Radio România Internațional

Tag: Dobrogea

  • Mâncăruri din Dobrogea

    Mâncăruri din Dobrogea


    Provincie situată între Dunăre şi Marea Neagră, Dobrogea are o gastronomie cu puternice influenţe orientale datorită minorităţii turco-tătare. Bucătăria dobrogeană se bazează pe peşte şi pe carnea de oaie, însă nu exclude carnea de pasăre, de vacă şi de porc. Preparatele de bază sunt însoţite de garnituri de orez sau de multe legume. Ciorbele pescăreşti, peştele marinat, saramura de peşte, pilaful dobrogean, salatele dobrogene, cârnaţii de oaie, mielul la proţap sunt specifice acestei provincii, unde întâlnim însă preparate care poartă marca minorităţii turco-tătare: chebap, cârnaţii uscaţi precum ghiudem şi babic, musacaua dobrogeană sau garniturile de orez. Există, de asemenea, deserturi specifice Dobrogei, cu stafide sau cu rahat, precum şi celebrele baclavale şi sarailii, specialităţi ale comunităţii turce şi tătare.



    Pentru această ediţie, vă prezentăm două variante pentru a prepara o pulpă de berbec. Pentru a obţine o ciorbă, mai avem nevoie de 6 … 8 cartofi, de un morcov, o ceapă, o rădăcină de pătrunjel şi alta de păstârnac, de suc de roşii, de o legătură de mărar şi alta de pătrunjel, de piper şi sare. Curăţată, spălată şi tăiată în bucăţele, carnea se pune la fiert în apă cu puţină sare şi se spumează. Adăugăm toate legumele tocate mărunt, cartofii tăiaţi cubuleţe, iar spre final punem şi suc de roşii. Se poate acrii cu borş sau cu zeamă de varză pe care o fierbem separat şi pe care o strecurăm înainte de a o turna în oală. Înainte de a lua oala de pe foc, dregem ciorba cu două ouă bătute. Se serveşte fierbinte, după ce am presărat pătrunjel şi mărar tocat mărunt.



    A doua variantă este pulpa de berbec umplută cu orez şi ciuperci. Pulpa trebuie curăţată, tranşată şi dezosată, după care trebuie frecată pe ambele părţi cu o lămâie pe care am tăiat-o în jumătate. Avem nevoie de un sfert de kg de ciuperci pe care le tăiem mărunt şi pe care le călim în ulei împreună cu o ceapă tocată mărunt. În compoziţie adăugăm frunze de pătrunjel şi mărar, tocate mărunt, piper măcinat şi sare după gust. Pulpa de berbec trebuie umplută cu această compoziţie, după care legăm pulpa, o ungem cu ulei, o punem într-o tavă pe care o ţinem în cuptor circa două ore, stropind-o din când în când cu sosul format în tavă. Se serveşte caldă.


  • Mâncăruri din Dobrogea

    Mâncăruri din Dobrogea


    Provincie situată între Dunăre şi Marea Neagră, Dobrogea are o gastronomie cu puternice influenţe orientale datorită minorităţii turco-tătare. Bucătăria dobrogeană se bazează pe peşte şi pe carnea de oaie, însă nu exclude carnea de pasăre, de vacă şi de porc. Preparatele de bază sunt însoţite de garnituri de orez sau de multe legume. Ciorbele pescăreşti, peştele marinat, saramura de peşte, pilaful dobrogean, salatele dobrogene, cârnaţii de oaie, mielul la proţap sunt specifice acestei provincii, unde întâlnim însă preparate care poartă marca minorităţii turco-tătare: chebap, cârnaţii uscaţi precum ghiudem şi babic, musacaua dobrogeană sau garniturile de orez. Există, de asemenea, deserturi specifice Dobrogei, cu stafide sau cu rahat, precum şi celebrele baclavale şi sarailii, specialităţi ale comunităţii turce şi tătare.



    Pentru această ediţie, vă prezentăm două variante pentru a prepara o pulpă de berbec. Pentru a obţine o ciorbă, mai avem nevoie de 6 … 8 cartofi, de un morcov, o ceapă, o rădăcină de pătrunjel şi alta de păstârnac, de suc de roşii, de o legătură de mărar şi alta de pătrunjel, de piper şi sare. Curăţată, spălată şi tăiată în bucăţele, carnea se pune la fiert în apă cu puţină sare şi se spumează. Adăugăm toate legumele tocate mărunt, cartofii tăiaţi cubuleţe, iar spre final punem şi suc de roşii. Se poate acrii cu borş sau cu zeamă de varză pe care o fierbem separat şi pe care o strecurăm înainte de a o turna în oală. Înainte de a lua oala de pe foc, dregem ciorba cu două ouă bătute. Se serveşte fierbinte, după ce am presărat pătrunjel şi mărar tocat mărunt.



    A doua variantă este pulpa de berbec umplută cu orez şi ciuperci. Pulpa trebuie curăţată, tranşată şi dezosată, după care trebuie frecată pe ambele părţi cu o lămâie pe care am tăiat-o în jumătate. Avem nevoie de un sfert de kg de ciuperci pe care le tăiem mărunt şi pe care le călim în ulei împreună cu o ceapă tocată mărunt. În compoziţie adăugăm frunze de pătrunjel şi mărar, tocate mărunt, piper măcinat şi sare după gust. Pulpa de berbec trebuie umplută cu această compoziţie, după care legăm pulpa, o ungem cu ulei, o punem într-o tavă pe care o ţinem în cuptor circa două ore, stropind-o din când în când cu sosul format în tavă. Se serveşte caldă.


  • Dobrogea, o destinaţie inedită

    Dobrogea, o destinaţie inedită

    Ne îndreptăm azi
    spre sudul României, unde ne aşteaptă situri arheologice cu o istorie
    fascinantă, chei de o deosebită frumuseţe, mănăstiri vechi de sute de ani şi
    rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Pe lângă acestea, multiculturalitatea este
    o altă caracteristică care dă farmec acestei zone turistice. În Dobrogea veţi
    putea vedea cei mai scunzi munţi din România, dar şi cei mai plini de viaţă:
    Munţii Măcinului. Unul dintre argumentele înfiinţării unui parc naţional aici
    l-a constituit numărul foarte ridicat de specii de plante şi de animale
    ameninţate cu dispariţia, dintre care multe se întâlnesc doar în Dobrogea.
    Altitudinea maximă este de 467 de metri. Munţii au avut înălţimi comparabile cu
    ale Carpaţilor, însă, fiindcă au în jur de 250-300 de milioane de ani, timpul
    şi procesele geologice le-au redus altitudinea. Aria protejată are 0,05 % din
    suprafaţa României, respectiv 11.000 de hectare, dar aici găsim peste jumătate
    dintre speciile de plante din ţară.


    Stănică Enache
    este preşedintele clusterului Inomar, o organizaţie care îşi propune să ofere
    soluţii inovative pentru turism, în special în zona Dobrogei. Faţă de anii
    precedenţi, în prezent, există o schimbare în strategia de promovare a acestei
    zone. Anul acesta am schimbat paradigma, în sensul în care ne-am concentrat
    pe experienţe dobrogene. Vrem să capitalizăm imagine şi promovare pe zona
    dobrogeană autentică, tradiţională. Oferim vizitatorilor o altă perspectivă asupra
    Dobrogei, perspectiva multietnicităţii. Avem 18 naţionalităţi care convieţuiesc
    armonios de când se ştiu. Promovăm vinurile dobrogene, evident, Delta Dunării
    şi Dobrogea continentală cu istoria şi cultura ei.


