Radio România Internațional

Tag: discriminare

  • Grup de lucru pe legislaţia privind interzicerea organizaţiilor cu caracter fascist, legionar

    Grup de lucru pe legislaţia privind interzicerea organizaţiilor cu caracter fascist, legionar

    Ministerul Justiţiei a anunţat constituirea unui grup de lucru interinstituţional pentru analiza legislaţiei privitoare la infracţiuni de ură, acte de violenţă, interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, urmând să fie analizate posibile lacune ale cadrului legislativ în domeniu şi avansat un prim set de propuneri până la finalul lunii ianuarie 2025. Grupul de lucru este format din specialişti ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Public, Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspectoratului General al Poliţiei Române.

     

    În contextul actual, în care observăm o polarizare fără precedent şi remarcăm o creştere alarmantă a cazurilor ce au la bază instigarea la ură, discriminarea, atitudinile antisemite sau actele de violenţă, Ministerul Justiţiei asigură toţi cetăţenii că este permanent şi direct implicat în gestionarea unor astfel de situaţii, răspunzând nevoilor şi aşteptărilor stringente ale societăţii. Pe 18 decembrie 2024, Ministerul a organizat prima şedinţă a grupului de lucru interinstituţional format pentru a analiza legislaţiei privitoare la infracţiuni de ură, acte de violenţă ori ameninţări comise în spaţiul public, interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum şi interzicerea promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.

     

    Grupul de lucru a analizat posibile lacune ale cadrului legislativ incident în materie, de natură să producă deficienţe în activitatea practică a organelor de urmărire penală. Au fost luate în discuţie mai multe propuneri formulate de reprezentanţii sistemului judiciar, fiind iniţiat cadrul necesar pentru efectuarea unor analize aplicate. Toate concluziile rezultate în urma propunerilor formulate de către instituţiile din sistem vor fi aduse la cunoştinţa publicului, în momentul concretizării lor, preconizând astfel finalizarea unui prim set de propuneri până la finele lunii ianuarie 2025, a comunicat Ministerul Justiţiei.

  • Declarație comună privind Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor

    Declarație comună privind Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor

    Violența de gen este una dintre cele mai răspândite și sistematice încălcări ale drepturilor omului din zilele noastre. Violența împotriva femeilor îmbracă multe forme, cum ar fi violența partenerului intim, cea sexuală, femicidul, traficul de persoane și practicile dăunătoare precum mutilarea genitală a femeilor sau căsătoriile forțate și premature ale copiilor. Ele devastează viețile a peste 200 de milioane de femei și fete din întreaga lume.

    Conform Organizației Mondiale a Sănătății, una din trei femei la nivel mondial s-a confruntat cu violență fizică sau sexuală din partea unui fost sau actual partener.

    Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice solicită statelor semnatare să pună în aplicare politici globale și coordonate împotriva acestei violențe.

    Din păcate, nicio țară nu a eradicat încă violența împotriva femeilor și fetelor și sunt necesare mai multe eforturi pentru a promova egalitatea de gen și pentru a asigura tuturor femeilor și fetelor libertatea față de violență.

    Statele trebuie să ia măsurile necesare pentru incriminarea și urmărirea penală a violenței împotriva femeilor și fetelor.

    Totodată este necesar să asigure accesul supraviețuitorilor la sprijin și servicii juridice, psihosociale și medicale, se arată în declarația comună privind Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, semnată de reprezentanța Comisiei Europene în România și alte 24 de ambasade.

    De altfel, este în vigoare deja o Directivă Europeană privind combaterea violenței, care trebuie transpusă în legislația națională până la 14 iunie 2027.

    Și asta pentru că este necesar să ne asigurăm că agresorii sexuali sunt trași la răspundere pentru crimele lor, indiferent de puterea pe care o dețin.

    Este nevoie și de educația generațiilor viitoare cu privire la egalitatea de gen, drepturile pe care le au și la cum să recunoască diferitele forme de violență .

    Şi în România, 34.000 de femei cad anual victime ale violenţei domestice, arată datele centralizate de Organizaţia de Femei din cadrul Blocului Naţional Sindical.

  • Jurnal Românesc – 13.09.2024

    Jurnal Românesc – 13.09.2024

    România este foarte aproape de îndeplinirea tuturor criteriilor tehnice pentru eliminarea vizelor pentru Statele Unite ale Americii, a declarat ambasadorul ţării noastre la Washington, Andrei Muraru. Acesta a avut o întrevedere cu secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, cu care a discutat despre demersurile comune pe care cele două state le vor întreprinde în perioada următoare, în vederea accesului României în programul Visa Waiver. Muraru a spus că România se află “la câteva săptămâni distanţă de a bifa şi ultima cerinţă tehnică – rata de respingere – înainte de a considera acest proiect finalizat”.

    El a arătat că după această etapă urmează un proces tehnic care începe în octombrie şi care se întinde pe mai multe luni, perioadă în care vor avea loc evaluări din partea autorităţilor americane şi o vizită la nivel de experţi pentru a confirma rezultatele. Ambasadorul şi-a exprimat speranţa că procedurile birocratice se vor încheia până la finalul mandatului actualei administraţii americane, pentru ca intrarea efectivă în program să aibă loc anul viitor. Potrivit legislaţiei SUA, o condiţie obligatorie pentru ca o ţară să fie considerată eligibilă pentru accederea în Visa Waiver este ca rata de respingere a acordării vizelor de tip B să fie mai mică de 3% în anul precedent intrării în program.

