Radio România Internațional

Tag: dosare

  • Secţia specială pentru magistraţi, desfiinţată

    Secţia specială pentru magistraţi, desfiinţată

    Secţia pentru
    Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, SIIJ, a fost creată în 2018, într-o
    vreme în care puterea politică era deţinută în România aproape exclusiv de PSD.
    Era anul marelui protest antiguvernamental din august, menit să denunţe ceea ce
    organizatorii au numit asaltul social-democraţilor asupra justiţiei. Secţia
    însăşi a fost percepută ca un instrument de intimidare la adresa procurorilor
    care investigau dosare mari de corupţie. Controversele legate de apariţia unei
    noi structuri în sistemul judiciar, cu obiective neclare şi funcţionare
    ineficientă, au ajuns la     Curtea de
    Justiție a Uniunii Europene ca urmare a proceselor deschise de asociații
    de magistraţi din România. Potrivit Curţii Europene, exemple practice luate din activitățile secţiei
    speciale sunt de natură să confirme realizarea riscului ca aceasta să se
    asemene unui instrument de presiune politică și să intervină pentru a schimba
    cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre
    altele, fapte de corupție la nivel înalt, într‑un mod care ridică îndoieli cu
    privire la obiectivitatea sa.


    Înfiinţată de PSD, Secţia specială a fost
    desfiinţată, acum, de PSD, PNL şi UDMR, adică majoritatea la putere. C    ompetenţele
    acestei entităţi vor fi preluate de parchete, iar cauzele vor fi instrumentate
    de procurori anume desemnaţi, pentru o perioadă de patru ani. Senatorul PSD
    Robert Cazanciuc declara că acest proiect de lege nu trebuie văzut ca un scut
    în spatele căruia se pot face abuzuri, ci ca o garanţie că actul de justiţie se
    face în numele cetăţeanului.

    Robert Cazanciuc: Nimeni, sub nicio formă, nu are
    voie să deturneze înfăptuirea justiţiei în interese de grup sau particulare.
    Împărţirea dreptăţii trebuie făcută de judecători care îşi doresc, au
    capacitatea şi pregătirea pentru a făptui această misiune socială uriaşă care
    apasă pe umerii lor    .


    Pentru PNL, desfiinţarea Secţiei Speciale încheie
    definitiv o eroare legislativă care a pus în pericol statul de drept în România,
    iar UDMR spune că desfiinţarea secţiei este un obiectiv al coaliţiei de
    guvernare şi respectă recomandările organismelor internaţionale în domeniu. Din
    opoziţie, USR a criticat proiectul de lege, pe motiv că ar propune nu o
    desfiinţare reală a secţiei speciale, ci reinventarea acestui organism, prin
    care se vrea controlul asupra magistraţilor din România.

    Senatorul USR Simona
    Spătaru: Cu acest proiect, SIIJ-ul va fi, deci, şi mai puternic, iar DNA-ul şi
    DIICOT-ul vor fi slăbite, nu îşi vor mai avea obiectul muncii, pentru că noi
    cunoaştem că în toate dosarele mari de corupţie, acolo unde au fost implicaţi
    şi magistraţi au stat întotdeauna alături politicieni şi oameni de afaceri care
    le-au susţinut activitatea.


    Teama
    politicienilor de DNA este cea care îi impinge să voteze menținerea secţiei
    speciale într-o altă formă, mai puternică și mai eficientă, mai spune Simona
    Spătaru.     USR a anunţat deja că atacă proiectul de lege la Curtea Constituţională.




  • Retrospectiva săptămânii 01.03.- 07.03.2020

    Retrospectiva săptămânii 01.03.- 07.03.2020

    Coronavirusul în România


    Noi cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în România, zeci de persoane se află în carantină instituţionalizată, iar peste 11 mii sunt în izolare la domiciliu. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a precizat că decizia de izolare a unui oraş nu este luată la nivel local, ci naţional, după o analiză riguroasă a situaţiei. Iar acum nu se pune problema unor decizii atât de drastice nici măcar în cazul Timişoarei, unde s-au înregistrat câteva cazuri de infectare cu COVID -19.


    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la calm, realism şi echilibru, pentru ca viaţa socială să nu fie afectată de neîncredere şi ştiri false. Ministerele de Externe şi de Interne au organizat o sesiune de informare a misiunilor diplomatice şi organizaţiilor internaţionale acreditate la Bucureşti, cărora le-au comunicat că măsurile adoptate se aplică atât cetăţenilor români, cât şi celor străini care ajung în România din zonele afectate.



    Avertisment de la Bruxelles


    Comisia Europeană a propus Consiliului să deschidă o procedură de deficit excesiv în cazul României şi a adoptat o recomandare potrivit căreia Bucureştiul trebuie să pună capăt acestei situaţii cel târziu în 2022. Dintr-un raport adoptat luna trecută de Executivul comunitar rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat, de maximum 3% din PIB.


    Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4 procente în 2019, urmând a urca la 4,9 în 2020 şi la 6,9% în 2021. Legea pensiilor ‘este principalul factor al preconizatei creşteri rapide a deficitului guvernamental şi al riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale’ – se mai arată în raport. Ministrul interimar al Finanţelor, Florin Cîţu, susţine că România are un plan de reducere a deficitului, sustenabil şi credibil, acceptat în totalitate de Comisia Europeană.



    În căutarea unui guvern


    La Bucureşti au avut loc, în cursul săptămânii, audierile în comisiile parlamentare de specialitate ale miniştrilor propuşi pentru cabinetul premierului liberal desemnat Florin Cîţu. Avizele primite de aceştia, majoritatea pozitive, fie negative, sunt strict consultative. Votul de învestitură în plenul reunit al Legislativului bicameral este aşteptat săptămâna viitoare. Singura schimbare față de Guvernul Orban este la ministerul Finanţelor, unde a fost propus Lucian Heiuş, fiindcă fostul titular a fost desemnat premier. Nominalizarea lui Cîţu de către preşedintele Klaus Iohannis a avut loc dupa ce CCR a calificat drept neconstituţională desemnarea premierului interimar, liderul liberal, Ludovic Orban, demis, luna trecută, prin moţiune de cenzura.



    Dosare


    Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţa Maramureş, fostul ministru social-democrat al Sănătaţii, Sorina Pintea a fost arestată preventiv, pentru 30 de zile, sub acuzaţia de luare de mită în formă continuată. Potrivit procurorilor anticorupţie, ea ar fi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanţii unei firme, sumele de 10.000 de euro şi 120.000 de lei, ce reprezentau 7% din valoarea unui contract încheiat cu firma respectivă pentru lucrări de reabilitare a unităţii medicale. În alt dosar, preşedintele Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, Georgică Severin, a fost audiat la DIICOT (parchetul antimafia) Caraş-Severin.


