Radio România Internațional

Tag: dezvoltare rurala

  • Fermierii din UE pot beneficia de plăți în avans mai mari în cadrul Politicii Agricole Comune

    Fermierii din UE pot beneficia de plăți în avans mai mari în cadrul Politicii Agricole Comune

    În anul 2023, primul an de implementare a actualei Politici Agricole Comune, fermierii din Uniunea Europeană au avut dificultăţi în conformarea cu unele standarde de mediu și climă. Pentru a-i ajuta, Comisia a propus atunci modificarea anumitor prevederi ale Politicii Agricole Comune, măsură care a intrat în vigoare în luna mai 2024.

    Aceste propuneri au adus fermierilor facilităţi precum controale administrative mai relaxate şi o flexibilitate mai mare la condiţiile de mediu.
    Acum, fermierii din Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu probleme de lichiditate, în special din cauza fenomenelor meteorologice extreme, a ratelor ridicate ale dobânzilor pe piețele financiare și a prețurilor ridicate ale materiilor prime, materialelor şi produselor agricole de bază.

    Comisia a introdus o nouă formă de sprijin, prin posibilitatea ca statele membre să le plătească producătorilor agricoli avansuri mai mari din fondurile Politicii Agricole Comune.

    Dacă ţările membre vor folosi această facilitate, din 16 octombrie fermierii europeni vor putea primi până la 70% din plățile directe în avans, comparativ cu 50% în prezent. De asemenea, plățile în avans pentru intervențiile pe suprafață și pe animale din cadrul dezvoltării rurale pot fi majorate la 85%, faţă de 75% în mod obișnuit.

    O serie de state membre au solicitat această autorizație pentru a răspunde astfel provocărilor cu care se confruntă fermierii, în conformitate cu unul dintre obiectivele fundamentale ale Politicii Agricole Comune de a le oferi o plasă de siguranță economică. Executivul european a luat măsuri rapide pentru a le oferi acest sprijin, asigurând, în același timp, un cadru de securitate juridică pentru statele membre. Pe lângă măsurile care au adus mai multă flexibilitate fermierilor și administrațiilor naționale la începutul acestui an, Comisia a distribuit o parte din rezerva pentru agricultură fermierilor din anumite state membre care s-au confruntat cu dificultăți semnificative din cauza condițiilor meteorologice excepționale.

  • Proiecte finanţate din fonduri europene pentru comune din judeţul Arad

    Proiecte finanţate din fonduri europene pentru comune din judeţul Arad

    Peste 176 milioane de euro au
    intrat în ultimii cinci ani în dezvoltarea comunelor din județul Arad doar din
    fondurile europene absorbite prin proiectele Agenţiei pentru Finanţarea
    Investiţiilor Rurale (AFIR). Este vorba despre proiecte destinate, cu
    prioritate, domeniul agricol și dezvoltării rurale, cum ar fi înființarea de
    plantații, dezvoltarea rețelelor secundare de irigații, amenajarea drumurilor
    agricole sau sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.


    Au fost semnate 1087 de
    contracte și cum majoritatea sunt deja finalizate, s-au și realizat plăți de
    101 milioane de euro, spune președintele Consiliului Județean Arad, Iustin
    Cionca:


    Pentru proiectele acestea
    sunt două categorii de beneficiari: investitori privați și administrații
    publice. 99% din bani intră în județ la nivelul comunelor, iar asta creează o
    schimbare vizibilă în viața locuitorilor acestor comunități. La proiectele în
    agricultură adăugăm proiectele Consiliului Județean în infrastructură și
    dezvoltarea rețelei de apă și canalizare, adăugăm proiectele pentru dezvoltare
    locală a administrațiilor locale, majoritatea tot din fonduri europene.

    În
    perioada următoare vom vedea și o extindere a rețelei de gaz. Asta înseamnă că
    județul Arad este un județ puternic, care a știut să atragă fonduri europene și
    să creeze o schimbare în bine     – a declarat președintele Consiliului
    Județean Arad, Iustin Cionca.


    În această lună, Consiliul
    Județean Arad a accesat și fonduri europene pentru realizarea unora dintre cele
    mai importante strategii ale județului. Este vorba despre Strategia de
    Dezvoltare 2021-2027 și strategiile sectoriale Cultură, Eficiență energetică.
    Valoarea totală a proiectului prin care se vor elabora aceste documente este de
    466.480,00 lei, iar contribuția proprie a Consiliului Județean Arad este de 2%.




