Participă: Monica Babuc, fost Ministru al Culturii, actualmente director al ICR “Mihai Eminescu” (Chișinău, Republica Moldova), Alina Dobrescu, președinte al Asociației Românilor din Croația, scriitoarea Doina Ruști, poetul român Veaceslav Cușter.
Tag: Doina Rusti
-
Des auteurs roumains présents cette année au Salon du livre de Paris
Fin d’avril, l’Institut Culturel Roumain de Paris a invité des écrivains
roumains de renom au Salon du Livre de Paris, l’événement le plus important
dédié aux livres, organisé par la capitale française. Gabriela Adameşteanu,
Adriana Babeţi, Doina Lemny et Stejărel Olaru ont répondu à l’appel. Ils se
sont rendu au stand de la Roumanie ouvert cette année sous le slogan « La Roumanie
– un pays qui se raconte ». Le programme a inclus une vingtaine d’événements,
dédiés aux plus récents livres roumains traduits en français, y compris des
romans, des volumes de poésie, des ouvrages de non-fiction et des bandes dessinées.
La prose a été la vedette d’un de ces événements. Le stand de la Roumanie a
lancé à cette occasion les traductions en français des romans « Zogru »,
par Doina Ruşti (Editions du Typhon, 2022), « Et demain les Russes seront
là », par Cristian Ciocan (Editions Tropismes, traduit par Florica
Courriol 2022) ainsi que « Ioşca », par Cristian Fulaş (Editions La
Peuplade, Canada, 2022). Les deux premiers romans ont été traduits par Florica
Courriol, tandis que pour la traduction du troisième, Florica Courriol a
collaboré avec Jean-Louis Courriol.
Nous avons discuté avec Florica Curiol des qualités des livres qu’elle
avait traduits récemment en français.
« La valeur entière des livres
m’a convaincue. Bien sûr, cela veut dire que tant le style, que l’histoire sont
importants. Il y a des romans écrits par des auteurs roumains qui ont été
traduits dans d’autres langues, mais qui, jusqu’ici, ne sont jamais arrivés en
France. Parmi eux, on compte « Zogru », le roman de l’écrivaine Doina Ruști. En
Roumanie, le livre a paru en 2006. Ensuite, il a été traduit dans d’autres
langues, étant apprécié partout. C’est précisément cette appréciation qui m’a
déterminée à le traduire, car je me suis imaginée qu’il aurait du succès dans
l’espace francophone aussi. Ensuite, « Ioșca », le roman de Cristian
Fulaș, m’a impressionnée dès sa première page. Lorsque je tombe sur un roman
très fort et que je suis persuadée de sa valeur, je lui cherche un éditeur
immédiatement après l’avoir lu. Comme il décrit des scènes qui se passent sur
les sommets enneigés des Carpates, j’ai pensé que les lecteurs canadiens seraient
plus sensibles à cette histoire-là. C’est la raison pour laquelle j’ai choisi
pour lui un éditeur canadien et pas français, qui l’a publié tout de suite. Ma
relation avec Iulian Ciocan est plus ancienne. D’ailleurs, moi, j’aime beaucoup
les écrivains de République de Moldova. Qui plus est, j’ai déjà traduit deux
livres qui ont paru aux Editions Belleville, devenus ensuite les Editions Tropismes.
Le roman dystopique « Et demain les Russes seront là » en est un.
L’année dernière, lorsque l’Ukraine était envahie, Iulian Ciocan, qui est aussi
un journaliste, a accordé une longue interview à la publication « Le
Monde ». La responsable des Editions Tropismes a remarqué cette interview,
où Iulian avait mentionné aussi son roman. C’est comme ça que l’intérêt pour son
livre s’est né. »Disons pour finir que l’écrivaine
de prose, Gabriela Adameşteanu, a
participé aussi au stand de la Roumanie à un dialogue avec Cristina Hermeziu,
sur l’édition française du roman « Fontana di Trevi » (Editions
Gallimard, traduit par Nicolas Cavailles. Le stand de la Roumanie a accueilli
aussi la présentation de la chercheuse Doina Lemny, en dialogue avec la
chercheuse Mica Gherghescu, sur ses publications les plus récentes :
« Brancusi, la chose vraie » et « Brancusi et ses muses »
(Editions Gourcouff-Gradenigo, 2023) (trad. Andra Juganaru) -
Jurnal românesc – 24.04.2023
Elevii români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, vor beneficia de reducere de 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film, precum şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice pe teritoriul României. Decizia a fost luată de Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor care a adoptat un amendament al PSD în acest sens la proiectul Legii învăţământului preuniversitar.
