Radio România Internațional

Tag: DNA

  • Eveniment Top – 04.05.2013

    Leulu s-duţi ninti şi creaşti



    Moneda naţionalâ ali Românii, leulu, s-dusi ninti şi criscu stâmâna aestâ, pânâ la nai ma bunlu cursu andicra di euro şi di dolarlu american – dit aestu dit soni un an şi giumitati. Tu idyul chiro, leul avu, ahât tu Apriiur, cât şi tu alanţâ patru meşi a anlui, nai ma marea crişteari dintrâ tuti monedili a vâsâliilor comunitari, dzâţi unâ analizâ a firmâl’ei di brokeraj Noble Securities. Uidisit cu aestâ firmâ, meslu ţi tricu, leulu criscu pi pâzărli financiari cu aproapea 2% andicra di euro şi cu 4,8% andicra di dolarul american. Maca s-l’ia tu calcul şi chirolu Yinaru – Apriiur, leulu s-aprecie cu 2,7% andicra di moneda unicâ europeanâ şi cu 2,3% andicra di aţea americană. Autorl’ii a analizâl’ei spun câ aestâ crişteari a monedâl’ei naţionalâ s-datoreadzâ a confirmarâl’ei al Fitch a rating-lui di credit pi chiro lungu tu valutâ ali Românii, cu perspectivâ stabilâ, ama şi a succesului ţi lu avu obligaţiun’ili guvernamentali româneşţâ.



    Nomurli ţi reglementeadzâ activitatea ANI nu suntu contra ali Constituţii



    Curtea Constituţionalâ ali Românii nu apruchie tuti excepţiili di necontituţionalitati mutrinda nomurli ţi reglementeadzâ activitatea ali Agenţii Naţionalâ di Integritati (ANI). Prit articolili cari furâ contestati s-afla aţeali ţi s-referea la data di pitriţeari a declaraţiilor di aveari şi di interesi şi aţeali ţi stabilescu pideapsili aţilor la cari s-constatâ starea di incompatibilitati icâ aţea di conflictu di interesi. Curtea s-pronunţă mutrinda excepţiili di neconstitutionalitati referitoari la activitatea ANI dupu sesizărli adrati tu ma multi dosari. ANI, anamisa di Direcţia Naţionalâ Antiaruşfeti, easti alâvdatâ dipriunâ tu rapoartili ali Comisii Europeani mutrinda evoluţia ali giutiţii tu Românii.



    Regionalizarea tu prim-plan



    Regionalizarea ali Românii, vidzutâ ca un mega-proiectu a chirolui postcomunistu, nica preocupâ Guvernul di Bucureşti. Premierlu Victor Ponta dzâsi câ regionalizarea zorlea lipseaşti s-hibâ, câ ţe va s-agiutâ la criştearea a ratâl’ei di luari a pâradzlor europen’i, domeni la cari România easti pi aţel di soni loc întrâ vâsâliili comunitari. Cu tuti că nevoia di regionalizări nu easti contestatâ di niţi unlu dintrâ partidili parlamentari, turlia tu cari ea lipseaşti s-hibâ oficializatâ, da cali la controversi. Suţata di centru-stânga ţi easti la puteari, USL, hâbârisi, chiola şi prit boaţea a premierlui, că, maca va s-existâ unâ achicâseari a forţilor politiţi parlamentari, va s-l’ia calea câtâ turlia di îndridzeari ţi va s-yinâ nai ma ayoniea – asumarea a borgil’ei di câtrâ executiv. Maca nu, ma dzâsi Ponta, proiectul va s-treacâ prit tuti etapili di moaubeti leghislativă, Parlamentul hiindalui aţel cari va s-apufuseascâ. Aestâ idei di asumari a borgil’ei nu aesti ici apruchiatâ di Opoziţii.



    Pâradz ti Deveţelu



    Congreslu SUA asiguripsi pitriţearea a pâradzlor ti baza militarâ di Deveţelu (sudlu ali Românii), iu va s-hibâ ţânuti elementi a scutlui antirachetâ proiectat di Washington tu Europa. Aestâ hâbari u adusi – Bucureşti – Frank Rose, adjunctu a asistentului a secretarlui di stat american ti apârari. Tu moaubetea di Bucureşti, cu secretarul di stat tu Ministerul Român di Externi, Bogdan Aurescu, oficialu american haristusi a român’ilor implicaţ, ti bâgarea tu practico, fârâ amânări, a calendarlui dit achicâsearea bilateralâ mutrinda sistemlu di apărari antirachetâ. Lansat tu 2010, aestu proiectu mutreaşti desfâşurarea, niham câti niham, pânâ tu 2015, a nâscântor interceptoari di racheti şi radari tu estul ali Europi şi tu Turchii.