  • Instrumentul “UE – noua generație “

    Instrumentul “UE – noua generație “

    O sumă suplimentară de
    15 miliarde EURO va fi pusă la dispoziție pentru dezvoltare rurală în cadrul
    instrumentului UE – noua generație. Astăzi aflăm ce este programul UE – noua
    generaţieşi care sunt condiţiile după care va funcţiona acest instrument
    financiar.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Maria
    Grapini, eurodeputat.


  • Perspectivele satului românesc

    Perspectivele satului românesc

    “Mediul rural nu poate fi condamnat la infinit la sărăcie şi subdezvoltare. Aproape jumătate din populaţia României nu este conectată la sistemul de canalizare şi doar unul din trei români care locuiesc în mediul rural este deservit de sistemul public de alimentare cu apă” — a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, la adunarea generală a Asociaţiei Comunelor din România. Mai mult, statisticile arată că două treimi din populaţia de la sate nu este racordată la reţeaua de gaze naturale. Potrivit şefului statului, proiectele viitoare ar trebui să vizeze extinderea reţelei de gaze şi accesarea de fonduri europene.



    Klaus Iohannis: “Satul românesc are un potenţial uriaş de dezvoltare. Nu ne lipsesc nici ideile şi nu ne lipseşte nici forţa. Ce ne lipseşte? Este un plan pe termen lung, o strategie clară şi cu acţiuni concrete, pentru ca potenţialul rural să poată fi pus în valoare mai bine şi mai eficient. Iar acest plan trebuie să aibă un obiectiv prioritar: să punem punct acelor practici care perpetuează şi accentuează inegalităţile dintre mediul rural şi mediul urban”.



    De asemenea, copiii din mediul rural trebuie să beneficieze de aceleaşi condiţii ca şi cei care învaţă în marile oraşe. Depopularea satelor, abandonul şcolar, accesul la educaţia timpurie, lipsa spaţiilor de învăţământ sigure reprezintă mari îngrijorări. Pentru a găsi soluţiile adecvate acestor probleme grave, unele chiar critice, este necesară o abordare integrată, pe termen lung, care să implice, potrivit şefului statului, atât autorităţile centrale, cât şi pe cele de la nivel local.



    Klaus Iohannis a mai declarat ca este absolut esenţial ca transparenţa, integritatea, profesionalismul, corectitudinea şi meritocraţia să guverneze administraţia publică centrală şi locală, astfel încât calitatea vieţii românilor să se îmbunătăţească, iar serviciile oferite de instituţiile publice să fie la cel mai înalt nivel. “România normală nu este aceea în care unii cetăţeni au mai puţine şanse şi oportunităţi doar pentru că locuiesc la sat. Fiecare român, indiferent de locul în care trăieşte, trebuie să aibă acces la servicii publice de calitate şi să găsească în administraţia locală un partener onest” — a conchis preşedintele.



    Prezent la adunarea generală a Asociaţiei Comunelor din România, ministrul Mediului, Costel Alexe, a recunoscut, la rândul său, că principala problemă cu care se confruntă în prezent satul românesc este lipsa gazului, deoarece 3,5 milioane de gospodării încă se mai încălzesc cu lemne, iar unul din doi copaci tăiaţi se face scrum. “Cred că trebuie să fie un obiectiv pentru noi toţi să creştem gradul de racordare la reţeaua de gaze naturale, pentru a reduce presiunea pe care fiecare dintre noi, primari, cetăţeni sau beneficiari, o punem pe pădurile din România” — a concluzionat Costel Alexe.

  • România şi cadrul financiar multianual 2021-2027

    România şi cadrul financiar multianual 2021-2027

    Consiliul
    European a subliniat că următorul cadru financiar multianual 2021-2027 va
    contribui în mod semnificativ la acțiunile climatice. Regiunilor și sectoarelor
    celor mai afectate de tranziție li se va pune la dispoziție un sprijin adaptat,
    din mecanismul pentru o tranziție echitabilă. Consiliul European a mai stabilit
    că toate politicile relevante ale UE trebuie să fie corelate cu obiectivul de
    neutralitate climatică și a invitat Comisia să analizeze dacă normele
    existente, inclusiv cele privind ajutoarele de stat și achizițiile publice,
    necesită modificări.

    Am vorbit cu deputatul european Siegfried Muresan
    (PPE/PNL), vicepreședinte al
    Grupului Partidului Popular European, despre priorităţile şi perspectivele pe
    care le are România pentru următorii şapte ani, în cadrul financiar multianual
    2021-2027.