Deputaţii din comisie au continuat, sâmbătă, dezbaterile la acest proiect, de la secţiunea învăţământul pentru românii din afara graniţelor, acceptând mai multe amendamente ale PSD, USR şi AUR. Potrivit celor adoptate, Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unităţi de învăţământ ‘de tip şcoală românească din afara graniţelor ţării’, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate.
De asemenea, poate organiza cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, în conformitate cu legislaţia statului respectiv, în unităţile de învăţământ unde învaţă un număr considerabil de preşcolari sau elevi români. Deputaţii din Comisie au admis şi un amendament al USR prin care absolvenţii de învăţământ gimnazial sau liceal din străinătate vor putea fi înscrişi şi la evaluarea naţională special organizată în România, nu numai la examenul naţional de Bacalaureat, cum este prevăzut acum în proiectul de lege.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunță o serie de evenimente dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni, care se vor desfășura la București, în perioada 25 – 28 mai 2023. Cu această ocazie, Instituția invită românii din afara granițelor țării să participe la activitățile culturale programate în această perioadă. Menținerea legăturii cu comunitățile de români din afara granițelor țării, întărirea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase și recunoașterea importanței pe care statul român o acordă acestora reprezintă principalul obiectiv al acestui demers- anunță instituția într-un comunicat. Potrivit acestuia, cheltuielile cu transportul din țara de reședință la București și retur vor fi asigurate de către participant. De asemenea, cheltuielile privind cazarea și masa, în perioada evenimentelor, vor fi asigurate de către organizatori.
Institutul Cultural Român de la Madrid organizează cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Filmului Românesc în Spania, în perioada aprilie – decembrie 2023. Inaugurarea a avut loc pe 20 aprilie, la Madrid, în prezența autorităților române și a celor locale spaniole. Proiectul anual de promovare a cinematografiei românești, pe care ICR Madrid l-a inițiat în anul 2010, constă în proiectarea a 5-6 pelicule recente în capitala Spaniei, fílmele fiind ulterior itinerate și în alte orașe spaniole, precum Barcelona (al doilea pol cultural al Spaniei), Valencia (în regiunea cu o imigrație românească foarte puternică și o filmotecă foarte activă), Sevilla sau Palma de Mallorca. Anul acesta vor fi proiectate șase filme realizate în anii 2021 și 2022, în Madrid și în alte șapte orașe spaniole.
Institutul Cultural Român de la Varşovia itinerează expoziţia ‘Timişoara – patrimoniul sub reflectoare / Spotlight Heritage Timişoara’ la Biblioteca Publică Voievodală din Cracovia, în perioada 21 aprilie – 31 mai 2023. Prezentată iniţial la Varşovia, cu sprijinul Ambasadei României în Polonia, apoi la Poznan, expoziţia îşi propune să prezinte publicului polonez patrimoniul construit şi poveştile oraşului care deţine anul acesta titlul de Capitală Europeană a Culturii. Prin proiect, Institutul Cultural Român de la Varşovia continuă să ofere vizibilitate Timişoarei, oraş care deţine în 2023 titlul de Capitală Europeană a Culturii, patrimoniului său multietnic, dar şi spiritului antreprenorial care-l caracterizează – se mai arată în comunicat.
Scriitoarea Doina Ruști a participat pe 22 aprilie la Festival de Carte de la Paris, în cadrul căruia a susținut un dialog legat de apariția în limba franceză a romanului său Zogru și o sesiune de autografe. Cartea (tipărită pentru prima oară în 2006) s-a bucurat de succes, fiind tradusă în spaniolă, italiană, maghiară și bulgară și recompensată cu mai multe premii, între care Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Cea mai bună carte de proză a anului 2006. Doina Ruști a scris romane cu miză socială puternică, apreciate de critica literară, traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, și cu recenzii laudative în numeroase publicații internaționale.
-
Zogru, de Doina Rusti
Parue chez les Editions du Typhon en mars 2022, la traduction en français par Florica Courriol du roman « Zogru » de la romancière roumaine Doina Rusti, invite les lecteurs à découvrir l’histoire passionnante d’un spectre. Une écriture envoûtante, ce livre étrange a été récompensé en 2007, du Prix du meilleur romain de la part de l’Association des Ecrivains roumains. Alors, on ne saurait nous déclarer surpris que Charlotte Fromenteaud, notre collègue et libraire chez Kyralina, a choisi d’en faire son coup de cœur.