    Vizita tu Italii a ministrului delegat ti român’ii di iuţido, Cristian David



    Ministrul delegat ti român’ii di iuţido, Cristian David, fu aştiptat, Vatican, di Papa Francisc. Cu aestâ furn’ii, David prezentă catandisea a conaţionalilor a lui cari bâneadzâ tu Italii şi îi pitricu a Suveranului Pontif un zbor di salut di la tuţ român’ii (majoritar ortodocşi). Aestâ adunari avu loc dupu ţi, cu furn’iea a sârbâtorilor di Paşti, Asociaţia Românilor dit Peninsulâ, îi câftă ali Papâ aestu lucru. David s-mai adunâ şi cu primarlu ali Româ, Gianni Alemanno, ama şi cu reprezentanţâl’ii a comunitatâl’ei româneascâ dit Italii, ţi ari aproapea un milion di persoani.





    1 Mai



    Ca tu cathi an di 1 Mai, mulţâ român’i fug câtâ litoralu a Amârl’ei Lai. Nai ma mulţâ di ei – vârâ 100 di n’ii, dupu unâ analizâ ali Federaţii a Patronatilor dit Turismu şi Servicii – aleapsirâ staţiun’ili vâryâreşţâ, cari, tu aeşţâ dit soni an’i, amintarâ alumta cu aţeali dit Românii. Ama, aţilor 30 di n’ii di oamin’i ţi aleapsirâ litoralu românescu, autorităţili locali şi hotelierii lâ îndreapsirâ baia surprizi. Staţiun’ili româneşţâ ţi furâ aleapti di nai ma mulţâl’ii dintrâ român’I, armasirâ Mamaia, Costineşti şi Vama Veacl’i.


  • Eveniment Top – 06.04.2013

    Pripuneri ti cumândiseari mutrinda Parchetlu Gheneral şi DNA



    Premierlu român, Victor Ponta, ţi asiguripseaşti interimatlu la ministerlu di Giustiţii, pitricu a Consiliului Suprem a Magistraturâl’ei (CSM) pripuneri a lui tu ţi mutreaşti cumândisearea a Parchetului Gheneral şi aţea ali Direcţii Naţionalâ Antiaruşfeti (DNA). Aesti alidzerli a premierlui – Tiberiu Niţu, la Parchetlu General, şi Laura Codruţa Kovesi, la DNA, s-feaţirâ – dzâţi el – lipseaşti stabilitatea aluştor dauâ instituţii, armasi, ti un baia chiro, fârâ cumândiseari daima. Prezidentul ali vâsâlii, Traian Băsescu, cari ari aţel dit soni zbor mutrinda bâgărli pi ipotisi la Parchetlu Gheneral şi la DNA, dupu avizlu dat di CSM, alâsă trâ achicâseari ca aproachi pripunerili ţi li adră premierlu. Ama dauli numânâsiri deadirâ cali şi la reacţii nu para buni, di partea a procurorilor, a magistraţilor şi a politicienilor. Aşi, suţatili a procurorilor şi a magistraţilor dit vâsâlii spun că pripunerli ti Parchetlu Gheneral şi ti DNA – vidzuti ca hiindalor instituţii-cl’eai ali giustiţii – sunt rezultatlu a nâscântui compromis di turlii politicâ. Ş-ma multu, suţatili profesionali caftâ niîndruparea aluştor pripuneri şi ahurhearea a procedurilor publiţi di selectari a candidaţlor, apruchiati deadun di ministru di Giustiţii di ma ninti, Mona Pivniceru, cu executivlu european. Apofasea a premierlui Ponta, liderlu a soţial-democraţilor, fu câtâyursitâ şi di colegii liberali dit alianţa di centru-stânga, ţi easti la puteari, USL. Liderlu PNL, Crin Antonescu, dzâsi că aesti numânâsiri suntu rodlu ali unâ achicâseari niham ca pi ascumta întrâ premier şi caplu a statlui, şi nu rodlu a nâscântor proceduri limpidz, întiml’iati pi excelenţâ profesionalâ şi independenţâ andicra di politic. Tut Antonescu, aţel ţi nica îi aduţi câbati ali Kovesi (cari fu Procuror Gheneral) di servilism andicra di prezidentul Băsescu, hâbârisi câ formaţiunea a lui va s-renunţâ la ministerlu ali Giustiţii, cari, prit algoritmul ţi s-apusi tu interiorlu al USL, lipsea s-lu cumândiseascâ.



