Radio România Internațional

Tag: DIICOT

  • Justiţia, cu motoarili pan di mardzina

    Justiţia, cu motoarili pan di mardzina

    Tru doil’i, trei an’i dit soni, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) — chipita di falanga tru alumta cu flagelu cari nica u matina dit thimeal’e administraţia românească — apraftasi tra s-anvaleasca, ş-nu masi la capitolu imagine, terenlu chirut. Prit dalga di dosare discl’isi, multi dit eale bitisiti cu condamnări la hapsani cu executare, DNA u modela certituditea că varnu, cari ti s-hiba anamea a lui, prit ipotisea ti u ari, di hroma politică ica di influenţă, nu easti pisupra a nomlui. Ca argumentu nica s-ma multu, tru premieră tru istoria judiciară ali României post-comunista, a unlui procuror-şef ti easti pi ipotisi al’i si discl’isi un dosar penal.



    Şefa ali Direcţie di Investigari a Infracţiunilor di Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – altaturlie, una structură multu tin’isita di lao – , Alina Bica, fu ncl’isa ti un dosar tru cari DNA u afla cabati ti calcarea a omlui tru lucru/serviciu. Infracţiunea s-pari ca fu fapta tru perioada tru cari şefa DIICOT eara sumsecretar di stat tru Ministerlu ali Justiţie şi membră a unal’ei comisii cari lucra ti darea napoi locarli si agarli. A l’ei a’li si cafta giueapi dimi easti stipsita că, tru 2011, deadun cu doi sot di comisie, şi el’i cercetaţ, licsurara paltearea a nascantor despăgubiri paraevaluate tra un teren/ un loc di 13 di ictari mardzina di capitala. Zn’iia fapta a cratlui va s-hiba di cama di 62 di miliun’i di euro.



    Di altă parte, tut gioi, Curtea Supremă apruche caftarea a procurorlor anticorupţie di arestari preventivă tra 30 di dzale a deputatului PSD (la guvernare), Ioan Adam. El easti mintit tru un dosar cu darea napoi paranom locuri/ agari, prit cari adusi zn’ie a statlui cama di 300 di miliun’i di euro. Tutunaoara, Instanţa Supremă apufusi ca deputatlu PC (la guvernare), Ion Diniţă, s-hiba cercetat tru libirtate, sum control judiciar. Diniţă easti stipsitu că, prit călcarea a normelor legale, fu tru amintaticu cu nascanti contracti cu paradz public, tru judetlu Braşov (centru). Tru cazlu a lui, zn’ia fapta isapi di DNA easti cama di şapte miliun’i di euro. Dauli apofasi a Curtil’ei Suprema nu suntu difinitive. Aesti trei dosare nu aduc, ama, vara nautati tru actualu peisaj juridic românescu.



    Ti furn’ia ca subiecţal’i a anchetelor, membri a corpului dit administraţia centrale, şi tehnitli ufilisiti tra furlachea a paradzlor publit – tranzacţie funciară supraevaluată, darea napoi paranom şi contractu cu dedicaţie – compun cazuri di arusfeti agiumti, dimec, clasiti. Niti nu ari avea cum s-hiba altaturlie, maca DNA ari tru lucru nu ma puţan di 4.800 di dosari, tifră confirmată tamama di procurorlu-şef ali instituţie, Laura Codruţa Kövesi. Tra corupţal’i, cu tuti metodologhiili a lor tut ma ingenioase, şefa ali DNA ari aestu mesaj: ”nu suntu ma itra di noi”.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Justiţia, cu motoarele în plin

    Justiţia, cu motoarele în plin

    În ultimii doi, trei ani, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) – vârf de lance în lupta cu flagelul ce încă macină la temelii administraţia românească – a reuşit să recupereze, şi nu doar la capitolul imagine, terenul pierdut. Prin potopul de dosare deschise, multe dintre ele finalizate cu condamnări la închisoare cu executare, DNA a modelat certitudinea că nimeni, indiferent de notorietate, de funcţia ocupată, de coloratura politică ori de influenţă, nu este deasupra legii.