-
Pauza Mare 31.05.2022
Invitate ale acestei ediţii, actriţa Sanda Savolszky şi, cu noutăţi editoriale, scriitoarea pentru copii Irene Postolache şi prof. univ. dr. Doina Ruşti, o autoare de proză fantastică, ale cărei romane sunt traduse pe mai multe continente.
-
Pauza Mare 06.04.2022
Curatorul şi managerul cultural Anca Boeriu ne oferă detalii referitoare la expoziția de fotografie “Document”, aflată în desfăşurare la Galeria Galateca (Bucureşti), respectivul demers artistic, semnat Alfred Schupler, fiind o mărturie a întâlnirii acestuia cu războiul, dar şi un proiect umanitar, pentru ajutorarea refugiaților din Ucraina.
Cu scriitoarea Doina Ruşti vorbim, tot în ediţia de astăzi a emisiunii “Pauza Mare”, despre o nouă lansare internaţională a unuia dintre romanele sale de succes, Mâța Vinerii”, acum si în versiune engleză (traducere: prof. James Ch. Brown), cu titlul The Book of Perilous Dishes”/”Cartea bucatelor rele”, Neem Tree Press, London), în cadrul Târgului de Carte de la Londra (4-8 aprilie).
Iar editorul de carte Nadia Farcaş şi autorul romanului “Isus”, scriitorul Eugen Cojocaru, ne anunţă încă un eveniment, prezentarea respectivului volum, chiar în aceasta seara, la Biblioteca Judeţeana “O. Goga” din Cluj-Napoca.
-
Jurnal Românesc – 04.04.2022
Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 martie a fost de 18.869.236, cu 11.713 mai mare decât la finele lunii februarie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă Din totalul de alegători români care figurează în Registrul Electoral, 794.696 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 239.377, Germania – 111.927, Italia – 76.520, Statele Unite ale Americii – 62.730, Spania – 51.310, Canada – 44.468, Israel – 45.323 şi Ungaria – 27.172.
Filiala Galaţi a partidului Alianţa pentru Unirea Românilor propune ca Strada Muncii Voluntare din municipiu să fie redenumită Strada Martirilor de la Fântâna Albă. Formaţiunea parlamentară transmite că demersul este menit să cinstească memoria celor câteva mii de români care au fost ucişi de către grănicerii sovietici, la 1 aprilie 1941, în nordul Bucovinei la Fântâna Albă, în timp ce încercau să se refugieze în România. Masacrul de la Fântâna Albă este unul dintre cele mai cumplite episoade ale istoriei noastre recente. Acei oameni au fost ucişi fără absolut nicio vină. Doar vina de a fi fost român. În semn de respect faţă de jertfa miilor de martiri din nordul Bucovinei, (…) considerăm un gest firesc şi necesar redenumirea acestei străzi din municipiul nostru, a declarat deputatul Sorin Muncaciu. AUR precizează că filiala sa din Galaţi va începe procedurile legale pentru a supune această propunere dezbaterii şi votului Consiliului Local. La 1 aprilie 1941, un grup de peste 3000 de țărani români, din 16 sate de pe Valea Siretului au încercat să treacă granița în România, pentru a se salva din Uniunea Sovietică. În apropiere de satul Fântâna Albă, din nordul Bucovinei ocupat de fosta URSS, au fost încercuiți și asasinați de către grănicerii sovietici. Doar câteva zeci de oameni au supravieţuit şi au ajuns în România, în vreme ce trupurile celor ucişi au fost aruncate în gropi comune săpate în pădure.
Versiunea în limba engleză a romanului Mâţa Vinerii, scris de Doina Ruşti, va fi prezentată în cadrul mai multor evenimente laTârgul de Carte de la Londra, care se desfăşoară între 5 şi 7 aprilie. Cartea, tradusă de profesorul James Christian Brown, a primit titlul The Book of Perilous Dishes şi a fost publicată de editura Neem Tree Press. Doina Ruşti va participa la o întâlnire cu cititorii, ce va avea loc la 6 aprilie, la sediul reprezentanţei Institutului Cultural Român în capitala britanică. De asemenea, pe perioada desfăşurării Târgului de Carte, autoarea se va afla la standul 6E70 pentru autografe şi interviuri. Romanul Mâța Vinerii, apărut în 2017 la editura Polirom, a mai fost tradus în spaniolă, maghiară, chineză şi germană. Autoare a 12 romane și a peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai traduși și apreciați scriitorii români. Cel mai recent roman al său este Paturi oculte, apărut în 2020. Doina Ruşti a primit, printre altele, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, în 2008, și Premiul Ion Creangă al Academiei Române, în 2009. În prezent, coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.