    Procurorii de la Reşiţa au anunţat începerea urmăririi penale faţă de 16 politicieni şi persoane publice, sub acuzaţii de constituire a unui grup infracţional organizat şi şantaj. Acesta ar fi fost exercitat asupra unor şefi de instituţii publice, pentru a fi destituiţi şi înlocuiţi cu oameni fideli fostei puteri social-democrate. Au mai fost audiaţi politicieni locali PSD şi fostul secretar general al partidului, Codrin Ştefănescu. Potrivit unui comunicat al SRR, aceasta a răspuns şi va răspunde întotdeauna cu celeritate tuturor solicitărilor venite din partea autorităţilor şi instituţiilor statului.



    Sport


    Campioana masculină a României la handbal, Dinamo Bucureşti a învins, şi acasă, şi în deplasare, echipa portugheză Sporting Lisabona, în play-off-ul Ligii Campionilor, şi a reuşit ceea ce presa numeşte o calificare istorica în optimile de finală. În etapa următoare, dinamoviştii vor întâlni celebrul clun francez Paris Saint-Germain. La feminin, atât campioana, SCM Râmnicu Vâlcea, cât şi vicecampioana, CSM Bucureşti, s-au calificat, deja, din aşa-numitele grupe principale în sferturile Ligii Campionilor.



    La fotbal, Naţionala României a fost repartizată, alături de Austria, Norvegia şi Irlanda de Nord, în Grupa 1 a Ligii B, la tragerea la sorţi pentru Liga Naţiunilor, ediţia 2020-2021. Românii se află în a doua divizie valorică a competiţiei, după ce, anul trecut, la ediţia inaugurală, au evoluat în al treilea eşalon. Ei au ratat accesul din preliminarii la Campionatul European 2020, dar păstrează şanse de calificare prin intermediul barajului de luna aceasta din Liga Naţiunilor.



    Pe 26 martie, România joaca, în deplasare, cu Islanda, şi, dacă se califică, va întâlni în finala de pe 31 martie câștigătoare partidei dintre Ungaria și Bulgaria. Tragerea la sorţi pentru Euro 2020 a avut loc la Bucuresti, pe 30 noiembrie. Capitala României va găzdui şi patru partide de la turneul final, trei în faza grupelor şi unul in optimi.

  • Jurnal românesc – 25.05.2017

    Jurnal românesc – 25.05.2017

    Manifestări de
    amploare dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni sunt organizate anul acesta
    de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni la
    Drobeta Turnu Severin, Cernăuți, Salamanca și Tel Aviv. Evenimentele au
    debutat la Drobeta Turnu Severin cu
    ateliere de perfecționare pentru lectorii care predau limbă, cultură și
    civilizație românească în Timocul sârbesc. Cursurile au fost susținute de
    profesori-formatori specializați în metodica, psihopedagogia şi didactica
    predării. Au fost abordate teme ce țin de cerinţele unui învăţământ performant,
    instrumente alternative și atractive de studiu a limbii, culturii și
    civilizației românești, dificultăți ale lectorilor din Timoc în abordarea
    subiectelor ce țin de identitatea românească. Ziua Românilor de Pretutindeni
    este marcată și în Spania, la Salamanca, unde pe 28 mai este programat un spectacol
    de muzică populară românească. Sărbătoarea continuă pe 2 iunie, la Tel
    Aviv, cu dezbaterea Istorie culturală
    și istoricitate. Ziua Românilor de Pretutindeni va fi sărbătorită şi pe 4
    iunie, la Cernăuți, pe scena Teatrului
    Muzical-Dramatic Olga Kobyleanska.


    Depunerea
    dosarelor pentru obținerea cetăţeniei române, la toate birourile teritoriale
    din România, se efectuează doar în baza programărilor online, pe site-ul
    www.cetatenie.just.ro, transmite Autoritatea Națională pentru Cetăţenie de la
    București. Numărul de locuri disponibile programării online în vederea
    depunerii dosarelor la sediul instituţiei va crește la 350 de programări pentru
    o zi de lucru. Lista persoanelor programate va fi afișată pe pagina de internet
    cu cel puțin 7 zile înainte de data pentru care s-a făcut programarea. În
    Republica Moldova, la Bălţi şi Cahul, depunerea dosarelor pentru obținerea cetățeniei
    române are loc tot în baza programărilor online. Doar la Chişinău programarea
    se mai poate face la telefon sau la ghişeu.


    Salariile
    neatractive, condițiile de muncă și lipsa oportunităților de dezvoltare
    profesională sunt principalele cauze ale exodului medicilor, afirmă
    specialiștii de la Institutul Național Democrat. Potrivit statisticilor, din
    anul 2007 până în prezent au plecat să muncească în străinătate circa 43.500 de
    medici, dentiști, asistenți medicali, farmaciști şi moașe. Specialiştii sunt de
    părere că România pierde resurse umane foarte importante pentru pregătirea
    cărora s-au alocat sume mari de bani. Totodată, România este codașă printre
    țările membre UE privind numărul de medici raportat la mia de locuitori, cu 2,5
    medici la mia de locuitori, față de media europeană care este de 3,4. Mai mult,
    anul acesta se estimează că numărul de medici raportat la mia de locuitori va
    scădea la 2,2. Potrivit raportărilor făcute de organizațiile profesionale,
    Marea Britanie, Franța, Germania sunt destinațiile cele mai căutate de medicii
    români.


    Ministerul
    Apărării Naţionale organizează, în contextul Centenarului Primul Război Mondial
    (1916-1919) și al declarării anului 2017 ca Anul Mărăști, Mărășești, Oituz -
    100, o serie de acţiuni comemorative dedicate eroilor care au căzut în luptă
    sau în prizonierat în timpul acestei conflagraţii. Ceremonii militare și
    religioase, precum și de rostire solemnă a numelor eroilor români căzuți în
    Primul Război Mondial, vor avea loc în majoritatea garnizoanelor din țară. De
    asemenea, depuneri de coroane și jerbe de flori se vor desfășura, cu sprijinul
    reprezentanțelor diplomatice ale României, la cimitirele și monumentele
    comemorative dedicate ostașilor români din Austria, Cehia, Slovacia, Germania,
    Olanda, Rusia, Republica Moldova, Bulgaria, Franța și Ungaria.

  • Bucureştiul lansează strategia anticorupţie

    Bucureştiul lansează strategia anticorupţie

    Modificarea legilor şi buna funcţionare a justiţiei nu sunt suficiente
    pentru eliminarea corupţiei care, în unele situaţii, s-a dovedit că ucide    , a
    spus premierul român Dacian
    Cioloş, cu ocazia lansării, marţi, în dezbatere publică, la Bucureşti, a noii
    strategii naţionale anticorupţie. El a enunţat ca soluţie la această problemă
    schimbarea de atitudine a cetăţenilor. În caz contrar, nici o decizie la nivel
    guvernamental nu o să îşi facă efectul, atrage atenţia şeful Executivului.