    Una dintre cele
    mai frumoase părţi din Dobrogea centrală este zona Cheilor Dobrogei, o zonă
    spectaculoasă prin grandoarea blocurilor de piatră care străjuiesc şoseaua.
    Puţini ştiu că stâncile impresionante sunt de fapt resturile unor recife de
    corali care s-au format atunci când zona aceasta era acoperită de apele Mării
    Tetis. Structura calcaroasă a permis formarea unor fenomene carstice foarte
    diverse, incluzând peşteri care măsoară de la câţiva metri până la sute de
    metri. Acestea funcţionează ca o adevărată capsulă a timpului, conservând foarte
    bine urme de locuire din cele mai vechi timpuri, astfel încât majoritatea au
    fost cercetate şi au dus la descoperiri arheologice uimitoare. Pentru a vă
    rezerva o vizită într-o peşteră, veţi plăti unei agenţii de turism circa 150 de
    lei (30 de euro). Nu este însă singurul motiv pentru a vizita Dobrogea, spune
    Stănică Enache. Oprirea în Dobrogea, din punctul nostru de
    vedere, care poate fi puţin subiectiv,
    este obligatorie. Avem Delta Dunării, avem Marea Neagră cu plaje unice
    în felul lor prin fauna şi flora care se găsesc în zonă. Însă nu numai atât.
    Istoria Dobrogei şi vizitarea ei înseamnă un şir de experienţe pe care noi,
    Inomar Cluster, Organizaţia Patronală Constanţa – Mamaia şi ceilalţi parteneri
    le putem oferi. Pe scurt, Delta Dunării, vinurile dobrogene, mozaicul
    multietnic şi istoria care poate fi descoperită în Dobrogea sunt puncte de
    atracţie foarte importante, care nu prea se regăsesc şi în alte regiuni
    istorice din România.


    În Dobrogea
    puteţi descoperi echitaţia. Programul este dedicat celor care nu au călărit
    niciodată. Noul călăreţ este ajutat să urce pe cal şi este scos la plimbare în
    împrejurimile centrului de echitaţie. Preţul unei ore pe cal este de 100 de lei
    (21 euro). Dacă nu v-am convins, încercaţi să descoperiţi zacusca tradiţională
    dobrogeană. Programul din ofertă durează opt ore şi include prezentarea
    culturii interetnice din Dobrogea. Acesta cuprinde trei degustări în trei
    dintre cele mai bune locaţii cu produse tradiţionale, o degustare de vinuri
    dobrogene şi un spectacol de dansuri şi cântece ale comunităţilor etnice din
    Dobrogea. Veţi plăti 180 de lei (38 de euro). Toate acestea sunt oferite
    printr-o agenţie de turism parteneră, spune Stănică Enache, preşedintele
    clusterului Inomar. Este un partener nişat pe astfel de
    experienţe. Există excursii care conţin elemente culturale, gastronomice,
    istorice, specifice Deltei, de aventură,
    însă există şi experienţe individualizate pentru cupluri, pentru grupuri mai
    mici, care ar dori, de exemplu, într-o zi ploioasă, să mănânce preparate
    dobrogene după care să viziteze zona peninsulară, una dintre cele mai vechi
    zone istorice din România, să viziteze un muzeu, iar seara să se bucure de
    evoluţia Ansamblului Armânesc din Constanţa. În final, ar urma transferul la
    hotel. Aceasta e o experienţă pe care o numim multicategorie. Însă, şi pentru
    fiecare categorie, partenerii noştri au oferte de aventură, scuba diving,
    cicloturism, echitaţie, zboruri în baloane cu heliu.


    Zborul cu
    elicopterul reprezintă o altă modalitate de a petrece momente deosebite alături
    de persoane dragi. Vă puteţi încânta privirea cu peisajele minunate din
    apropierea lacului Sinoe şi puteţi lua prânzul sau cina într-un cadru de vis.
    Pentru un zbor de o oră, cu staţionare de o oră, veţi plăti 950 de lei (200 euro).


    Cu ce impresii
    pleacă însă turiştii? Stănică Enache. Am şi publicat evaluările turiştilor
    străini care ne-au vizitat şi care au trăit experienţele noastre.
    Un element particular pe care l-am observat a fost că aproape fiecare grup
    de turişti străini era însoţit de câte
    un român din diaspora. E un apel către cei care fac promovare, să ţintească pe
    diaspora românească, fiindcă e cea mai bună promotoare. Turiştii străini care
    vizitează România n-o fac pentru cluburi
    sau pentru cazinouri neapărat. Personal, cred că o fac pentru Dobrogea
    tradiţională, culturală şi istorică. Evident, avem însă şi nişa de tineret
    pentru cluburi şi aventură. Evaluările pe care le-am primit sunt dintre cele
    mai bune. În Dobrogea am înţeles că trebuie să lucrăm într-un parteneriat cu
    toţi cei care vor să promoveze Dobrogea. De aceea, invităm turiştii să ne
    caute, fiindcă vor observa o îmbunătăţire majoră a serviciilor şi a calităţii
    experienţei în Dobrogea.


    Iată aşadar
    câteva dintre argumentele pentru care Dobrogea nu ar trebui să lipsească de pe
    lista destinaţiilor dv. de vacanţă. Peisaje surprinzătoare, gastronomie pe
    măsură, oameni primitori şi preţuri foarte avantajoase.

  • The Turkish Cemetery in Balabancea

    The Turkish Cemetery in Balabancea

    The region of
    Dobrogea, in the south east of today’s Romania, was in antiquity home to big
    Greek colonies. Later it was integrated into the Roman Empire and the Byzantine
    world, to be then become part of the Ottoman Empire in the Middle Ages.
    Therefore, Dobrogea was a meeting place of major cultures, civilizations and
    peoples. Dobrogea was a realm of multiculturalism long before the emergence of
    the concept as such and traces of that coexistence are still visible today.
    Many such traces can be found in cemeteries, places that tell of the history of
    the community that buried its ancestors there.

    Such a place has been studied
    recently in the village of Balabancea, in northern Dobrogea, in the Taita River
    Valley, not far from the Macin Mountains. Back in the day, the place was home
    to a Turkish community, which is said to have actually established the
    settlement there. The history of this special community can now be read with
    the help of the unusual tombstones found there. Tiberiu Cazacioc, whose
    paternal roots are in the village of Balabancea, has studied the history of the
    place as part of a cultural tourism project funded by the National Cultural
    Fund Administration.

    Here is Tiberiu Cazacioc with more:

    A
    long time ago, in the 19th Century, and even earlier, the village,
    like the entire region of Dobrogea in fact, was a melting pot of ethnic groups.
    The whole region was like that under the rule of the Ottoman Empire. It was
    home to Jews, Ukrainians, Russians, Turks, Romanians, immigrating from
    Bessarabia, which was incorporated into the Russian Empire in the 19th
    Century. Part of the localities in northern Dobrogea, but also those in the
    south were established by the Turkish population coming from the Ottoman
    Empire, and also Tartars, brought there and colonized. The same happened in the
    village of Balabancea. Balaban is the name of a bird in Turkish, and probably
    in the beginning the name of the village was Balabanca, but it became
    Balabancea because of how the letter C was pronounced in Turkish.