     

    Autoritatea pentru Digitalizarea României a anunţat că platforma ROeID a fost recunoscută de Comisia Europeană drept sistemul de identificare electronică al statului român. Notificarea a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. ROeID le permite tuturor românilor să îşi creeze identitatea digitală, recunoscută de autorităţile publice şi de companiile private, indiferent dacă se află în ţară sau în străinătate. Cu ajutorul acestui sistem, disponibil ca aplicaţie pe telefonul mobil, laptop sau tabletă, pot fi plătite taxe şi impozite către bugetul de stat, pot fi solicitate certificate pentru semnătură digitală sau se accesează servicii consulare. De asemenea, tot în baza identităţii digitale poate fi schimbat furnizorul de energie sau se pot obţine informaţii privind contribuţiile sociale ori de sănătate din partea angajatorilor.

     

    Fondul pentru pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi în străinătate devine prioritatea legislativă a acestei sesiuni parlamentare, a declarat deputatul liberal de diaspora Valentin Făgărăşian. Acesta a salutat punctul de vedere favorabil al Guvernul pentru această propunere legislativă care a fost adoptată anul trecut de Senat şi care urmează să intre la votul final în Camera Deputaţilor.

    Proiectul prevede ca statul român să suporte cheltuielile de repatriere, la solicitarea familiei, în limita a 5.000 de euro pentru fiecare cetăţean care se regăseşte în această situaţie. Totodată, a fost introdusă şi posibilitatea ca sumele care depăşesc acest plafon să fie suportate din taxele consulare. Făgărăşian a spus că toate observaţiile făcute de specialiştii Guvernului pe marginea proiectului vor fi analizate acum în comisiile de specialitate de la nivelul Camerei Deputaţilor în încercarea de a îmbunătăţi actul legislativ şi şi-a exprimat speranţa că legea va trece rapid de această ultimă etapă pentru a ajunge pe masa preşedintelui României în vederea promulgării.

     

    Unu din şapte români spune că a fost cel puţin o dată discriminat la locul de muncă, la interviul de angajare sau la şcoală, potrivit unui studiu realizat la iniţiativa Fundaţie pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Astfel, unu din patru români s-a simţit la un moment dat tratat diferit din cauza vârstei. Acest aspect este resimţit ca discriminatoriu atât de către tineri, care afirmă că sunt consideraţi fără experienţă când îşi caută un loc de muncă, cât şi de către persoanele vârstnice, care au dificultăţi la recrutare. Alte criterii de discriminare sunt venitul, ocupaţia sau genul.

    Contextele asociate cel mai frecvent cu situaţii de discriminare sunt interviul de angajare, locul de muncă, promovarea la locul de muncă, şcoala, transportul în comun şi spitalul. În ceea ce priveşte nivelul de empatie manifestat de populaţie, 84% dintre persoane s-ar simţi confortabil să ajute o femeie cu dizabilităţi de etnie română. În schimb, doar 52% dintre respondenţi ar ajuta un bărbat de etnie romă. Sondajul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 400 de persoane cu acces la Internet şi are o marjă de eroare de 4,9 procente.

     

  • Generația Z: Tinerii europeni încă se confruntă cu homofobia

    Generația Z: Tinerii europeni încă se confruntă cu homofobia

    “Trebuie să înţelegem că o realitate, aceasta a faptului că oamenii se identifică din ce în ce mai mult ca fiind queer, de exemplu în cazul de faţă, această realitate nu vine să o înlocuiască pe cea predominantă, ci cred că vine să o completeze, vine să spună că lumea este mai diversă decât am avut curajul până acum să o arătăm. Cred că aici ar trebui să vorbim mai mult despre temerile oamenilor că venim cu un soi de ideologie care să pună cote de reprezentare în filme sau la TV şi că este o mişcare împotriva normelor existente, a felului în care suntem noi ca români în general. Se merită a fi depăşite aceste prejudecăţi şi să vorbim mai deschis, poate mai empatic, mai puţin emoţional pe aceste subiecte” (George Albert Costea, actor)



    Între anii 1968 și 2001, în România, articolul 200 din Codul Penal a pedepsit relațiile sexuale consensuale cu închisoarea de la 1 la 5 ani. Abia în 2001, la 12 ani de la Revoluția din 1989, acest articol a fost abrogat. Respingerea dreptului persoanelor de același sex de a-și întemeia o familie a continuat, însă, și după anul 2001.



    Fenomenul discriminării este perceput ca fiind o problemă în țara noastră de către majoritatea populației (71%). Teama de diferență se exprimă într-un nivel ridicat de neîncredere, mai ales în homosexuali (74%) și romi (72%). Iar scala distanței sociale indică, de asemenea, o intoleranță ridicată față de homosexuali (59% nu acceptă să le fie rudă, 52% nu acceptă să le fie prieteni). Mai mult de 2/3 dintre români nu sunt de acord cu căsătoria între homosexuali, iar 60% sunt în dezacord cu ideea parteneriatului civil. Sunt rezultate ale unui Sondaj de opinie privind nivelul discriminării în România, realizat în 2018 de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Aceste cifre ne arată că discriminarea în România este preponderent definită de homofobie.



    64% dintre elevii LGBTQIA+ din România au auzit remarci homofobe în școli, termeni precum LGBT, gay, homosexual sau lesbiană fiind folosiți cu conotație negativă atât de adulți, cât și de copii în liceele din România, arată un studiu al Asociației ACCEPT. Despre situațiile cu care se confruntă comunitatea LGBT de la noi, în special tinerii, când vine vorba de a fi acceptați discutăm în acest episod al podcastului Generația Z.



