

    Propunerea ar îmbunătăți situația a aproximativ două milioane de persoane din Uniunea Europeană. Propunerea Comisiei privind accesul la apă reprezintă, de asemenea, un pas important în atingerea Obiectivului 6 – Dezvoltarea durabilă. Salut cu căldură sprijinul puternic din partea Parlamentului pentru a asigura accesul tuturor. Acest sprijin este important în perspectiva viitoarelor discuții dintre cei doi colegislatori. Comisia Europeană va sprijini următorul Parlament European, precum și viitoarele președinții finlandeză și croată, astfel încât să poată începe negocierile cât mai curând posibil. În final, permiteți-mi să vă amintesc că apa potabilă sigură este esențială pentru cetățenii europeni. Soluțiile pe care le propunem vor aduce schimbări pozitive în viața lor de zi cu zi.


  • Document de reflecţie privind o Europă mai durabila până în 2030

    Document de reflecţie privind o Europă mai durabila până în 2030

    Dezvoltarea durabila este un obiectiv fundamental al Uniunii Europene. Conceptul dezvoltării durabile are la baza trei componente: mediul încojurător, societatea şi economia.

    Comisia Europeană a publicat un document de reflecție privind o Europă durabilă până în 2030, ca rezultat al dezbaterii privind viitorul Europei, lansată prin Cartea albă a Comisiei din 2017. Documentul trece în revistă provocările cu care se confruntă Europa și prezintă scenarii pentru viitor. Pornind de la ceea ce s-a realizat în ultimii ani, scenariile evidențiază faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru ca UE și întreaga lume să asigure un viitor durabil în interesul bunăstării cetățenilor.

    Lucrarea se concentrează asupra principalelor fundamente ale politicilor de tranziție la durabilitate, printre care se numără trecerea la o economie circulară, corectarea dezechilibrelor din sistemul alimentar, adaptarea sectorului energetic, a clădirilor și a mobilității la exigențele viitorului și garantarea faptului că această tranziție este echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. De asemenea, se are în vedere sprijinirea sectoarelor care trebuie să stea la baza tranziției către o dezvoltare durabilă și printre care se numără educația, știința, tehnologia, cercetarea, inovarea și digitalizarea, finanțele, stabilirea prețurilor, impozitarea și concurența, comportamentul responsabil în afaceri, responsabilitatea socială a întreprinderilor și noile modele de afaceri, schimburile comerciale deschise și bazate pe norme, guvernanța și asigurarea coerenței politicilor la toate nivelurile.

    Jyrki Katainen, vicepreședinte pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: Acest document de reflecție încearcă să provoace discuții despre ceea ce ar putea face UE, statele membre, ceea ce ar trebui să facă sectorul privat și industria. Trebuie să investim mai mult în cercetare, dezvoltare, inovare, digitalizare, în special în domeniul inteligenței artificiale. Această inteligenţă artificială va modela societățile noastre, va îmbunătăți productivitatea, dar pentru a evita consecințele negative trebuie să acordăm atenție aplicării inteligentei artificiale în domeniile serviciilor publice, sănătății, educației, optimizării consumului de energie etc.

    Documentul de reflecție este însoțit de un set de anexe detaliate privind performanțele și măsurile adoptate recent de UE în legătură cu obiectivele de dezvoltare durabilă.


  • Dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană – oportunități și provocări

    Dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană – oportunități și provocări

    Conferința privind dezvoltarea proteinelor vegetale din Uniunea
    Europeană, care se desfășoară la Viena, începând de astăzi și până mâine, este
    găzduită de ministrul austriac pentru dezvoltare durabilă și turism, Elisabeth
    Köstinger, și comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil
    Hogan.




    Sunt așteptați să participe aproximativ 200 de experți invitați
    din lanțurile de aprovizionare agricolă pentru producția de hrană, rețelele de
    cercetare și consultanță, precum și din administrațiile naționale și regionale.
    Aceștia vor discuta principalele concluzii ale raportului Comisiei Europene privind
    dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană, privind producția
    actuală de proteine vegetale în UE și potențialul său de dezvoltare ulterioară.


