Radio România Internațional

Tag: dezvoltare rurala

Schimbări în Politica Agricolă Comună 2020

Europa negociază în această perioadă noua Politică Agricolă Comună. În
perioada mai-iunie, Bruxelles-ul va publica două documente strategice – cadrul financiar
multianual al Uniunii Europene, care ar trebui finalizat în luna mai şi cadrul
de bază pentru implementarea Politicii Agricole Comune 2020, care ar trebui
lansat în luna iunie. În luna ianuarie, au avut loc la Budapesta şi respectiv
Bruxelles, două întâlniri importante între reprezentanţii statelor membre care
şi-au susţinut poziţiile privind viitorul agriculturii europene în condiţiile
în care bugetul european va fi diminuat, din cauza ieşirii Marii Britanii din
Uniunea Europeană. Așadar, cu bani puţini, Comisia Europeană va trebui să
satisfacă nevoia unanim exprimată a statelor membre – aceea de a asigura sume
suficiente pentru finanţarea Politicii Agricole Comune.

Emil Dumitru ne prezintă poziţia Federaţiei Naţionale ProAgro a
Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi Servicii conexe,
referitoare la noile schimbări care vor avea loc în politica comună în domeniul
agricol: Fermierii români primesc subvenții mai mici față de media Uniunii
Europene, n-am ajuns la convergența sumelor din media Uniunii Europene, ba mai
mult decât atât noi spunem că într-o piață unică europeană trebuie să avem și o
subvenției unică pe hectarul cultivat, întrucât subvențiile diferențiate
înseamnă o perturbare a pieței și o lipsă de concurență loială între
producătorii din Uniunea Europeană. Practic politica agricolă comună, dacă tot
se vrea să fie o politică unitară aplicabilă pe teritoriul Uniunii Europene, ar
trebui să țină cont și de specificitatea agriculturii fiecărui stat membru și
să facem o legislație comunitară care să nu creeze elemente de concurență
neloială.

Politica Agricolă Comună 2020 va aduce schimbări în modul în care acesta se
va implementa. Dorinţa generală a statelor membre, ca şi poziţia României de
altfel, este ca noua variantă să fie mult simplificată în special prin
unificarea unor scheme care în momentul de faţă sunt finanţate atât prin
Pilonul I, plăţi directe, cât şi prin Pilonul II, dezvoltare rurală.

13 February 2018
Consultare publică: Rezultatele programelor de dezvoltare rurală din perioada 2007-2013

Consultarea are loc într-un moment în care Comisia Europeană pregătește viitoarea politică agricolă comună care va fi aplicată după anul 2020. Primele idei au fost prezentate în luna noiembrie a anului trecut, când executivul comunitar şi-a făcut publică dorinţa de a păstra structura generală a politicii agricole comune cu aceeași doi piloni de bază, ajutoare directe şi fonduri pentru dezvoltare rurală.

Ar urma să se modifice în schimb sistemul de aplicare, cu obiective generale stabilite la nivel european, dar cu libertatea lăsată fiecărei țări membre de a-și elabora propriul plan strategic. Acest lucru înseamnă că fiecare stat în parte ar putea să ia decizii în funcție de propriile condiții climatice sau de problemele specifice pe care le întâmpină. Punerea în aplicare a acestor planuri va fi urmărită îndeaproape de Comisia Europeană.

O altă ideea vehiculată se referă la crearea la nivelul Uniunii a unei platforme privind gestionarea riscurilor și identificarea modalităților optime de a-i ajuta pe fermieri să facă față nesiguranței legate de climă. Iar în această privință fondurile pentru dezvoltare rurală ar urma să joace un rol important. De altfel şi în prezent cel puțin 30 la sută din fondurile alocate fiecărui program de dezvoltare rurală trebuie rezervate pentru măsuri relevante vizând protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice.

