Radio România Internațional

Tag: dosar

  • Dosar de trădare în România

    Dosar de trădare în România

    Joi dimineață, procurorii DIICOT anunțau că șase persoane fuseseră reţinute pentru trădare, după ce ar fi negociat cu agenţi ai Rusiei ieşirea României din NATO.

    Treptat, pe parcursul zilei, informațiile s-au precizat. Persoanele respective erau grupate într-un așa-numit Comandament ”Vlad Ţepeşʺ, din conducerea căruia făcea parte inclusiv Radu Theodoru, un general-maior în retragere, veteran de război, în vârstă de 101 ani.

    Scopul membrilor organizaţiei era – spune DIICOT – de a ʺştirbi suveranitatea şi independenţa statului român, precum și subminarea politică şi a capacităţii de apărare a ţăriiʺ prin ʺacţiuni continue, conştiente, publice sau conspirateʺ.

    Organizați după modelul unei structuri de tip militar, cu eşaloane de conducere şi personal de execuţie, membrii grupării ”Vlad Ţepeşʺ ar fi recrutat adepţi şi ar fi publicat materiale video online.

    Potrivit procurorilor, ei ar fi întreprins și demersuri de înlăturare a actualei ordini constituţionale, de desfiinţare a partidelor politice, de instalare a unui nou Guvern format din membrii organizaţiei ce ar fi ocupat funcţii de miniştri, de înlăturare a tuturor angajaţilor din instituţiile statului, adoptarea unei noi Constituţii, schimbarea drapelului, imnului și chiar a numelui ţării din România în Geția. Ar fi vrut o nouă construcție socială bazată pe principii morale și un sistem de înțelepciune colectivă.

    În ianuarie, doi dintre inculpaţi s-ar fi deplasat la Moscova, unde ar fi intrat în contact cu persoane dispuse să sprijine demersurile organizaţiei cu privire la preluarea puterii de Stat în România.

    De altfel, punerea sub acuzare, joi, de către DIICOT, a celor şase membri ai Comandamentului ”Vlad Ţepeş”, suspectaţi de trădare, are legătură – s-a spus la București – cu expulzarea din România, cu doar o zi înainte, a doi diplomaţi ruşi. Mai precis, autorităţile române au decis să-i declare persona non grata pe ataşatul militar, aero şi naval al Federaţiei Ruse la Bucureşti, precum şi pe adjunctul acestuia, acuzați că au avut activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961.

    Potrivit SRI, cei doi diplomaţi ruşi au desfăşurat acţiuni de culegere de informaţii din domenii de interes strategic şi au întreprins acţiuni de susţinere a demersurilor anticonstituţionale ale grupării ʺVlad Țepeșʺ. Moscova a promis o reacţie adecvată, considerând expulzarea ataşatului militar şi a adjunctului acestuia drept nejustificată şi neprietenoasă.

    Cât despre autoritățile judiciare române, în lumina tuturor presupuselor fapte de mai sus, acestea au dispus, joi noaptea, arestarea preventivă a doi membri ai organizaţiei Comandamentul ”Vlad Ţepeşʺ, în timp ce patru membri au fost plasaţi sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile.

  • Dosarul Mineriadei din iunie 1990, din nou în atenţia Justiţiei

    Dosarul Mineriadei din iunie 1990, din nou în atenţia Justiţiei

    După mai bine de trei decenii, România nu reuşeşte să clarifice cel mai negru episod al istoriei sale post-comuniste. Joi, procurorii au început noi audieri în dosarul aşa-numitei Mineriade din 1990, când manifestaţiile împotriva regimului de stânga, instalat după Revoluţia anticomunistă, au fost reprimate prin violenţă de forţele de ordine, cu ajutorul minerilor chemaţi din Valea Jiului. Li s-a comunicat, deja, de către investigatori, calitatea de suspecţi premierului din epocă, Petre Roman, fostului viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, fostului director al SRI Virgil Măgureanu, fostului consilier ministerial Adrian Sârbu şi altor personaje ale regimului de atunci. Toţi sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

     

    Potrivit procurorilor militari, în luna iunie 1990, cei patru au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Bucureşti, în urma căreia au fost ucise patru persoane, două au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de oameni şi au fost lipsite nelegal de libertate peste 1.200 de persoane. Parchetul precizează că evenimentele şi încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după 4 iunie 2021, dată la care cauza a fost restituită la Parchet şi au fost anulate toate probele administrate anterior.

     

    Pe 20 mai 1990, la cinci luni de la căderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu, fostul său ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput ca lider al Revoluţiei, fusese, practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri prezidenţiale libere cu circa 85% din voturi. Partidul sau, o combinaţie eterogenă de revoluţionari autentici si comunişti de mâna a doua, îşi adjudecase, la rându-i, două treimi din locurile din Parlament.