Expoziția Jubiliară 50/30 ani – Serge Vasilendiuc este deschisă la sediul Galeriei Pryzmat, din Cracovia în Polonia. Manifestarea este organizată de Uniunea Artiștilor Plastici din Polonia, Filiala Cracovia, împreună cu Institutul Cultural Român din Varșovia. Serge Vasilendiuc este absolvent al Colegiului de Arte Plastice din Chișinău şi al Academiei de Arte din Iași. Este doctor al Institutului de Artă al Universității Pedagogice din Cracovia, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Interjudețeană Cluj – Bistrița, al Uniunii Artiștilor Plastici din Olomouc, Cehia și Cracovia, Polonia. Fondator al grupului polono-român de artiști KRoma, Vasilendiuc este deținătorul a numeroase premii în domeniul artelor vizuale. A realizat numeroase expoziții personale și individuale, a participat la peste 100 de expoziții colective și de grup în țară și străinătate. Este prezent cu lucrări în colecții de stat și publice din România, Polonia, Cehia, Ungaria şi în numeroase colecții particulare din Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Israel şi Grecia. Expoziţia de la Cracovia mai poate fi vizitată până pe 7 aprilie.
-
Doina Ruști, la London Book Fair
Proaspăt ieșit de sub tipar,
romanul Mâța Vinerii, în versiune engleză, cu
titlul The Book of
Perilous Dishes/Cartea bucatelor rele (Neem Tree Press, London),
va fi prezentat în cadrul mai multor evenimente pe toată perioada Târgului de
Carte de la Londra. O întâlnire cu cititorii va avea loc la ICR Londra, în data
de 6 aprilie, ora 19.00. Alături de ea vor lua parte la discuții, Roxana
Dumitrache, scriitoare, Archna Sharma, editoarea cărții, și Daniela Riain, traducătoare.
Pe
toată perioada târgului, Doina Ruști se va afla la standul 6E70, pentru
autografe, interviuri și alte evenimente.
Romanul The Book of Perilous Dishes este tradus de
prof. James Ch Brown și beneficiază de sprijinul ICR, făcând
parte din proiectul TPS.
Subiectul
Este anul
1798. În București trăiește un sclav-bucătar, pe care și-l dorește toată lumea. Mâncarea lui
satisface chiar și gusturile complicate ale principelui, însă nimeni nu știe că are un rețetar vrăjitoresc numit Cartea bucatelor rele.
Mâncarea lui poate să aducă o sinceritate păguboasă, uitarea,
darul predicțiilor sau chiar isteria râsului, de-a lungul romanului apărând 21 de
rețete magice. Pe fundal,
se derulează istoria anului 1798, când,
după intrarea lui Napoleon in Egipt, diplomații francezi din imperiu au fost
arestați și închiși la Stambul, iar unii dintre ei vânduți la
galere. În acest București, măcinat de arestări, turci, crime și iubiri pătimașe,
mai există și o superstiție legată de marea vrăjitoare Mâța Vinerii, care va aduce
nenorocirile peste oraș.
Romanul
Mâța Vinerii, apărut
la Polirom, în 2017, a mai fost tradus în spaniolă, maghiară, chineză, germană.
A primit premiul Uniunii Scriitorilor Maghiari, Budapesta, pentru cea mai bună
traducere.
Calembecul și-a risipit parfumul, iar uleiul de viță s-a
tulburat, invadat de fantomele altei vieți, de pe când era doar sămânță uscată,
sub mormane de calcar. Cuțitul, același pe care și eu îl strânsesem în mâni
fără să-i simt puterea ascunsă, același cuțit care-l trimisese pe Dubois la
Marsillia, aprins de vinișoarele nevăzute care-l legau încă de Celiabinsk,
începuse să-și facă treaba. Sator somnola dus de fluxul cuțitului și poate de
gândurile lui Zăval, în timp ce Petricari
ridica osanele zeului Rusor, care poate să întoarcă totul din drum. (Mâța Vinerii)
Trailer BOOK: https://youtu.be/9nFzqMdnqFQ
Lectură în engleză de Rosie Goldsmith: https://youtu.be/KTYFtuvmFuE
DOINA RUŞTI a scris trilogia fanariotă, compusă din Homeric (2019),
Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot
(2015), dar și alte romane cu miză socială
puternică, apreciate de critica literară: Fantoma din moară (2008), Lizoanca
(2009), Zogru (2006) s.a. Cel mai recent roman al său este Paturi
oculte (2020), urmat de un volum de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot (2022).
Traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză,
scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase
publicații internaționale. Printre cele mai recente traduceri se numără
ediția a doua a romanului L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous
Dishes (2022, Londra), Zogru (2022, Marsilia).
Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al
Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al
Academiei Române/2009.
Doina Ruști coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană,
la Editura Litera, este scenaristăși
ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.
A Romanian Bestseller:
https://www.youtube.com/watch?v=9KeyLhbh1_Q&list=PLHwZFmt_GgYEo5dFc_5wU_mMnsppGvrOk&index=6
The Book of Perilous Dishes in China:
https://www.youtube.com/watch?v=Ii1mTQibvXQ&list=PLHwZFmt_GgYEo5dFc_5wU_mMnsppGvrOk&index=6
sursa:
-
Pauza Mare 15.02.2022
Invitate scriitoarea Doina Ruşti şi pianista Mirabela Dina:
-
La scrittrice Doina Ruști al Circolo dei Lettori di Torino, Concerto di Natale a Roma
Un nuovo incontro letterario con la scrittrice Doina Ruști al prestigioso Circolo dei Lettori di Torino e un concerto di canti natalizi nella Capitale italiana, in programma il 18 dicembre, chiudono la rosa di eventi organizzati nel 2021 dallAccademia di Romania in Roma insieme ai suoi partner. Quindi, un nuovo incontro, questa volta virtuale, con la scrittrice romena e il suo romanzo “Lomino rosso”, e con il suo traduttore, il prof. Roberto Merlo dellUniversità di Torino, che sarà presente al Circolo dei Lettori di Torino. “Lomino rosso” di Doina Ruști, pubblicato questanno in una nuova edizione italiana, rivista e modificata da Sandro Teti Editore, era uscito in Romania nel 2004 e tradotto per la prima volta in italiano nel 2012.
Levento è organizzato dallAccademia di Romania in Roma, il Circolo dei Lettori di Torino e la Libreria Luxemburg del capoluogo piemontese, in partenariato con il Dipartimento di Lingue e Letterature Straniere e Culture Moderne dellUniversità di Torino e Sandro Teti Editore e con il patrocinio del Salone Internazionale del Libro di Torino e del Consolato Generale di Romania a Torino.
“Un volume che abbiamo accompagnato questanno nei suoi primi passi nel percorso italiano, e che ha riscosso linteresse del pubblico, un interesse aumtentico”, spiega a Radio Romania Internazionale la vicedirettrice dellAccademia di Romania in Roma, prof.ssa Oana Boşca-Mălin.
Intanto, lo stesso 18 dicembre, lAssociazione “Insieme per lAthos – Onlus”, lAccademia di Romania in Roma, la Diocesi Ortodossa Romena in Italia e Radio Romania, con il patrocinio dellAmbasciata di Romania in Italia, dellAmbasciata di Romania presso la Santa Sede e dellAmbasciata della Repubblica di Moldova in Italia, invitano il pubblico a scoprire “Le tradizioni attraverso gli occhi dei bambini”, in un concerto di canti natalizi romeni ospitato dalla Basilica dei Santi XII Apostoli di Roma.
Giunta alla sesta edizione, liniziativa è molto attesa dalla comunità romena in Italia, ci dice sempre vicedirettrice dellAccademia di Romania, spiegando che i protagonisti dellevento sono i cori delle voci bianche delle diverse parrocchie ortodosse e cattoliche della regione Lazio. “Questi bambini sono nati in gran parte in Italia, ma seguono con affetto e interesse le tradizioni della terra dei loro genitori”, aggiunge la prof.ssa Oana Oana Boşca-Mălin, rivolgendo i migliori auguri dellAccademia di Romania in Roma.