    Dacian Cioloş: Mă gândesc, de la atenţia pe
    care o acordăm la ghişeu, la banii strecuraţi în buzunarul medicului, cu sau
    fără voia lui, şi aici vorbesc de atitudine, în primul rând, a noastră, a
    fiecăruia, până la corupţia din marile proiecte de infrastructură, fiecare act
    de corupţie de acest gen, mic sau mare, slăbeşte statul român şi ne
    îndepărtează de o societate sănătoasă.

    Sănătatea, educaţia, siguranţa
    cetăţenilor – domenii importante ale societăţii româneşti – au fost afectate,
    cel mai puternic, de cazuri de coruptie.

    În cadrul aceleaşi dezbateri,
    ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a precizat că nu este nicăieri mai
    evident ca în domeniul pe care îl conduce faptul că sistemul corupt ucide. Vlad
    Voiculescu: Corupţia slăbeşte, dar nu
    în modul în care ne-am dori cu toţii, din când în când şi îi slăbeşte pe cei
    mai slabi dintre noi. Corupţia slăbeşte societatea noastră în ansamblu şi
    corupţia slăbeşte statul. Un stat slab este unul care nu construieşte spitale,
    nu asigură medicamente, nu asigură salarii decente, nu asigură condiţii decente
    pentru pacienţi şi pentru medici, nu îşi protejează pacienţii şi medicii de
    abuzuri.

    Cu ocazia lansării Strategiei, premierul a vorbit şi despre
    integritatea în mediul de afaceri, despre implementarea unui stil de management
    care nu înseamnă a recruta manageri
    străini, pentru că românii nu sunt capabili.
    Un stil nou presupune, în opinia lui Dacian Cioloş, a recruta, transparent şi obiectiv, manageri
    responsabili şi, în paralel, a găsi soluţii pentru a forma viitori manageri, responsabili atât pentru
    bunurile statului, cât şi pentru bunurile private. Şeful Executivului a adăugat
    că persista mentalitatea că a face
    afaceri cu statul este benefic ‘prin definiţie’.


    Când vorbesc de integritate în
    mediul de afaceri,     spune Cioloş, mă
    gândesc şi la cazurile când anumite companii concentrează foarte multe
    resurse, bazându-se pe relaţii, pentru a câştiga contracte cu statul, însă
    nu pentru eficienţa aplicării elementelor din contract. Aici, e vorba şi de responsabilitate din partea statului, să urmărească aplicarea
    unor contracte iar lupta anticorupţie trebuie să includă asumarea eşecului de
    management ca explicaţie pentru noi dosare apărute la DNA sau la ANI,     a adăugat
    el.

    Strategia Anticorupţie pentru următorii cinci ani se află în dezbatere publică
    şi urmează să fie adoptată în şedinţa guvernului, din 10 august.

  • Noi dosare de corupţie la Bucureşti

    Noi dosare de corupţie la Bucureşti

    Un miniseism, cu
    consecinţe imprevizibile pentru scena politică românească, s-a înregistrat
    miercuri seară, când primarul sectorului 2 al Bucureştiului,
    Neculai Onţanu, a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie,
    într-un dosar în care este acuzat de luare de mită.

    Incidentul în sine e
    aparent banal. Cariată de corupţie, administraţia locală din România a fost
    aproape înjumătăţită de procurori. Numai în 2015, au fost trimişi în judecată
    14 primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene şi un prefect.

    Bucureştiul are şase sectoare şi trei dintre edilii acestora, liberalul Andrei
    Chiliman, de la 1, progresistul Cristian Popescu Piedone, de la 4, şi
    social-democratul Marian Vanghelie, de la 5, trecuseră, deja, prin arest şi fac
    în prezent obiectul unor procese în care sunt acuzaţi de fapte de corupţie.
    Însuşi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, formal independent, dar
    dintotdeauna aflat pe orbita PSD, a urmat acelaşi traseu: primărie-arest
    preventiv-instanţă.

    Ceea ce-l distinge pe Onţanu sunt longevitatea ca edil şi
    importanţa ca personaj politic. Ales, în premieră, la cârma sectorului în 2000,
    el exercitase deja patru mandate. Şi se pregătea să şi-l adjudece pe al
    cincilea la scrutinul local de pe 5 iunie, al cărui favorit detaşat era, mai
    ales că, pentru prima oară în România post-comunistă, alegerile locale se vor
    desfăşura într-un singur tur.

    În plus, după recenta retragere a liderului fondator al UNPR, fostul
    vicepremier şi ministru de Interne Gabriel Oprea, el însuşi acuzat de DNA,
    Onţanu devenise preşedintele interimar al celui de al treilea partid românesc
    ca pondere parlamentară. Zecile de deputaţi şi senatori ai acestei formaţiuni
    de centru-stânga votau, disciplinat, la ordinul generalului în rezervă Oprea,
    instalări şi demiteri de Guverne şi, arbitri între marile partide
    social-democrat şi liberal, decideau adoptarea sau respingerea unor proiecte
    legislative de maximă importanţă. Acum, noul lider al progresiştilor, el însuşi
    general rezervist, e acuzat că, în perioada 2006 – 2007, a primit, ca
    mită, un teren de 1.500 de metri pătraţi în Bucureşti, după ce a ajutat un
    beneficiar de drepturi litigioase să intre în posesia mai multor proprietăţi.

    Comentatorii de la Bucureşti consideră că reţinerea lui Onţanu de către procurori
    echivalează cu ieşirea sa din cursa electorală şi cu accelerarea dezintegrării
    UNPR, ai cărei parlamentari se repliază, deja, în PSD, PNL sau ALDE, în
    perspectiva scrutinului legislativ din toamnă. Ca şi administraţia locală,
    Parlamentul viitor va avea, notează aceeaşi comentatori, o configuraţie
    sensibil diferită, după ce zeci de aleşi au fost puşi sub acuzare.

    Elocvent
    studiu de caz, deputatul Sebastian Ghiţă, un
    apropiat al ex-premierului PSD Victor Ponta
    şi deja protagonistul unor dosare penale, a
    aflat, tot miercuri, că e acuzat de folosirea de informaţii confidenţiale şi de
    şantaj.