    1 di Apriiur vini cu un nău val di scumpiri



    Tu sistemlu di sânâtati românescu intră tu practico, di la 1 di Apriiur, coplata, taxâ cari va s-hibâ câfatâ tu cazlu a asiguraţilor sţi s-interneadzâ. Uidisit cu ministrul ali Sânâtati, Eugen Nicolăescu, coplata easti ta s-nu creascâ internărili tu spitali ţi nu sunt dealihea. El dzâsi câ oaminii va s-pâlteascâ, maşi unâ oarâ, la inşearea dit spital, întrâ 5 şi 10 lei (vârâ 1, 2 euro). Nu lipseaşti s-pâlteascâ aţei ţi au lângoari di turlii cronicâ şi cari adarâ parti dit cadrul a programilor naţionali di sţnţtati, minorl’ii, mul’ierli greali şi lihoanili, pensionarl’ii cu venituri multu n’iţ şi persoanili cu dizabilităţ. Aestâ taxâ nu va u pâlteascâ niţi pacienţâl’i internaţ di urgenţâ. Tut di la 1 di Apriiur, român’ii pâltescu mai multu ti tutumi şi ti beri, a curi lâ criscurâ accizili. Tu indyul chiro, criscurâ taxili ti scutearea a paşapoartilor, ama şi ti triţearea a nâscântor apunţâ di pisti Dunâ.



    Cristearea icunumicâ dit 2012, ma mari andicra di cât s-aştipta



    Institutlu Naţional di Statisticâ spusi câ traiectoria ali icunumii româneascâ dit 2012 criscu ma multu andicra di cât s-avea dzâsâ. Aşi, datili di turlii preliminarâ ţi li tipusi INS n-aspun că, tu anlu ţi tricu, icunumia autohtonâ criscu cu 0,7%, andicra di di 0,3%, cât s-avea dzâsâ prota oarâ. Unâ crişteari multu semnificativâ, susto – pistipsescu analişţâl’ii icunumiţ – favorizatâ şi di evoluţiili cama pisti aştiptărli mutrinda industria şi comerţul. “Ti furn’ia aţil’ei catastrofâ, fârnico, dit agriculturâ şi ali seaţitâ nu s-putea s-adrăm mai multu. Him goala vâsâlii dit reghiuni cu crişteari icunumicâ tu 2012 şi lipseaşti ca tu 2013 s-nidzem pi idyea cali”, dzâsi premierlu Victor Ponta.



    Disponibilizări tu industrii



    Salariaţl’ii dit uzinili româneşţâ di turlii siderurgicâ vinduti, ti un pâhâ di ţiva, di gigantul arus “Mechel” caftâ ca Guvernul di Bucureşti s-intervinâ cât ma ayoniea. Angajaţâl’ii suntu cârtiţ câ ţe n’ica şi nicânâscuta firmâ arusâ cari luă tuti activili “Mechel” nu va s-agiutâ aţeali ţinţi unităţ, cari nâinti earau nai ma mărli dit industria autohtonâ. Maşi întrâ 2008 şi 2012, ti furn’ia a scâdearâl’ei ali producţii, siderurgia românescâ chiru vârâ 10 mii di angajaţ. Un altu simbol mutrinda industria, “Oltchim Rm-Vâlcea” (sud), nica s-alumtâ cu mări problemi. Cama di unâ n’ii di salariaţ ai combinatlui – ţi easti tu insolvenţă, ti furn’iea a borglor — va s-hibâ daţ nafoarâ, iara 300 va s-intrâ tu şomaj di turlii tehnicâ. Oltchim, ţi easti pi lista a mărilor companii di stat ţi lipseaşti s-hibâ privatizati, nu poati s-hârseascâ di agiutor di la stat, câ ţe aestu lucru nu easti apruchiat di Comisia Europeanâ.



    Privatizarea CFR Marfâ



    Executivlu di Bucureşti hâbârisi, stâmâna aestâ, câ va s-privatizeadzâ CFR Marfâ. Golu criteriu di amintari licitaţâl’ei va s-hibâ pâhălu ţi va-l da aţei ţi vor s-lu ancupârâ, Aestâ privatizari easti unâ borgi ţi ş-iu ia autorităţili di Bucureşti dinâintea a creditorilor di nafoarâ. Tu aeşţâ dit soni an’i, tut ţi chiru CFR Marfâ s-mutâ la vârâ 270 di milioani di euro. Nu easti afirit di problemi niţi CFR Infrastructură; şi di aclo va s-hibâ scoşi di pi lucru oamin’i.



    România, sum api



    Ti furn’iea a ploilor, multi casi şi n’iii di hectari di terenuri agricole furâ inundati. Nai ma laili regiun’i suntu sudul, sud-vestlu şi centrul ali vâsâlii, ti cari furâ pitricuti codurli galbin, portocaliu şi chiola aroş, iara meteorologii spun că, pânâ pi 10 di Apriiur, nica va s-ma da ploi.