    By looking at
    the tombstones in the cemetery, one can easily guess the specificity of the
    Muslim community in Balabancea. They are not refined pieces of sculpture, just
    raw stone blocks, which seem to have just been cut from the millennia-old
    mountains and taken to the cemetery.
    Apparently, this type of funerary monument is typical of a certain group
    of Muslim Turks, Kazalbasi, settled there in the 19th Century.
    Originating from Anatolia, they were banished to this periphery of the Ottoman
    Empire, probably because they where Shiites, a minority among the Sunni Turks,
    as Tiberiu Cazacioc told us:


    Evidence I’ve collected myself and talks with Mr. Kemal Karpat, a renowned
    Turkish studies specialist born in Romania but living in the US, it seems that
    they had been banished. Documents mentioning this people and their religion
    were also found in Iran, Afghanistan and Albania. To differentiate themselves
    from the other Muslims, they were wearing a red fez. They were thus recognized
    as Kazalbasi Turks, known to have their own faith.


    Kazalbasi, easy
    to recognize thanks to their red fezes – hence the nicknames red heads or
    red turbans – lived in Dobrogea and in the village of Balabancea until the 20th
    Century. Still, the Turkish-Muslim community in Dobrogea started to gradually
    diminish, especially after 1878, along with the Romanian Principalities’
    gaining their independence from the Ottoman Empire and Dobrogea’s becoming part
    of the Romanian Kingdom. The community continued to downsize during the
    communist regime, and today only memories of the elderly, the tombstones and
    several toponyms still recall the presence of Turks in Balabancea.

    Here is
    Tiberiu Cazacioc once more:


    I
    think that the last Turks left in the 1960s. My uncle told me how he met with
    the very last one just as he was leaving Balabancea on the bus that was passing
    through the village. The village has decayed in the meantime, and the mosque no
    longer exists, although the elderly still remember it. Near the central square
    of the village, where there are a shop, the bus stop and a bar now, there is a
    flat piece of ground. Talking once with my uncle who, just like any other
    villager, likes to talk about the past, I learnt that that was the place where
    the mosque used to stand.


    Thanks to
    documentaries and projects like the one developed by Tiberiu Cazacioc, the
    Muslim tombstones and cemeteries in Dobrogea can be now capitalized on as part
    of the national cultural heritage and integrated into a cultural-tourist
    vision.

  • March 4, 2018 UPDATE

    March 4, 2018 UPDATE

    Economic estimates — Standard&Poor’s rating agency estimates an economic growth rate for Romania of 4.7% in 2018 and a slow decrease towards 3.5% per year in the 2019-2021 period. The agency experts mention as main vulnerabilities the frequent political changes and especially the worrying attempts at changing the legislation. According to Standard&Poor’s these can have a major impact on institutional balance and may delay structural reforms, which are so necessary. The agency confirmed Romania’s ratings for long and short-term debts in hard currency and local currency at BBB minus (Stable).



    Kiev — The Romanian Minister for Romanians Abroad, Natalia Intotero, has again called on the Ukrainian authorities to modify the article in the Education Law restricting the right of the Romanian community to learn in its mother tongue. The Romanian minority in Ukraine, in the historical regions of Cernăuţi and Transcarpatia (west), is well integrated and should have to right to learn in its language, said Mrs. Intotero, following her visit to the two regions. Almost half a million ethnic Romanians are living in Ukraine, mostly in the eastern Romanian territories annexed in 1940 by the former Soviet Union following an ultimatum. The territories were subsequently taken over by Ukraine as a successor state.



    Drills — More than 1,700 Romanian and foreign soldiers will be participating, as of Monday until March 15, in one of the largest multinational drills organized by the Romanian Naval Forces in the southeast region of Dobrogea and in the Black Sea international waters. Spring Storm 18 is based on a unique concept of joint training of the naval, air and ground forces. The drill is part of the plan of NATO immediate assurance measures adopted at the NATO summit held in Warsaw in 2016. The Romanian soldiers will be training alongside soldiers from the US, France and Bulgaria as well as from partner states such as Georgia and Ukraine.



    Commemoration — Romania commemorated on Sunday 41 years since the devastating earthquake of March 4, 1977. The 7.2 magnitude quake killed 1,579 people, mostly from Bucharest, and caused material damage estimated at the time at 2 billion dollars. 230 thousand residential buildings were destroyed or seriously damaged. The quake caused an economic and social crisis which, according to historians, the Communist dictatorship could no longer cope with, until it was toppled in December 1989. Experts warn that hundreds of buildings might collapse in Bucharest in the event of a similar quake.



    Handball — Romania’s women’s handball champions CSM Bucharest on Sunday defeated, on home ground, the Danish team FC Midtjylland, 29-24, in a match in the main group 1 of the Champions League. The first 4 teams in the group will qualify to the quarterfinals of the Champions League, which CSM Bucharest won two years ago, at their first participation in the championship. On Saturday another two Romanian women’s teams played on home ground in the first round of the EHF Cup quarterfinals. HC Zalău defeated the Turkish team Kastamonu Belediyesi 29 — 28, and SCM Craiova lost to Lada Togliatti of Russia 23-25.



    Flu — Vaccination against flu can save lives, said the director of the Institute of Infectious Diseases in Bucharest, Adrian Streinu-Cercel, after the number of deaths caused by the flu virus exceeded 70. He again made an appeal for the vaccination of those categories of population at high risk. Almost all the victims were suffering from chronic disease and had not been vaccinated. Over 800 people have been diagnosed with flu. Most of them are from Bucharest, Constanta (southeast), Olt (south), Brasov (centre) and Iasi (northeast). The health minister Sorina Pintea claims that Romania is not currently faced with a flu epidemic.



    Berlin — The French President Emmanuel Macron has hailed the fact that the German Social Democratic Party agreed with the formation of a new government coalition together with Angela Merkel’s Conservatives, adding that that vote was good news for Europe. The vote allows Germany to break an unprecedented political deadlock, more than 5 months after the legislative elections, following which no parliamentary majority could be formed. Angela Merkel, whose Conservative bloc reported a very low score in the September 24 elections, will be able to start her 4th term in office as chancellor in the near future. (news translated and updated by Lacramioara Simion)

  • Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    15 mii de cataloage cu
    informaţii şi fotografii şi tot atâtea DVD    -uri
    cu filme, din locuri încărcate de istorie, vor încerca să-i convingă pe turişti că Dobrogea înseamnă ceva mai
    mult decât plaje întinse cu nisip fin.



    Ruinele vechii cetăţi
    Callatis, în Mangalia, Histria, Tomis sau Adamclisi sunt mărturie a trecerii
    noastre peste timp. Cu pasiune şi răbdare, praful care s-a aşternut peste vestigii a fost dat la o
    parte.


    Despre acest demers
    vorbeşte Dănuţ Jugănaru, directorul general al Camerei de Industrie şi Comerţ
    Constanţa, unul dintre realizatorii proiectului LIMES, alături de Asociaţia
    Municipalităţilor dunărene Dunărea din Bulgaria.