  • Retrospectiva săptămânii 25.10 – 31.10.2015

    Retrospectiva săptămânii 25.10 – 31.10.2015

    Legea votului prin corespondenţă adoptată


    Cetăţenii
    români cu domiciliul în străinătate vor putea folosi votul prin corespondenţă,
    dar doar la alegerile parlamentare de anul viitor. Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, miercuri, o lege în aces sens.
    Măsura se impunea după ce, anul trecut, la scrutinul prezidenţial, mii de
    cetăţeni din diaspora au stat cu orele la coadă pentru a vota, iar unii dintre
    ei nu au putut, din cauza organizării deficitare. Social-democraţii, la putere,
    spun că legea votată miercuri este un proiect-pilot, urmând ca, în funcţie de
    ce se va întâmpla la parlamentarele din toamna anului viitor, să se discute şi
    despre extinderea lui la prezidenţiale şi europarlamentare. Liviu Dragnea, preşedintele PSD: Fiind proceduri puţin diferite, fiind nevoie
    de o analiză mult mai serioasă pentru cele două tururi de scrutin, din punct de
    vedere logistic şi al infrastructurii, nu s-a dorit ca să se mai găsească încă
    un motiv pentru ca legea de astăzi să mai fie amânată.     Se
    va vedea că toţi cei care nu au avut încredere că vor fi aceleaşi prevederi şi
    la alegerile prezidenţiale ori s-au înşelat, ori intenţionat încearcă să
    umbrească acest succes al tuturor.     PNL, în opoziţie, a votat în favoarea
    legii cu speranţa ca, după parlamentarele din 2016, aceasta să fie extinsă. Deputatul liberal Mihai Voicu: Avem un pas făcut prin
    adoptarea votului prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare, dar nu este
    întregul salt.     Atât se poate cu
    această majoritate parlamentară. Sperăm că o altă majoritate parlamentară, după
    alegerile din 2016, va extinde această lege.




    Continuă ofensiva
    împotriva corupţiei


    Gheorghe Nichita,
    primarul suspendat al Iaşiului, cel mai important oraş din estul României, şi
    Tiberiu Urdăreanu, preşedintele unui important grup de firme, UTI au fost reţinuţi,
    joi seară, pentru luare, respectiv dare de mită. Potrivit DNA, Gheorghe Nichita
    ar fi pretins şi primit foloase necuvenite pentru atribuirea, în favoarea
    firmelor UTI, a unui contract de peste 69 de milioane de lei finanţat din fonduri europene. Contractul viza
    fluidizarea traficului rutier şi pietonal, precum şi scăderea gradului de
    poluare în Iaşi. Pe de altă parte, abia ieşită din arest şi aflată sub control
    judiciar, fostul ministru al dezvoltării, Elena Udrea, este, din nou, luată la
    bani mărunţi de Direcţia Naţională Anticorupţie într-un nou dosar. În prezent
    deputat, dna Udrea este acuzată că, în perioada în care a fost ministru, ar fi
    primit aproape 4 milioane de dolari mită de la un om de afaceri, pentru a-i înlesni
    semnarea unui contract. Colegii din Parlament ai
    Elenei Udrea au încuviinţat, săptămâna aceasta, urmărirea penală şi reţinerea
    acesteia, dar au respins măsura arestării
    ei preventive.



    Măsuri şi
    performanţe economice



    Guvernul a aprobat, în şedinţa de
    marţi, mai multe modificări la Codul Fiscal, printre care reducerea TVA la apă
    la 9%, schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, scutirea de
    impozit pe profit pentru unităţile din învăţământul preuniversitar şi
    diminuarea impozitelor pe dividende de la 16% la 5%. Mediul de afaceri românesc a salutat această din urmă
    măsură, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016 şi se va aplica
    dividendelor distribuite persoanelor române, fizice şi juridice, precum şi
    celor obţinute, din România, de persoane nerezidente.Tot săptămâna aceasta, Guvernul a aprobat şi noul pachet legislativ privind
    achiziţiile publice, care transpune cele mai recente norme europene în domeniu
    şi prin care se doreşte îmbunătăţirea infrastructurii.
    Pachetul va fi transmis în procedură de urgenţă
    Parlamentului pentru dezbatere şi vot. Analist de politici economice în cadrul
    reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Carmen Mărcuş, citând specialişti
    români şi specialişti străini, a declarat că România nu a stat niciodată mai
    bine din punct de vedere macroeconomic, în urma programelor de asistenţă
    financiară cu creditorii externi. Totodată, într-un clasament întocmit de Banca
    Mondială, România ocupă locul 37, din 189 de ţări, în privinţa mediului de
    afaceri, urcând 11 poziţii şi devansând state precum Italia, Ungaria, Rusia,
    Croaţia şi Grecia.




    Republica Moldova, fără Guvern



    Preşedintele
    român, Klaus Iohannis, a luat notă de demiterea, joi, a Guvernului tripartit,
    declarat pro-occidental, al Republicii Moldova şi a subliniat
    că este necesară formarea grabnică a unui Executiv stabil, deoarece parcursul
    european al statului ex-sovietic, majoritar românofon, trebuie să continue. Potrivit preşedintelui Iohannis, România îşi
    reafirmă hotărârea de a acorda republicii vecine întregul sprijin în acest
    sens. Cât despre şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan
    Aurescu, acesta a punctat: Este extrem de important ca întreaga
    clasă politică responsabilă de la Chişinău, mai ales partidele pro-europene
    care au fost votate ca atare de către cetăţenii Republicii Moldova în noiembrie anul
    trecut, vot care ar fi fost reconfirmat prin opţiunea pro-europeană la
    alegerile locale care au avut loc în luna iunie, să înţeleagă că este nevoie de
    stabilitate, că este nevoie de o coaliţie pro-europeană şi că este nevoie de o
    reformă în spirit european.     Guvernul moldovean condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ a fost
    demis de Parlament în urma unei moţiuni de cenzură iniţiate de opoziţia
    socialistă şi comunistă pro-rusă. În favoarea moţiunii au votat inclusiv
    membrii Partidului Democrat, parte a arcului guvernamental, care, ca şi
    iniţiatorii, îl acuză pe Valeriu Streleţ de incompetenţă şi corupţie. Acesta a
    afirmat că, prin iniţierea moţiunii, stânga încearcă să destabilizeze republica
    şi să o deturneze de la ţinta integrării europene.

  • Noi dosare de răsunet în justiţie

    Noi dosare de răsunet în justiţie

    Palmaresul Parchetului se îmbogăţeşte, de la un an la altul, numai
    în 2014 fiind înregistrate peste 1500 de
    condamnări, între inculpaţi nimărându-se miniştri, parlamentari, magistraţi,
    ofiţeri de poliţie. Dosare grele, precum cazul Microsoft, în care au fost
    implicaţi nouă miniştri, cazul Lukoil sau cazul EADS au dovedit, pentru prima
    dată în istoria României, din 2005 încoace, că oameni importanţi pot fi traşi
    la răspundere pentru ceea ce au făcut cu banii statului, cât timp au ocupat
    poziţii publice. Aparatul justiţiei anticorupţie funcţionează în regim de foc
    continuu.

    Agenţiile de presă informează că luni, fostul ministru de interne,
    Gabriel Berca, a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă. Aceeaşi
    măsură s-a luat şi faţă de fostul deputat, Mihai Banu şi fiul acestuia. Potrivit
    DNA, Gabriel Berca, prin intermediul lui Mihai Banu, a pretins şi primit,
    pentru sine şi partidul din care făcea parte, mari sume de bani din partea unui
    om de afaceri.