    Armâneaşti: Cristina Mina


  • Eveniment Top – 30.03.2013

    Bâgări tu ipotisi la Curtea Constituţionalâ ali Românii şi la Ministerlu di Giustiţii



    Curtea Constituţionalâ ali Românii va s-aibâ, dit Cireşar, unâ nauâ componenţâ. Caplu a statlui, Traian Băsescu, şi doil’i udaţ a Parlamentului di Bucureşti şi-alepasirâ, tu aesti dzâli, aţei 3 reprezentanţ la CCR, a curi mandati eara ietimi s-expirâ. Institutia deveni, tu aeşţâ dit soni an’i, un actor multu importantu pi scena politicâ romaneascâ, pi timeilu a sesizărilor baia mutrinda legalitatea nâscântor acti normativi. Ama intereslu ti Curti şi, implicit, ti bâgarea pi ipotisi a membrilor aliştei criscu ş-ma multu dupu ţi instituţia arbitră, tu veara ţi tricu, alumta greau di turlii politicâ întrâ Puteari, reprezentatâ di USL, şi Opoziţia democrat-liberalâ (di dreapta), diunâoarâ cu şeflu a statlui, Traian Băsescu. Aţei trei giudicâtori di la CCR cari va şi-li’a, la vearâ, mandatili di 9 an’i suntu Daniel Morar, cari asiguripseaşti interimatlu ali ipotisi di Procuror general ali Românii şi cari, ninti, cumândisi Direcţia Nationalâ Antiaruşfeti (DNA), pripus şi numit di caplu a statlui, Valer Dorneanu şi Mona Pivniceru, doil’ii nominalizaţi şi apruchiaţ di Leghislativ. Năili bâgări tu ipotisi deadirâ cali la un “stog” di alâxeri. Premierlu Victor Ponta, co-lider ali USL (alianţâ di centru-stânga) luă, ti niham chiro, portofolilu ali Giustiţii di la Mona Pivniceru, şi ari maximum 45 di dâzili ta s-adarâ unâ nauâ pripuneari ti aestu postu. Ponta dzâsi că priorităţili a lui dit chirolu a interimatlui reprezintâ unâ reformă dealihea ali Giustiţii, bâgarea tu practico a năilor Coduri di procedurâ, ama cu ahât ma multu bâgarea tu ipotisi a şefilor a Parchetlui General şi ali Direcţii Nationali Antiaruşfeti, un lucru ţi aşteaptâ di multu. Bâgarea pi ipotisi a şefilor aşilor dauâ instituşii easti câftatâ tu aestu dit soni raportu ali Comisii Europeani dit cadrul a Mecanismului di Cooperari şi Verificari pi Giustiţii.



    95 di an’i di la unirea a zonâl’ei isturicâ romaneascâ Basarabia (tora, tu Republica Moldova, majoritar românofonâ) cu România.



    Pi 27 di Marţu, România şi Republica Moldova yurtusirâ incl’idearea a 95 di an’i di la unirea ali Basarabii (azâ tu Republica Moldova, viţina) cu România. Ministrul delegat ti român’ii di iutţido, Cristian David, luă parti, n’iercuri, la Chişinău, la manifestărli îndreapti tu vâsâlia viţinâ, cu aestâ furn’ii. Aducânda aminti di aţel chiro, ministrul Cristian David dzâsi: ”Data di 27 di Marţu easti, ti noi, tuţ român’ii di pi dauli maluri a Prutlui, un lucru di suflit, easti un momentu ţi înseamnâ “deadun”, “apruchiari”, “nodii” şi ”yinitor” şi nu digeaba aleapsim prota yineari a mea aoa ta s-hibâ ligatâ di unâ dzuuâ cari s-hibâ di hatari turlii, di suflit. Oficialu român s-andamusi cu prezidentul Nicolae Timofti şi cu premierlu tu ipotisi Vlad Filat, cari haritusi a Bucureştiului ti îndruparea cu cari agiută tu aeşţâ dit soni an’i Republica Moldova tu ma multi domenii, ama şi maxus tu proceslu di integrari europeanâ. Cristian David adusi aminti nica unâ oarâ di ligâturli privilegiati dintrâ dauli vâsâlii şi confirmă ţi va România, s-creascâ colaborarea cu Republica Moldova.



    Romania sum neauâ



    Romania, ca multi alti vâsâlii dit Europa, s-a alumtă tu aestâ stâmânâ cu un nău episod di iarnâ dealihea — multâ neauâ şi temperaturi scâdzuti — chiola Marţu easti, tu calendar, un mes di primveara.. Maca stâmâna ţi tricu, intemperiili agudirâ estul ali vâsâlii, tu aesti dzâli, giumitatea dit sud, inclusiv Bucureştiul, furâ sum cod galbin şi portocaliu di neau. Marţâ, tu capitalâ şi tu nica îndauâ giudeţi dit sud s-încl’isirâ gradiniţilii, sculiili şi liceili. Traficlu di pi sucăchi şi aţel a căil’iurilor di hier fu multu laiu, ca tu iarnâ, ama nu avum căil’iuri încl’isi icâ blocati.