    Ce ne-am dorit este să redescoperim pentru vizitatori aceste
    obiective aflate pe frontiera romană, în cadrul regiunii transfrontaliere
    România – Bulgaria. Un prim demers, în cadrul proiectului, a fost acela de a realiza
    un studiu preliminar, în care nişte istorici, arheologi s-au deplasat la
    fiecare obiectiv în parte, l-au identificat, au văzut cât de accesibil este
    drumul până la el, l-au fotografiat şi, până la urmă, toate aceste
    informaţii se găsesc în nişte cataloage şi în nişte broşuri.





    Toate sunt la dispoziţia
    touroperatorilor interesaţi şi vor fi de găsit chiar din această vară la Muzeul
    de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, spune cercetătorul Constantin
    Chera: Capidava, de exemplu, este una dintre cetăţile importante, care făceau parte din Limesul
    danubian. Pe de altă parte, civilizaţia antică este prezentă în marile cetăţi
    ale Dobrogei, la Histria, la Tomis, la Adamclisi, acolo unde găsim cele mai
    relevante elemente ale evoluţiei societăţii omeneşti şi viaţa culturală a
    acestor mari centre antice.





    43 de situri arheologice
    din România şi Bulgaria au fost aşezate pe harta turistică, datorită celor peste
    770 de mii de euro din fonduri europene şi a unei promovări multimedia în trei
    limbi: română, bulgară şi engleză.




  • Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    15 mii de cataloage cu
    informaţii şi fotografii şi tot atâtea DVD    -uri
    cu filme, din locuri încărcate de istorie, vor încerca să-i convingă pe turişti că Dobrogea înseamnă ceva mai
    mult decât plaje întinse cu nisip fin.



    Ruinele vechii cetăţi
    Callatis, în Mangalia, Histria, Tomis sau Adamclisi sunt mărturie a trecerii
    noastre peste timp. Cu pasiune şi răbdare, praful care s-a aşternut peste vestigii a fost dat la o
    parte.


    Despre acest demers
    vorbeşte Dănuţ Jugănaru, directorul general al Camerei de Industrie şi Comerţ
    Constanţa, unul dintre realizatorii proiectului LIMES, alături de Asociaţia
    Municipalităţilor dunărene Dunărea din Bulgaria.




    Ce ne-am dorit este să redescoperim pentru vizitatori aceste
    obiective aflate pe frontiera romană, în cadrul regiunii transfrontaliere
    România – Bulgaria. Un prim demers, în cadrul proiectului, a fost acela de a realiza
    un studiu preliminar, în care nişte istorici, arheologi s-au deplasat la
    fiecare obiectiv în parte, l-au identificat, au văzut cât de accesibil este
    drumul până la el, l-au fotografiat şi, până la urmă, toate aceste
    informaţii se găsesc în nişte cataloage şi în nişte broşuri.





    Toate sunt la dispoziţia
    touroperatorilor interesaţi şi vor fi de găsit chiar din această vară la Muzeul
    de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, spune cercetătorul Constantin
    Chera: Capidava, de exemplu, este una dintre cetăţile importante, care făceau parte din Limesul
    danubian. Pe de altă parte, civilizaţia antică este prezentă în marile cetăţi
    ale Dobrogei, la Histria, la Tomis, la Adamclisi, acolo unde găsim cele mai
    relevante elemente ale evoluţiei societăţii omeneşti şi viaţa culturală a
    acestor mari centre antice.





    43 de situri arheologice
    din România şi Bulgaria au fost aşezate pe harta turistică, datorită celor peste
    770 de mii de euro din fonduri europene şi a unei promovări multimedia în trei
    limbi: română, bulgară şi engleză.




  • Investiţii în exploataţiile pomicole din România

    Investiţii în exploataţiile pomicole din România

    Fondurile europene pentru exploatațiile pomicole sunt
    disponibile și în acest an pentru acei români care doresc să investească în
    livezi de pomi fructiferi sau în exploatații de arbuști fructiferi. Scopul
    investițiilor sprijinite în cadrul submăsurii 4.1a, din cadrul Planului
    Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, este creșterea competitivității
    exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înfiinţarea,
    modernizarea și / sau extinderea unităţilor de procesare, înființarea de
    plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea
    suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole. Prin această sub-măsură de
    finanţare se vor acorda bani europeni nerambursabili în proporţie de 50% până
    la maximum 90% pentru activităţi care vizează sprijinul fermierilor în domeniul
    exploataţiilor pomicole.


    Cu explicaţii despre
    perspectivele anului 2018 în ceea ce priveşte accesarea fondurilor din cadrul
    submăsurii 4.1a în zona Dobrogei, Ion Caplan, directorul Staţiunii de Cercetare
    Dezvoltare pentru Pomicultură Valu lui Traian: Planul Naţional de Dezvoltare
    Rurală a avut submăsura 4.1a – investiţii în exploataţii pomicole. Acest
    program a început mai târziu. În 2015, am avut un singur proiect pe zona
    Dobrogei, de alun şi nuc. În 2016, am avut 10 proiecte iar în 2017, am avut în
    jur de 20 de proiecte. Este un lucru bun că reuşim să luăm aceste fonduri iar
    în zona Dobrogei am mărit varietatea. Deci, pe lângă cais, piersic care este
    specific zonei, avem înfiinţate foarte multe livezi de migdal, de mur, cătină,
    ceea ce este un lucru bun pentru noi şi atât timp cât avem bani europeni aceşti
    bani trebuie luaţi. Sperăm să fie mai multe proiecte anul acesta pe zona
    Dobrogei, pentru că noi suntem cei care avizăm pe zona Dobrogei. Pentru 2018,
    sperăm să diversificăm mai mult speciile. Şi noi şi alte staţiuni din România
    putem oferi pomi pentru aceste plantări. Sunt pomi certificaţi, cu etichetă
    albastră cum ştiu toţi oamenii. La Constanţa găsim cais, piersic, nectarin,
    migdal, cireş, vişin şi prun.


  • Tulcea

    Tulcea

    Astăzi vă invităm să ne însoţiţi la Tulcea,
    oraş-poartă către Delta Dunării, unde primăvara sosirea păsărilor călătoare
    este un spectacol de neuitat. Tulcea este municipiul de reşedinţă şi cel mai
    mare oraş al judeţului cu acelaşi nume din zona Dobrogei, din sud-estul
    României. Oraşul este situat pe şapte
    coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată continuu începând din perioada
    culturii Gumelniţa (2900-2200 Î.C.),
    continuând cu aşezarea greacă Aegyssus (secolul VIII î.C.), cu portul şi
    oraşul roman din secolele I – II d.C., până la oraşul numit Tulcea în vremea
    lui Mircea cel Bătrân.


    Cristina Mucileanu, şef birou
    sport, cultură şi relaţii externe în cadrul primăriei municipiului Tulcea ne-a
    spus de ce merită să venim aici: Turiştii în general consideră Tulcea un
    oraş de trecere, dar noi considerăm că avem multe de oferit. Avem o multitudine
    de obiective turistice. Cel mai cunoscut obiectiv turistic este Colnicul Horea,
    respectiv Monumentul Independenţei, o construcţie începută în 1879 de către
    Carol I, care a pus piatra de temelie, dar a fost inaugurat 25 de ani mai
    târziu. Avem Piaţa Civică, construită între 1970-1972, renovată în 2009,
    elementul central îl constituie Fântâna Vie, un ansamblu de fântâni conceput ca
    o continuitate a Dunării către inima oraşului. Tot în această Piaţă Civică
    există statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, dezvelită în 1972, opera sculptorului
    Ioan Jalea. Avem Centrul Muzeal-ecoturistic Delta Dunării, în cadrul căruia se
    găseşte cel mai mare acvariu din România. Centrul prezintă elemente specifice
    Deltei Dunării, unice în lume. Avem Parcul şi lacul Ciuperca, aflate destul de
    aproape de faleza Tulcea, o excelentă zonă de agrement, cu plaje, loc de
    promenadă, loc de desfăşurare a competiţiilor sportive pe apă, precum
    Festivalul bărcilor cu vâsle Romania, loc de joacă pentru copii, pistă pentru
    biciclişti.