    Tot luni, s-a anunţat că, la cererea DNA, va fi rejudecat
    procesul Marianei Rarinca, femeia acuzată că a şantajat-o pe şefa instanţei
    supreme, Livia Stanciu. Tribunalul o condamnase pe Rarinca la 3 ani de
    închisoare cu suspendare. Instata a decis şi că fostul procuror DNA, Emilian
    Eva să fie cercetat în continuare în stare de arest. El este acuzat, între
    altele, de luare de mită. Eva este procurorul care a instrumentat dosarul unei
    privatizări ilegale în care fostul parlamentar Dan Voiculescu a fost condamnat
    la 10 ani de închisoare.

    În stransa legatura cu ofensiva anticorupţie se află
    şi acţiunile ANAF care a început verificarea a 300 de cetăţeni pe baza analizei
    veniturilor şi a cheltuielilor. Peste 70% dintre aceştia trebuie să justifice sume mai mari de un
    milion de lei. Perioada de efectuare a verificărilor este de maximum 6 luni,
    respectiv 12 luni în cazul în care va fi nevoie şi de informaţii din
    străinătate.

    Acţiuni anticorupţie sunt în desfăşurare şi la Inspectoratul
    Judeţean de Poliţie Prahova, unde şeful instituţiei este acuzat, între altele,
    de spălare de bani, dar şi la Inspectoratele Şcolare Suceava, Bihor, Prahova şi
    Brăila, unde sute de transferuri ale elevilor de la un liceu la altul sunt
    suspectate ca ilegale. Experţii în problemele justiţiei consideră că
    deschiderea unui număr foarte mare de dosare de corupţie se datorează unei
    combinaţii de factori – presiunea externă şi voinţa unor actori interni
    (politici, în principal) de a împinge ţara pe calea reformelor.

  • Decizii importante în dosare de corupţie

    Decizii importante în dosare de corupţie

    Indiferent de funcţie, regiune, partid sau etnie, personaje până nu de mult mai presus de orice bănuială apar, acum, în lumina crudă a comunicatelor DNA, care-i acuză de infracţiuni profitabile pentru ei şi ruinătoare pentru bugetele publice.



    Directorul Regiei Autonome a Protocolului de Stat, Gabriel Surdu, a fost reţinut, miercuri, fiindcă ar fi intervenit pe lângă fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Cristian Bîgiu (PSD, la guvernare, după plecarea, în toamnă, din PNL, acum în opoziţie) pentru atribuirea de contracte publice unei firme pe care o conducea prin interpuşi. Intervenţia a fost urmată de obţinerea unui contract, în valoare de 11 milioane de euro.



    Deja arestat preventiv, în decembrie 2014, pentru luare de mită, Bîgiu se află acum în arest la domiciliu. Cele mai recente apariţii pe lista prezumptivilor corupţi sunt primarul Raduly Robert şi viceprimarul Domokos Szoke (ambii membri UDMR, acum în opoziţie) ai oraşului Miercurea Ciuc, din centrul ţării. Ei au fost reţinuţi sub acuzaţia că, din 2007 şi până în prezent, au atribuit ilegal contracte publice în schimbul unor comisioane substanţiale. După un model de acum consacrat de cei care-au ajuns în arest înaintea lui, primarul Raduly a declarat că nu a primit mită niciodată şi că este victima unei răzbunări politice.



    Persecuţii politice şi etnice — ridicole într-o ţară în care UDMR a făcut parte din numeroase guverne de coaliţie şi care, în noiembrie, şi-a ales un preşedinte de etnie germană şi confesiune lutherană, deşi electoratul e compus, în proporţie de nouă zecimi, din români ortodocşi – invoca, recent, şi colegul său de partid, fostul deputat Marko Attila. Instanţa supremă de la Bucureşti a decis arestarea sa preventivă, în lipsă, pentru abuz în serviciu. Magistraţii au admis, astfel, cererea procurorilor DNA, care spun că suspectul, aflat în prezent în Ungaria, s-a sustras urmăririi penale, după ce a fost acuzat că, împreună cu alţi membri ai Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, ar fi aprobat despăgubiri supraevaluate, cu un prejudiciu de peste 84 de milioane de euro. Dacă Marko nu se prezintă la organele judiciare, pe numele său s-ar putea emite un mandat european de arestare.



    În schimb, fostul său coleg, Ioan Ochi (PSD), îşi păstrează imunitatea, după ce Camera Deputaţilor a respins, cu doar 108 voturi pentru şi 152 împotrivă, cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi a arestării sale preventive. Acuzat de abuz în serviciu şi luare de mită pentru fapte pe care le-ar fi săvîrşit, în 2011 – 2012, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Ochi a beneficiat, miercuri, de strania solidaritate a colegilor săi, ce amplifică, astfel, deficitul de imagine de care suferă întrega instituţie. O recunoştea, acum nici trei luni, la inaugurarea actualei sesiuni parlamentare, însuşi preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea. Care şi-a atenţionat colegii că deputaţii sunt percepuţi de public drept” hoţi”, “corupţi” şi “chiulangii”.

  • Justiţia şi calitatea de parlamentar

    Justiţia şi calitatea de parlamentar

    Fenomen recunoscut şi respins, potrivit sondajelor, de 96% dintre români, corupţia este considerată, de unii observatori, ca endemică în România. Ea a atins numeroase sectoare ale vieţii sociale şi politice, determinând o percepţie negativă cu privire la evoluţia societăţii, în ansamblul ei.



    Ales în noiembrie 2014, ca preşedinte al ţării, Klaus Iohannis s-a declarat, foarte repede, un adversar al acestui fenomen pe care s-a angajat, politic, să-l oprească.



    În doar cateva luni, zeci de dosare de coruptie au fost inaintate justitiei de către organul specializat, Direcţia Naţională Anticorupţie. Din acest spectacol nu lipsesc personaje politice de prim rang, din zona de stânga dar şi de dreapta, precum Elena Udrea, Marian Vanghelie, Darius Vâlcov, aflate, acum, în stare de arest. Presiunea pe care justiţia o exercită asupra corupţilor i-a determinat pe unii parlamentari aflaţi în cercetare să demisioneze din camera din care fac parte. Este cazul deputaţilor Ion Diniţă, de la Partidul Conservator şi Dănuţ Culeţu, de la PNL. Diniţă este acuzat de procurorii anticorupţie de dare de mită şi complicitate la abuz în serviciu, iar plenul Camerei Deputaţilor a încuviinţat cererea DNA de arestare preventivă a acestuia. La randul lui, Dănuţ Culeţu a fost trimis în judecată, sub acuzaţia de abuz în serviciu, în perioada când era prefect al judeţului Constanţa.



    Pe de altă parte, Camera Deputaţilor a fost nevoită să scoată, temporar, de pe ordinea de zi cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Marko Atilla. Acesta şi-a înaintat demisia prin email, procedeu neacceptat de regulamentul camerei. El este acuzat de abuz în serviciu dar se află, din decembrie, la Budapesta, unde a plecat înainte ca plenul să voteze pentru o altă cerere de arestare formulată de procurorii anticorupţie.