    S-deadirâ Premiili Gopo cari recompenseadzâ nai ma bunili producţii di cinema romaneşţâ



    Şaptea ediţii a Premiilor Gopo şi-aleaăsi, pi 25 di Marţu, amintâtorl’ii la 19 categorii, cari recompenseadzâ nai ma bunili producţii di cinema româneşţâ dit 2012. Vedeta ali ediţii di tora fu filmul Tutâ lumea dit fumeal’ia a noastâ”, tu regia al Radu Jude, cari amintă nai ma importantili trofei: Nai ma bunlu filmu, Nai ma bunlu regizor, Nai ma bunlu actor tu un rol principal – Şerban Pavlu, ama şi premiili ti roluri secundari, dati a actriţâl’ei Mihaela Sârbu şi a actorului Gabriel Spahiu. Tutnâoarâ, aestu filmu amintă şi trofeulu ti nai ma bunlu scenariu – Radu Jude şi scriitoarea Corina Sabău, jurnalista la Radio Romania International. “Tu un loc la Palilua”, debutlu tu lungmetraj a cânâscutlui regizor di teatru Silviu Purcărete, luă premiili ti nai ma bunili costumi, decoruri, muzicâ originali, sunet, montaj şi nai ma bunâ imagini.



    România fu invitata di onoari la Salonlu a Cărţâlor di Paris



    La ediţia di estan a Salonlui di Cărţâ di Paris, unâ dit nai ma mărli manifestări internaţionali di aestâ turlii, Romania fu invitatâ di onoari. Cama di 50 di autori dit tuti genurili literari, mai multu di 1.000 di titluri tu limba românâ şi 600 tu limba francezâ furâ prezentati a publicului francez, cari vru s-cânoascâ literatura românâ. Dovada aluştui interes easti vidnearea di carti, ţi tricu di 60.000 di euro. Standul national fu vizitat di prezidentul ali Franţâ, François Hollande, cari dzâsi, cu aestâ furn’ii, că “România easti unâ mari vâsâlii francofonă, cari va multu cultura francezâ”. Prestaţia ali Românii la nai ma importantul evenimentu di pi pâzarea editorialâ dit Franţa fu niham aspartâ di refuzlu a nâscântor cânâscuţ scriitori ta s-l’ia parti la aestâ manifestare, ca semnu di protest andicra di naua politicâ a Institutlui Cultural Român.



    Armâneaşti: Cristina Mina


  • Retrospectiva săptămânii 24/03-30/03/2013

    Retrospectiva săptămânii 24/03-30/03/2013

    Numiri la Curtea Constitutionala a Romaniei si Ministerul Justitiei



    Curtea Constituţională a României va avea, din iunie, o nouă componenţă. Seful statului, Traian Băsescu, şi cele doua camere ale Parlamentului de la Bucureşti şi-au desemnat, in aceste zile, cei 3 reprezentanţi la CCR, al caror mandat expira. Institutia a devenit, in ultimii ani, un actor important pe scena politica romaneasca, pe fondul deselor sesizări privind legalitatea unor acte normative. Dar interesul pentru Curte şi, implicit, pentru numirea membrilor acesteia a crescut si mai mult după ce instituţia a arbitrat, vara trecută, lupta politică acerbă între Putere, reprezentată de USL, şi Opoziţia democrat-liberală (de dreapta), în tandem cu şeful statului, Traian Băsescu. Cei trei judecători de la CCR care isi vor prelua, la vara, mandatele de 9 ani sunt Daniel Morar, cel care asigura interimatul funcţiei de Procuror general al României şi care, în trecut, a condus Direcţia Natională Anticorupţie (DNA), propus şi numit de şeful statului, Valer Dorneanu şi Mona Pivniceru, ambii nominalizaţi şi validaţi de Legislativ. Noile numiri au determinat o serie de schimbari. Premierul Victor Ponta, co-lider al USL (alianţă de centru-stânga) a preluat, temporar, portofoliul Justiţiei de la Mona Pivniceru, si are la dispozitie, maxim 45 de zile, pentru a face o nouă propunere pentru acest post. Ponta a spus ca priorităţile sale pe perioada interimatului sunt o reforma reala a justitiei, aplicarea noilor Coduri de procedura, dar mai ales numirea şefilor Parchetului General şi al Directiei Nationale Anticoruptie, o chestiune care treneaza de ceva vreme. Numirile sefilor celor doua institutii sunt cerinţe in ultimul raport al Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie (MCV).



    95 de ani de la unirea provinciei istorice romanesti Basarabia cu Romania



    Pe 27 martie, Romania si Rep.Moldova, (ex-sovietica, majoritar romanofona) au aniversat implinirea a 95 de ani de la unirea provinciei istorice romanesti Basarabia (astazi, in Rep. R.Moldova vecina) cu Romania. Ministrul delegat pentru romanii de pretutindeni, Cristian David, a participat, miercuri, la Chisinau, la manifestarile organizate in tara vecina cu aceasta ocazie.. Evocand momentul Unirii, ministrul Cristian David a spus: ”Data de 27 martie poartă, pentru noi, toţi românii de pe ambele maluri ale Prutului, o încărcătură specială, reprezintă un moment cu o semnificaţie de unire, de apropiere, de speranţă şi viitor, şi nu întâmplător am ales ca primul moment al venirii mele aici să fie legat de o dată care sa poarte o astfel de încărcătura”. Oficialul roman s-a intilnit cu presedintele Nicolae Timofti si premierul in exercitiu Vlad Filat, care au multumit Bucurestiului pentru sprijinul constat acordat, in ultimii ani, Rep.Moldova in diverse domenii, dar mai ales in procesul de integrare europeana. Cristian David a subliniat inca o data relatiile privilegiate dintre cele doua tari si a reafirmat dorinta Romaniei de a intensifica şi extinde colaborarea cu Republica Moldodova.