    Ca argument în plus, în premieră în istoria judiciară a României post-comuniste, unui procuror-şef în funcţie i s-a deschis dosar penal. Şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – altfel, o structură foarte apreciată – , Alina Bica, a fost reţinută într-un dosar în care DNA o acuză de abuz în serviciu. Infracţiunea ar fi fost comisă în perioada în care şefa DIICOT era subsecretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membră a unei comisii care se ocupa de restituiri de terenuri. Ei i se impută că, în 2011, împreună cu doi colegi de comisie, şi ei cercetaţi, ar fi înlesnit plata unor despăgubiri supraevaluate pentru un teren de 13 hectare de la periferia capitalei. Prejudiciul adus statului ar fi de peste 62 de milioane de euro.



    Pe de altă parte, tot joi, Curtea Supremă a admis cererea procurorilor anticorupţie de arestare preventivă pentru 30 de zile a deputatului PSD, Ioan Adam. El este implicat într-un dosar cu retrocedări ilegale de terenuri, care ar fi păgubit statul cu peste 300 de milioane de euro.



    De asemenea, Instanţa Supremă a decis ca deputatul PC, Ion Diniţă, să fie cercetat în libertate, sub control judiciar. Diniţă este bănuit că, prin încălcarea normelor legale, a fost beneficiarul unor contracte cu bani publici, în judetul Braşov. În cazul său, prejudiciul estimat de DNA este de peste şapte milioane euro. Ambele decizii ale Curţii Supreme nu sunt definitive.



    Aceste trei dosare nu aduc, totuşi, nimic nou în actualul peisaj juridic românesc. Fiindcă subiecţii anchetelor, membri ai corpului administraţiei centrale, şi tehnicile folosite pentru sifonarea banilor publici – tranzacţie funciară supraevaluată, retrocedare ilegală şi contract cu dedicaţie – compun cazuri de corupţie devenite, deja, clasice. Nici nu ar avea cum să fie altfel, din moment ce DNA are în lucru nu mai puţin de 4.800 de dosare, cifră confirmată chiar de procurorul-şef al instituţiei, Laura Codruţa Kövesi. Pentru corupţi, cu tot cu metodele lor din ce în ce mai ingenioase, şefa DNA are următorul mesaj: ”nu sunt mai deştepţi ca noi”.

  • Scandalul cărnii infestate

    Scandalul cărnii infestate

    Peste 100 de percheziţii domiciliare făcute de procurorii DIICOT în 18 judeţe din România s-au soldat cu arestări preventive. Acţiunile au vizat destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă. .



    Potrivit anchetatorilor, membrii grupărilor, structurate pe mai multe paliere, ar fi achiziţionat, prin intermediul unor societăţi comerciale din România, carne şi ouă din Olanda, Polonia, Marea Britanie şi Germania, fără să plătească TVA. Ulterior, marfa ar fi fost vândută către beneficiarul final, prin adăugarea acestei taxe, sau “la negru”, mult sub preţul pieţei, făcând concurenţă neloială societăţilor comerciale care derulează corect acelaşi tip de activitate. O altă metodă de evaziune se referă la achiziţionarea mărfurilor din alte state UE, membrii grupării înregistrând livrări fictive către firme fantomă din Bulgaria, Ungaria sau Cipru, pentru neîncărcarea societăţilor româneşti cu TVA de plată, marfa fiind, însă, vândută în România fără a fi înregistrată în documente contabile.



    O altă modalitate de acţiune a reţelei presupunea livrări, făcute de marii producători de pe piaţa de carne din România, către societăţi comerciale din Bulgaria şi Ungaria, de unde marfa se întorcea în ţară, prin societăţi de tip “paravan”, care ulterior erau abandonate, iar produsele erau vândute pe piaţa internă fără înregistrarea tranzacţiilor în documentele contabile. Potrivit anchetatorilor, prejudiciul estimat depăşeşte 15 milioane de euro.



    În acelaşi timp, există suspiciuni de punere în circulaţie de produse alterate, care erau trimise către abatoare pentru a fi procesate şi amestecate cu alte produse care erau ulterior introduse pe piaţă. Peste 230 de tone de carne şi produse din carne au fost oprite de la comercializare în urma controalelor efectuate de inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor la depozite din Bucureşti şi din câteva judeţe. Potrivit preşedintelui interimar al ANPC, Marius Dunca, cele mai mari nereguli au fost găsite la un depozit de lângă Iaşi: Am găsit 13,6 tone aripi de pui cu data durabilităţii minimale depăşită începând cu noiembrie 2013 şi cinci tiruri a câte 20 de tone, în total 100 tone macrou cu caracteristici necorespunzătoare privind conformitatea produsului. Tot aici am constatat 300 kg creier de porc cu semne modificate organoleptice. Toate produsele acestea ajungeau în magazine.”