    Ce alte obiective trebuie vizitate
    odată ajunşi în judeţul Tulcea, am aflat tot de la Cristina Mucileanu: Casa Avramide este fostul sediu al Muzeului Delta Dunării, care oferă
    elemente referitoare la istoria modernă a oraşului, povestea familiei Avramide
    şi pune în valoare obiecte de patrimoniu. Casa memorială Constantin Găvenea,
    care a aparţinut marelui pictor, prezintă o colecţie de lucrări şi este un alt
    obiectiv foarte important. Mănăstirile din judeţ sunt foarte multe, monumentul
    paleocreştin de la Niculiţel este un momunent unic în Europa. Apoi Parcul
    Munţii Măcinului, precum şi Triunghiul mănăstirilor: Celic Dere, Cocoş şi
    Saon.


    În Tulcea sunt organizate multe
    evenimente culturale şi sportive, precum Festivalul internaţional de folclor
    pentru copii Peştişorul de aur, organizat de Ansamblul artistic Baladele
    Deltei, Zilele municipiului, Festivalul bărcilor cu vâsle Romania, Triatlon,
    organizat de cei de la Asociaţia Ivan Paţaichin Mila 23, un festival de teatru
    organizat de Teatrul Jean Bart, precum şi festivaluri de sezon.


    Dincolo de obiectivele de
    vizitat, Tulcea tentează şi cu bogăţia culinară, aici întâmpinându-vă o gamă
    largă de bucate din peşte, de la obişnuitul borş, la plachie sau grătar din
    lin, somn, biban, ştiucă sau şalău, crap, caras sau plătică, bucate udate cu
    celebra caisată de Dobrogea sau cu vinul din podgoria Sarica Niculiţel.



    Cu speranţa că aţi adăugat Tulcea pe lista locurilor
    de vizitat în România, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie de
    călătorie.

  • Dealul Consul, inclus în traseele turistice

    Dealul Consul, inclus în traseele turistice

    Parcul Naţional Munţii Măcinului este o arie protejată de
    interes naţional, situată în partea sud-estică a României, în Dobrogea. A fost declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, fiind unicul parc naţional
    din ţară ce protejează suprafeţe importante de vegetaţie stepică. Intâlnim aici
    stepa pontico-balcanică cu o vegetaţie foarte rară la nivel european.
    Unul din principalele argumente pentru constituirea Parcului Naţional îl
    costituie numărul foarte ridicat de specii de plante ameninţate cu dispariţia
    din care multe sunt întâlnite în România doar în Dobrogea, majoritatea nefiind
    protejate în alte rezervaţii naturale. In aceşti munţi, nu departe de comuna
    Izvoarele, se află Dealul Consul, un pisc de piatră vulcanică pe care
    autorităţile vor să-l includă în acest an într-un circuit turistic. Vor fi
    realizate patru noi trasee turistice care includ situri arheologice, obiective
    religioase şi multe multe peisaje. Dealul Consul are o altitudine de 333 de
    metri şi a fost declarat rezervaţie naturală odată cu Poiana Regelui Ferdinand
    I, din Niculiţel, în anul 1927.

    Aflăm mai multe de la directorul Parcului
    Naţional Munţii Măcinului, Viorel Roşca: Dealul Consul, care este punct de
    plecare pentru primul traseu: Consul, Alba, Valea Teilor, este una
    din cele două rezervaţii declarate de Regina Maria în anul 1927. A fost o decizie luată în urma unei deplasări,
    cu un an în urmă (1926), a unui alai cu regele Ferdinand, cu regina Maria şi cu
    principesele. Au plecat pe o navă din
    Olteniţa si au ajuns şi pe aceste meleaguri dobrogene, pe Braţul Măcin. Au fost
    fermecaţi de aceste tărâmuri de basm, cum le numeau ei, dar şi de
    bogata vegetaţie. La Dealul Consul, Regina Maria a găsit un loc minunat
    pentru pictură. Aici există o interferenţă dintre plantele de stepă şi plantele
    de umiditate, pentru că se află şi râul Taiţa care se varsă în Marea Neagră şi
    îi dă un aspect deosebit, atât peisagistic, cât şi ştiinţific. Regina Maria
    fiind însoţită de un farmacist îl tot întreba de aceste
    plante şi peisaje minunate, iar acesta îi explica că sunt plante rare care se
    întâlnesc, multe din ele, numai în Dobrogea. Iată avem onoarea să
    includem acest deal într-un traseu turistic ce sigur va trezi interesul
    iubitorilor de frumos.     Munţii Măcinului pot fi vizitaţi pe jos, călare sau cu
    bicicleta. Trasele de cicloturism au dificultate medie şi fac legătura între
    localităţile limitrofe parcului. Pe creste şi la poalele munţilor sunt cetăţi
    antice şi mânăstiri ce constituie puncte de interes pentru ecoturism şi turism
    religios, pe lângă cel peisagistic.

    Viorel Roşca: Zona Munţilor Măcin, în
    general, reprezintă o alternativă turistică unică în care pot fi admirate
    peisaje arhaice sculptate de vânt de 500 de milioane de ani încoace. Dar
    partea de fundament geologic, important din punct de vedere ştiinţific, susţin
    o altă bogăţie neasemuită, cum ar fi cea dată de elementele de vegetaţie.
    Intâlnim poiene sângerii cu bujorul românesc sau cu bujorul de stepă,
    frăsinelul, garofiţe de stâncă, specii de orhidee, irişi deosebiţi. Deci
    sunt zone pe care încercăm să le promovăm pentru publicul larg iubitor de frumos,
    de recreere şi linişte, pentru că, până în prezent, Munţii Hercinici sunt
    cunoscuţi mai mult pentru lumea ştiinţifică, pentru masteranzi, doctoranzi care
    găsesc aici tărâmuri de explorat şi care pot dezvălui încă multe taine din
    punct de vedere ştiinţific. Mai întâlnim aici
    o specie de codiţa şoricelului pitică, de 15 cm, dar numai dacă o atingi
    emană un miros puternic ca de mosc, alături de brânduşa aurie, avem şi o
    specie numită Talpa Leului care este o raritate. Arealul natural al
    acestei specii este în Anatolia – Turcia sau Iran. O specie interesantă
    este cărpiniţa (Carpinus
    orientalis) care îşi desfăşoară coroana
    globuloasă, ca o umbrelă protectoare asupra celorlalte plante în timpul arşiţei şi cu
    rădănicile care se întind pe o rază de 25 de metri fixând vegetaţia şi solul pe
    Dealul Consul. Iarba de aur este o altă specie care apare ca un crâmpei
    reprezentativ din ceea ce înseamnă bioregiunea stepică a Dobrogei.