-
Jurnal românesc – 07.12.2021
Toate persoanele, inclusiv
cele vaccinate cu schema completă, care intenţionează să călătorească în Marea
Britanie începând cu 7 decembrie, trebuie să prezinte la intrarea pe teritoriul
britanic un rezultat negativ al unui test PCR sau rapid antigen, efectuat cu
cel mult 48 de ore înainte de sosire. De asemenea, pentru a intra în Regatul
Unit oamenii trebuie să completeze, în prealabil, Formularul de Localizare,
disponibil pe site-ul guvernului britanic, gov.uk, şi să-l prezinte la
frontieră. Ministerul român de Externe transmite că exceptaţi de la
obligativitatea prezentării unui rezultat negativ al unui test COVID-19 sunt
copiii în vârstă de până la 11 ani inclusiv. Persoanele vaccinate trebuie să
efectueze un test PCR în ziua a doua de la sosire şi să se autoizoleze la
domiciliu până la primirea rezultatului. În cazul în care testul este pozitiv,
persoana respectivă trebuie să continue autoizolarea pentru o perioadă de 10
zile. În cazul unui rezultat negativ, perioada de izolare se încheie. Oamenii
nevaccinaţi vor fi obligaţi să rezerve şi să achite, anterior sosirii, două
teste tip PCR, care vor fi efectuate în ziua a doua şi în ziua a opta de la
sosire, şi vor intra în autoizolare timp de 10 zile la adresa declarată.
Bucureştiul le recomandă românilor să se informeze anterior deplasării în Marea
Britanie şi să consulte site-ul guvernului britanic, gov.uk, al Ministerului
român al Afacerilor Externe, mae.ro, precum şi pagina de internet a Ambasadei
României în Regatul Unit, londra.mae.ro.
Guvernul italian a introdus
super-certificatul verde, care include restricţii suplimentare
pentru persoanele nevaccinate împotriva COVID-19. Noul certificat, eliberat
cetăţenilor vaccinaţi cu schemă completă şi celor care au trecut prin boală, va
fi necesar până la 15 ianuarie pentru a putea circula cu metroul şi autobuzul,
a intra în baruri, restaurante, cinematografe, teatre şi discoteci, precum şi
pentru a putea participa la evenimente sportive, petreceri şi la ceremonii
publice. Super-certificatul verde are o valabilitate de nouă luni
după ultima doză de vaccin şi de şase luni după vindecarea de COVID-19.
Certificatul verde clasic, care se poate obţine şi în baza unui test antigen
negativ, este obligatoriu pentru a putea merge la muncă sau pentru a tranzita
zonele comerciale, însă la sfârşit de săptămână, trebuie prezentat
super-certificatul verde. Autorităţile de la Roma au decis că
agenţii de poliţie, carabinierii şi personalul angajat în gestionarea
transportului în comun le pot solicita noul certificat celor care călătoresc cu
autobuzul sau cu metroul, inclusiv minorilor de peste 12 ani. Cei care nu vor
putea prezenta documentul vor fi pasibili de amenzi cuprinse între 400 şi 1.000
de euro. În prezent, aproape 85% din cetăţenii italieni au primit schema
completă de vaccinare. Aproape 1,2 milioane de români trăiesc în Italia şi
formează cea mai numeroasă comunitate de etnici străini din peninsulă.
Dramaturgul George Banu şi-a
prezentat cartea Povestirile lui Horatio – portrete și mărturii ale
maeștrilor scenei europene în cadrul unei întâlniri cu prietenul său,
jurnalistul Jean Lebrun, care a avut loc la sediul Ambasadei României în
Franţa. Evenimentul, organizat la 6 decembrie de reprezentanţa la Paris a
Institutului Cultural Român, a cuprins lecturi realizate de actriţa Mădălina
Constantin, regizorul Frédéric Fisbach şi scenarista Alexandra Badea. George
Banu este profesor universitar, scriitor şi eseist. A consacrat nenumărate
volume figurilor emblematice ale scenei moderne. A studiat raporturile dintre teatru și
pictură, sau teatrul oriental. În Franța, a primit de trei ori premiul pentru
cea mai bună carte despre teatru, din partea Sindicatului criticii, precum și
Marele Premiu al Academiei Franceze în 2014.
Noua ediţie a volumului
Omuleţul roşu de Doina Ruşti, în limba italiană, revizuită şi
modificată la editura Sandro Teti din Roma, va fi prezentată pe 18 decembrie la
Fundaţia Cercul cititorilor din Torino, în prezenţa autoarei şi a
traducătorului, profesorul Roberto Merlo de la Universitatea din Torino.
Evenimentul este organizat de Accademia di Romania la Roma şi are loc cu
patronajul Consulatului General al României la Torino. Autoare a 12 romane și a
peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai traduși și
apreciați scriitorii români. A scris trilogia fanariotă, compusă din
Homeric, Mâța Vinerii și Manuscrisul
fanariot, dar și alte romane cu
miză socială puternică, precum Fantoma din moară,
Lizoanca sau Zogru. Cel mai recent roman al său este
Paturi oculte, apărut anul trecut. Doina Ruşti a primit, printre
altele, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Ion
Creangă al Academiei Române. În prezent, coordonează colecția Biblioteca de
Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de
scriere creativă la Universitatea din București.