    Piaţa Universităţii, ocupată încă din aprilie de studenţi şi proclamată “zonă liberă de neocomunism”, se golise, deja, fiindcă manifestanţii acceptaseră verdictul urnelor. Acolo rămăseseră doar câteva zeci de grevişti ai foamei, parcă incapabili să-şi continue viaţa în afara Pieţei. Evacuarea lor de către Poliţie, în noaptea de 13 iunie, s-a făcut cu o forţă disproporţionată, ce a evocat represiunea din zilele Revoluţiei.

    Nici azi nu e clar dacă aceia care, a doua zi, au reacţionat ducând lupte de stradă cu poliţia şi ocupând sediile ministerului de Interne şi Televiziunii publice, aveau realmente vreo legatură cu Piaţa. Iliescu si oamenii lui i-au calificat drept “legionari” (extrema dreapta interbelică) şi, deşi armata restabilise deja ordinea, au chemat populaţia sa salveze “democraţia in pericol”. Minerii din Valea Jiului le-au urmat îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit aceştia Capitala, unde s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase în urma lor mii de oameni traumatizaţi. Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor independente devastate completează tabloul invaziei minereşti, ce avea să maculeze imaginea unei ţări care abia îşi restarurase prestigiul internaţional la Revoluţie.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Ce
    trebuie să conțină dosarul pentru acordarea alocaţiei de către statul român,
    copiilor născuți în străinatate?


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Ce
    trebuie să conțină dosarul pentru acordarea alocaţiei de către statul român
    copiilor născuți în străinatate?


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Modificări în echivalarea studiilor pentru elevii ce revin la şcoală în România: Sunt eliminate din dosarul de echivalare foile matricole cerute de la şcolile din străinătate/ Interviu cu Adrian Iordache, şef serviciu Centrul National de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor.


  • Burse pentru cercetătorii străini

    Burse pentru cercetătorii străini

    Institutul Cultural Român acordă, în această
    toamnă, burse pentru cercetătorii străini.
    Aceştia vor fi sprijiniţi financiar pentru un stagiu de două luni, într-o
    instituţie de profil din România, în vederea elaborării uneri lucrări ce
    dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti. Programul
    este dedicat perfecţionării academice şi vizează atât doctoranzi care lucrează
    pe o temă românească, pentru pregătirea lucrărilor de doctorat, cât şi
    cercetători consacraţi. Selecţia este făcută de o comisie independentă de
    specialişti, în baza unui dosar de candidatură, care trebuie să conţină, printre
    altele, recomandarea din partea coordonatorului lucrării de doctorat.

    Bursele de cercetare şi
    documentare şi alte forme de sprijin material (rezidenţe) vor fi acordate
    pentru următoarele 10 domenii: Arte vizuale, curatoriat şi critică de
    artă, muzeologie/muzeografie ;
    Muzică şi muzicologie; Jurnalism; Traduceri;
    Arhitectură, urbanism şi design;
    Literatură şi critică literară; Patrimoniu cultural; Management cultural;
    Ştiinţe economice; Stiinţe umane şi sociale.

    Dosarul de solicitare a bursei
    trebuie să conţină următoarele
    documente: formular de înscriere, CV, copia după actul de identitate sau
    paşaport, un proiect de cercetare, două scrisori de recomandare de la
    coordonatorul lucrării şi de la un alt profesor, de preferinţă un specialist pe
    tema propusă, copii printate după studiile publicate în ultimii doi ani într-o
    revistă de specialitate recunoscută în domeniul de cercetare ales de către
    candicat. Mai sunt necesare un plan de lucru în perioada pentru care se
    solicită bursa, iar în cazul doctoranzilor, copii după documente oficiale care
    atestă participarea într-un program doctoral acreditat.

    Toate aceste documente
    vor fi redactate în limba engleză, dar poate fi utilizată şi limba română în
    redactarea proiectului de cercetare dacă se cunoaşte foarte bine această limbă.
    Data limită pentru depunerea dosarelor este 15 noiembrie, iar sumele acordate
    sunt de 2000 de euro / bursă.

  • Dosarul Microsoft 2 în justiţie

    Dosarul Microsoft 2 în justiţie

    Celebrul dosar Microsoft revine în atenţia procurorilor anticorupţie de la Bucureşti. Este vorba acum, însă, de aşa numitul Microsoft 2, cu un prejudiciu de 67 de miloane de dolari. În acest caz, doi foşti directori ai companiei Microsoft România, Silviu Hotăran şi Ovidiu Artopolescu, au fost plasaţi sub control judiciar pentru complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată. Silviu Hotăran se consideră însă nevinovat: “Toată viaţa mea am trăit şi am promovat nişte valori legate de etică şi moralitate. Eu n-am dat şpagă, n-am luat şpagă niciodată, n-am conturi ascunse.”