    Anchetatorii suspectează că operaţiunile s-au derulat cu complicitatea unor funcţionari ai Autorităţii Vamale şi ai comisariatelor pentru protecţia consumatorilor, care au facilitat atât importurile ilegale, cât şi introducerea în lanţul alimentar a cărnii alterate.

  • Eveniment Top – 18.05.2013

    Năi procurori la cumândisearea a Parchetlui General, ali Direcţii Naţionalâ Antiaruşfeti şi a DIICOT

    Dupu un lungu chiro di interimat, năii procurori di la Ministerlu Public dit România intrarâ pi ipotisi, aestâ stâmânâ, dupu ţi prezidentul ali vâsâlii, Traian Băsescu, apruchie decretili di bâgari tu aesti ipotisi. Caplu a statlui, ama şi premierlu Victor Ponta aşteaptâ di la aeşţâ şasi procurori ţi suntu tora la cumândisearea a Parchetului General, ali Direcţii Naţionalâ Antiaruşfeti şi a DIICOT s-hibâ îndrepţâ s-zburascâ multi limpidi şi s-agiutâ la criştearea mutrinda alumta cu aruşfetea. Prezidentul Traian Băsescu dzâsi: “Zborlu a meu, ţi lâ câftai io a năilor procurori fu s-adarâ lucru deadun, s-adarâ unâ sutsatâ. Doilu lucru ţi-l câftai fu s-agiutâ la criştearea a nivelui di eficienţâ, ama şi a nivelui mutrinda alumta cu aruşfetea. maxus la nivel analtu. Treilu lucru ţi-l voi di la ei easti alumta contra a vâtâmărilor organizati.” Şi premierlu Victor Ponta lâ dzâsi aţilor şasi procurori s-bagâ tu practico nomlu, ti cathi om – nu conteadzâ di iu easti – şi s-nu da cali a ingerinţi politiţi mutrinda activitatea lor. Victor Ponta: “N-aveţ niţi unâ borgi la canâ, niţi la aţel cari vâ pripusi ti ipotisea tu cari hiţ, niţi la aţel cari vâ numânâsi, şi niţi la aţei ţi nu vâ apruchiarâ. Goala, unica, borgi ţi u aveţ voi easti ligatâ di bâgarea tu practico a nomlui, lipseaşti s-hiţ cât ma serţâ tu ţi mutreaşti aestu lucru. Ie, easti un contextu multu favorabil ti voi: stabilitati dupi un lungu chiro di interimat. Comisia Europeanâ pistipseaşti câ easti importantu ca naua cumândiseari a Parchetilor s-aratâ sârţâl’i şi independenţâ.” Executivlu comunitar zburâ andicra di importanţa aluştor instituţii şi a cumândisearâl’ei a lor ti statlu di îndrept şi ti pistusinea tu sistemlu di giustiţii dit Românii, ţi easti sum monitorizari ahoriea dit 2007, anlu di intrati tu UE. Comisia Europeanâ alâvdă multu şi activitatea a procurorilor di nâinti, cari agiutarâ la condamnarea a nâscântor oficialităţ di grad analtu, inclusiv a premierlui di nâinti, Adrian Năstase.



    România înreghistră crişteari icunumicâ estan, iara UE intră tu recesiuni

    Institutlu Naţional di Statisticâ di Bucureşti hâbârisi că România avu, tu proţii trei meşi di estan, unâ crişteari icunumicâ di 0,5%, andicra di aţei dit soni trei meşi dit 2012. Andicra şi di proţl’ii trei meşi a anlui ţi tricu, Produslu Internu Brut criscu cu 2,1%. Autorităţili di Bucureşti estimeadză, ti anlu aestu, unâ crişteari a PIB di 1,6%, niham cama pisti nivelu di 1,5% ţi lu anticipă Fondul Monetar Internaţional. UE intră, pi di altâ parti, tu recesiuni tu protlu trimestru, iara zona euro s-dusi ninti câtâ nai ma mari scâdeari icunumicâ, di la ahurhita fi ufiliseari a monedâl’ei unice, tu 1999. IcunumiaUE scâdzu cu 0,1% tu proţl’ii trei meşi a anlui andicra di aţei trei meşi di nâinti, cându contracţia fu di 0,5%. Tu recesiuni intră şi icunumia franceză, daua ca mărime dit zona euro, cu unâ contracţii di 0,2% tu protlu trimestru, iara Italia, aţea de-a treia icunumii dit zona euro, înreghistră şapti trimestri di n’icşurari a PIB.