În favoarea programului de dezvoltare rurală a pledat la începutul anului și comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan: Uniunea Europeană ocupă locul întâi în lume în ceea ce privește comerțul cu produse agricole. Pentru a ne menține competitivitatea trebuie să investim în fermieri, în ferme, trebuie să susținem modernizarea, inovarea și diversificarea, trebuie să începem să utilizăm noile tehnologii. Este de datoria noastră să ne asigurăm că oportunitățile oferite de era digitală sunt disponibile și pentru oamenii din zonele rurale în egală măsură ca pentru cei de la orașe. Trebuie să căutăm modalități mai bune de a-i susține pe agricultori în efortul lor de adaptare la epoca modernă.

În practică, fondurile pentru dezvoltare rurală pot fi folosite pentru sprijinirea întreprinderilor mici din zonele rurale, pentru investiții în agroturism, instruirea tinerilor agricultori, dar și pentru crearea unor rețele de internet de mare viteză în zonele rurale. Ar putea fi reduse astfel decalajele faţă de oraşe.

Bugetul pentru dezvoltare rurală a fost de 98 de miliarde de euro în perioada 2007 – 2013, iar suma a crescut la 100 de miliarde de euro în actualul cadru financiar multianual, valabil până în 2020.

Consultarea lansată de Comisia Europeană se adresează autorităților publice naționale și regionale, organizațiilor profesionale și ONG-urilor, dar mai ales simplilor agricultori și comercianților. Până pe 20 aprilie, Comisia Europeană vrea să afle ce a mers bine și ce nu în cadrul strategiei de dezvoltare rurală în perioada 2007 – 2013, iar rezultatele vor fi folosite în elaborarea viitoarei politici agricole comune.

7 February 2018
UE primul exportator mondial de produse agroalimentare în 2016

În 2016, comerțul în afara Uniunii Europene cu
produse agricole a reprezentat 7,6% din totalul comerțului internațional UE-28.
Datele privind comerțul cu produse agricole sunt esențiale pentru două politici
importante ale Uniunii Europene: politica agricolă comună și politica
comercială comună, care gestionează relațiile comerciale cu țările din afara
Uniunii. Uniunea Europeană rămâne primul exportator de produse agroalimentare
la nivel mondial. Valoarea totală a importurilor și exporturilor de bunuri
agricole între UE-28 și restul lumii a fost de 263 miliarde EURO în 2016.
Această valoare monetară a reprezentat 244 milioane de tone de mărfuri
agricole.

Cu explicaţii, Phil Hogan, comisarul european
pentru agricultură şi dezvoltare rurală: Cele mai importante destinații de
export pentru exporturile de produse agricole din Uniunea Europeană în 2016 au
fost SUA, China, Elveția, Japonia și Rusia. Cele mai mari creşteri s-au
înregistrat la produsele primare și cele prelucrate, valoarea exporturilor la
carnea de porc a crescut cu o treime, în timp ce exporturile de ulei de măsline
au crescut cu aproape 20%. Creșteri semnificative ale valorii exporturilor de
produse, cum ar fi carnea de porc și untul, arată că o exercitare robustă a
exporturilor de produse agroalimentare are potențialul de a adăuga valoare în
mii de comunități rurale, și poate aduce economii fiecărui stat membru al Uniunii,
contribuind la vitalitatea acestor comunități. Astfel, sectorul agroalimentar
aduce o contribuție masivă și pozitivă la activitatea economică a Uniunii Europene.
Este un sector care depinde de fermierii care asigură producția primară și care
subliniază valoarea Politicii Agricole Comune ca o politică care sprijină
agricultura europeană și asigură standarde de înaltă calitate și de siguranță,
care fac ca alimentele noastre să fie populare și căutate în întreaga lume.

8 December 2017
România: Fermierii primesc sprijin pentru depăşirea problemelor climatice

România a fost inclusă de către Comisia Europeană, pe lista statelor care pot crește suma plătită în avans fermierilor afectați de condițiile climatice dificile din prima jumătate a acestui an. Măsura fusese luată anterior pentru 10 state: Belgia, Cehia, Spania, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia și Finlanda. Alături de România, pe listă intră acum acum încă patru țări, respectiv: Croația, Irlanda, Grecia și Marea Britanie.

Anul acesta, fermierii europeni s-au confruntat cu condiții climatice dificile, de la secetă la ploi abundente, care le-au provocat dificultăți financiare. Permiterea creșterii nivelului plăților în avans, atât plățile directe către fermieri cât și anumite plăți pentru dezvoltarea rurală, va ameliora problemele ce țin de fluxul de numerar.