    Tot sub control judiciar a fost plasat şi omul de afaceri Claudiu Florică, proprietar al firmei Fujitsu Siemens Computers, care şi-ar fi însuşit o parte din bani, alături de foşti miniştri. Procurorii îl consideră pionul principal în acestă poveste cu deznodământ trist. Dând dovadă de multă persuasiune, el ar fi reuşit să-i convingă pe reprezentanţii celebrei Microsoft, dar şi pe cei ai Guvernului, să semneze contractele care acum sunt incriminate de procurori. Cei de la Microsoft au girat că firma lui Florică este unic distribuitor pentru România, deşi pe piaţă existau şi altele. Astfel s-a renunţat la organizarea licitaţiilor pentru închirierea licenţelor, iar achiziţia s-a decis, cu dedicaţie, prin hotărâre de guvern.



    Contractul de închiriere de licenţe IT pentru şcoli a fost încheiat în 2004. Microsoft a ţinut atunci să încheie cu guvernul român un acord special şi a oferit, cu multă mărinimie, o reducere de aproape 50%. În realitate, aceasta a fost împărţită între cei implicaţi în această afacere spectaculoasă. Fujitsu Siemens Computers cumpără închirierea licenţelelor de la Microsoft şi o vinde apoi Guvernului României, la preţ supraevaluat, susţin procurorii. În acest dosar complex ar fi vizaţi opt foşti miniştri.



    La audieri s-a prezentat deja unul dintre ei, Alexandru Atanasiu, fost ministru al educaţiei, care afirmă că nu este vinovat. Alexandru Atanasiu: “Noi am primit gratuit un număr de 110 mii de licenţe pentru computerele din şcoala românească. Le-a dat gratuit Secretariatul General al Guvernului, domnul Bejenariu.”



    În acelaşi dosar, DNA îl urmăreşte şi pe secretarul general al guvernului din perioada 2003-2004, Eugen Bejenariu, acum deputat, şi a trimis o solicitare Camerei Deputaţilor pentru a încuviinţa urmărirea penală a acestuia. Revenind la Claudiu Florică, el se află la a doua experienţă cu DNA. A fost vizat şi în dosarul Microsoft 1, însă atunci Florică a jucat rolul de denunţător şi a reuşit să scape de pedeapsă. În acel dosar au fost deja condamnaţi definitiv fostul primar al municipiului Piatra Neamţ (nord-est), Gheorghe Ştefan, fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, şi oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru.

  • Jurnal românesc – 18.11.2016

    Jurnal românesc – 18.11.2016

    In România, fostul secretar de stat Adrian Sanda şi încă cinci persoane au fost arestate preventiv pentru 29 de zile în dosarul falşilor luptători cu rol determinant în victoria Revoluţiei anticomuniste din Decembrie 1989. Suspecţii sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi de trafic de influenţă. Potrivit procurorilor, aceştia ar fi intevenit, în schimbul unor sume de bani, pentru ca unii revoluţionari să primească titlul de luptător cu rol determinant, care le dă dreptul la o indemnizaţie lunară de peste 2000 de lei (circa 450 de euro) şi să beneficieze de o serie de avantaje. Potrivit Parchetului, o mare parte dintre cei 3.500 de revoluţionari cu acest titlu, nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. Potrivit statisticilor oficiale, în revolta anticomunistă din decembrie ’89, 1.100 de persoane şi-au pierdut viaţa şi peste trei mii au fost rănite.



    Hotărârea de guvern privind noile tarife maxime ale RCA, care nu vor putea fi majorate de firmele de asigurare timp de şase luni, a intrat în vigoare, din 18 noiembrie. Dacă nu vor respecta această prevedere, firmele de asigurări riscă amenzi de până la 50.000 de lei. Potrivit HG, cea mai mică poliţă RCA pentru un autoturism va fi de 541 de lei pe an, iar cea mai mare de 3.087 de lei. Tinerii cu maşini puternice vor plăti cele mai scumpe poliţe de asigurare RCA, iar persoanele de peste 60 de ani, care conduc maşini cu capacitate cilindrică cuprinsă între 1,2 şi 1,4 litri, cele mai mici poliţe. Asiguratorii spun că vor înregistra pierderi şi ameninţă că, după ce vor trece cele şase luni în care tarifele sunt plafonate, preţurile vor creşte din nou. Firmele de asigurare consideră că plafonarea tarifelor la RCA este ilegală şi au făcut deja plângeri la Comisia Europeană.