-
Europa in Circolo 2021, la scrittrice romena Doina Ruști a Roma
Sarà Doina Ruști a rappresentare la Romania agli appuntamenti “Europa in Circolo. Incontri con scrittori europei contemporanei”, il noto progetto promosso dalla Biblioteca Europea di Roma in partenariato con il cluster EUNIC della Capitale italiana. Tra ottobre 2021 e giugno 2022, la quarta edizione dell’Europa in Circolo riunisce a Roma una rosa di scrittori provenienti da Austria, Bulgaria, Germania, Italia, Polonia, Repubblica Ceca, Romania, Slovacchia, Spagna e Ungheria, con il sostegno dei centri e degli istituti di cultura dei Paesi di provenienza.
L’Accademia di Romania in Roma, in partenariato con la Biblioteca Europea, Sandro Teti Editore e il Goethe-Institut Rom, presenta il romanzo “L’omino rosso” di Doina Ruști, pubblicato quest’anno in una nuova edizione italiana, rivista e modificata da Sandro Teti Editore, nella traduzione del Prof. Roberto Merlo dell’Università di Torino. Uscito in Romania nel 2004, il libro è stato tradotto per la prima volta in italiano nel 2012.
“Un romanzo che si inserisce nella serie della letteratura fantastica romena, che annovera soprattutto nel XX secolo, e adesso — ecco — anche nel XXI, voci ben diverse l’una dall’altra, creando un panorama del fantastico molto interessante, in cui Doina Ruști si inserisce con vari titoli, tra cui “Zogru”, già tradotto in italiano”, spiega a Radio Romania Internazionale la vicedirettrice dell’Accademia di Romania in Roma, prof.ssa Oana Boşca-Mălin, anticipando l’evento che si svolgerà il 5 novembre, dalle ore 18:00, presso l’Auditorium del Goethe-Institut Rom (Via Savoia 15), alla presenza dell’autrice e dell’editore del volume, Sandro Teti.
Quello di Doina Ruști è un tipo di fantastico che molti definiscono neogotico, che ha i piedi ben fermi nella realtà contemporanea, aggiunge la vicedirettrice dell’Accademia di Romania in Roma, che ad aprile ha aperto la stagione 2021 dei Mercoledì Letterari con un incontro virtuale con l’autrice e “L’omino rosso”. “Con questo romanzo poderoso, Doina Ruști apriva agli inizi degli anni 2000, in modo molto originale, il discorso e il dibattito sullo spazio virtuale e sulla doppia identità. Quindi un tema oggi molto attuale, che all’epoca era quasi futuristico”, spiega ancora la prof.ssa Oana Boşca-Mălin.
-
Jurnal Românesc – 07.09.2021
Ambasada României la Londra reaminteşte că după 30 septembrie
cetățenii din țările Uniunii Europene care nu dețin statutul de rezident în
Marea Britanie nu vor mai putea folosi cartea de identitate ca document de
călătorie în Regatul Unit. Fie că vor veni ca turiști, fie pentru a vizita
membri de famile și prieteni, fie că vor veni în alte scopuri, cetățenii
români, asemenea celorlați cetățeni din statele UE, vor avea nevoie de un
pașaport valabil pe întreaga durata a șederii în UK, transmite reprezentanţa
diplomatică. De asemenea, cetăţenii britanici care călătoresc în Uniunea
Europeană vor trebui să se asigure că paşaportul lor are cel puţin şase luni de
valabilitate şi mai puţin de 10 ani. Toţi cei care, începând din 1 octombrie,
prezintă cartea de identitate la intrarea în Marea Britanie vor fi consideraţi
inadmisibili şi nu li se va permite accesul. Ambasada precizează că
cetățenii români care dețin statutul de rezident vor putea folosi cartea de
identitate ca document de călătorie în Regatul Unit până la 31 decembrie 2025.
Peste 850.000 de români din UK au primit statutul de rezident permanent sau
temporar în Regatul Unit, arată datele unei statistici publicate la începutul
lunii iunie de ministerul britanic de Interne.