Până acum statele membre puteau alege să efectueze în avans, începând cu 16 octombrie, în fiecare an, până la 50% din totalul plăților directe, respectiv 75% din cele destinate dezvoltării rurale. Decizia de acum a Comisiei permite statelor afectate de condiții climatice dificile să crească nivelul acestor plăți până la 70% și respectiv 85%, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

3 November 2017
Jurnal românesc – 27.05.2015

PNL a anunţat că ar putea
renunţa la ideea de a depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, dacă va
constata că în comisia parlamentară pentru elaborarea unui nou cod electoral
există voinţă politică pentru adoptarea legii privind votul prin corespondenţă.
Anterior, liderii liberali afirmaseră că
moţiunea ar urma să sancţioneze ceea ce au numit cinismul cu care
premierul Victor Ponta ignoră necesitatea adoptării urgente a proiectului depus
de PNL. Potrivit acestora, după ce ar fi blocat intenţionat votul de la
alegerile din noiembrie, premierul ar sfida acum milioanele de români din
diaspora doar pentru a se răzbuna fiindcă a pierdut la prezidenţiale. În
replică, PSD şi-a exprimat disponibilitatea pentru discuţiile pe acest subiect,
dar a precizat că există trei proiecte legislative privind votul prin
corespondenţă şi a cerut PNL să decidă pe care dintre acestea îl susţine.
Marţi, a fost lansat în dezbatere publică şi proiectul de lege privind votul
prin corespondenţă şi cel electronic elaborat de Partidul Mişcarea Populară.

În comisia de cod electoral,
social-democraţii şi liberalii au poziţii divergente şi asupra numărului de
mandate parlamentare acordate reprezentanţilor diasporei. PNL propune patru
senatori şi opt deputaţi, în timp ce PSD pledează pentru menţinerea numărului
prevăzut în actuala legislaţie, patru deputaţi şi doi senatori.

Armata şi Biserica rămân instituţiile despre care românii au cea mai
bună părere, iar activitatea din ultimii ani a DNA a instalat-o pe podiumul
topurilor de popularitate – relevă un studiu sociologic realizat de InfoPolitic.
Astfel, 78% dintre români au declarat că au o părere bună şi foarte bună despre
Armată, 63% au afirmat acelaşi lucru despre Biserică şi 61% despre DNA. Urmează
Preşedinţia, despre care 55 procente dintre români au o părere favorabilă. De
asemenea, conform studiului, apariţiile publice ale ANAF din ultimele luni
readuc instituţia în atenţia publicului, generând un sentiment mai degrabă pozitiv
faţă de instituţie, împărtăşit de 41% dintre respondeţi. Potrivit sociologilor,
instituţii politice mai cunoscute şi indispensabile democraţiei, precum
Guvernul sau Parlamentul, suferă de un deficit cronic de imagine: doar 29 de
procente dintre români au afirmat că au o părere bună şi foarte bună despre
Executiv şi 14 despre Legislativ.

România are cele mai mici
cheltuieli bugetare din Uniunea Europeană, raportate la Produsul Intern Brut,
potrivit datelor publicate, marţi, de Biroul European de Statistică – Eurostat.
În medie, bugetul unei ţări din Uniunea Europeană colectează şi cheltuie
aproape 50% din PIB. Cheltuielile bugetului României depăşesc, însă, doar cu
puţin 35 de procente din PIB. În ceea ce priveşte alocarea banilor pe domenii,
pentru asistenţă socială România cheltuie o treime din buget, pentru sănătate -
peste 11%, pentru educaţie – 8%, iar pentru apărare – 2,2%.

Comisia Europeană a transmis, marţi, României decizia oficială de
aprobare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020.
României i s-au alocat peste nouă miliarde de euro, din care opt miliarde
reprezintă fonduri europene, iar restul – contribuţia naţională. Documentul
prevede 15 măsuri de finanţare, iar creşterea productivităţii agroalimentare şi
integrarea producţiei naţionale în lanţuri alimentare reprezintă cele două
obiective majore ale programului.

27 May 2015