    În primul rând, noi ne cunoaştem foarte bine
    nevoile şi aşteptăm ca şi ceilalţi parteneri de negociere, celelalte state
    membre ale UE, Comisia Europeană şi Parlamentul European, să adopte un buget
    care să corespundă nevoilor noastre. Intenţia noastră este de a obţine fonduri
    pentru politica de coeziune, adică fondurile care se folosesc pentru
    construcţia de autostrăzi, pentru modernizarea căilor ferate, pentru
    construcţia şi reabilitarea modernizarea drumurilor, pentru anveloparea
    blocurilor, pentru a extinde reţeaua de canalizare, de electricitate, de gaz,
    de apă la sat. Din toată această categorie de fonduri ne dorim să obţinem cel
    puţin la fel de multe fonduri în următorii şapte ani ca în ultimii ani.

    Cea
    de-a doua noastră doleanţă sunt fondurile pentru agricultură, adică plăţile la
    hectar pentru fermieri şi fondurile pentru dezvoltare rurală, adică investiţii pentru
    a creşte capacităţile de procesare şi de prelucrare a produselor în
    agricultură. Ideea este să nu mai exportăm animale vii sau produse cu valoare
    adăugată mică ci să încercăm -prin procesare- să exportăm produse cu valoarea
    adăugată mai mare.

    În plus, există şi noile priorităţi ale UE care trebuie
    finanţate în mod corespunzător: siguranţa cetăţeanului, un bun control al
    frontierei externe, inovare, cercetare. Tinerii au aşteptări tot mai mari de la
    UE, vor să se implice în tot mai multe proiecte de voluntariat care trebuie
    finanţate, vor să studieze, să înveţe în alte ţări, iar tinerii aşteaptă să
    investim mai mult în protecţia mediului şi în combaterea schimbărilor de climă.
    De aceea, poziţia României şi poziţia pe care şi eu, ca europarlamentar român,
    o apăr este următoarea: vrem să primim cel puţin la fel de multe fonduri
    europene pentru agricultură şi pentru politica de coeziune ca în ultimii şapte
    ani şi vrem ca noile priorităţi ale UE să fie finanţate în mod corespunzător şi
    dacă UE va face mai mult în următorii şapte ani de zile e firesc ca şi bugetul
    UE să fie mai mare în următorii şapte ani faţă de ultimii şapte ani.


  • Asistenţă bugetară de 25 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    Asistenţă bugetară de 25 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    Uniunea Europeană a aprobat săptămâna trecută un nou pachet de asistență bugetară destinat Republicii Moldova, în valoare de aproape 25 de milioane de euro. Banii sunt destinaţi sprijinirii reformelor din domeniile statului de drept și dezvoltării rurale.

    Noul pachet de asistenţă bugetară adoptat de Bruxelles va ajuta guvernul Republicii Moldova să realizeze reforme esențiale în domeniile poliției, combaterii corupției și a spălării banilor, agriculturii și dezvoltării rurale, care vor aduce beneficii cetățenilor acestei țări.

    Aceste aproape 25 de milioane de euro constituie al patrulea pachet de asistenţă acordat din iulie până în prezent, şi ar trebui să fie considerat ca o recunoaștere a eforturilor susținute depuse de guvernul Republicii Moldova pentru a găsi soluții la problemele din domenii vitale precum justiția și statul de drept. Uniunea este pregătită să sprijine în continuare acest proces important, care depinde de obținerea unor rezultate concrete, în special în ceea ce privește mult așteptata reformă a justiției, a spus Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea.

    Cu această nouă plată, suma totală cu care forul comunitar a sprijinit Republica Moldova în ultimele şase luni depăşeşte 80 de milioane de euro.

    Amintim că până în iulie, sprijinul bugetar pentru Republica Moldova fusese suspendat aproape doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această țară. În urma schimbării de guvern care a avut loc în luna iunie, autoritățile Republicii Moldova au lansat un proces de reforme structurale semnificative și substanțiale, care a permis Uniunii să își reia sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară către această ţară.

    De la ultima plată aferentă sprijinului bugetar, guvernul Republicii Moldova a continuat punerea în aplicare a programului de reforme în cadrul Acordului de asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. Merită menționate îndeosebi măsurile suplimentare luate de guvern pentru a aborda problema corupției și a lipsei de independență a sistemului judiciar.

    Serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă vor monitoriza atent în continuare situația politică şi vor evalua îndeplinirea condițiilor înainte de a efectua noi plăți către Republica Moldova.