    Tot miercuri, senatorii au ridicat, pentru a doua oară, imunitatea lui Darius Vâlcov, fost ministru de Finanţe, acuzat în mai multe dosare de corupţie.



    Un alt senator, Dan Şova a reusit să-şi păstreze, in extremis, imunitatea, după votul controversat al colegilor săi. Această decizie a Senatului a fost atacată, însă, la Curtea Constituţională, care se va pronunţa, pe 8 aprilie. Toate aceste frământări din corpul legislatorilor împuţinează numarul de aleşi din cele două camere parlamentare şi arată că schimbarea clasei politice şi a mentalităţilor, deşi este un proces de durată, a început. Iar rezistenţa la schimbare, cum spunea preşedintele Iohannis, este primul semn că aceasta se întâmplă.

  • Retrospectiva săptămânii 01.02 – 06.02.2015

    Retrospectiva săptămânii 01.02 – 06.02.2015

    Mari dosare de corupţie în România


    Dosarele de mare corupţie au rămas şi în această săptămână în prim-planul mass-media din România, nume sonore din politică sau administraţie fiind chemate la DNA, instituţie care extinde în fiecare zi lista acuzaţilor. Deputatul Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, este acuzată în două dosare – pentru spălare de bani, fals în declaraţii si trafic de influenţă – şi va afla luni dacă va fi arestată preventiv. Procurorii anticorupţie au cerut încuviinţarea arestării preventive a acesteia, iar plenul pentru ridicarea imunităţii parlamentare a Elenei Udrea se va reuni în prima zi a săptămânii viitoare. Fostul ministru respinge acuzaţiile. Tot în această săptămână, judecătorul Toni Greblă şi-a dat demisia din funcţia de membru al Curţii Constituţionale din România, pe fondul anchetei în derulare la adresa sa. El este acuzat de grave fapte de corupţie. Miercuri, preşedintele ţării, Klaus Iohannis, i-a transmis ministrului justiţiei cererea de urmărire penală a fostului ministru al economiei, democrat-liberalul Adriean Videanu, arestat preventiv într-un alt dosar, pentru complicitate la abuz în serviciu. Între timp, Videanu a fost eliberat sub control judiciar. Sunt doar câteva cazuri cu rezonanţă, care scot la lumină dedesubturile unor afaceri cu mult sub litera legii.


    Prognoze îmbunătăţite privind creşterea economică a României


    Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimarea privind creşterea economică a României în 2015 până la 2,7%, cu 0,3% mai mult faţă de predicţia anterioară. Această creştere economică, urmată de una de 2,9% în 2016, ar urma să fie susţinută, în principal, de cererea internă şi de revenirea graduală a economiei globale. Consumul privat este aşteptat să rămână robust, pe măsură ce creşterea salariilor, inflaţia scăzută şi îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii sunt factori care susţin puterea de cumpărare, se arată în raportul Comisiei Europene. De asemenea, e de aşteptat ca investiţiile private şi cele publice să înceapă să-şi revină, iar exporturile să crească.


    Centre NATO în România


    Alianţa Nord-Atlantică a aprobat, joi, o întărire a capacităţilor sale în estul Europei, creând o nouă forţă de reacţie rapidă de 5.000 de militari şi centre de comandă în regiune, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Ministrul român al Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a anunţat că NATO va fi prezentă inclusiv în România prin două comandamente care urmează a fi înfiinţate în perioada următoare. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a salutat decizia luată de NATO de a stabili centre de comandă şi control în România şi în alte cinci ţări aliate – Bulgaria, Polonia şi ţările baltice. În plus, spune Aurescu, România este pe deplin angajată şi contribuie la securitatea aliaţilor NATO prin intermediul Cartierului General Multinaţional al NATO din sud-est”. Potrivit Alianţei, aceasta este cea mai semnificativă consolidare a forţei colective de la încheierea războiului rece până în prezent şi survine în contextul acţiunilor tot mai agresive ale Rusiei în Ucraina, care a încălcat legea internaţională şi a anexat Crimeea.


    România şi jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie


    Vot final în Senatul de la Bucureşti asupra proiectului de lege prin care România acceptă jurisdicţia obligatorie a Curţii Intenaţionale de Justiţie – principalul organ judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase instanţe internaţionale, înfiinţată în urmă cu 70 de ani. Până anul trecut, 70 de state au recunoscut jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, între acestea, 21 de state membre ale Uniunii Europene, cărora li se alătură acum şi România. Prin acest act unilateral, Bucureştiul obţine, între altele, dreptul de a aduce în faţa instanţei de la Haga un alt stat care a acceptat jurisdicţia Curţii. Decizia demonstrează că România îşi întemeiază conduita în relaţiile internaţionale pe respectarea strictă a dreptului, a apreciat în plenul Senatului, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, cel care în urmă cu şase ani obţinea la Haga câştig de cauză în procesul dintre Bucureşti şi Kiev pentru delimitarea platoului continental al Mării Negre.


    Decizii financiare în România


    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a înregistrat până acum sute de plângeri de la clienţi care au contractat de la bănci credite în franci elveţieni şi se află în prezent în imposibilitatea de a-şi mai achita ratele. O eventuală conversie la cursul istoric a tuturor creditelor în valută — măsură dorită de cei cu credite – ar genera pierderi mari, de aproape 10 miliarde de lei, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit căruia, diversitatea celor care au luat credite în franci elveţieni obligă la căutarea unor soluţii de la caz la caz. Între timp, Consiliul de Administraţie al BNR a redus dobânda de politică monetară la un nou minim istoric de 2,25% pe an. Decizia este motivată de faptul că inflaţia se menţine sub estimări, iar creditarea nu dă semne de revenire. Banca Centrală a scăzut cu o jumătate de procent şi dobânda la care băncile se împrumută de la BNR pe termen foarte scurt, pentru a acoperi o lipsă temporară de bani. Noua dobândă a facilităţii de creditare este de 4,25% pe an.

  • Corupţie şi anticorupţie

    Corupţie şi anticorupţie

    Ritmul recent al justiţiei române este extrem de alert. Zilnic sunt aduse în discuţie noi şi noi dosare, revelaţii, persoane publice, unele chiar vedete ale scenei publice. De asemenea, încadrarea juridică a situaţiilor aduse în discuţie este extrem de diversă şi cu toţii, jurnalişti şi beneficiari ai presei de tot felul, trebuie să ne aducem la zi vocabularul şi cunoştinţele juridice. Trebuie să facem deosebire între o acuzare şi o citare, între calitatea de inculpat şi cea de martor, între dar şi luare de mită, denunţ şi sesizare şi multe alte elemente de detaliu pe care nu le credeam atât de stufoase şi complexe.