    Romania sub zapada



    Romania, asemenea multor tari din Europa, s-a confruntat, in aceasta saptamina, cu un nou episod de iarna autentica — ninsori abundente, viscol si temperaturi scazute – desi martie este, calendaristic, o luna de primavara.. Daca saptamina trecuta, intemperiile au lovit estul tarii, in aceste zile, jumatatea de sud, inclusiv capitala, s-au aflat sub avertizari cod galben si portocaliu de ninsori viscolite. Marti, in capitala si cateva judete sudice au fost suspendate cursurile in gradinite, scoli si licee. Traficul rutier si feroviar s-a desfasurat in conditii de iarna, dar nu au fost drumuri inchise sau blocate.


    Au fost decernate Premiile Gopo care recompenseaza cele mai bune productii cinematografice romanesti



    A şaptea ediţie a Premiilor Gopo a desemnat, pe 25 martie, câştigătorii la 19 categorii, care recompensează cele mai bune producţii cinematografice româneşti din 2012. Vedeta actualei editii a fost filmul Toată lumea din familia noastră”, în regia lui Radu Jude, care a câştigat cele mai importante trofee: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, cel mai bun actor în rol principal – Şerban Pavlu şi premiile pentru rolurile secundare, acordate actriţei Mihaela Sârbu şi actorului Gabriel Spahiu. Totodata, pelicula a fost distinsa si cu trofeul pentru cel mai bun scenariu – Radu Jude si scriitoarea Corina Sabau, jurnalista la Radio Romania International. “Undeva la Palilula”, debutul in lungmetraj al cunoscutului regizor de teatru Silviu Purcărete, si-a adjudecat premiile pentru cele mai bune costume, decoruri, muzică originală, sunet, montaj şi cea mai bună imagine.



    România a fost invitata de onoare la Salonul Cărţii de la Paris



    La editia din acest an a Salonului Cartii de la Paris, una dintre cele mai mari manifestări internaţionale de gen,.Romania a fost invitată de onoare. Peste 50 de autori din toate genurile literare, mai mult de 1.000 de titluri în limba română şi 600 în limba franceză au fost prezentate publicului francez, care s-a aratat dornic sa cunoasca literatura romana. Dovada interesului o reprezinta vânzările de carte, care au depăşit 60.000 de euro. Standul national a fost vizitat de presedintele Frantei, François Hollande, care a declarat, cu aceasta ocazie, ca “România este o mare ţară francofonă, care iubeşte cultura franceză”. Prestaţia Romaniei la cel mai important eveniment al pieţei editoriale din Franţa a fost, oarecum, umbrită de refuzul unor cunoscuti scriitori de a lua parte la manifestare, în semn de protest faţă de noua politica a Institutului Cultural Român.

    (Andreea Bojoi)


  • Justiz: drei neue Verfassungsrichter ernannt

    Justiz: drei neue Verfassungsrichter ernannt


    Drei neue Verfassungsrichter werden ab Juni beim rumänischen Verfassungsgericht tätig sein. Staatschef Traian Băsescu und die beiden Parlamentskammern haben schon ihre neuen Vertreter beim Verfassungsgericht ernannt. Politischer Zündstoff und mediale Ausschlachtung sind damit jedoch nicht ausgeschlossen.


    Das rumänische Verfassungsgericht spielte in den letzen jahren eine wichtige Rolle auf der politischen Bühne Rumäniens. Grund dafür waren die vielen Anfechtungen von Gesetzen. Das Interesse für das Verfassungsgericht hat zugenommen, nachdem es im letzten Sommer über die Amtsenthebung des Staatspräsidenten Traian Băsescu zu entscheiden hatte. Die regierende Sozialdemokratische Union (USL) hatte im Sommer den Staatschef suspendiert und ein Referendum über dessen Amtsenthebung organisiert.


    Das Verfassungsgericht erklärte das Referendum für ungültig, weil die Beteiligung unter 50 % lag. Diese Woche wurden die drei neuen Verfassungsrichter ernannt, die im Juni in ihr neunjähriges Amt eingeführt werden. Es handelt sich um Daniel Morar, den Interims-Generalstaatsanwalt und ehemaligen Chef der Nationalen Antikorruptionsbehörde, Valer Dorneanu und Mona Pivniceru. Daniel Morar wurde vom Staatschef ernannt. Valer Dorneanu und Mona Pivniceru, bis vor kurzem Justizministerin, wurden vom Parlament validiert. Ministerpräsident Victor Ponta übernimmt das Amt des Justizministers interimistisch von Mona Pivniceru. Innerhalb von 45 Tagen muss er eine andere Person für dieses Amt vorschlagen.