    Expertul în producția de proteină vegetală dr. ing. Dragoș Dima,
    responsabil pentru România, Moldova și Bulgaria, Asociația Donau Soya, ne-a
    declarat: Bazată pe declarația «Europe soya» semnată anul trecut de 18
    țări membre printre care și România, inițiată de Asociația Donau Soya și
    președinția austriacă a Consiliului European, s-a pus în atenția statelor
    membre dezvoltarea unor surse de proteină vegetală din leguminoase pentru
    boabe, dincolo de soia fiind incluse și alte culturi proteice. Drept urmare,
    Comisia Europeană a derulat anul acesta o anchetă pe internet în ceea ce
    privește provocările, barierele și necesitățile de a dezvolta aceste culturi,
    precum și un număr de seminarii, unul dintre ele fiind la București, organizat
    împreună cu Ministerul Agriculturii, pentru elaborarea strategiei sau a
    viziunii pentru următorul exercițiu bugetar al UE. Astăzi la Viena are loc
    ultima întâlnire în care se vor prezenta concluziile și direcțiile de acțiune
    pentru următorii ani. Sigur că va fi elaborat un raport al acestor anchete,
    discuții, seminarii. Acest raport poate fi descărcat de pe site-ul Uniunii Europene
    în jurul prânzului.





    Prima zi a conferinței constă în discuții privind cercetarea și
    inovarea, practicile agronomice, avantajele pentru mediul înconjurător,
    dezvoltarea lanțului de aprovizionare și potențialul pieței în diferite
    segmente ale producției de hrană și furnizarea de alimente.


    În cea de-a doua zi a conferinței, comisarul Köstinger și
    comisarul Hogan, împreună cu reprezentanții la nivel înalt din Parlamentul
    European și părțile interesate principale, vor dezbate modul în care cadrul
    politic actual și viitor ar putea sprijini deblocarea potențialului de
    producție de proteine vegetale în Uniunea Europeană.


  • Plan de acţiune al Comisiei pentru dezvoltarea bioeconomiei

    Plan de acţiune al Comisiei pentru dezvoltarea bioeconomiei

    Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune
    pentru dezvoltarea unei bioeconomii durabile și circulare, care să servească la
    dezvoltarea societății, a mediului și a economiei în Europa. Strategia în domeniul bioeconomiei face
    parte din eforturile Bruxelles-ului de a oferi un nou impuls pentru locuri de
    muncă, creștere economică și investiții, urmărind, în acelaşi timp, să
    îmbunătățească și să intensifice utilizarea durabilă a resurselor regenerabile    .
    Comisia a propus 14 măsuri pentru a îndeplini trei obiective-cheie.

    Vicepreședintele responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și
    competitivitate, Jyrki Katainen,
    explică: Primul obiectiv – extinderea
    și consolidarea biosectoarelor, deblocarea investiţiilor şi pieţelor; al doilea
    – dezvoltarea rapidă de bioeconomii în întreaga Europă;     iar al treilea – înțelegerea limitărilor ecologice ale
    bioeconomiei. Există numeroase oportunităţi legate de bioeconomie. Bioeconomia
    reprezintă un concept vast. Când vorbim de oportunităţi ne gândim cu uşurinţă
    la energie – la energia regenerabilă, ne putem gândi la opotunităţi uriaşe în
    domeniul industriei textile, în domeniul medical sau în cel al plasticului.