    Evoluţiile sunt extrem de fluide şi permanent alarmele de noutăţi apar pe ecrane. Persoane cu un remarcabil trecut public vin la sediul Departamentului Naţional Anticorupţie, unii pleacă acasă, alţii rămân în arest pentru 24 de ore sau pentru 30 de zile, alţii se duc de două ori pe săptămână la o secţie de poliţie şi pe drum acordă conferinţe de presă în pas alert. Percheziţiile inopinate aduc în discuţie noi persoane şi dosare în care e posibil să asistăm la evoluţii spectaculoase. Multe cazuri au fost sesizate şi dezbătute în presă chiar de ani buni şi nu mai sunt o noutate pentru cei atenţi la mersul societăţii şi al comunicării. Ceea ce uimeşte, totuşi, este notorietatea celor implicaţi în cazuri cercetate de justiţiari. Este vorba de foşti miniştri şi lideri politici de înalt rang, responsabili din administraţie, mulţi aleşi la nivel local sau parlamentar, personaje incompatibile cu imaginea de încătuşat al justiţiei.



    Speţele în discuţie sunt şi ele pline de conţinut, cu sume ameţitoare şi situaţii de cea mai joasă corupţie, negocieri pentru mită şi beneficii ilegale, evaziunea fiscală, deşi ajunsă şi ea la sume mari, pare una dintre cele mai blânde acuzaţii. Pânzele corupţiei se ţes interpartinic, între generaţii şi funcţii esenţiale în stat. Ca într-o poveste poliţistă plină de imaginaţie, din dosarele vehiculate de justiţie, în spaţiul specializat şi de presă, în cel public, nu lipsesc spionii şi serviciile de informaţii, miniştrii şi parlamentarii, ba chiar, umăr la umăr, interlopi şi oficiali, corupţi şi anticorupţi, poliţişti şi infractori, membri ai opoziţiei şi cei ai puterii politice, avem şi bârfe, şi sugestii lascive, şi colaborare între inamici şi ură între prieteni de o viaţă.



    Un aspect nou în discuţia publică dar şi în justiţie este entuziasmul cu care toată lumea face dezvăluiri despre toată lumea. Indiferent de raportul cu actul de justiţie în care se află, sunt multe amintiri incriminante vehiculate în spaţiul public, dar şi multe ameninţări cu dezvăluiri venite din negura timpurilor. Imaginea generală este cea a unei reţele generalizate de interese obscure, bine susţinute de sume înfiorătoare. Sunt atinse multe domenii economice, este un atac la banii statului, este afectat interesul naţional.



    Pierderile, desigur, sunt mai mari decât sumele delapidate, ajunse în alte buzunare decât ale statului sau ale beneficiarilor de drept. Nu lipsesc din discuţie spectacole de anvergură, cheltuieli prezentate, când acuzaţii erau la putere, drept mari realizări, evenimente de culise ce au trecut drept normale. Nu este vorba de o răsturnare de concepţie pentru că faptele de corupţie au fost mereu privite drept infracţiuni grave. Ceea ce lipsea era acţiunea justiţiei, demersul vizibil în aceste dosare, înfrângerea inerţiilor de orice fel. Anii scurşi de la comiterea faptelor încriminate ar fi trebuit să fie plini de etape ale procesului de justiţie. Acum, prezentarea lor în avalanşă sufocă scena publică şi nu mai lasă loc şi pentru alte dezbateri.



    Nu au apărut, încă, sentinţele definitive în speţele urnite după schimbarea de la preşedinţia României. Fără îndoială, nu a fost timp pentru finalizarea acţiunilor judecătoreşti. Faptele s-au produs cu ani în urmă, dar acţiunea justiei este de dată recentă. După sentinţe şi momentul extrem de mediatizat al sosirii la uşa arestului vor urma recursurile şi acţiunile de reducere a pedepsei sau de schimbare a ei. Fără îndoială, va trebui să învăţăm limbajul justiţiei anticorupţie pentru a înţelege de ce ne confruntăm cu atâta corupţie.

  • Evoluţii în dosarele anticorupţie

    Evoluţii în dosarele anticorupţie

    Problemele cu justiţia ale Elenei Udrea, deputat, ex-ministru şi fost candidat la prezidenţiale, sunt tot mai multe şi mai grave. Iar modalitatea pe care a ales-o de a se apăra de acuzaţii, invocând o presupusă cabală a serviciilor secrete, nu e nici credibilă, nici inspirată. Miercuri, procurorii anticorupţie au cerut, în două rânduri, încuviinţarea arestării preventive a Elenei Udrea pentru acuzaţiile din dosarele de corupţie “Gala Bute” şi “Microsoft”.



    Primul priveşte organizarea, în 2011, cu implicarea Ministerului Dezvoltării regionale şi Turismului pe care îl conducea la acea vreme, a unei gale ce-l avea ca protagonist pe fostul campion mondial la box, Lucian Bute. Al doilea dosar este legat de acordarea ilegală de licenţe IT la Ministerul Educaţiei. De la fals în declaraţiile de avere şi spălare de bani, acuzaţiile au fost extinse la trafic de influenţă şi luare de mită, Procurorii mai spun că Elena Udrea a încălcat condiţiile impuse de regimul de control judiciar sub care se afla, ceea ce atrage după sine privarea de libertate.



    Udrea a respins din nou acuzaţiile, pe care le-a pus pe seama declaraţiilor sale referitoare la directorul interimar al Serviciului Român de Informaţii, generalul Florian Coldea. Ea a susţinut, la postul public de televiziune, că acesta ar încerca să conducă România prin măsuri oculte, manipulare şi prin ceea ce Udrea a numit relaţia specială pe care o are cu procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi. Fostul ministru a recunoscut, însă, că nu poate proba nimic din afirmaţiile pe care le face şi care au la bază discuţii private cu diverse persoane.



    Cam puţin din partea celei considerate, în virtutea relaţiei vechi, speciale cu fostul şef al statului, Traian Băsescu, cea mai puternică femeie din politica românească. Mentorul său tace, însă, fără a-i lua apărarea, aşa cum se aştepta opinia publică, iar personajele importante care gravitau în jurul Elenei Udrea, fostul soţ, Dorin Cocoş şi fosta şefă a procurorilor antimafie, Alina Bica, sunt în arest preventiv. Victimă a serviciilor secrete sau a propriilor fapte de corupţie? Pentru cei, nu puţini, care nu şi-au ascuns niciodată aversiunea faţă de politicianul Elena Udrea, întrebarea este retorică.



    Totuşi, ea nu este singura personalitate a vieţii publice familiarizată cu birourile Direcţiei Anticorupţie. Procurorii au extins urmărirea penală şi în cazul lui Toni Greblă, până miercuri judecător la Curtea Constituţională. Constrâns de situaţia imposibilă în care punea instituţia, mai ales după ce DNA ceruse Senatului încuviinţarea arestării, Toni Greblă a demisionat. Printre acuzaţiile care i se aduc sunt favorizarea făptuitorului, folosirea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii pentru a obţine bani sau foloase necuvenite.