    Invitați: Florin Buhuceanu, Asociația ACCEPT; George Albert Costea, actor; Adam, student din Polonia; Ramona Strugariu, europarlamentar România.



  • Ziua Internațională a Romilor

    Ziua Internațională a Romilor

    Comisia Europeană a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, sărbătorită pe 8 aprilie. Semnat de vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, de comisarul pentru egalitate, Helena Dalli, și de comisarul pentru vecinătate și negocieri privind extinderea, Olivér Várhelyi, comunicatul atrage atenția asupra progreselor “prea lente” pentru combaterea discriminării și sărăciei în rândul romilor din Europa:



    Cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, sărbătorim cea mai mare minoritate europeană. Sărbătorim diversitatea, limba, arta și cultura acestei populații, precum și contribuția sa la istoria europeană. Constatăm evoluții încurajatoare în mai multe state membre și țări implicate în procesul de aderare, care abordează în mod activ atitudinile antirome și luptă împotriva discriminării romilor.


    Cu toate acestea, progresele sunt prea lente și prea mici. Prea mulți romi nu au încă acces egal la educație, locuri de muncă, asistență medicală sau locuințe. Trebuie să lucrăm împreună la nivel local, național și regional și să implicăm întotdeauna romii, pentru ca aceștia să se bucure cu adevărat de egalitate în viața de zi cu zi(…).”



    Potrivit unui sondajul al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) realizat în șase state membre, aproape jumătate dintre romii și nomazii chestionați (45%) s-au simțit discriminați în cel puțin un domeniu al vieții. Discriminarea s-a întețit în ultimii ani, romii fiind acuzați pentru răspândirea coronavirusului în țările din Europa de Est.



    Abandonul școlar, accesul la locurile de muncă și sărăcia sunt principalele probleme cu care se confruntă romii din statele UE. Raportul pe 2019 privind strategiile naționale de integrare a romilor, citate de Parlamentul European (PE), arată că mai peste două treimi (68%) dintre romi au părăsit școala devreme și numai 18% dintre copii romi ajung să urmeze cursurile unor instituții de învățământ superior. Potrivit aceleiași surse, 63% dintre tinerii romi nu urmează studii, nu au un loc de muncă și nu se află într-o perioadă de formare. În marea majoritate, romii se confruntă cu excluziunea socială și segregarea, iar 80% dintre aceștia trăiesc sub pragul de sărăcie, menționează FRA.



    Lipsa serviciilor medicale și condiții precare de viață sunt alte probleme grave pentru comunitățile de romi. Cercetările arată că aproape un sfert dintre romi nu au asigurare de sănătate, mai subliniază PE. O treime dintre romii din țările UE trăiesc în gospodării fără apă curentă.



    De asemenea, cercetările au arătat că aproape un sfert dintre romi nu au asigurare națională de sănătate. O treime din gospodăriile de romi nu au apă curentă, iar 78% dintre romi trăiesc în gospodării supraaglomerate. Tot Parlamentul European mai subliniază că 43% dintre romi se confruntă cu discriminare atunci când încearcă să cumpere sau să închirieze locuințe.



    În luna octombrie a anului trecut, forul legislativ european a adoptat noi recomandări cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai pentru romi. Eurodeputții au solicitat strategii la nivel european pentru comuniitățile de romi, iar finanțarea acestora să fie asigurată prin Fondul social european Plus (FSE+), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), dar și din planurile naționale de redresare și reziliență.




    Un mesaj către romii din țara noastră a transmis și președinte României Klaus Iohannis:


    ”Cu prilejul Zilei Internaţionale a Romilor şi a Sărbătorii etniei romilor din România, transmit felicitări şi urări de bine tuturor cetăţenilor români de etnie romă. Această zi marchează, la nivelul întregii societăţi, respectul faţă de romi şi preţuirea de care se bucură cultura şi patrimoniul acestora, precum şi viabilitatea dialogului instituţional şi social prin care această etnie contribuie la bunăstarea comună.


    (…)Dubla semnificaţie a acestei zile îmi oferă prilejul să reiterez, în numele statului român, angajamentul de a combate prompt intoleranţa, discriminarea, rasismul şi xenofobia. Având în vedere că în prezent, pe fondul crizelor multiple, continuă să se propage discursul instigator la ură, atitudini şi fapte care aduc atingere demnităţii umane, drepturilor şi libertăţilor constituţionale, trebuie să ne opunem acestor derapaje şi să depunem eforturi susţinute pentru a le elimina. Avem responsabilitatea, români şi minorităţi naţionale deopotrivă, de a construi o societate prosperă şi incluzivă, în care toţi cetăţenii sunt acceptaţi şi beneficiază de oportunităţi egale, indiferent de etnie sau mediul din care provin.”




    Situația unei comunitatăți de romi din Slovacia / Sursa: Parlamentul European




  • Parlamentul European: noi reguli privind transparența salariilor

    Parlamentul European: noi reguli privind transparența salariilor

    Principiul egalității de remunerare este prevăzut la articolul 157 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene. Cu toate acestea, în Uniunea Europeană, femeile câştigă, în medie, cu 13% mai puţin decât bărbaţii. Este adevărat că, în ultimii zece ani, diferenţele s-au mai redus, dar prea puţin. În plus, există variații semnificative între statele membre.