  • Proiecte cu finanțare europeană în Slatina Timiș

    Proiecte cu finanțare europeană în Slatina Timiș

    Caraş-Severinul, ca de altfel şi în celelalte judeţe din ţară se confruntă cu fenomenul de depopulare din mediul rural. În ultimii ani, autorităţile au încercat să reducă decalajul dintre sat şi oraş şi au accesat o serie de proiecte menită să îmbunătăţească viaţa la ţară. Primarul comunei Slatina Timiş, Gheorghe Roma, spune că are în implementare 5 proiecte cu finanţare europeană:

    Fiecare proiect se află în diferite stadii de implementare, iar două dintre ele sunt chiar finalizate, urmând a fi puse în funcţiune. Este vorba de Grădiniţa din Slatina Timiş, în valoare de 300 de mii de euro şi Căminul cultural din Sadova Veche, tot cu o valoare de 300 de mii de euro. Au fost finalizate cu succes, a fost făcută inclusiv recepţia la terminarea lucrărilor şi urmează vizita în teren a finanţatorului, a reprezentantului Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Un alt proiect, cu o valoare de 1 milion de euro se referă la moderizarea drumului comunal şi străzi în Ilova, care cuprinde şi reabilitarea a trei străzi din Slatina Timiş. Lucrările trebuiau începute la începutul lunii septembrie şi aşteptăm ca firma care a câştigat licitaţia să intre în teren. Termenul de finalizare este 14 mai 2020. Sperăm să ne încadrăm în termen. Investiţia este realizată tot de AFIR.



    La Slatina Timiş se încearcă şi alte lucrări de înfrumuseţare a comunei, tot cu fonduri europene.

    Avem în lucru un proiect de modernizare a spaţiilor publice exterioare, realizat în proporţie de 50%. Sperăm ca până la sfârşitul lunii noiembrie să-l finalizăm. Este vorba de reabilitarea parcului central, modernizarea zonei centrale şi de intrare în comună, locuri de joacă pentru copii, modernizarea zonei de la Monumentul eroilor. Este un proiect tot cu fonduri europene, cu o valoare de 100 de mii de euro, a mai declarat primarul Gheorghe Roma.

    Slatina Timiş este doar un exemplu, însă autorităţile locale din Caraş-Severin au accesat zeci de proiecte de dezvoltare rurală. Prefectul judeţului, Matei Lupu spune că această abordare a generat şi riscuri, dar este încrezător că proiectele de infrastructură vor fi duse la capăt.

    Matei Lupu: Sunt multe proiecte în derulare în Caraş-Severin. Ca şi primar, îţi doreşti să faci multe. Faci 4-5 proiecte, multe dintre ele se aprobă şi te trezeşti că nu ai cofinanţare. În plus, lipsesc şi firmele de contrucţii, iar problemele încep să apară. Eu cred că se vor rezolva, chiar dacă vor exista depăşiri ale termenelor de execuţie. E bine că sunt proiecte, e bine că judeţul se dezvoltă, inclusiv cu fonduri europene.

  • Reuniunea miniștrilor Agriculturii din UE la București

    Reuniunea miniștrilor Agriculturii din UE la București


    Palatul Parlamentului din București a găzduit, marți, Consiliul informal al miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din statele membre UE, eveniment organizat în marja Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Pe agenda reuniunii s-au regăsit subiecte deosebit de relevante și de actualitate pentru statele membre, în contextul noii Politici Agricole Comune (PAC): cercetarea agricolă, inovarea și bioeconomia — crearea de sinergii și instrument principal în dezvoltarea rurală.



    10 mld. euro pentru bioeconomie în viitorul buget UE



    Prezent la București, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a anunțat că vor fi alocate 10 miliarde de euro pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale pentru perioada 2021 — 2027:


    “Comisia Europeană a alocat 10 miliarde de euro în propunerea cadrului financiar multianual pe agricultură pentru perioada 2021 – 2027 pentru bioeconomie şi dezvoltarea resurselor naturale. Deci, e normal să ne punem banii în sprijinul a ceea ce spunem că vrem să facem, tocmai ca să putem să aplicăm această strategie a bioeconomiei. (…) Aş vrea ca Politica Agricolă Comună (PAC) să îşi joace pe deplin rolul în dezvoltarea bioeconomiei. Acum s-au pus bazele, iar noul Parlament şi noua Comisie vor putea să facă alţi paşi pe această cale. Urmează preşedinţia finlandeză, care va prelua ceea ce s-a făcut în timpul preşedinţiei române şi vor veni cu următoarele măsuri practice, cu programele care să permită implementarea politicilor pe care le-am elaborat”, a spus oficialul european, marţi, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii.