    Trotz der neuen Namen ist es kaum anzunehmen, dass der Verdacht auf Politisierung dieser Institution verschwinden wird. Je nach Interesse und politischer Couleur der Betroffenen wird es nach wie vor Interpretationsspielraum geben und laute Kritik an den Entscheidungen des Verfassungsgerichts.


    Der Verfassungsgerichtshof ist jedoch nicht die einzige Institution, die ihr Personal wechselt. Die Ernennung der Chefs der Generalstaatsanwaltschaft und der Nationalen Antikorupptionsbehörde (DNA) zieht sich seit Monaten in die Länge. Interesse für diese beiden Behörden gibt es nicht nur in Bukarest, sondern auch in Brüssel. Die EU-Kommission erklärte, die Verfahren zur Ernennung der Chefs der beiden Behörden seien nicht transparent gewesen. Die Nationale Antikorruptionsbehörde wurde in den Justiz-Fortschrittsberichten der EU-Kommission in den letzen Jahren immer wieder gelobt. Auch wenn sie in Brüssel als Speerspitze im Kampf gegen die Korruption gilt, wurde die Behörde in Rumänien mehrmals kritisiert.


    Rumäniens Staatschef Traian Băsescu erklärte, eine schnelle Ernennung der Chefs der Generalstaatsanwaltschaft und der Nationalen Antikorruptionsbehörde würde auch Rumänien im Prozess des Schengen-Beitritts zugute kommen. Viele Spitzenpolitiker sprechen schon seit langer Zeit über die Wichtigkeit der beiden Posten. Die beiden Behörden haben aber schon seit Monaten keine permanente Leitung.

  • Eveniment Top – 02.02.2013

    Comisia Europeanâ scoasi tu migdani raportul dit cadrul a Mecanismului di Cooperari şi Verificari mutrinda progresele avuti di giustiţia dit Românii.



    Romania bâgă tu practico maşi partial recomandărili ali Comisii Europeani mutrinda statlu di îndrept. Aestâ easti concluzia a raportului pi giustiţii dit Mecanismul di Cooperari si Verificari, prezentat, n’iercuri, Bruxelles. Executivlu comunitar dzâsi că, tu Românii, Constituţia fu tin’isitâ, cum şi rolu şi apofasili ali Curti Constituţionali; ama tutnâoarâ, ari gaileadz tu ţi mutreaşti instabilitatea cu cari s-alumtâ instituţiili giudiţiari. Executivlu comunitar alâvdă activitatea al ANI şi al DNA şi spusi că, tu aestu dit soni chiro, s-dublarâ condamnărili tu cazurili di aruşfeti. Tu raport s-subliniadzâ şi importanţa a bâgarâl’ei tu ipotisi a unui nău procuror general şi ali unâ nauâ cumândiseari ali DNA cari s-da dovadâ di independenţâ, integritati şi profesionalismu. Comisia Europeanâ mai câftă ca parlamentarl’ii declaraţ incompatibili s-demisioneadzâ, iara aţilor ţi suntu anchetaţ penal s-lâ si ia imunitatea. Ti prota oarâ, Comisia tradzi atenţia câtâ rolu ali mass-media, spunânda câ sistemlu giudiţiar fu aputrusit” di presiun’i prit intermedilu a presâl’ei. Pi di altâ parti, executivlu comunitar nica pistipsi câ România tin’iseaşti tut ţi s-caftâ iti aderarea la spaţiul european di libirâ urdinari Schengen. Aestâ precizarea vini tu sinfuniili tu cari existâ vâsâlii ţi nu da cali la intrarea a statlui tu aestu spaţiu, amanatâ di ma multi ori, di progresili înregistrati tu proceslu di reformâ ali giustiţii şi tu alumtarea cu aruşfetea.



    Proiectul a bugetlui di stat şi proiectul a asiguripserilor sociali pi 2013 tu analiza a comisiilor parlamentari.



    Plenlu deadun a Parlamentlui va s-zburascâ, dit 5 di şcurtu, ti proiectul a bugetlui di stat şi ti proiectul a asiguripserilor sociali pi estan. Dauli proiecti furâ apruchiati favorabil tu comisiili parlamentari di specialitati. Proiecţia bugetarâ easti adratâ pi unâ ţintâ di crişteari icunumicâ di 1,6%, unâ inflaţii medii di cathi an di 4,3%, un curs mediu di 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar di 2,1% dit PIB.