    Programul Prima Casă va mai dura cinci ani, a anunţat ministrul Finanţelor, Anca Dragu. Ne-am gândit că programul trebuie să fie multi-anual, nu ca până acum, pentru a avea o predictibilitate” — a adăugat oficialul. Potrivit acestuia, toţi cei interesaţi trebuie să aibă posibilitatea să-şi facă un plan pe termen mediu, să poată conta pe acest tip de program pe o anumită perioadă. În total, de la lansarea Programului, în 2009, şi până la finalul lui august 2016, au fost acordate peste 197 de mii de garanţii în valoare totală de 16,9 miliarde de lei. El constă într-o garanţie a statului, pentru un credit de 57.000 de euro maximum. Avansul pentru locuinţă este de 5% din credit. Durata maximă de rambursare a creditului este de 30 de ani. În acest moment, rata de neplată de către beneficiarii programului Prima Casă este infimă, de 0,3%.



    Bogdan Grabowski, avocatul proprietarilor sculpturii Cuminţenia Pământului“, a declarat că data la care statul român va semna actul de vânzare-cumpărare, cu valoare de 11 milioane de euro, cu moştenitorii operei lui Constantin Brâncuşi a fost amânată, în urma solicitării venite din partea Guvernului, pentru 20 decembrie. Ministerul Culturii a cerut această amânare deoarece are nevoie de mai mult timp pentru a modifica ordonanţa prin care s-au strâns banii de la populaţie. Actul normativ are un paragraf care prevede că în situaţia în care românii nu donează 6 milioane de euro, banii adunaţi vor fi restituiţi. Ministerul Culturii vrea să modifice ordonanţa astfel încât să nu mai fie obligat să dea banii înapoi, iar suma de 1,2 milioane de euro strânsă să poată fi folosită pentru cumpărarea sculpturii.

  • Demisia ministrului de interne

    Demisia ministrului de interne

    Guvernul
    de tehnocraţi de la Bucureşti mai schimbă un ministru – Petre Tobă şi-a dat
    demisia, joi, de la şefia Ministerului Afacerilor Interne după ce Direcţia
    Naţională Anticorupţie a cerut aviz pentru începerea urmăririi sale penale. Acuzaţia este de favorizare
    a infractorului, Tobă refuzând în mod discreţionar, spun procurorii, să declanşeze
    procedura de declasificare a unor documente solicitate de anchetatori în
    dosarul în care predecesorul său, Gabriel Oprea, şi alte persoane din minister
    sunt acuzate de deturnare de fonduri. Este vorba despre un dosar privind
    Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă, serviciul secret al
    Ministerului.

    Am decis să-mi prezint demisia primului-ministru pentru a evita
    implicarea MAI într-un scandal public în prag de alegeri. Resping cu tărie
    acuzaţiile aduse şi sunt la dispoziţia organelor de anchetă pentru clarificarea
    oricărei situaţii. Menţionez că toate faptele prezentate sunt anterioare
    mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare
    instrumentării cauzei susţine Petre Tobă.

    Anunţul survine la câteva ore după
    ce premierul Dacian Cioloş aprecia că cel mai bine ar fi ca Petre Tobă să plece
    din guvern, iar justiţia să-şi spună cuvântul.

    Nici fostul titular de la
    Interne, Gabriel Oprea,
    nu a primit veşti bune, în aceeaşi zi procurorii DNA solicitând Senatului aviz
    pentru începerea urmăririi sale penale într-un nou dosar. Oprea, fost vicepremier şi ministru de
    Interne în guvernul condus de Victor Ponta, este acuzat de ucidere din culpă în
    dosarul privind moartea unui poliţist, Bogdan Gigină. Acesta şi-a pierdut
    viaţa, anul trecut, într-un accident de motocicletă, în timp ce făcea parte din
    coloana oficială a lui Oprea. Ancheta declanşată după moartea poliţistului a
    investigat, printre altele, dacă Oprea ar fi avut, la momentul respectiv,
    dreptul la coloană oficială, întrucât ar fi fost vorba despre o deplasare în
    interes personal.

    Potrivit şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, Gabriel Oprea este
    cel care a impus implicit, cu încălcarea dispoziţiilor legale, ca deplasarea să
    se facă cu viteză foarte ridicată, cauză ce a contribuit la producerea
    accidentului rutier în care poliţistul a decedat. Ancheta a arătat că Bogdan
    Gigină se deplasa cu 84 de km/h în momentul producerii accidentului.

    Din analiza
    documentelor rezultă că ministrul Oprea realiza în medie aproximativ cinci
    deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoţit de echipaje ale poliţiei
    rutiere.

    Potrivit DNA, numărul total al acestor misiuni era de aproximativ trei
    ori mai mare decât cele realizate în aceeaşi perioadă pentru însoţirea
    preşedintelui României şi de aproximativ două ori mai mare decât cel
    corespunzător prim-ministrului – demnitari îndreptăţiţi la însoţire permanentă,
    conform prevederilor legale.