    Varietatea de ecosisteme terestre, forestiere sau stâncoase,
    combinate cu prezenţa unor ecosisteme acvatice din apropiere, oferă în Munţii
    Măcinului, condiţii favorabile pentru existenţa unui număr mare de specii şi
    exemplare de păsări. Munţii Măcinului reprezintă de asemenea o verigă
    importantă a căilor de migraţie care urmează cursurile râurilor Prut şi
    Siret. Numeroase păsări migratoare tranzitează acest coridor. Găsim aici şi cea mai
    importantă zonă de cuibărit din Dobrogea pentru păsările de pradă. În
    crăpăturile stâncilor din Munţii Măcinului cuibăreşte şoimul
    dunărean (Falco cherrug), una din cele mai periclitate specii din
    România, dar şi şorecarul mare (Buteo rufinus). Viorel Roşca: Munţii Măcinului
    reprezină un coridor inestimabil pentru migraţie, migraţia păsărilor răpitoare
    mari. De pe Muntele Consul se pot vedea aproape de timpul sezonului turistic
    păsări importante rare: acvila ţipătoare mică, şorecarul, acvila mică,
    viesparul sau vulturul şerpar. Toate acestea pot fi admirate cu un binoclu din
    dotarea personală sau pus de dispoziţie de Administraţia parcului. Avem şi
    două peşteri şi două specii de lilieci din care una este foarte rară. De aceea
    în această zonă, care este un adevărat laborator natural, trebuie practicat un
    turism responsabil.




    Administraţia Parcul Naţional Munţii Măcinului
    speră ca minimum 15 mii de persoane să viziteze anul acesta această arie
    protejată. Deja, în perimetrul parcului sunt amenajate şapte locuri de campare,
    iar în acest an vor fi date în folosinţă primele 80 de locuri de cazare în
    localităţile
    Isaccea, Cetăţuia şi Traian.

  • 1916. Note de război – un serial plin de dramatism şi emoţie marca Rador

    1916. Note de război – un serial plin de dramatism şi emoţie marca Rador

    Cu 100 de ani în urmă armata noastră intra în
    războiul ce avea să devină al Întregirii Naţionale, plină de entuziasm şi
    nerăbdare, la chemarea fraţilor români din Transilvania. Agenţia de presă Rador
    vă invită la o călătorie în timp, pentru a înţelege acele momente eroice,
    într-un nou serial de istorie orală, pe care îl veţi descoperi pe www.rador.ro.


    Pe 27 august România a făcut pasul cel mare.
    Tinerii s-au dăruit ţării cu un devotament pe care unii dintre contemporanii
    noştri nu îl pot înţelege. Bilanţul primelor victorii din 1916, dar şi al
    primelor înfrângeri, avea să arate că ţelul întregirii neamului în hotarele
    ţării se poate atinge doar cu mari sacrificii.


    Arhivele ne dezvăluie astăzi, cu interesante
    detalii, ce s-a întâmplat atunci cu românii aflaţi pe scena teatrului de
    război, dincolo de Carpaţi, în Dobrogea sau la Dunăre, în Bucureştiul ocupat de
    trupele Puterilor Centrale sau în Iaşiul plin de refugiaţi.


    Interviurile păstrate în Arhiva de istorie
    orală a Radiodifuziunii ne emoţionează, ne înduioşează şi aduc la viaţă
    crâmpeie din aceste evenimente petrecute exact cu un veac în urmă. Lor le vom
    adăuga fotografii remarcabile.


    Rador vă invită să urmăriţi, începând cu 27
    august, serialul 1916. Note de
    război care va înfăţişa experienţe individuale, întâmplări şi trăiri
    din Primul Război Mondial povestite la microfon sau consemnate în jurnale şi
    scrisori inedite. Consultant ştiinţific va fi profesorul Corneliu Andonie,
    doctor în istorie, muzeograf la Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand.


    Vă aşteptăm pe www.rador.ro,
    secţiunea istorie orală, pentru o lectură inedită, plină de emoţie şi de
    dramatism.

  • Vacanţă pe litoralul românesc al Mării Negre

    Vacanţă pe litoralul românesc al Mării Negre

    Ne îndreptăm
    atenţia către o destinaţie de vacanţă pentru toată familia – litoralul
    românesc. Marea noutate a acestui sezon estival este că plajele din zona sudică
    au fost extinse cu câteva zeci de hectare. Iar, pentru cei care nu-şi doresc o
    zi întreagă pe plajă, parcurile de distracţie, echitaţia sau excursiile în
    Dobrogea şi Delta Dunării pot fi oricând o altă opţiune.


    Corina Martin,
    preşedinta Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România ne vorbeşte despre experienţa de a fi turist pe litoral,
    în România: 245 de km de plajă, de la Sulina şi până la Vama
    Veche, la graniţa cu Bulgaria. Avem nouă staţiuni declarate de interes turistic
    naţional, care oferă vacanţe pentru toate buzunarele, dar şi pentru toate
    gusturile. În partea de nord avem Mamaia, regina litoralului românesc, dar şi
    a turismului românesc, pentru că este staţiunea cea mai complexă. Aici atragem
    turişti români, dar, din ce în ce mai mult, şi turişti străini. Israelieni,
    germani, dar şi britanici şi polonezi în ultimii doi ani, descoperă tot mai
    mult litoralul românesc în staţiunea Mamaia, polul distracţiei. Mergem apoi
    ceva mai la sud şi ajungem în staţiuni balneare: Eforie Nord, Eforie Sud, dar
    şi Techirghiol. Sunt binecunoscute curele cu Gerovital, despre care încă mai
    vorbesc turiştii străini care ne vizitau în număr mult mai mare cu ani în urmă.
    Aici găsim hoteluri care au o ofertă bogată de proceduri de SPA foarte căutate
    şi apreciate mai ales de către turiştii străini. Şi mai la sud găsim şase
    staţiuni turistice pe care noi le numim staţiunile verzi. Aici veţi găsi mai
    multă linişte, mai multă vegetaţie, vă veţi relaxa mai mult. Hotelurile de aici
    oferă în special facilităţi pentru familiile cu copii. Acestea sunt
    Jupiter, Saturn, Venus – staţiunea în care toate hotelurile au nume de flori,
    Mangalia, Neptun şi Olimp.



    În staţiunile din sudul litoralului nu au loc
    evenimente de talia celor din Mamaia. Totuşi, Venus a ajuns pe locul al treilea
    în topul primelor staţiuni de pe litoralul românesc. Topul este ocupat în
    ordine de Mamaia, Vama Veche şi Venus. În aceasta din urmă, au apărut în
    ultimii ani foarte multe hoteluri de patru şi cinci stele, adevărate resorturi care oferă toate
    serviciile pe care ni le dorim într-o vacanţă all inclusive. Iar o altă
    revelaţie a sezonului a fost Vama Veche, spune Corina Martin, preşedinta
    Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică: Imediat după
    Vama Veche începe şi graniţa cu Bulgaria. Vama Veche este în plină
    transformare. Are un farmec aparte. Nu este încă declarată staţiune turistică,
    dar este un pol al turismului altfel, uşor hippy, uşor romantic. Aceasta
    oferă o senzaţie de libertate, însă în confort, fiindcă şi aici au apărut foarte
    multe vile şi hoteluri care oferă servicii de foarte bună calitate.