    “Agricultura are nevoie de instrumente pentru a gestiona schimbarea climatică”



    Invitat la reuniunea din capitala României, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, Paolo de Castro a subliniat sprijinul forului legislativ pentru propunerea Comisiei Europene:


    “Susţinem ferm propunerea comisarului Hogan de a se creşte şi bugetul pentru cercetare. Nu putem face faţă provocărilor viitorului decât cu mai multă inovare. În intervenţia mea din Consiliu am vorbit despre un alt aspect al cercetării: noile tehnici de cultivare şi de creştere a animalelor, respectiv aspectul genetic. În acest sector, agricultura trebuie să dispună de mai multe instrumente pentru a gestiona schimbarea climatică şi pentru a gestiona alte riscuri, de aceea inovarea este foarte importantă.”



    Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale UE, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane, precizează Agerpres.



    Despăgubiri pentru culturile distruse de precipitații



    Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cel care a prezidat reuniunea informală a miniştrilor Agriculturii de la București, a anunț că fermierii români afectați de precipitațiile abundente din ultimele săptămâni ar putea primi despăgubiri din partea Uniunii Europene: “Am discutat şi cu comisarul Hogan despre alocarea de bani europeni (pe despăgubiri n.r.), dar nu vreau să vă spun prea devreme despre ce perspective sunt, dar sunt bune. Putem obţine fonduri europene la timp.”



    Conferința de presă susținută la finalul reuniunii de la București:



    Press conference held by Petre Daea and Phil Hogan from ro2019eu on Vimeo.

  • LEADER în cadrul Politicii Agricole Comune, realizări și perspective post-2020

    LEADER în cadrul Politicii Agricole Comune, realizări și perspective post-2020

    Programul LEADER la nivelul UE oferă noi oportunităţi de dezvoltare rurală, prin modul de abordare a nevoilor locale. Astfel, are loc întărirea capacităţii de dezvoltare şi implementarea strategiilor locale de dezvoltare în vederea conservării patrimoniului rural şi cultural, precum și dezvoltarea mediului economic și social.

    Implementarea unui program orientat spre construirea de parteneriate public-private și valorificarea resurselor locale este rezultatul unor factori care afectează zona rurală: presiunile asupra mediului înconjurător, răspândirea rapidă a noilor tehnologii, îmbătrânirea populaţiei şi depopularea rurală.Alocarea de 5% din bugetul Politicii Agricole Comune și după anul 2020 va avea ca rezultat o finanțare substanțial mai scăzută, comparativ cu perioada curentă.
    Alexandru Potor, președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală, ne-a spus: S-a dovedit că este un program eficient, care generează foarte multe proiecte, o șansă de a ajunge cu finanțarea europeană la ,,firul ierbii, la proiectele care sunt cu adevărat importante pentru comunitate.
    O a doua opțiune, reprezentată de LEADER, s-a direcționat către proiectele mici, de dimensiune mai redusă, în așa fel încât să asistăm la o democratizare a accesului la fonduri și europene, și naționale.Între direcțiile cele mai importante pe care le-am vizat, la nivelul strategiilor GAL, de a crea locuri de muncă, și sunt suficient de multe proiecte, au fost investiții la nivelul fermelor, în dezvoltarea de servicii non-agricole, de asemenea pentru partea de pregătire a personalului. Toate acestea au vizat, până la urmă, creșterea capacității de a avea mai multe locuri de muncă în mediul rural și acest obiectiv va continua, în mod sigur va fi una dintre prioritățile programului LEADER pentru perioada 2021 – 2027.
    Discuția pe care am văzut-o purtată la Bruxelles, ca propunere generală, este ca procentul de minimum 5% din fondurile de dezvoltare rurală să fie menținute pentru programul LEADER. Într-o discuție pe care am avut-o cu celelalte asociații ale GAL-urilor din Europa, noi ne-am exprimat, să spunem, părerea de rău că resursa financiară nu crește mai mult de 5% pentru LEADER, dar se pare că la nivel european există o comuniune de păreri că aceasta ar fi cifra care ar fi propusă ca minimă. Asta nu înseamnă, în schimb, că fiecare stat membru poate decide să acorde mai mulți bani pentru programul LEADER, lucru care sper să se întâmple și în România, și Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală va milita pentru acest lucru, ca banii alocați pentru programul LEADER să fie mai mulți, procentul mai mare la nivelul Programului Național de Dezvoltare Rurală.