    Astfel, pentru a exploata potențialul
    bioeconomiei de a moderniza economia și industriile europene, Comisia va crea o
    platformă în valoare de 100 de milioane euro, pentru a aduce inovațiile
    ecologice mai aproape de piață și pentru a reduce riscurile investițiilor
    private în soluții durabile    . De asemenea, va facilita dezvoltarea unor noi
    biorafinării durabile în întreaga Europă. Statele membre și regiunile, în
    special în Europa Centrală și de Est, au un vast potențial insuficient utilizat
    de valorificare a biomasei și a deșeurilor. Pentru a remedia această situație,
    Comisia a decis să elaboreze o agendă strategică de implementare a dezvoltării
    durabile a produselor alimentare și agricole, a silviculturii și a produselor
    ecologice. De asemenea, va institui, în cadrul programului Orizont 2020, un
    mecanism de sprijinire a politicii în domeniul bioeconomiei UE pentru țările
    UE, cu scopul de a elabora agende naționale și regionale privind bioeconomia.
    Bruxelles-ul va lansa şi acțiuni-pilot pentru dezvoltarea de bioeconomii în
    zonele rurale, de coastă și urbane, de exemplu în ceea ce privește gestionarea
    deșeurilor sau stocarea carbonului în sol. Ecosistemul se confruntă cu
    amenințări și provocări grave, cum ar fi o populație în creștere, schimbări
    climatice și degradarea terenurilor. Pentru a face față acestor provocări,
    Comisia va pune în aplicare un sistem de monitorizare și va promova bunele
    practici cu privire la modul de funcționare a bioeconomiei în limite ecologice
    sigure.


  • Diplomația în domeniul climei

    Diplomația în domeniul climei

    Trecerea treptată la o societate
    mai sustenabilă și cu emisii scăzute de dioxid de carbon a înregistrat un
    succes major în 2015, când s-a ajuns la un acord universal privind clima, la
    Paris    , și s-a adoptat Agenda 2030 în centrul căreia se află obiectivele de
    dezvoltare durabilă. Efectele grave ale schimbărilor climatice sunt tangibile
    la nivel global și, prin urmare, trebuie să fie o prioritate strategică în
    cadrul relațiilor diplomatice internaționale. De aceea, Comisia pentru afaceri
    externe și Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au
    decis să elaboreze un raport comun pe această temă și să formuleze recomandări
    pentru activitățile diplomatice viitoare ale Uniunii Europene în domeniul
    climei    .

    Pentru a contribui la procesul de stabilire a unui rol internațional
    pentru Uniunea Europeană în diplomația în domeniul climei, acest raport,
    identifică în mod sistematic structurile necesare, precum și partenerii
    strategici și culoarele tematice pentru diplomația Uniunii Europene în domeniul
    climei, sprijinind astfel dezvoltarea unei viitoare strategii cuprinzătoare
    pentru Uniunea Europeană.

    Despre importanţa pe care o acordă Comisia Europeană acestui raport, ne-a vorbit Miguel Arias Cañete, comisarul european responsabil pentru
    Politicie Climatice și Energie:
    Raportul recunoaște, pe bună dreptate, că diplomația climatică joacă un rol
    vital în securitatea globală. Securitatea climei a devenit una dintre cele mai
    importante părți ale diplomației noastre în domeniul climei, iar nevoia de a ne
    întări eforturile, pentru a evita ca schimbările climatice să devină un
    multiplicator grav de amenințare, este înțeleasă în toate țările noastre
    partenere. Uniunea Europeană se angajează să își continue eforturile. Ca o
    etapă următoare, Comisia va prezenta o viziune pentru strategia Uniunii
    Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung, până
    în noiembrie 2018. Aceasta va oferi o viziune clară asupra modului în care vom putea
    obţine o economie europeană cu adevărat decarbonizată și ne va oferi o
    direcție, pentru a ne asigura că facem investițiile potrivite.


  • Relația UE-CELAC

    Relația UE-CELAC

    Deși
    este o construcție continentală unică și proprie în istorie, Uniunea Europeană
    are disponibilitatea de a-și extinde spiritul comun și în afara frontierelor
    sale. În toate punctele sale cardinale blocul european este dispus să caute
    cooperarea. Unele dintre punctele cardinale în care Uniunea Europeană își
    îndreaptă acum atenția sunt vestul și sud-vestul său, și anume America Latină,
    acolo unde există Comunitatea Americii Latine și a Statelor din Caraibe,
    prescurtat CELAC. Europa are deja parteneriate transatlantice solide cu SUA și
    Canada, care sunt deja o tradiție, dar oportunitățile transatlantice cu țările
    CELAC apar ca noi direcții de dezvoltare economică, politică și culturală.