  • Portalul e-VIZA

    Portalul e-VIZA

    Ministerul
    român al Afacerilor Externe informează că portalul e-VIZA, destinat facilitării obţinerii
    vizelor, este disponibil de mai bine de doi ani pentru cetăţenii străini care
    doresc să viziteze România. Portalul permite cetăţenilor străini să iniţieze
    procedura de obţinere a vizelor de oriunde s-ar afla, utilizând serviciul
    internet.

    Acest lucru reprezintă, desigur, o scurtare substanţială a timpului
    de procesare a vizelor şi a timpului pe care un cetăţean străin îl va petrece
    în această procedură şi are, de asemenea, beneficiul important al programării
    electronice de acasă la ghişeu pentru interviul final în faţa consulului.
    Proiectul a fost cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul
    Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, iar valoarea totală
    eligibilă a proiectului a fost de 3,7 milioane de euro.

    Portalul a venit în
    întâmpinarea unei realităţi cu care se confruntă Ministerul român de Externe,
    şi anume lipsa de personal suficient în cadrul misiunilor diplomatice din
    exterior şi din cadrul Centralei.

    Cetăţenii străini care doresc să vină în
    România pot intra pe portalul editat în engleză şi română, care este accesibil
    din pagina principală a ministerului, www.mae.ro
    şi unde, introducând un set minim de informaţii: nume, cetăţenie, scopul
    călătoriei, vor afla dacă au sau nu nevoie de viză. În cazul în care au nevoie,
    solicitanţii primesc un răspuns detaliat şi vor putea încărca pe portal
    documentele necesare obţinerii vizei. După aprobarea dosarului, solicitanţii
    vor putea să-şi aleagă data şi intervalul orar pentru a se prezenta la consulat
    în vederea depunerii documentelor în original.

    Conform Ministerului român
    de Externe, în urma aderării la Uniunea Europeană, România a demarat
    implementarea tuturor măsurilor necesare în scopul punerii în aplicare a
    întregului acquis Schengen, inclusiv în ceea ce priveşte eliminarea
    controalelor la frontierele interne. Printre aceste măsuri se număra şi
    realizarea unui nou sistem naţional performant care să permită centralizarea
    cererilor de vize formulate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale
    României.

  • Jurnal românesc – 16.05.2016

    Jurnal românesc – 16.05.2016

    Este necesară o prezenţă mai hotărâtă a presei de limba română în Republica Moldova, a declarat ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, care a făcut la sfârşitul săptămânii trecute o vizită la Chişinău. El a afirmat, de asemenea, că societatea civilă şi mass-media din România şi Republica Moldova trebuie să fie parteneri de discuţie în procesul de guvernare, pentru că ele reprezintă cei mai importanţi factori care oferă direcţii societăţii.



    Academia Română a organizat luni o sesiune specială pentru a marca “35 de ani de la primul zbor în spaţiul cosmic al unui român”. Sesiunea a fost dedicată cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al acestui for ştiinţific. La eveniment au luat parte 11 astronauţi şi cosmonauţi din Bulgaria, Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda, Polonia, SUA şi Ungaria, precum şi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic şi personalităţi ale lumii culturale şi ştiinţifice. În 1981, în perioada 14 – 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu a devenit primul român care a realizat un zbor în spaţiul cosmic. In timpul misiunii spaţiale el a efectuat o serie de cercetări ştiinţifice, tehnologice, biomedicale, astrofizice şi psihologice. În 2011, Academia Română l-a ales pe Dumitru-Dorin Prunariu membru de onoare, drept recunoaştere a extraordinarei sale performanţe.



    Procurorul-sef al DNA Laura Codruţa Kovesi a cerut luni sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi penale a senatorului Titus Corlăţean, in dosarul votului din Diaspora din noiembrie 2014. Procurorii anticoruptie il acuza pe Corlatean ( la acel moment ministru de Externe in guvernul condus de Victor Ponta) de abuz in serviciu si impiedicarea exercitarii drepturilor electorale. În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din 2014, în calitate de ministru de externe, Titus Corlăţean, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte, susţine DNA. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate, indică procurorii.



    350 de militari din 6 ţări – România, Bulgaria, Marea Britanie, Republica Moldova, Serbia şi SUA – s-au antrenat timp de o săptămână în Poligonul de la Smârdan, lângă Galaţi, în cadrul modulului de pregătire Platinum Eagle 16.1” Acesta face parte din exerciţiul anual Black Sea Rotational Force 16 (BSRF), condus de Comandamentul Forţelor Infanteriei Marine ale SUA, dislocate în Europa şi Africa. BSRF se desfăşoară în zona Mării Negre, în Balcani şi în regiunea Caucazului şi are drept scop creşterea nivelului de interoperabilitate, prin antrenarea în comun a militarilor în vederea participării la operaţii de menţinere a păcii şi de contra-insurgenţă.