    România lipseaşti s-aibâ unâ strategii agricolâ pi chiro lungu, dzâsi, Bucuresti, comisarlu european ti Agricultură, Dacian Cioloş

    Prezentu Bucureşti, la Conferinţa Naţionalâ a Agricultorilor, comisarlu european ti Agriculturâ, Dacian Ciolos, spusi că România lipseaşti s-aibâ, tu ţi mutreaşti aestâ domeni, unâ strategii pi chiro lungu, cari s-aducâ tu un loc soluţii limpidzâ şi lişor di bâgat tu practico. Pi di altâ parti, el mai dzâsi câ România easti uniclu stat membru al UE ţi nu ari organizaţii agricoli naţionali reprezentati tu confederaţiili europeani. Tut la Conferinţa a Agricultorilor, Dacian Cioloş estimă că România poati s-hibâ un giucâtor importantu pi pâzarea europeanâ di cereali. Uidisit cu Cartea Albâ a Consiliului a Investitorilor Xen’ii, vâsâlia easti pi loclu 5 tu UE mutrinda terenlu, loclu arabil, ama agiutâ cu ma pţân di 3 procenti la producţia agricolâ ali Uniuni.


    Năulu nom mutrinda darea nâpoi a proprietăţilor luati di comunişţâ fu apruchiat.

    Prezidentul ali Românii, Traian Băsescu, apruchie, stâmâna aestâ, năulu nom di ayuniseari a proceslui di dari nâpoi a proprietăţilor luati zorlea tu chirolu a reghimlui comunistu. Aestu nom s-întimil’eadzâ pi trei prinţipii: restituirea tu naturâ a proprietăţlor, aclo iu s-poati aestu lucru, despăgubirea tu rati di cathi an şi impozitarea a îndrepturilor litigioasi cu 85%. Reprezentanţâl’ii a proprietarilor s-aspusirâ anvirinaţ câ nu furâ consultaţ tu ţi mutreaşti bâgarea tu practico a aluştor nomuri şi nu pistipsescu câ aesti va s-aducâ unâ bunâ rezolvari ti aţei a curi lâ si luarâ zorlea casili tu chirolu comunistu. Tu minduita a executivlui, România pâlti deja despăgubiri – a proprietarilor di ma ninti – di vârâ ţinţi miliardi di euro, ama ari şi câftări di pâlteari ti nica optu miliardi.


    Privatizarea CFR Marfa ahurhi disnău, dupu ţi nu amintă prota oara

    Unâ dintrâ meatrili asumati di Guvernu tu acordul preventiv simnat cu FMl tu 2011 — privatizarea CFR Marfa, companii ţi chiru mulltâ pâradz, ahurhi disnău gioi. Nâinti, comisia di privatizari dit Ministerlu a Transporturilor avea hâbârisitâ câ niţi unlu dintrâ aţei trei investitori cari aveau pitricutâ documentaţia di participari, nu agiunsi ti etapa yinitoari aluştui proces. Ministerlu alâsa cama habini niscânti sinfunii mutrinda participarea la licitaţii. Aşi, nivelu a ţifrâl’ei di afaceri fu n’icşurat di ţinţi ori, di la 100 di milioani di euro, la 20 di milioani di euro, ama nu fu alâxit pâhălu di ahurheari di 180 milioane di euro.



    Militar român agudit tu teatrul di operatiun’i dit Afganistan – decorat

    Un militar român, agudit – cu un an nâinti – tu unâ misiuni dit Afganistan, dupu unâ explozii improvizatâ, fu decorat la turnarea a lui tu vâsâlii di caplu a statlui şi di ministrul ali Apărari. A plutonierlui Florinel Enache îi si deadirâ dauâ distincţii: Medalia Naţionalâ Serviciul Credincios clasa I şi Emblema di Onoari a Armatâl’ei ali Românii. El şidzu tu anlu ţi tricu tu un spital dit Statili Uniti, iu fu vizitat di prezidentul american Barack Obama.


    Armâneaşti: Cristina Mina

    Audio–>