    La
    jumătatea lunii iulie 2018, la Bruxelles, Înaltul reprezentant al Uniunii
    Europene pentru politică externă și politică de securitate Federica Mogherini
    s-a întâlnit cu Carlos Castaneda, ministrul de externe al statului El Salvador,
    care deține președinția CELAC. Sub titlul Construind punți și consolidând
    parteneriatul pentru a face față provocărilor globale, întâlnirea a revăzut
    stadiul relațiilor bilaterale dintre Uniunea Euorpeană și CELAC. După
    întâlnire, Federica Mogherini s-a arătat optimistă privind cursul acestor
    relații: Cele două zile de
    discuții au fost foarte productive. Am adoptat un document final substanțial
    care abordează diverse arii de cooperare și oferă direcții și priorități pentru
    cooperarea noastră viitoare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Cât
    despre prioritățile imediate, trebuie să terminăm negocierile în curs ale
    acordurilor de asociere. Sunt mulțumită că aceasta a fost posibil cu Mexicul,
    Mercosur a intrat în etapele sale finale și trebuie să profităm de această oportunitate
    istorică. Mă bucură progresul rapid în desfășurarea acordului cu Chile. Odată
    închise aceste acorduri, 31 dintre cele 33 de țări din regiune vor fi legate de
    Uniunea Europeană. Vom începe în curând negocierile cu țările din Caraibe ca succesoare
    ale acordului din Cotonou care sperăm să facă și mai solid și mai complet
    acordul nostru cu Chile. Vom deschide calea pentru alianța dintre Uniunea
    Europeană și țările din Pacific, vom duce mai departe dialogul nostru de
    cooperare și activitățile în beneficiul ambelor părți. Vom continua cu
    implementarea procesului de pace din Columbia, cu implementarea acordului de
    asociere din America Centrală și cu acordul nostru politic și de cooperare cu Cuba.



    Uniunea
    Europeană s-a arătat dispusă să susțină reformele structurale din țările CELAC
    și să încurajeze statul de drept și dezvoltarea durabilă. Acestea sunt, de
    altfel, și cele trei baze ale viitorului relațiilor bilaterale.


  • Evenimentul European de Tineret

    Evenimentul European de Tineret

    Câteva
    mii de tineri din Uniunea Europeană s-au reunit la sfârşitul săptămânii trecute
    la Strasbourg în cadrul unui eveniment iniţiat in 2014 şi organizat la fiecare
    doi ani de Parlamentul European. Organizatorii l-au numit European Youth Event,
    iar acronimul acestuia, EYE, are şi o simbolistică pentru că, această reuniune
    oferă tinerilor şansa de a vedea Europa şi instituţiile sale ceva mai detaliat,
    iar pe de altă parte le oferă politicienilor ocazia de a vedea mai bine
    dorinţele tinerilor. Această reuniune a fost pregătită din octombrie 2017 când
    Parlamentul European a lansat tinerilor invitaţia de a contribui la programul
    acestei manifestări, iar aceştia s-au dovedit extrem de activi şi creativi.
    Pentru programul Evenimentului European de Tineret din acest an, legislativul
    european a selectat nu mai puţin de 80 de activităţi propuse de grupuri de
    tineri.

    La ediţiile din 2014 şi 2016, o echipă de tineri jurnalişti au realizat
    un raport cu 5 mari teme, care a fost distribuit europarlamentarilor pentru a
    le fi o sursă de inspiraţie pentru viitoarele acte legislative. Printre cele
    cinci mari teme s-au aflat, de fiecare dată, dezvoltarea durabilă şi şomajul.
    Mai mulţi politicieni au discutat cu tinerii adunaţi pentru acest eveniment pe
    platoul din faţa Parlamentului European. Printre aceştia, preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani: Voi sunteţi viitorul Uniunii Europene. Pentru aceasta, este
    important să lucrăm acum pentru mai multe locuri de muncă pentru voi, pentru a
    combate şomajul în rândul tinerilor, dar avem nevoie de ajutorul vostru. Vrem
    să ştim ideile voastre!