    Între 180.000 şi 200.000 de persoane fizice au datorii la bugetul statului sau la alte bugete publice, iar listele sunt finalizate şi vor fi publicate luni, a declarat preşedintele Agenţiei Naţioanle de Administrare Fiscală (ANAF), Dragoş Doroş. ANAF anunţase că va publica listele la începutul lunii mai, dar a amânat decizia pe motiv că în ultima săptămână a crescut foarte mult numărul contribuabililor care au decis să îşi stingă datoriile sau să îşi clarifice situaţia fiscală. Fiscul urmează să publice doar numele persoanelor fizice care au restanţe la buget de cel puţin 1.500 de lei.

  • Decizii radicale în Partidul Social Democrat

    Decizii radicale în Partidul Social Democrat

    Preşedintele
    executiv al PSD, cel mai
    mare, de stânga, din România, Valeriu Zgonea, a fost exclus, miercuri, din
    această formaţiune
    politică în urma unei decizii a Comitetului Executiv. Zgonea a fost cel
    mai puternic contestatar al liderului social-democraţilor, Liviu Dragnea, care
    a refuzat să îşi dea demisia din partid deşi a fost condamnat definitiv la doi
    ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală în cazul
    Referendumul.

    Potrivit procurorilor, în 2012,
    în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea
    s-a folosit de toate mijloacele pe care le-a avut la dispoziţie pentru a-i
    determina pe reprezentanţii din teritoriu ai formaţiunii să scoată ilegal
    oamenii la vot pentru ca referendumul care viza demiterea fostului preşedinte
    de dreapta, Traian Băsescu, să fie validat. Referendumul a eşuat, însă, din lipsă de cvorum. Deşi exclus
    din partid, Zgonea îşi va păstra postul de preşedinte al Camerei Deputaţilor,
    până când social-democraţii vor solicita revocarea sa.

    Liviu Dragnea a regretat
    decizia şi a precizat că a recomandat colegilor o
    atitudine moderată. Liviu Dragnea: Înainte de şedinţa
    Comitetului Executiv Naţional, am avut discuţie cu o mare parte din membri
    îndemnându-i la o soluţie moderată care să fie adoptată. Poziţia a fost destul
    de tranşantă şi nu a fost generată de păreri personale ale colegilor din
    Comitetul Executiv, ci de discuţiile pe care le-au avut, în aceste zile, atât
    cu membrii de partid, militanţii partidului, cât şi cu cetăţenii, iar poziţia
    lor a fost foarte tranşantă.

    După
    excludere, Valeriu Zgonea a susţinut că decizia este una nedreaptă şi
    că este pentru prima oară când exprimarea unei opinii este considerată un
    delict. Valeriu Zgonea: Nu am
    înţeles, din raportul Comisiei de Integritate, unde avem într-un statut de
    partid politic în România în 2016 sancţionarea delictului de opinie, dar m-am
    supus deciziei colegilor mei. Voi rămâne întotdeauna ataşat valorilor
    social-democrate, cred în Partidul Social Democrat, cred că acest partid se
    poate reforma. Din păcate, în acest moment, a face scut împotriva deciziilor
    justiţiei este mai important decât orice altceva.

    Spre deliciul multora, Zgonea
    a comparat situaţia din PSD cu un
    documentar pe care l-a vizionat despre antilopele gnu care au sărit toate după
    masculul alfa fără să gândească, într-un râu plin de crocodili.

    Şeful PSD, Liviu
    Dragnea, a anunţat că, în perioada următoare, postul ocupat de Valeriu Zgonea
    la Camera Deputaţilor se va elibera şi că viitorul Birou Permanent Naţional,
    care va avea loc după Paşte, va stabili următoarele acţiuni parlamentare ale
    social-democraţilor.

    Potrivit Regulamentului Camerei, cererea de revocare din
    funcţie poate veni din partea grupului parlamentar care l-a propus, adică a
    PSD, sau a cel puţin unei treimi din numărul total al deputaţilor.

  • Panama, exotismul afacerilor

    Panama, exotismul afacerilor

    Deşi sună îngrozitor,
    paradisul poate fi şi fiscal. La fel de nepotrivit este să asociem exoticul cu
    potlogăriile financiare. Şi, totuşi, este deja un domeniu consacrat, acesta al
    manipulării banilor în locuri superbe din lume, asociate mai ales cu turismul
    şi petrecerea timpului în moduri foarte plăcute. Exotismul a migrat astfel din
    peisaj şi turism în teoria economică şi în practica afacerilor. Colţurile de
    lume care atrag prin taxe şi legislaţie extrem de permisive au apărut încă din
    secolul al XlX-lea. În secolul XX s-au
    înmulţit rapid, stimulate de soare şi peisajul exotic.