Seria de evenimente și activități dedicate românilor din diaspora
care se întorc acasă, reunite în cadrul campaniei Pâinea care ne
unește, se încheie pe 8 septembrie la Muzeul Național al Satului
Dimitrie Gusti din Bucureşti. Campania, organizată pe parcursul
lunii august – declarată Luna Diasporei – a cuprins manifestări
culturale care au avut în centrul atenţei pâinea, saloane de brutărie, târguri
de produse de panificaţie şi acțiuni de informare și promovare a valorilor și
tradițiilor românești. La organizarea Lunii Diasporei DRP a
colaborat cu reprezentanți ai administraţiei publice locale din 24 de județe
ale României , iar în campania Pâinea care ne unește s-au implicat
12 unităţi administrative. Totodată, românii care în perioada 15-22 august au
ales să zboare spre casă cu aeronave Blue Air din Roma, Barcelona, Londra,
Torino, Madrid, Valencia, Liverpool, Milano, Florența și Birmingham au fost
întâmpinați la intrarea în spațiul aerian românesc cu pâine și sare.
Evenimentul de final al campaniei Pâinea care ne unește, programat
la Muzeul Satului, este menit să prezinte publicului vizitator pâine, precum și
rețete de pâine din țările care au misiuni diplomatice acreditate în România.
Tinerii muzicieni români cu vârste cuprinse între 16 și 26 de ani
sunt invitați să participe la selecţia anuală pentru Orchestra de Tineret a
Uniunii Europene. Termenul limită pentru înscriere este 30 septembrie.
Orchestra de Tineret a Uniunii Europene este un proiect muzical ce reuneşte cei
mai talentaţi muzicieni din toate ţările membre ale blocului comunitar sub
bagheta unor dirijori renumiţi. Pentru cele aproximativ 130 de locuri din
orchestră se organizează anual selecţii în fiecare ţară. De asemenea, ansamblul
are o listă de rezerve de aproximativ 200 de muzicieni, care au şansa să cânte
în orchestră pe parcursul anului. Înfiinţată în 1976, orchestra susţine în
general două turnee anuale, primăvara şi în vara, care includ reprezentaţii în
cele mai importante săli de concerte din Europa şi nu numai. Începând din 2010,
participarea muzicienilor români la Orchestra de Tineret a Uniunii Europene
este sprijinită de Institutul Cultural Român. Detalii privind procesul de
selecţie se găsesc pe site-ul icr.ro.
Prozatoarea Doina Ruști participă la Festivalul de
literatură de la Mantova care se va desfășura în perioada 8-12 septembrie.
Românca va avea un dialog cu scriitoarea Simonetta Bitasi despre apariția în
limba italiană a ediției a 2-a a romanului Omuleţul roşu, în
traducerea profesorului Roberto Merlo de la Universitatea din Torino. Autoare a
12 romane și a peste 50 de povestiri, Doina Ruști este unul dintre cei mai
traduși și apreciați scriitorii români. A scris trilogia fanariotă, compusă din
Homeric, Mâța Vinerii și Manuscrisul
fanariot, dar și alte romane de succes, cu miză socială puternică, precum
Fantoma din moară, Lizoanca sau Zogru
(2006). Cel mai recent roman al său este Paturi oculte, apărut anul
trecut. Doina Ruşti a primit, printre altele, Premiul pentru Proză al Uniunii
Scriitorilor din România, în 2008, și Premiul Ion Creangă al Academiei Române,
în 2009. În prezent, coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la
Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la
Universitatea din București
-
Programma Radio Romania Internazionale 21.04.2021
Sommario: Giornale radio e approfondimenti – Politica, la coalizione va avanti; Vaccinazione, Romania accelera; Mercoledì Letterari allAccademia di Romania in Roma – incontro virtuale con la scrittrice Doina Ruști e il suo romanzo “Lomino rosso”, in uscita in seconda edizione in Italia, pubblicato presso Sandro Teti Editore – parlano la vicedirettrice dellAccademia di Romania in Roma, prof.ssa Oana Boșca-Mălin, e prof. Roberto Merlo dellUniversità di Torino, traduttore del libro; Corriere degli ascoltatori (replica di domenica)
-
Pauza Mare 20.04.2021
Invitaţii emisiunii sunt prof. univ. dr. Nicoleta Neşu (Universitatea “Sapienza” din Roma), care va fi prezentă mâine, 21 aprilie, alături de scriitoarea Doina Ruşti şi de alţi autori, critici literari, traducători, profesori şi studenţi, la un eveniment editorial organizat de Accademia di Romania din Roma, şi muzicienii Stela Enache şi Cornel Cristei, alături de jurnaliştii Olivia Sima şi Octavian Ursulescu.