    Creşterea
    numărului de turişti străini, spune Corina Martin, a făcut ca pe litoral să
    apară o ofertă de servicii turistice mai puţin întâlnită pe litoralul românesc
    anul trecut. În acest an am ajuns la 29 de hoteluri all inclusive.
    Pentru ei, dar şi pentru turiştii români, s-a dezvoltat tot mai ult acest
    segment. Avem foarte multe evenimente de top, mai ales în staţiunea Mamaia,
    care atrag aceşti turişti. În septembrie va avea loc la Mamaia Campionatul
    mondial de bob pe roţi, care ni-l va aduce şi pe prinţul Albert de Monaco. Sunt
    foarte multe evenimente nu numai sportive, dar şi muzicale, fashion, care atrag
    chiar zeci de mii de turişti. Staţiunea Venus e noutatea sezonului, întrucât e
    pentru prima dată când o staţiune din sud intră în top. Avem trei chartere pe
    săptămână dinspre Tel Aviv spre Constanţa. Sunt 7.000 de turişti israelieni
    care vor aduce venituri aproximative de şapte milioane de dolari, în special în
    staţiunile Mamaia, Eforie şi Neptun.



    În fiecare an, litoralul
    românesc al Mării Negre se schimbă în bine. Apar hoteluri noi şi se fac
    investiţii. Astfel, turiştii care au fost anul trecut şi revin anul acesta pot
    avea surprize plăcute, spune Traian Bădulescu, consultant în turism: Marea noutate constă în lărgirea plajelor în partea sudică a staţiunii Mamaia,
    Constanţa şi Eforie, în urma derulării unui proiect european. Plajele au acum o
    lăţime de peste 100 de metri şi pot spune că plajele de pe litoralul românesc
    sunt chiar printre cele mai de calitate plaje din Europa. Vă spun în cunoştinţă
    de cauză, fiindcă am călătorit şi eu în multe alte ţări. Am însoţit o delegaţie
    din Emiratele Arabe Unite, din Dubai, în Mamaia. Oamenii au rămas încântaţi de
    plaje şi de aspectul lor.


    Pe
    litoralul românesc vă aşteaptă o mare calmă, cu o salinitate redusă în
    comparaţie cu alte mări continentale. Înotătorii sunt şi ei avantajaţi. Nu
    există maree şi nici vieţuitoare marine periculoase. Litoralul românesc
    satisface toate gusturile, tocmai de aceea cucereşte piaţa externă, spune Corina Martin,
    preşedinta Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România: Asociaţia
    Litoral Delta Dunării organizează chiar în toamnă un infotrip, în premieră, cu
    agenţi de turism din Polonia în parteneriat cu Asociaţia patronală a agenţiilor
    de turism de acolo. Avem cereri tot mai mari de pe această piaţă. Putem vorbi
    deja despre o revenire spectaculoasă a pieţei poloneze pe litoralul românesc.
    Piaţa britanică este şi ea în atenţia noastră. Strategia noastră este una
    extrem de simplă, dar şi eficientă. Atragem zboruri pe aeroportul din
    Constanţa, după care mergem pe acele pieţe. De exemplu, în cazul Marii
    Britanii, am adus anul trecut un zbor direct Londra – Constanţa. Sunt două sosiri
    pe săptămână, iar gradul de ocupare este de 99%. În toamnă, vom avea al doilea
    infotrip cu agenţi de turism din Anglia şi chiar cu organizatori de evenimente
    care vor să decreteze Mamaia staţiunea petrecerilor pentru burlacii britanici.
    Vorbim despre o vară cu vânzări record pentru ultimii zece ani, pentru
    litoralul românesc. Anul a început foarte bine cu înscrierile timpurii. În
    sepembrie, la bilanţ, cred că vom încheia cu vânzări mai mari cu 60-70%.

    De pe litoral, puteţi
    alege excursii opţionale la peşterile din Dobrogea, în cei mai vechi munţi din
    România, munţii Măcinului, în satele pescăreşti sau chiar în Delta Dunării.

  • Mâncăruri din Dobrogea

    Mâncăruri din Dobrogea

    Provincie situată între Dunăre şi Marea Neagră,
    Dobrogea are o gastronomie cu puternice influenţe orientale datorită
    minorităţii turco-tătare. Bucătăria dobrogeană se bazează pe peşte şi pe carnea
    de oaie, însă nu exclude carnea de pasăre, de vacă şi de porc. Preparatele de
    bază sunt însoţite de garnituri de orez sau de legume. Produse din lapte de
    oaie precum iaurt sau telemea sunt folosite de asemenea pentru pregătirea altor
    mâncăruri. Gastronomia Dobrogei este influenţată însă şi de alte comunităti
    etnice precum cele ale grecilor sau ruşilor lipoveni, ultimii răspândiţi prin
    Delta Dunării. Dintre mâncărurile specifice Doborgei pot fi menţionate ciorbele
    pescăreşti, peştele marinat, saramura de peşte, pilaful dobrogean, salatele
    dobrogene, cârnaţii de oaie, mielul la proţap, dar şi preparate care poartă
    marca minorităţii turco-tătare: chebap, cârnaţii uscaţi precum ghiudem şi
    babic, musacaua dobrogeană sau garniturile de orez. Să nu uităm şi de
    deserturile specifice Dobrogei, cu stafide sau cu rahat şi nici de celebrele
    baclavale şi sarailii.


    Pilaful dobrogean din măruntaie de miel este un
    preparat specific Dobrogei, în alte regiuni ale României măruntaiele de miel
    fiind înlocuite cu pipote şi inimi de pui. Pentru prepararea pilafului
    dobrogean avem nevoie de circa jumătate de kg de ficat, rinichi şi intestine de
    miel, de circa un sfert de kg de orez, de două cepe, un morcov şi, dacă este posibil,
    de două roşii şi un ardei gras. Măruntaiele de miel trebuie opărite şi apoi
    puse la fiert alături de morcov. Separat se căleşte uşor ceapa tocată mărunt,
    impreună cu orezul, spălat în prealabil în două .. trei ape. Ceapa şi orezul
    sunt puse apoi la fiert într-un vas, pentru circa 20 de minute, împreună cu
    măruntaiele de miel şi cu morcovul, toate fiind tocate mărunt. Dacă folosim
    roşii şi ardei gras, atunci şi aceste legume trebuie tocate înainte de a fi
    puse la fiert împreună cu orezul. Spre final, se condimentează cu piper şi
    ienibahar şi se adugă sare după gust.


    Vă mai propunem un alt
    preparat specific Dobrogei, frigăruile cu carne de berbec. Avem nevoie de un kg
    de pulpă de berbec, de câteva cepe, de piper şi de cimbru măcinat şi de puţin
    vin. Se taie carnea în felii subţiri, se sărează puţin şi se lasă pentru câteva
    ore într-un baiţ, adică un amestec de vin, cimbru şi piper. După aceea, se
    înfig bucăţile de carne în ţepuşe de lemn sau din oţel inox, punând între ele
    foi de ceapă. Frigăruile se pun apoi pe grătar şi se rotesc pentru a fi
    pătrunse uniform de dogoare.