  • Fermierii români nu sunt egali cu fermierii din UE

    Fermierii români nu sunt egali cu fermierii din UE

    O problemă cu care se confruntă fermierii este cea a subvențiilor agricole pe care le apreciază ca fiind nu doar inegale, dar și extrem de mici. Fermieri și-au exprimat nemulțumirea cu privire la diferențele mari între nivelul subvențiilor agricole destinate României și nivelul subvențiilor agricole pentru alte țări europene, dar și întârzierea plății subvențiilor în acest an, deoarece plata subvențiilor se realizează în funcție de suprafață fermele din România.

    Nu toate statele membre au subvenții mari pentru producători agricoli subvențiile per suprafață acordate fermierilor români au fost de 157 € pe hectar anul trecut în condițiile în care agricultorii din țări precum Olanda Grecia sau Italia primesc între 459 € pe hectar și 394 € pe hectar iar media la nivelul Uniunii Europene este de 270 € pe hectar, a atras atenția Europarlamentarul PNL, PPE, membru al comisiei de agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, Daniel Buda.


  • În România, doar 13 % dintre fermieri sunt tineri

    În România, doar 13 % dintre fermieri sunt tineri

    Reuniunea informală a Consiliului de miniștri Agricultură și
    Pescuit, desfășurată la Sofia între 3 și 5 iunie 2018, a făcut parte din
    programul Președinției bulgare a UE. Discuțiile au fost axate pe
    Politica Agricolă Comună în noua perioadă de programare după 2020 și pe atragerea
    unei noi generații de lucrători în sectorul agricol.


    Petre Daea, ministrul
    agriculturii și dezvoltării rurale, a subliniat că actuala
    alocare din Cadrul Financiar Multianual nu răspunde
    obiectivelor și proiectelor din România    .


    Procentul tinerilor fermieri în România a înregistrat o creștere timidă, de la 5,5% în 2015-2016 la 13% în
    2017, din totalul acestora, ca efect atât al politicilor europene, cât și al
    celor naționale    .


    Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, a spus: Principala
    temă care s-a pus în discuție a fost aceea legată de înlocuirea generațiilor de
    fermieri, în așa fel încât să aibă continuitate activitatea din agricultură. Iată
    o temă extrem de importantă și necesară, în același timp. Importantă pentru că
    vizează viitorul agriculturii în Uniunea Europeană și necesară pentru că e
    nevoie de astăzi, dacă nu de ieri și tot timpul, să ne gândim la înlocuirea
    generațiilor de fermieri, iar această înlocuire, să fim atenți, să fim
    inteligenți, să fim și curajoși, în așa fel încât înlocuirea aceasta a
    generațiilor de fermieri sau a generațiilor tinere de fermieri, să nu se nască
    din falimente agricole.



    România se
    confruntă cu cel mai mare exod al forței de muncă, în rândul tinerilor    . Analiza acestei stări de fapt, precum și noul
    plafon de finanțare a PAC post-2020
    nu satisfac nici speranțele tinerilor fermieri și nici nevoia de a găsi soluții pentru marile probleme pe care le
    ridică agricultorilor schimbările climatice care afectează calitatea și nivelul
    producției.


    De
    asemenea, ministrul agriculturii Petre Daea a făcut referire și la faptul că scăderea
    plafonului pentru cei doi piloni, plăți directe și dezvoltare rurală,
    coroborată cu modul de acordare a subvențiilor creează îngrijorare pentru
    fermierii români. Plafonarea nu este sustenabilă pentru România, afectând
    profund performanța la nivelul fermelor care asigură fondul de marfă necesar alimentării
    pieței.


  • Rezultatele consultării privind Politica Agricolă Comună după 2020

    Rezultatele consultării privind Politica Agricolă Comună după 2020

    Rezultatele consultării și primele elemente ale poziției României față de Politica Agricolă Comună după 2020 au fost prezentate de conducerea Ministerului Agriculturii.



    Reprezentanții federațiilor, asociațiilor, organizațiilor și patronatelor reprezentative din sectorul agricol au transmis la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale contribuții scrise, în vederea elaborării unui document comun, care să reflecte poziția sectorului agricol din România. În total, s-au primit 34 de contribuții scrise, respectiv 12 din partea instituțiilor academice, de învățământ și cercetare agricolă și 22 din partea organizațiilor de fermieri și producători agricoli, a federațiilor și patronatelor din sectorul agricol, a asociațiilor din domeniul protecției mediului și dezvoltării rurale.