    Se urmăreşte, aşadar, adoptarea unei legi care să pună capăt aşa-numitului secret salarial, adică lucrătorii să aibă dreptul la informaţii cu privire la salarizare în categoria lor de muncă. O lege care să oblige statele membre să sancţioneze, inclusiv cu amenzi, angajatorii care nu respectă regulile. O lege care să impună intervenţia companiilor şi a reprezentanţilor angajaţilor dacă diferența de remunerare între femei și bărbați va depăşi 5%. Nu în ultimul rând, o lege care să mărească transparenţa modului de calcul şi acordare a salariilor.

    Toate acestea se regăsesc în legislaţia adoptată săptămâna trecută de Parlamentul European. Consiliul va trebui să o aprobe oficial înainte ca textul să devină lege și să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Noile reguli vor intra în vigoare la douăzeci de zile de la publicare.

    Noua legislație va cere companiilor europene să ofere informațiile necesare pentru ca angajaţii să compare salariile și să expună diferențele dintre femei și bărbați. Criteriile de clasificare şi evaluare a posturilor vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al genului. La fel anunţurile de joburi, iar procesul de recrutare – nediscriminatoriu. Un lucrător care a suferit un prejudiciu va avea dreptul să ceară despăgubiri.

    Secretul salarial va fi interzis; nu ar trebui să existe termeni contractuali care să restricționeze lucrătorii să își dezvăluie salariul sau să caute informații despre aceeași categorie sau despre alte categorii de salariu ale lucrătorilor.

    În cazurile în care un lucrător va considera că principiul egalității de remunerare nu a fost aplicat și trimite cazul în instanță, legislația națională ar trebui să oblige angajatorul să dovedească faptul că nu a existat nicio discriminare.


  • „Țigan țăndări”, o carte despre ieșirea din marginalizare

    „Țigan țăndări”, o carte despre ieșirea din marginalizare

    Născut în 1970 în comunităţile marginalizate rome din Caransebeş, Valeriu Nicolae ştie ce înseamnă defavorizarea şi discriminarea, dar şi efortul încununat de reuşită de a depăşi aceste probleme. După studiile universitare în informatică al Universitatea din Craiova, după activitatea de programator în SUA şi Canada, a urmat activismul civic şi… scrisul. Valeriu Nicolae este jurnalist, scriitor și activist pentru drepturile omului. A lucrat cu migranți și refugiați în Europa, Turcia și Liban, a condus numeroase traininguri pe tema instituțiilor europene pentru organizații guvernamentale, ONG-uri și companii multinaționale și deține o firmă ce oferă traininguri de comunicare și diplomație pentru instituții financiare, ministere de externe și organizații din Europa, Africa și Asia.



    Activitatea sa de la instituţiile comunitare din Bruxelles a dus la adoptarea unor serii de strategii europene și naționale în domeniul social. Iar în Bucureşti, lucrează de peste 10 ani lucrează cu copiii defavorizaţi din cartierele sărace. Mai ales, în Ferentari, zonă notorie a capitalei României din cauza problemelor sociale şi economice a romilor de acolo, Valeriu Nicolae şi-a axat activitatea civică. Datorită lui şi a voluntarilor care-i sunt alături, mulţi copii romi au fost ajutaţi la teme şi n-au mai abandonat studiile. Iar recent, pentru a obţine fondurile necesare înfiinţării unei grădiniţe tot în Ferentari, Valeriu Nicolae a tipărit cartea “Ţigan ţăndări, o semi-autobiografie presărată cu elemente fictive prin vânzarea căreia se vor suplimenta banii destinaţi acestui proiect. Aşadar, deşi “Ţigan ţăndări a fost scrisă dintr-un impuls civic, a exista cumva şi o motivaţie interioară? Ne răspunde autorul Valeriu Nicolae:


    Aveam de gând să scriu cartea asta, doar că n-am avut niciodată nici timpul, nici imboldul s-o scriu. Dar acum m-am simțit dator să o fac și am scris-o. Mi-a fost foarte greu să o scriu, căci conține o grămadă de aspecte intime. Mă expun pe mine și descriu foarte multe lucruri extrem de personale, dar sper ca cititorilor să le placă. Până acum o mulțime de oameni, mi-au scris că le-a plăcut foarte mult cartea și că-mi mulțumesc că am scris-o.



    Reticent când e vorba să se descrie oral, nu în scris, Valeriu Nicolae e la fel de reţinut când discută despre impactul pe care cartea lui ar putea să-l aibă asupra tinerilor în căutare de modele de viaţă.


    Valeriu Nicolae: Mie mi-e frică de partea asta referitoare la exemplu, mă feresc să fiu un exemplu, căci chiar nu cred că merit asta. Sunt oameni mult mai valoroși ca min care merită să fie exemple. Cred că aș fi foarte entuziasmat dacă cartea ar fi citită de cât mai multă lume și dacă aș avea un impact asupra celor care o citesc. Sper că așa va fi. Mama mie nu mi-a găsit niciodată nici un fel de scuze. Oricât de greu mi-a fost într-o situație, mi-a spus că trebuie să muncesc un pic mai mult, să trag un pic mai tare și lucrurile vor fi bine. Deci frica asta de a o da în bară eu n-am avut-o niciodată. Să greșești e ceva absolut normal. Atâta timp cât înveți ceva din greșelile pe care le faci, e o chestie normală. Și sper ca un cititor tânăr să vadă asta, să vadă că nu este nicio nenorocire să nu știi încotro s-o iei sau să fii dezamăgit. Face parte din viață, treci peste asta și înveți ceva din greșelile pe care le-ai făcut.