    Concluziili ali delegaţii deadun FMI – Banca Mondialâ – Comisia Europeanâ, Bucureşti



    Vizita di evaluari, Bucureşti, ali delegaţii deadun FMI – Banca Mondialâ – Comisia Europeanâ s-bitisi tu aestâ stâmânâ. Reprezentanţâl’ii FMI hâbârisirâ că va s-pripunâ a cumândisearâl’ei executivi di Washington a Fondului prilundzirea a achicâsearâl’ei di ampârmut di turlii preventivâ, ţi s-deruleadzâ tora, cu trei meşi. Autorităţili români câftarâ aestâ amânari ti frun’iea ali niagiundzeari la cama multi ţinti şi ti furn’iea a amânărilor la bâgarea tu practico a reformilor structurali. Executivlu şi-asumâ îndau psinfunii ţi lipseaşti s-li tin’iseascâ nâinti di moaubetea a cumândisearâl’ei executivâ ali FMI ti evaluarea di tora, icâ pânâ tu inşita a meslui cireşar. Aesti s-referâ la n’icşurarea a arieratilor şi la meatri di eficientizari a companiilor di stat, respectiv privatizarea al CFR Marfă şi bâgarea pi listâ a 15% dit acţiun’ili al Transgaz.



    Năulu Cod Fiscal valabil, tu Romania, di la 1 di şcurtu



    Năulu Cod Fiscal intră tu practico, di viniri, tu Românii. El ari îndauâ alâxeri tu domenea a tutulor impoziteior şi a taxilor mări – impozit pi venit, impozit pi profit, accizi, TVA, cum şi revizuirea a sistemlui di impozitari a veniturilor dit activităţ di turlii agricolâ. Năili reglementări aratâ că microîntreprinderili va s-hibâ zorlea bâgati s-pâlteascâ un impozit di 3% pi venituri, iara limita a veniturilor ti cari unâ firmâ întrâ tu sistemlu a microîntreprinderilor dipusi di la 100 di n’ii la 65 di n’ii di euro. Pi di altâ parti, năulu cod fiscal priveadi criştearea a salariului minim pi icunumii, di la 700 (159 di euro) di lei la 750 di lei ahurhinda di la 1 di şcurtu, iara dit alunar, la 800 di lei (182 di euro).



    Combinatlu Oltchim Ramnicu Valcea, tu insolvenţâ



    Unlu dit nai ma mărli combinati petrochimice dit Europa di Est, Oltchim Râmnicu-Vâlcea, ţi s-aflâ tu sudlu ali Românii, intră tu insolvenţă, dupu ţi, n’iercuri, Tribunalu di Râmnicu-Vâlcea apruchie câftarea ti ahurhirea aliştei proceduri. Guvernul di Bucureşti apufusi s-caftâ intrarea tu insolvenţâ a combinatlui ţi s-adrâ unâ greu susto ti vâsâlii, tu sinfuniili tu cari avu, tu aţei dit soni an’i, chireri di îndauâ suti di milioani di euro. Executivlu vru, tu 2012, s-pirvatizeadzâ compania, ama licitaţia îndreaptâ ti aestu scupo nu amintă si, di atunţea, statlu nu mai deadi ici un chiro limpidi ti privatizarea a combinatlui chimic. Dupu intrarea tu insolvenţâ administratorl’ii giudiţiari au 60 di dzâli ti s-yinâ cu un plan ti îndridzearea a catandisâl’ei.



    Coplata tu spitale, bâgatâ tu practico di la 1 di marţu



    Pacienţâl’ii dit Românii va s-pâlteascâ, ti internarea tu spital, ahurhinda cu 1 di marţu, maximum 10 lei. Aestâ privideari easti tu proiectul a Contractului-cadru mutrinda sinfuniili di dari a asistenţâl’ei medicali, ţi fu pitricut tu moaubeţ publiţi pi site-ul a ministerlui di Sânâtati. Tu minduita a ministrului di resort, Eugen Nicolăescu, aestâ meatrâ lipseaşti, câ ţe tu spitali hârgili suntu nai ma mări şi s-a vidzu câ s-adarâ internări fârâ di timel’iu, ţi nu suntu dealihea, întrucât pâheălu easti multu n’ic.



    Prezidentul ali Românii, Traian Basescu, tu vizitâ Peru



    Caplu a statului român, Traian Băsescu, ţi luă parti tu America Latinâ, la Summit-lu a Comunitatâl’ei a Statilor Latino-Americani şi Caraibieni, vizită, tu aestâ stâmânâ Peru, furni’ie cu cari dzâsi câ Bucureştiul şi Lima va s-adarâ un parteneriat strategic. Documentul va s-hibâ simnat tu 2013 icâ tu 2014, unâoarâ cu vizita Bucureşti a omologlui peruan Ollanta Moises Humala Tasso. Va s-hibâ protlu parteneriat strategic ali Românii cu unâ vâsâlii dit America Latină; aestâ achicâseari mutreaşti nu maşi relaţiile comerciali, ama şi va s-da cali la un transfer di tehnologii ti producţia industrialâ, câtâ Peru.





    Armâneaşti: Cristina Mina