    Evenimentul
    European de Tineret     a programat dezbateri pe diferite teme, în cursul cărora
    participanţii au încercat să găsească răspunsuri şi soluţii. Tinerii sunt
    preocupaţi şi de problemele globale de securitate. Astfel, tinerii consideră că
    Europa trebuie să joace un rol mai puternic şi să vorbească pe o singură voce
    într-o lume în care: America, pe de o parte, și Rusia, pe de altă
    parte, urmăresc propria lor agendă și interese.     O altă preocupare a tinerilor
    este cea legată de libertate şi de siguranţa persoanei, într-o perioadă când
    trebuie gestionate probleme majore precum criza refugiaţilor şi ameninţarile
    teroriste. De aici, tinerii au încercat să afle unde trebuie trasată linia
    dintre măsurile de securitate şi încălcarea libertăţilor cetăţeneşti.


    Evenimentul European de Tineret reprezintă o
    oportunitate pentru ca tinerii să-şi pună amprenta asupra politicii europene,
    exprimându-şi opiniile cu privire la politicile care influenţează viaţa
    tuturor. Cele mai inovatoare idei vor fi colectate de 10 tineri jurnalişti în
    raportul EYE, care va fi prezentat membrilor Parlamentului European, în format
    digital, în luna iulie, și în format tipărit în luna septembrie.




  • Noi reguli pentru reducerea deşeurilor marine

    Noi reguli pentru reducerea deşeurilor marine

    Cantitatea de deșeuri dăunătoare din plastic continuă să crească în mări și oceane, determinând Comisia Europeană să propună noi norme la nivelul Uniunii. Ele vizează zece articole din plastic de unică folosință care se descoperă cel mai frecvent pe plajele și în mările Europei, alături de unelte de pescuit pierdute sau abandonate.

    Luate împreună, aceste obiecte reprezintă 70% din totalul deșeurilor marine. Noile norme propuse de Comisia Europeană sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate. Acest lucru înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite: unele articolele din plastic de unică folosință vor fi interzise pe piață şi vor fi înlocuite cu alternative mai ecologice, astfel încât consumatorii să poată continua să folosească produsele lor preferate. În cazul obiectelor pentru care nu sunt disponibile cu ușurință alternative, accentul se va pune pe limitarea utilizării lor prin reducerea la nivel național a consumului. Astfel, vor fi introduse o serie de cerințe legate de concepție și etichetare, precum și unele obligații pentru producători, de gestionare a deșeurilor și de poluare.

    În ansamblu, noile norme vor plasa Europa în prima linie de acțiune într-o chestiune cu implicații la nivel mondial – subliniază prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă:

    Europa poate să nu aibă cea mai mare contribuţie din lume la problema deşeurilor din plastic, dar cu siguranţă poate avea ce mai mare contribuţie la găsirea unei soluţii. La nivel mondial, aceasta este cea mai ambiţioasă şi mai cuprinzătoare propunere legislativă înce priveşte deşeurile marine. Suntem deschizători de drumuri şi trebuie să fim pentru mediul nostru înconjurător, pentru sănătatea noastră, dar şi pentru a transforma acest lucru într-un avantaj competitiv pentru Europa. Am încredere că Parlamentul şi Consiliul vor face o prioritate din această propunere şi o vor transforma în lege înainte de alegerile europene de anul viitor.


    În întreaga lume, plasticul reprezintă 85% din deșeurile marine. Plasticul ajunge chiar și în plămânii și pe mesele oamenilor, iar efectele microplasticelor din aer, apă și alimente asupra sănătății sunt încă necunoscute. Astfel, este vital să se găsească o soluție pentru problema materialelor plastice, iar aceasta poate aduce noi oportunități de inovare, competitivitate și de creare de noi locuri de muncă.