    Mult mai deschis la discuţiile despre proiectul grădiniţei Casa bună, Valeriu Nicolae ne-a împărtăşit planurile sale. Noi am vrea să construim un model de grădiniță pe care apoi să-l împrumutăm autorităților. Lucrăm cu o femeie extraordinară care are un doctorat în Statele Unite pe educație preșcolară. Se numește Corina Olteanu și ea face o treabă senzațională și avem din ce în ce mai multe cereri pentru copii care vor să vină la grădinița noastră. În momentul de față sunt peste 40. Noi estimăm că am avea minim undeva la 90 de copii care vin la grădiniță. Încercăm să construim un curriculum foarte bine pus la punct, care amestecă metodele Montessori cu metode de învățare pentru copii care nu au un vocabular foarte bogat. Încercăm să îmbinăm foarte mult activitățile practice cu activități de învățare. Copiii noștri sunt implicați aproape în orice, de la gătitul micului dejun până la spălatul vaselor și curățenia de după. Încercăm să construim un tip de disciplină, pe lângă faptul că încercăm să-i ajutăm să recupereze cât mai repede diferența asta enormă care există între copiii care locuiesc în Ferentari și copii care trăiesc în familii cu venituri medii sau peste medie.



    Dar pe lângă motivele sociale cu care a fost scrisă Ţigan ţăndări, cartea oferă și o experiență literară de foarte bună calitate, îmbinând astfel utilul cu plăcutul.






  • Comisia ia mai multe măsuri de sancţionare a Ungariei

    Comisia ia mai multe măsuri de sancţionare a Ungariei

    Guvernul de la Budapesta a decis plafonarea preţurilor a în luna noiembrie a anul trecut, când inflația dădea primele semne că începe să urce.

    Măsura ar fi trebuit să se aplice doar temporar, pentru 3 luni, însă tot a fost prelungită, iar din mai este valabilă doar pentru maşinile înmatriculate în Ungaria. Budapesta a motivat acest tratament diferit prin dorinţa de a împiedica aşa numitul turism transfrontalier la pompă.

    Comisia Europeană nu este de acord cu această justificare şi cere autorităţilor ungare să respecte regulile europene în materie de liberă circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi cetăţenilor şi principiul non-discriminării. Comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, crede că astfel de măsuri perturbă piața unică europeană și slăbesc mecanimele prin care Uniunea încearcă să facă față crizelor și instabilității. El a cerut Budapestei să reziste tentației de a acţiona pe cont propriu.

    Deschiderea procedurii de infringement constă în transmiterea unei scrisori Budapestei, fiind prima etapă a demersului care poate duce la sesizarea justiței europene și impunerea de sancțiuni financiare. Ungaria dispune în prezent de un răgaz de două luni pentru a răspunde îngrijorărilor formulate de Bruxelles.

    Între timp însă, Comisia Europeană aduce Ungaria în fața Curții de Justiţie din cauza unei legi considerate discriminatorii față de persoanele LGBT+. Aprobat în vara anului trecut, actul interzice promovarea materialelor despre homosexualitate în școli, iar premierul ungar, Viktor Orban, crede că astfel copiii sunt protejați de ceea ce el a numit propaganda sexuală.

    Nu este singurul proces intentat Ungariei. Cea de-a doua acțiune în instanță a fost declanșată după ce autoritățile de la Budapesta au restricționat libertatea presei și au închis un post de radio independent, critic la adresa guvernului. În prezent, stația emite doar online.

    Mai trebuie spus că Ungaria este criticată și în cel mai recent raport al Comisiei privind respectarea statului de drept în Uniunea Europeană pentru că nu a luat suficiente măsuri de îmbunătățire a independenței justiției sau pentru a asigura transparența activităților de lobby. Bruxelles consideră că este nevoie de măsuri care să garanteze libertatea presei.

    Toate aceste preocupări blochează aprobarea planului de redresare a Ungariei, în valoare de peste 7 miliarde de euro.


  • Strategia UE pentru promovarea educației copiilor în lume

    Strategia UE pentru promovarea educației copiilor în lume

    La începutul lunii mai, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie
    referitoare la strategia Uniunii Europene de promovare a educației copiilor în
    lume, cu accent pe atenuarea impactului pandemiei de COVID-19. Cu această
    ocazie a fost apreciată activitatea cadrelor didactice, a educatorilor și a
    personalului auxiliar, care s-au adaptat rapid la situația cauzată de pandemia
    de COVID‑19 și au asigurat continuarea procesului de învățare pentru copii și adolescenți. Parlamentul
    European îndeamnă Comisia Europeană, Serviciul European de
    Acțiune Externă și statele membre să promoveze o abordare bazată pe drepturile
    copilului în eforturile globale de atenuare a impactului pandemiei de COVID-19
    asupra accesului copiilor la educație, care să aibă drept fundamente
    principiile nediscriminării şi acțiunii în interesul superior al copilului.
    Despre importanţa promovării educaţiei copiilor în lume a vorbit Parlamentul European,
    eurodeputatul David Lega.