    Cel mai recent nume
    venit în această galerie este Panama, ţara, canalul, colţul din America
    Centrală, unde activează firma germano-panameză Mossack Fonseca. Partea germană
    a fost creată în 1977 iar în 1986 a intrat în afacere şi Ramon Fonseca, avocat
    şi scriitor. La fix 40 de ani de existenţă comună, germano-panameză, firma a
    fost făcută celebră de o publicaţie germană care i-a publicat listele de
    clienţi şi foarte multe alte documente secrete. Sediul principal al firmei este
    în Panama dar birourile şi afacerile ei se desfăşoară în întreaga lume, în cele
    mai neaşteptate locuri şi niveluri. Pe listă, aşadar, găsim persoane cunoscute
    sau de-a dreptul celebre, din toată lumea şi din toate domeniile. Dar şi mai
    multe sunt companiile de tip offshore, nume asociat aproape unanim cu
    încercarea de evaziune fiscală sau de ieşire de sub rigoarea unor legi stricte,
    cum sunt cele care funcţionează prin ţările cu performanţă economică reală.

    Acum
    un an, fiscul german, care ancheta ceva speţe de spălare de bani şi evaziune
    fiscală la o mare bancă gemană, ajunge şi la Mossack Fonseca. Se pare că atunci
    s-a produs şi scurgerea masivă de informaţii care a dus la afacerea Dosarelor
    Panama de astăzi. Oricum, publicaţia germană recunoaşte că deţine aceste
    informaţii de un an. Informaţiile publicate sunt extrem de diverse, cum diverse
    sunt şi situaţiile prezentate şi punctele de vedere asupra faptelor revelate.
    Firma în cauză spune că nu este nimic ilegal în ce a făcut, că şi-a făcut
    datoria profesională de a ajuta clienţii să îşi minimizeze pierderile fiscale
    şi să-şi maximizeze profitul. Pentru unii, însă, această intenţie dă foarte rău
    la locul de muncă. Mai ales când în discuţie sunt oameni politici şi mai şi
    exercită funcţii în care au fost aleşi de cei care nu au folosit serviciile
    unei firme de paradis fiscal pentru a avea mai mulţi bani în buzunar şi a plăti
    mai puţine taxe şi impozite ţărilor lor.

    Premierul islandez şi-a dat, deja,
    demisia, premierul britanic a trebuit să dea explicaţii, iar preşedintele rus,
    fost şi el premier, pentru un mandat, a oferit acuzaţii. Miniştri şi alţi
    oficiali îşi dau, la rândul lor, demisia sau se retrag mai spre umbră,
    încercând să dispară din atenţia iscată de dosarele din Panama. Efectele asupra
    vieţii politicienilor sunt imediate, rapide şi vizibile, dar s-ar putea să fie
    singurele. Se fac anchete şi reproşuri dar nu sunt aşteptate inculpări sau
    măsuri juridice mai serioase. Desigur, anchetele naţionale ar putea evidenţia
    situaţii de neacceptat pentru un stat sau altul, fiecare ţară şi-a evidenţiat
    propriii cetăţeni sau chiar lideri pe listele din Panama şi îi priveşte, acum,
    cu alţi ochi.

    Şi totuşi, mai avem un alt efect cert, ba chiar de anvergură şi
    de perspectivă, este vorba de punerea în discuţie a fenomenului offshore. Dacă
    până acum acest tip de companii era acceptat şi utilizat, după Panama va exista
    mereu o prezumpţie de vinovăţie faţă de companiile offshore. S-a produs o clară
    şi radicală schimbare de percepţie şi nu este exclus ca ţările mai hotărâte să
    ia chiar măsuri legislative împotriva acestui tip de afaceri, cu spaţii ample
    şi nevăzute, sinonime cu ilegalitatea.

  • Redeschiderea dosarelor Revoluţiei din 1989

    Redeschiderea dosarelor Revoluţiei din 1989

    Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 a lăsat răni adânci în România, singura ţară din fostul lagăr communist în care libertatea a fost scump plătita cu sângele demonstranţilor, iar cuplul prezidenţial de atunci a fost executat. Declanşată în 16 decembrie în Timişoara, în urma unei măsuri abuzive a autorităţilor locale, revoluţia s-a propagat în toată ţara şi a culminat, pe 22 decembrie, cu fuga de la putere a dictatorului Nicolae Ceauşescu.



    Peste 1.000 de oameni şi-au pierdut viaţa şi circa 3.400 au fost răniţi în luptele de stradă care s-au dat în acele zile haotice. După 26 de ani de la violenţe, oamenii tot nu ştiu cine sunt responsabilii crimelor de atunci. In toamna anului trecut, dosarul Revoluţiei a fost clasat. Faptele s-au prescris sau nu sunt prevăzute de legea penala, fiind vorba de persoane ucise întâmplător, şi-au motivat decizia anchetatorii Parchetului General, decizie ce a nemulţumit numeroşi români şi i-a determinat să depună contestaţie la Instanţa Suprema.