    Comisia Europeană subliniază că întreprinderile vor dispune de un avantaj competitiv: existența unui singur set de norme pentru întreaga piață a Uniunii Europene va crea un stimulent pentru firme, în ideea de a dezvolta economii descară și de a deveni mai competitive pe piața mondială a produselor sustenabile.Iar prin instituirea de sisteme de reutilizare (precum sistemele de returnare agaranției), întreprinderile pot asigura o aprovizionare stabilă cu articole de înaltă calitate. În alte cazuri, stimulentele în sensul căutării de soluții durabile pot oferi firmelor un avantaj tehnologic asupra competitorilor pe piața mondială.


  • Acorduri comerciale cu Japonia și cu Singapore

    Acorduri comerciale cu Japonia și cu Singapore

    Acordul cu Japonia este cel mai
    important acord de parteneriat comercial bilateral negociat vreodată de Uniunea
    Europeană    . Acesta va crea oportunități uriașe de piață pentru ambele părți, va
    intensifica cooperarea dintre Europa și Japonia în diverse domenii, va reafirma
    angajamentul comun al celor două părți față de dezvoltarea durabilă și va
    include, pentru prima oară, un angajament specific referitor la Acordul de la Paris
    privind schimbările climatice. Pe de altă parte, acesta va elimina marea majoritate a taxelor vamale,
    suprimând astfel costurile de aproximativ 1 miliard EUR pe an suportate de
    întreprinderile din UE care exportă către Japonia. Acordul comercial și acordul
    de investiții cu Singapore sunt primele acorduri bilaterale încheiate de UE cu
    un membru al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). În cadrul ei,
    Singapore este de departe principalul partener al UE, valoarea totală a
    comerțului bilateral cu mărfuri ridicându-se la 53,3 miliarde EUR (2017), iar a
    comerțului cu servicii la 44,4 miliarde EUR (2016). Grație acestor acorduri, UE
    a făcut un important pas înainte în promovarea unor standarde ridicate și a
    unor reguli exigente în relațiile sale comerciale cu Asia de Sud-Est, o regiune
    dinamică, cu un ritm rapid de dezvoltare. În plus, acordurile reprezintă primul
    pas în direcția unui viitor acord comercial și de investiții interregional
    între UE și ASEAN.

    Comisarul european pentru comerţ, Cecilia
    Malmström    , a declarat : Acordul economic cu
    Japonia este de fapt cel mai important acord de parteneriat comercial bilateral
    negociat vreodată de Uniunea Europeană. Iar Singapore este o țară mai mică și
    totuși importantă, care reprezintă poarta de acces pentru UE în Asia de sud-est.
    10 000 de companii europene s-au stabilit deja în Singapore, care a devenit o
    platformă de deservire pentru întreaga regiune. Conform celor mai recente
    statistici, schimburile bilaterale de bunuri și servicii au atins deja aproape
    1 million de euro pe an. Astfel că stabilim un punct de referință pentru
    acordurile comerciale în această regiune, iar acordul cu Singapore este primul
    încheiat cu un membru al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), o
    piatră de temelie în direcția unui viitor acord comercial și de investiții
    interregional între UE și ASEAN. Ne angajăm prin
    aceste acorduri să sprijinim progresiv o serie de reguli privind drepturile
    forței de muncă și respectarea mediului înconjurător. Ambele acorduri includ
    capitole cuprinzătoare privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care
    garantează cele mai ridicate standarde și consolidează acțiunile comune în
    materie de forță de muncă, mediu, schimbări climatice și protecția animalelor,
    domenii importante de reglementat în toate țările.

    Pe lângă oportunitățile economice
    enorme pe care le oferă, acordurile comerciale încheiate includ, de asemenea, capitole
    cuprinzătoare privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care stabilesc cele mai
    ridicate standarde în materie de forță de muncă, siguranță, mediu și protecția
    consumatorilor, consolidează acțiunile comune cu privire la dezvoltarea
    durabilă și la schimbările climatice și protejează pe deplin serviciile
    publice.