    Peste
    tot în lume, copiii și tinerii se confruntă cu noi culmi ale problemelor de
    sănătate mintală. În calitate de legiuitori, suntem chemați să facem alegeri și
    să oferim răspunsuri. Dacă nu intervenim cu măsuri corective menite să atenueze
    aceste consecințe riscăm să pierdem această generație. Nu ne putem permite să
    pierdem copiii din societățile noastre, din întreaga lume. Trebuie să facem tot
    posibilul să asigurăm un viitor strălucit tinerei generații, să ne asigurăm că
    ea prosperă și își atinge întregul potențial, oriunde s-ar afla, fără a lăsa pe
    nimeni în urmă. Educația este una dintre cele mai importante provocări ale
    secolului și trebuie tratată cu prioritate, mai ales în aceste vremuri de
    criză. Cu această ocazie ne asumăm un angajament important și oferim
    recomandări specifice statelor membre ale Uniunii Europene, Comisiei și
    Serviciului de acțiune externă pentru a acorda prioritate educației în
    planurile de redresare și în relațiile lor cu țările terțe. Educația servește
    drept catalizator pentru inovare și dezvoltarea umană, inclusiv facilitarea
    accesului tinerilor pe piața muncii. Prin urmare, acest raport stabilește o
    legătură clară între educație și intrarea pe piața muncii a tinerilor, mai
    târziu în viață.


    În rezoluţia adoptată, Parlamentul European subliniază că interesul
    superior al copilului trebuie să ghideze toate eforturile de atenuare a
    impactului pandemiei de COVID-19 asupra accesului la educație și că astfel de
    măsuri trebuie să respecte drepturile copiilor de a fi informați, de a li se
    consolida capacitățile și de a li se oferi oportunitatea de a se face auziți.


  • UE susține Albania în procesul de aderare

    UE susține Albania în procesul de aderare

    Eurodeputaţii, care au adoptat recent două rapoarte privind progresele
    Albaniei şi Macedoniei de Nord în direcţia aderării, au subliniat că, deşi cele
    două ţări au îndeplinit condiţiile puse şi au obţinut rezultate durabile,
    Consiliul nu a început încă negocierile de aderare. Or, notează eurodeputaţii,
    acest lucru a subminat atitudinea publicului faţă de UE şi reprezintă un
    pericol grav pentru politica de extindere în ansamblul său. Ei cer ca UE să
    examineze cu maximă atenţie implicaţiile de securitate de importanţă
    istorică pe care le-ar avea decizia de aderare a celor două state pentru
    stabilitatea şi unitatea continentului european şi a Balcanilor de Vest.

    În
    raportul privind Albania, eurodeputaţii salută orientarea strategică şi
    angajamentul ferm ale acestei ţări faţă de integrarea europeană şi îşi exprimă
    sprijinul clar faţă de transformarea democratică şi aspiraţiile sale la
    integrare, îndemnând-o în acelaşi timp să-şi intensifice eforturile pentru
    eficientizarea justiţiei şi întărirea democraţiei, a statului de drept şi
    economiei. PE mai consideră că Albania trebuie să ia măsuri pentru a sprijini
    societatea civilă, pentru a combate corupţia şi crima organizată, pentru a
    asigura libertatea presei şi a garanta protejarea drepturilor minorităţilor.

    Europarlamentarul Vlad
    Botoș, membru al Grupului Renew Europe, a declarat în plenul Parlamentului
    European că această țară trebuie să treacă la pasul următor, iar Uniunea
    Europeană trebuie să susțină acest demers:

    Trecerea
    spre o democrație reală, puternică, este un proces lung și foarte dificil. Iar
    odată create instituțiile democratice funcționale este nevoie de hotărâre și
    efort să le menții. Valorile democratice, drepturile omului, lipsa
    discriminării, libertatea cuvântului și toate celelalte valori pe care Uniunea
    Europeană le susține, necesită atenție și eforturi permanente. Pașii făcuți de
    Albania pentru a se apropia de valorile noastre sunt mari, procesul a fost unul
    de lungă durată și anevoios după decenii de dictatură, după zeci de ani în care
    societeatea civilă, cetățenii, fie ei politicieni sau magistrați sau având alte
    profesii, au fost obișnuiți cu un alt mod de viață. Eforturile Albaniei arată
    clar dorința de a merge mai departe, de a se alătura Uniunii Europene și chiar
    dacă mai sunt progrese de făcut, trebuie să acordăm această șansă unui popor
    care face demersuri susținute de aproape zece ani. Cred că Albania trebuie să
    treacă la pasul următor, iar Uniunea Europeană trebuie să susțină acest demers.


  • Avocatul Casei 18.03.2022

    Avocatul Casei 18.03.2022

    Hărţuirea, mobbingul şi bullingul — forme de discriminare (partea a II-a a temei “Fenomenul discriminării din perspectiva juridică”). Participă: av. Alexandra Weisman şi av. Bogdan Vetrici-Şoimu:



  • Avocatul casei 11.02.2022

    Avocatul casei 11.02.2022

    Fenomenul discriminării din perspectiva juridică (pe marginea unui articol cu aceasta temă publicat în revistele de specialitate). Participă: av. Alexandra Weismann şi av. Bogdan Vetrici — Şoimu:



  • Rezoluție pentru drepturile LGBT+

    Rezoluție pentru drepturile LGBT+

    Parlamentul European a adoptat noi documente pentru respectarea drepturilor persoanelor LGBT+ și împotriva violențelor la care acestea pot fi supuse.



    Parlamentul Europeana adoptat, săptămâna aceasta, o rezoluţie în care solicită eliminarea tuturor obstacolelor cu care se confruntă persoanele LGBT+ atunci când îşi exercită drepturile fundamentale.