    Secretarul de stat Alexandru Potor ne-a declarat: ”O să trec în revistă principalele discuții, pe de o parte, legate de discuția pe partea financiară, de nivelul cadrului financiar multianual și felul în care Politica Agricolă Comună ar trebui să fie finanțată. România susține, aceasta este vocea comună a tuturor, ca viitoarea Politica Agricolă Comună să aibe bani suficienți, să fie alimentată financiar suficient, pentru că este o politică extrem de importantă pentru tot continentul. Pe de altă parte, s-a discutat despre convergență, convergența internă și convergența externă. La convergența internă, discuția care a fost lansată de către Comisie pe 4 paliere, în încercarea de a direcționa mai bine, către fermierii mici și mijlocii și fermele care se confruntă cu constrângeri speciale, banii din plăți directe. Acolo s-au propus 4 variante de lucru, una dintre ele, pe care România clar o respinge, este cea legată de plafonare și, pot să vă confirm acum că, majoritatea absolută a celor care au exprimat puncte de vedere, s-au pronunțat împotriva plafonării ca soluție pentru a realiza convergența internă și, într-adevăr, așa cum estimasem, posibilitatea unei plăți redistributive mai accentuate pe partea de plăți directe este soluția pentru a sprijinii mai bine fermele mici și mijlocii, fermele de familie și fermele care se confruntă cu constrângeri speciale.”



    Fiecare stat membru trebuie să participe activ la procesul de luare a deciziei privind Politica Agricolă Comună după 2020, la toate nivelurile: de expertiză, diplomatic și politic.



  • Exemple de proiecte inovative în domeniul agricol

    Exemple de proiecte inovative în domeniul agricol

    La nivelul Uniunii Europene, cercetarea și
    inovarea sunt finanțate în principal prin două fluxuri de finanțare – Orizont
    2020 (cercetare și inovare) și politica de dezvoltare rurală (inovare)    . Uniunea
    Europeană     aproape că și-a dublat eforturile cu un buget fără precedent de
    aproape 4 miliarde de euro alocat pentru Orizont 2020     provocarea
    societală 2 Securitatea alimentară, agricultura și silvicultura durabilă,
    cercetarea marină și maritimă și a apei interioare și bioeconomia. În
    afară de provocarea societală 2, mai multe părți ale Orizont 2020 sunt de
    interes pentru agricultură, silvicultură și lanțul agroalimentar. În sinergie,
    Uniunea Europeană a stabilit ca principală prioritate pentru politica de
    dezvoltare rurală 2014-2020 Stimularea transferului de cunoștințe și a
    inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale. Programele de
    dezvoltare rurală finanţează inovarea agricolă și forestieră prin mai multe
    măsuri care pot sprijini crearea de grupuri operaționale, servicii de inovare,
    investiții sau alte abordări.


    Călin Nuțu, Directorul Departamentului Relații Publice din cadrul Agenţia pentru Finanţarea
    Investiţiilor Rurale a dat câteva exemple de
    investiții care pot primi finanțare prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală
    2014-2020     pentru implementarea unor proiecte inovative în domeniul agricol: Mă pot referi la colaborarea
    pentru promovarea culturii de prune organice sau producția unui produs nou -
    umpluturi de fructe, dezvoltarea unui nou tip de brânyă proaspătă, utilizarea
    unei tehnologii de tip infraroșu pentru îmbunătățirea calității uleiului de
    măsline sau producția de chipsuri pe bază de fasole boabe cultivată local. De
    asemenea, o altă idee de proiect poate fi dezvoltarea unui nou program pentru
    testarea semințelor, stabilirea de rețele de cultivatori pentru îmbunătățirea
    poziției lor pe piață. Sunt foarte multe astfel de proiecte, proiecte pilot și
    proiecte de noi produse, practic şi procese și tehnologii, care pot primi până
    la 500 de mii de euro pentru implementarea acestor tehnologii.






  • Implementarea strategiilor de dezvoltare locală în comunitățile marginalizate

    Implementarea strategiilor de dezvoltare locală în comunitățile marginalizate

    Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală din România a organizat de curând o întâlnire
    a Grupurilor Locale Leader. Discuţiile s-au referit la proiectul Servicii de
    organizare de reuniuni ale Grupului de lucru LEADER în cadrul planului de
    acțiuni ale Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014-2020    . Cu această
    ocazie au fost prezentate condițiile specifice, conform Ghidului Solicitantului,
    privind implementarea strategiilor de dezvoltare locală în comunitățile marginalizate
    din zona rurală sau în orașe cu o populație de până la 20 de mii de locuitori.