  • Mâncăruri din Dobrogea

    Mâncăruri din Dobrogea

    Provincie situată între Dunăre şi Marea Neagră,
    Dobrogea are o gastronomie cu puternice influenţe orientale datorită
    minorităţii turco-tătare. Bucătăria dobrogeană se bazează pe peşte şi pe carnea
    de oaie, însă nu exclude carnea de pasăre, de vacă şi de porc. Preparatele de
    bază sunt însoţite de garnituri de orez sau de legume. Produse din lapte de
    oaie precum iaurt sau telemea sunt folosite de asemenea pentru pregătirea altor
    mâncăruri. Gastronomia Dobrogei este influenţată însă şi de alte comunităti
    etnice precum cele ale grecilor sau ruşilor lipoveni, ultimii răspândiţi prin
    Delta Dunării. Dintre mâncărurile specifice Doborgei pot fi menţionate ciorbele
    pescăreşti, peştele marinat, saramura de peşte, pilaful dobrogean, salatele
    dobrogene, cârnaţii de oaie, mielul la proţap, dar şi preparate care poartă
    marca minorităţii turco-tătare: chebap, cârnaţii uscaţi precum ghiudem şi
    babic, musacaua dobrogeană sau garniturile de orez. Să nu uităm şi de
    deserturile specifice Dobrogei, cu stafide sau cu rahat şi nici de celebrele
    baclavale şi sarailii.


    Pilaful dobrogean din măruntaie de miel este un
    preparat specific Dobrogei, în alte regiuni ale României măruntaiele de miel
    fiind înlocuite cu pipote şi inimi de pui. Pentru prepararea pilafului
    dobrogean avem nevoie de circa jumătate de kg de ficat, rinichi şi intestine de
    miel, de circa un sfert de kg de orez, de două cepe, un morcov şi, dacă este posibil,
    de două roşii şi un ardei gras. Măruntaiele de miel trebuie opărite şi apoi
    puse la fiert alături de morcov. Separat se căleşte uşor ceapa tocată mărunt,
    impreună cu orezul, spălat în prealabil în două .. trei ape. Ceapa şi orezul
    sunt puse apoi la fiert într-un vas, pentru circa 20 de minute, împreună cu
    măruntaiele de miel şi cu morcovul, toate fiind tocate mărunt. Dacă folosim
    roşii şi ardei gras, atunci şi aceste legume trebuie tocate înainte de a fi
    puse la fiert împreună cu orezul. Spre final, se condimentează cu piper şi
    ienibahar şi se adugă sare după gust.


    Vă mai propunem un alt
    preparat specific Dobrogei, frigăruile cu carne de berbec. Avem nevoie de un kg
    de pulpă de berbec, de câteva cepe, de piper şi de cimbru măcinat şi de puţin
    vin. Se taie carnea în felii subţiri, se sărează puţin şi se lasă pentru câteva
    ore într-un baiţ, adică un amestec de vin, cimbru şi piper. După aceea, se
    înfig bucăţile de carne în ţepuşe de lemn sau din oţel inox, punând între ele
    foi de ceapă. Frigăruile se pun apoi pe grătar şi se rotesc pentru a fi
    pătrunse uniform de dogoare.

  • Parcul Naţional Munţii Măcinului

    Parcul Naţional Munţii Măcinului

    Ne îndreptăm azi către cei mai scunzi munţi din
    România, dar şi cei mai plini de viaţă: Munţii Măcinului. Unul dintre
    argumentele înfiinţării unui parc naţional aici l-a constituit numărul foarte
    ridicat de specii de plante şi de animale, ameninţate cu dispariţia, dintre
    care multe se întâlnesc doar în Dobrogea.

    Bogdan Bajenaru, biolog la Parcul Naţional Munţii Măcinului ne vorbeşte despre cei mai
    bătrâni munţi din România şi printe cei mai vechi din Europa: Nu
    sunt foarte înalţi. Altitudinea maximă este de 467 de metri. Ei au avut
    înălţimi comparabile cu ale Carpaţilor, însă, fiindcă au în jur de 250-300 de
    milioane de ani, timpul şi procesele geologice le-au redus altitudinea. Având
    în vedere că aria protejată are 0,05 % din suprafaţa României, respectiv 11.000
    de hectare, aici găsim peste jumătate dintre speciile de plante din România. În
    România sunt aproximativ 3.300 de specii de plante, iar în Munţii Măcinului găsim în jur de 1.900-2.000 de specii de
    plante.


    Aceşti munţi se consideră că au făcut
    parte dintr-un vechi lanţ muntos, cu altitudini de 3.000 de metri, care
    străbătea Europa de la vest la est. Din acesta au mai rămas martore colinele
    din Dobrogea, Scoţia şi Bretania. Iar aceste coline, în prezent, se pot
    străbate pe trasee turistice omologate, marcate, la pas, iar, mai nou, şi cu
    bicicleta, spune Bogan Băjenaru, biolog la Parcul Naţional Munţii Măcinului: Proiectul a demarat de anul trecut, însă, începând din acest an, avem un
    centru de închiriere de biciclete, unde avem 20 de biciclete mountain bike de
    calitate medie spre superioară, de unde turiştii care nu au bicicletă o pot
    închiria contra cost împreună cu echipamentul aferent: cotiere, cască, GPS
    pentru orientare.

    Oferim, de asemenea, şi informaţii cu privire la trasee.
    Acestea sunt, în majoritatea lor, pe drumuri existente şi sunt de dificultate
    medie. Am intrat în legătură cu foarte mulţi turişti străini. Zona Măcinului se
    pretează turismului de recreere, celui ştiinţific, nu este pentru oricine. Este
    pentru cei care vor să se bucure de natură şi pentru cei cunoscători. În cea
    mai mare parte, turiştii străini apreciază foarte mult valorile naturale pe
    care le avem şi au fost foarte impresionaţi de biodiversitate. Avem peste 1.000
    de specii de fluturi, 37 de specii protejate la nivel internaţional de păsări
    răpitoare şi o varietate de ecosisteme: de la pajiştea stepică, stânci, până la
    pădurea umedă şi semiumedă şi pădurea de fag.


    Iar, dacă ajungeţi în
    zonă, ar fi păcat să nu încercaţi să vizitaţi Herghelia Mangalia, o vizită în
    Delta Dunării, toate pornind chiar din apropiere. Din localitatea care se
    numeşte, în mod ironic, Greci, deşi în ea locuieşte cea mai compactă comunitate
    de italieni din România. Bogdan Băjenaru: În localitatea
    Greci, în care locuiesc şi eu, există o comunitate de italieni venită în
    România după 1880. Aceştia au fost aduşi de regele Carol pentru a ciopli
    piatră. În prezent, comunitatea a îmbătrânit, dar păstrează tradiţiile, mai
    ales prin faptul că există o biserică catolică şi o comunitate legal
    constituită într-o asociaţie. Există un ansamblu de dansuri italiene. Pe lângă
    munţi, avem şi Dunărea Veche, cetăţile antice din jurul Măcinului: Dinogeţia,
    care se poate vizita, Troesmis, triunghiul mănăstirilor: Celic, Cocoş, Saon. Se
    poate veni pe tot parcursul anului, dar cea mai frumoasă şi mai bogată perioadă
    este primăvara-vara. După iunie-iulie, vremea se încălzeşte puternic şi e
    destul de incomod pentru vizitare. Dar sunt oameni care vin inclusiv iarna.

    Vă aştept şi data viitoare
    cu o nouă destinaţie. Până atunci, drum bun şi vreme frumoasă!