    Adoptată cu 387 voturi pentru, 161 împotrivă şi 123 de abțineri, rezoluția propune ca toți cetățenii, indiferent de orientare sexuală și gen, să îşi poată exercita drepturile, inclusiv dreptul la liberă circulaţie, în toate statele membre UE.



    Căsătoriile și parteneriatele ar trebui recunoscute în toate statele UE



    De asemenea, documentul votat în forul legislativ cere ca parteneriatele înregistrate și căsătoriile constituite într-un stat membru să fie recunoscute în toate țările UE, iar soţii şi partenerii de acelaşi sex ar trebui trataţi în acelaşi mod ca şi cei de sex opus.


    Un alt aspect importanta al rezoluției este îndemnul către cele 27 de state membre să accepte ca părinţi legali adulţii menţionaţi în certificatul de naştere al unui copil. Astfel, familiile LGBT+ trebuie să aibă acelaşi drept la reîntregirea familiei ca şi cuplurile de sex opus şi familiile acestora. Același tratament primit în toate țările membre, ar asigura statutul copiilor din aceste familii și nu ar exista riscul să devină apatrizi atunci când se mută într-un al stat al Uniunii.



    Totodată, eurodeputaţii au luat act de discriminarea cu care se confruntă comunităţile LGBT+ din Polonia şi Ungaria și solicită luarea unor măsuri suplimentare împotriva acestor ţări precum proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, măsuri judiciare şi instrumente bugetare.



    Măsuri împotriva violențelor împotriva persoanelor LGBT+



    Tot în această săptămână, forul legislativ european a cerut joi ca UE să-şi creeze baze legale comune pentru a acţiona împotriva discriminării şi violenţei de gen suferite de femei sau de persoanele LGBT+.



    În documentul adoptat cu 427 de voturi ‚pentru’, eurodeputați cer ca violenţa bazată pe gen comisă online şi în lumea reală să fie tratată ca un domeniu de infracţionalitate deosebit de gravă care îmbracă o dimensiune transfrontalieră. Odată ce texul devine parte din legislația europeană, violenţa de gen trebui să fie cuprinsă în codurile penale ale tuturor statelor UE pe baza unor standarde minime comune.



    Parlamentul European consideră că directiva europeană pe care o doreşte ar trebui să fie elaborată ţinând cont de prevederile Convenţiei de la Istanbul, conform căreia, de exemplu, definiţia violului trebuie să se bazeze pe lipsa consimţământului.


    Însă, șase state din fostul bloc comunist (Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Letonia şi Lituania) nu au ratificat Convenţia de la Istanbul. De asemenea, Polonia doreşte să se retragă din ea deoarece consideră, dincolo de obiectivul declarat al combaterii violenţei împotriva femeilor, Convenția încurajează căsătoriile între homosexuali şi acceptarea unui al treilea gen.

  • Situaţiile neplăcute cu care s-ar putea confrunta lucrătorii români din UE

    Situaţiile neplăcute cu care s-ar putea confrunta lucrătorii români din UE


    Măsurile de prevenire a unor situaţii neplăcute cu care s-ar putea confrunta lucrătorii români pe piaţa muncii din statele membre ale Uniunii Europene (UE) sunt esenţiale şi fac parte din Planul de acţiuni pentru informarea şi protecţia cetăţenilor care migrează în scop lucrativ, elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), informează instituţia într-un comunicat transmis, miercuri, citat de Agerpres.



    Ţinând cont de experienţa anilor trecuţi, când mulţi cetăţeni români au plecat pe filiere informale să lucreze sezonier în ţări din spaţiul UE, fără a se asigura că vor avea contract de muncă sau că le vor fi asigurate condiţii decente de trai, şi s-au trezit în situaţii de abuz, fără a şti pe cine să contacteze şi fără a şti care le sunt drepturile, având în vedere şi condiţiile speciale create de apariţia pandemiei Covid-19, care au dus la schimbarea condiţiilor de intrare în ţările pe care lucrătorii sezonieri le tranzitează sau în care lucrează, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a demarat în luna martie campania Eşti lucrător în străinătate? Informează-te, lucrează legal şi cunoaşte-ţi drepturile şi a elaborat un Plan de acţiuni pentru informarea şi protecţia cetăţenilor care migrează în scop lucrativ. Scopul campaniei este de prevenire a muncii fără forme legale şi a exploatării prin muncă a lucrătorilor sezonieri, prin creşterea nivelului de informare înainte de a pleca la muncă în străinătate. MMPS apreciază că sunt esenţiale măsurile de prevenire a unor situaţii neplăcute cu care s-ar putea confrunta lucrătorii români pe piaţa muncii din statele membre, notează ministerul de resort.



    Potrivit sursei citate, diseminarea informaţiilor de bază către lucrătorii sezonieri, cum ar fi condiţiile de intrare în ţara de destinaţie şi condiţiile de muncă, mai ales cele specifice desfăşurării activităţii în condiţii Covid-19, ori instituţiile care pot sprijini lucrătorii care întâmpină probleme pe teritoriul altei ţări, a devenit cu atât mai necesară în contextul pandemiei Covid-19, care a ridicat noi probleme pentru lucrătorii sezonieri.