    Cu amănunte Daniel Chiţoi, şef serviciu Autorităţi de Management pentru
    programele europene Capital Uman Pentru a fi eligibil trebuie
    îndeplinite 2 condiţii la nivelul grupului ţintă – să aibă domiciliul sau să
    locuiască în teritoriul acoperit de o strategie de dezvoltare locală, aprobată
    prin PNDR, şi a doua condiţie este ca aceste persoane să fie în risc de sărăcie
    sau excluziune socială. Minimul vizat este de 250 de persoane, atât pentru
    Regiunea Bucureşti-Ilfov, cât şi pentru regiunile mai puţin dezvoltate şi în
    relaţie cu grupul ţintă avem indicatorii care sunt obligatorii. Sunt indicatori
    de realizare şi indicatori de rezultat. Majoritatea au ţinte minime. Avem practic
    indicatorul de bază, persoane din comunităţile marginalizate care beneficiază
    de servicii integrate. Ţinta minimă a acestui indicator coincide cu ţinta
    minimă a grupului ţintă – 250 de persoane. Minim jumătate din ţinta minimă
    asumată pentru acest indicator şi pentru grupul ţintă trebuie să beneficieze de
    măsuri de ocupare. În relaţie cu acest indicator de realizare avem indicatorul
    de rezultat imediat – persoane din comunităţile marginalizate care dobândesc o
    calificare la încetarea calităţii de participant, şi ţinta minimă este de 50%
    din numărul persoanelor care beneficiază de ocupare. Mai avem ca indicatori de
    realizare indicatori legaţi de servicii. Avem servicii care beneficiază de
    sprijin şi aici vorbim de servicii medicale, sociale sau socio-medicale şi
    servicii devenite funcţionale cu o ţintă de minim 70% din ţinta indicatorului
    de realizare. Alocarea pentru acest apel este aproape 106 milioane de euro, din
    care circa 103 milioane pentru regiunile mai puţin dezvoltate şi aproximativ
    2,8 milioane pentru Ilfov, iar valoarea maximă a proiectului este de 1 milion
    de euro.


  • Stadiul implementării Planului Naţional de Dezvoltare Rurală din România

    Stadiul implementării Planului Naţional de Dezvoltare Rurală din România

    Cu un buget de 99,6 miliarde euro din Fondul european agricol pentru
    dezvoltare rurală     și 60,6 miliarde euro de cofinanțare din fonduri publice
    naționale și regionale de dezvoltare rurală sau prin investiții private,
    Planurile de Dezvoltare Rurală ajută comunitățile și zonele rurale europene să
    facă față actualelor provocări economice, sociale și de mediu și să profite de
    oportunitățile viitoare ale acestora. Toate cele 118 programe de dezvoltare rurală
    ale Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 sunt, în prezent, în derulare.


    Astăzi vă prezentăm stadiul implementării Planului Naţional de Dezvoltare
    Rurală din România    . Care este cuantumul absorbţiei fondurilor europene şi câte
    proiecte au primit finanţare, aflăm de la Gabriel Gârban, Directorul
    Departamentului Comunicare din cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor
    Rurale din România: Din
    martie 2015 şi până în februarie 2018 au fost depuse aproape 44 de mii de
    proiecte     prin acest program. Nu am avut pentru toţi bani la momentul
    depunerilor aşa că am reuşit să contractăm cam 21 de mii de proiecte. Sunt în
    valoare de 2,79 miliarde de euro. Absorbţia, că de asta vorbim de fapt, câţi
    bani au ajuns la beneficiari în mod direct, este una foarte bună. Suntem pe
    calea cea bună şi cred că vom ajunge la finalul programului să consumăm toţi
    banii. Ei bine, în acest moment vorbim de 2,8 miliarde de euro plătite efectiv
    către beneficiari    , ceea ce înseamnă aproape 37% din alocarea programului, care
    este de 8,12 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Deci, iată că nu stăm
    rău deloc. Din ianuarie 2017 şi până în februarie 2018, agenţia a efectuat
    plăţi de 2,51 miliarde de euro. Avem nişte rezultate destul de impresionante
    până acum, prin submăsura 4.1, cea cu exploataţiile agricole. De exemplu, avem
    finanţate 985 de ferme de culturi de câmp, 35 de ferme horticole, 124 de ferme
    de creştere a animalelor, 57 de ferme mixte, 4 ferme apicole, de exemplu. Sau,
    avem 17 unităţi de procesare de lapte finanţate, 16 unităţi pentru carne, 48
    unităţi pentru procesare cereale şi, dacă vorbim, şi despre infrastructură
    putem spune că deja au fost realizaţi 681 de km de drumuri agricole, avem şi sisteme
    de irigaţii deja modernizate sau refăcute care deservesc 112 mii de hectare,
    cel puţin. Suntem la mijloc şi rezultatele eu zic că sunt frumoase.