    De altfel, în luna februarie a acestui an, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis ca statul român să plătească despăgubiri mai multor cetăţeni români, care au reclamat absenţa unei anchete privind violenţele comise împotriva manifestanţilor în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Iată că, la peste jumătate de an de la clasarea dosarului Revoluţiei, acesta a fost redeschis.



    Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a apreciat că soluţia de clasare este netemeinică și nelegală: “În această cauză nu s-au efectuat activităţi absolut necesare stabilirii condiţiilor în care s-a deschis focul în fiecare caz în parte. În cele mai multe dintre cazurile în care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico-legală sunt în general foarte sumare. Nu a fost recuperată muniţia cu care s-a tras asupra persoanelor decedate sau rănite, fără ca la dosare să existe vreo justificare în acest sens. Puţinele expertize balistice efectuate nu au stabilit decât tipul muniţiei folosite precum şi tipul de armă care o utilizează, dar armele cu care s-a tras efectiv nu au fost identificate şi, pe cale de consecinţă, nici trăgătorii.”



    Procurorul general interimar a mai spus că vor avea loc cercetări şi în ceea ce priveşte infracţiunea de genocid contra umanităţii şi de război, întrucât din analiza probelor administrate în dosar rezultă indicii temeinice privind săvârşirea lor. Redeschiderea dosarului Revoluţiei este o soluţie aşteptată de toată lumea, a declarat preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş. El şi-a exprimat speranţa că Înalta Curte nu va tergiversa confirmarea redeschiderii cazului, aşa cum a tergiversat dosarul însuşi şi plângerile a peste 200 de oameni, timp de patru luni.

  • Jurnal românesc – 6.04.2016

    Jurnal românesc – 6.04.2016

    Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a anunţat redeschiderea aşa-numitului “Dosar al Revoluţiei”, în care sunt anchetate evenimentele ce au dus la prăbuşirea regimului comunist, în decembrie 1989. Clasarea acestuia, în octombrie anul trecut, de către Secţia Parchetelor Militare nu este temeinică şi legală, fiind o decizie bazată pe cercetări incomplete, cu ignorarea unor documente esenţiale, susţine Licu.


    El a mai spus că, deşi Serviciul Român de Informaţii a întocmit un document amplu, acesta nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală şi nici nu rezultă că s-ar fi făcut un demers pentru obţinerea lui. Procurorul general interimar a precizat că în dosar nu a intervenit prescripţia răspunderii penale. România a fost condamnată de CEDO pentru întârzierile din “Dosarul Revoluţiei”. Potrivit Curţii, importanţa acestui dosar pentru societatea românească ar fi trebuit să motiveze autorităţile să-l instrumenteze cu celeritate. Trecerea timpului, a apreciat Curtea, dăunează anchetei şi riscă să compromită definitiv şansele ca ea sa fie dusă la bun sfârşit. Potrivit statisticilor oficiale, în decembrie ’89, peste 1.100 de persoane şi-au pierdut viaţa şi circa trei mii au fost rănite.




    Numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral până pe 5 aprilie este 18.267.000, cu peste şapte mii mai puţin faţă de ultima informare publică a Autorităţii Electorale Permanente (AEP), din 2 martie. Potrivit unui comunicat al AEP, diferenţele apar ca urmare a modificărilor făcute de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia. Din totalul celor înscrişi, peste 95.000 au vârste cuprinse între 90 şi 100 de ani, iar circa 6.000 au peste 100 de ani. Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Este structurat pe judeţe, municipii, oraşe şi comune şi este dedicat cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară.




    Legea dării în plată a trecut de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi va intra, săptămâna viitoare, în dezbaterea plenului. În forma aprobată de deputaţii jurişti, actul normativ nu se aplică programului “Prima casă” şi nici creditelor care au depăşit, la momentul acordării, 250 de mii de euro. Vor putea apela la darea în plată cei care au contractat un împrumut pentru achiziţionarea sau construirea unei locuinţe, precum şi cei care au garantat creditul cu un imobil care are destinaţie de locuinţă. Camera Deputaţilor este for decizional.




    Europarlamentarul Siegfried Mureşan a declarat, în plenul Legislativului comunitar, că este necesară desemnarea unui Înalt Reprezentant din partea UE care să păstreze permanent dialogul cu autorităţile de la Chişinău pentru gestionarea parcursului european al Republicii Moldova. Mureşan, care şi-a propus ca această idee să fie lansată în dezbaterea publică atât în România, cât şi la Bruxelles, a afirmat ca Uniunea trebuia să joace un rol mai activ în perioada de instabilitate politică din Rep.Moldova, de la căderea Guvernului Streleţ, în octombrie 2015, până la instalarea actualului cabinet. În schimb, jucătorul dinspre Est, adică Rusia, este activ la fiecare etapă, a mai spus europarlamentarul.