    Materialele informative au fost publicate atât pe site-ul MMPS, la adresa http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/afaceri-europene-%C8%99i-rela%C8%9Bii-interna%C8%9Bionale/6217-2021-lucrator-sezonier, cât şi pe site-ul Inspecţiei Muncii (https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/200730/INFO_iunie_2021_SITE+156_21052021.pdf/3d0d0732-de14-4710-96d9-e2a0f704eac8 ).



    De asemenea, au fost elaborate pliante cu informaţiile de bază (condiţiile de muncă, contractul de muncă, rolul agenţiilor de plasare, date de contact ale misiunilor consulare ale României din fiecare stat etc.), care au fost distribuite cu sprijinul Ministerului Transporturilor în punctele de plecare ale lucrătorilor, la sediile unităţilor/subunităţilor MAI (în baza protocoalelor de colaborare), respectiv la inspectoratele teritoriale de muncă şi agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă.



    Totodată, a fost realizat un spot video, difuzat gratuit, deocamdată doar de TVR.



    Campania derulată de MMPS vizează informarea lucrătorilor sezonieri care anual pleacă să muncească în străinătate, în vederea diminuării riscurilor şi vulnerabilităţilor cu care mulţi dintre ei s-au confruntat în trecut, în special din cauza muncii fără forme legale şi a lipsei de informaţii privind legislaţia specifică a ţărilor în care merg. Pentru buna desfăşurare a campaniei, MMPS a încheiat protocoale de colaborare cu Ministerul Transporturilor şi cu Ministerul Afacerilor Interne, se arată în comunicat.



    MMPS precizează că, în data de 15 iunie 2021, Autoritatea Europeană a Muncii a lansat campania #Rights4AllSeasons, care are ca scop informarea lucrătorilor sezonieri cu privire la drepturile lor, susţinerea angajatorilor şi asigurarea de condiţii de muncă echitabile în întreaga Uniune Europeană.



    Sursa: Agerpres

  • Protejarea lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, afectați de pandemie

    Protejarea lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, afectați de pandemie

    Lucrătorii transfrontalieri și cei sezonieri se numără printre cele mai
    afectate categorii de europeni în urma pandemiei de coronavirus. Activitatea
    acestora a avut de suferit din cauza interdicțiilor impuse de către statele
    membre și, de multe ori, persoanele care muncesc în alte țări UE devin
    vulnerabile din cauza unor lipsuri elementare, precum accesul la asigurarea de
    sănătate, subliniază eurodeputatul Eugen Tomac, membru al Comisiei pentru
    ocuparea forței de muncă și afaceri sociale:


    Criza COVID a scos în evidență o serie de vulnerabilități ce sunt parte
    din întregul proces care a afectat toată lumea, nu numai Uniunea Europeană,
    dar, în mod special, piața forței de muncă. Aici avem o categorie de cetățeni
    unde noi, (cei din) România, avem un interes direct iar acest lucru l-am
    subliniat în dezbaterile din Parlamentul European și anume că suntem interesați
    ca Uniunea Europeană să aibă cât mai multe instrumente eficiente prin care
    poate să poată să prevină orice formă de discriminare la locul de muncă. Pentru
    că cetățenii detașați, cai care desfășoară activități sezoniere, muncitorii
    transfrontalieri sunt cei mai expuși în situații de criză și s-a văzut acest
    lucru: mulți dintre ei nu aveau asigurări, mă refer la cei care desfășoară munci
    sezoniere, dar chiar și cetățenii care au contracte de muncă, atunci când
    statele și-au închis frontierele, acești oameni, neavând asigurări sociale și asigurării
    de sănătate, nu au putut să se testeze, nu au putut să se vaccineze în timp
    util ș.a.m.d. Eu cred că UE are nevoie de instrumente extrem de eficiente
    pentru a combate.





    Un sprijin pentru lucrătorii care se deplasează în afara granițelor țării
    de origine va veni de la noua Autoritate Europeană a Muncii, instituție care trebuie să demareze acțiuni pentru
    protejarea lucrătorilor și respectarea drepturilor acestora, consideră Eugen
    Tomac:


    Agenția Europeană a Muncii trebui să aibă inspecții proprii prin care să
    poate verifica și interveni în relația cu fiecare stat, acolo unde există forme
    de discriminare la locul de muncă. Dina cest punct, s-a făcut un pas important
    pentru că s-a creat această agenție (n.r. Autoritate Europeană a Muncii) va fi
    cât de curând funcțională și pentru că în Uniunea Europeană peste 18 milioane
    de cetățeni desfășoară permanent activități într-un alt stat decât cel în care
    s-au născut, iar cei mai numeroși sunt cetățenii români, aproape 4 milioane,
    este în interesul nostru să consolidăm aceste mecanisme, astfel încât, oriunde
    s-ar afla, românii să nu se simtă discriminați la locul de muncă și să le fie
    respectate contractele de muncă. Din acest punct de vedere, voi insista ca la
    nivelul Comisiei (Europene) să existe o abordare extrem de severă în privința
    respectării legislației europene ce ține de piața forței de muncă pentru ca
    niciun român, oriunde s-ar afla, orice activitate ar desfășura – sezonieră sau
    permanentă – să nu se simtă discriminat. Este unul dintre beneficiile pe care
    le aduce Uniunea Europeană, această liberă circulație a activităților dintr-un
    stat în altul, iar acest avantaj nu ar trebui să se transforme într-o povară,
    de aceea sunt adeptul creării unor mecanisme care să îi protejeze pe cetățenii
    europeni, și implicit pe cei români, oriunde s-ar afla.