  • Justiţia, cu motoarele în plin

    Justiţia, cu motoarele în plin

    În ultimii doi, trei ani, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) – vârf de lance în lupta cu flagelul ce încă macină la temelii administraţia românească – a reuşit să recupereze, şi nu doar la capitolul imagine, terenul pierdut. Prin potopul de dosare deschise, multe dintre ele finalizate cu condamnări la închisoare cu executare, DNA a modelat certitudinea că nimeni, indiferent de notorietate, de funcţia ocupată, de coloratura politică ori de influenţă, nu este deasupra legii.



    Ca argument în plus, în premieră în istoria judiciară a României post-comuniste, unui procuror-şef în funcţie i s-a deschis dosar penal. Şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – altfel, o structură foarte apreciată – , Alina Bica, a fost reţinută într-un dosar în care DNA o acuză de abuz în serviciu. Infracţiunea ar fi fost comisă în perioada în care şefa DIICOT era subsecretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membră a unei comisii care se ocupa de restituiri de terenuri. Ei i se impută că, în 2011, împreună cu doi colegi de comisie, şi ei cercetaţi, ar fi înlesnit plata unor despăgubiri supraevaluate pentru un teren de 13 hectare de la periferia capitalei. Prejudiciul adus statului ar fi de peste 62 de milioane de euro.



    Pe de altă parte, tot joi, Curtea Supremă a admis cererea procurorilor anticorupţie de arestare preventivă pentru 30 de zile a deputatului PSD, Ioan Adam. El este implicat într-un dosar cu retrocedări ilegale de terenuri, care ar fi păgubit statul cu peste 300 de milioane de euro.



    De asemenea, Instanţa Supremă a decis ca deputatul PC, Ion Diniţă, să fie cercetat în libertate, sub control judiciar. Diniţă este bănuit că, prin încălcarea normelor legale, a fost beneficiarul unor contracte cu bani publici, în judetul Braşov. În cazul său, prejudiciul estimat de DNA este de peste şapte milioane euro. Ambele decizii ale Curţii Supreme nu sunt definitive.



    Aceste trei dosare nu aduc, totuşi, nimic nou în actualul peisaj juridic românesc. Fiindcă subiecţii anchetelor, membri ai corpului administraţiei centrale, şi tehnicile folosite pentru sifonarea banilor publici – tranzacţie funciară supraevaluată, retrocedare ilegală şi contract cu dedicaţie – compun cazuri de corupţie devenite, deja, clasice. Nici nu ar avea cum să fie altfel, din moment ce DNA are în lucru nu mai puţin de 4.800 de dosare, cifră confirmată chiar de procurorul-şef al instituţiei, Laura Codruţa Kövesi. Pentru corupţi, cu tot cu metodele lor din ce în ce mai ingenioase, şefa DNA are următorul mesaj: ”nu sunt mai deştepţi ca noi”.

  • Dosare importante în lupta anticorupţie

    Dosare importante în lupta anticorupţie

    Intens vehiculate în timpul campaniei pentru recentele prezidenţiale din România, temele privind respingerea legii amnistiei şi graţierii, respectiv aprobarea ridicării imunităţii parlamentarilor cu dosare penale, s-au concretizat în legislativul de la Bucureşti la scurt timp după aflarea rezultatelor.



    Depus în urmă cu aproape un an, proiectul privind amnistia a suscitat proteste vehemente din partea societăţii civile, iar marţi seară plenul Camerei Deputaţilor a tranşat problema, votând, în cvasiunanimitate, pentru respingerea acestuia. În expunerea de motive, cei doi iniţiatori – deputaţii Mădălin Voicu, PSD, şi Nicolae Păun, din partea minorităţilor naţionale – susţineau că este nevoie să fie graţiaţi cei condamnaţi pentru infracţiuni minore, pentru că închisorile sunt supraaglomerate. Era vorba despre amnistierea infracţiunilor pentru care Codul Penal sau legile speciale aplică o pedeapsă cu închisoarea de până la şapte ani inclusiv şi graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la şase ani. În aceeaşi zi, deputaţii au aprobat cererile formulate de procurorii DNA cu privire la încuviinţarea arestării preventive a deputaţilor Ioan Adam – PSD (la guvernare), Ion Diniţă — PC (partener la guvernare al social-democraţilor) şi Mircea Roşca — PNL (în opoziţie), toţi trei acuzaţi de acte de corupţie.



    În Senat, liberalul Akos Mora a demisionat, după ce fusese declarat incompatibil de ANI şi de instanţele de judecată, iar, o zi mai târziu, plenul acestei camere a lăsat fără imunitate doi senatori acuzaţi în dosarul Microsoft — social-democrata Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, de la UNPR (la guvernare).



    În dosarul Microsoft, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a 9 foşti miniştri despre care spun că împreună cu persoane din societăţile implicate în derularea proiectului privind acordarea licenţelor IT pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 achitate de Executiv în cadrul contractului.



    Referindu-se la toate aceste acţiuni de facilitare a procesului de justiţie, şeful statului, Traian Băsescu, şi-a exprimat speranţa în continuarea acestei atitudini, ca semn că politicienii au înţeles că nu sunt deasupra legii: Mă bucur mult că, în urma votului din 16 noiembrie, parlamentarii au înţeles că nu ei sunt stăpânii legii, ci legea este stăpânul lor şi că nu se pot aşeza deasupra legii doar pentru că sunt parlamentari.”



    Pe de altă parte, Traian Băsescu a amintit că procurorii au primit avizul pentru urmărirea penală a fostului ministru liberal Cristian David, pe care îl acuză că ar fi primit mită pentru a interveni pe lângă un prefect care să restituie 15 hectare de teren intravilan unei persoane fizice.

  • Dosare grele, în anchetă

    Dosare grele, în anchetă

    Ancheta în cazul Microsoft, cel mai mare dosar de corupţie din ultimii 25 de ani, din România, a trecut de faza percheziţiilor. Dosarul se referă la unele contracte de achiziţii de licenţe IT pentru unităţi şcolare. Procurorii afirmă că mai mulţi miniştri din guverne de orientări diverse ar fi săvârşit fapte de corupţie pentru a încheia sau prelungi aceste contracte, la preţuri ridicate artificial.



    DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti demnitari – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău. Între persoanele suspectate se mai numără fostul director al SIE, Cătălin Harnagea, fostul ministru al comunicaţiilor, Gabriel Sandu, fostul consilier prezidenţial Dorin Marian şi fostul tenismen Dinu Pescariu.



    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-un interviu, că, în acest dosar, vor mai apărea surprize, inclusiv persoane suspectate. El a negat că pentru instrumentarea cazului s-ar fi primit dosare de la FBI.



    În cel de-al doilea dosar greu, al retrocedărilor ilegale de păduri, sunt suspectaţi de corupţie judecători, parlamentari şi oameni de afaceri, prejudiciul adus regiei de stat Romsilva fiind estimat la peste 300 de milioane de euro. Printre suspecţi, se află parlamentarii PSD Ioan Adam, Viorel Hrebenciuc şi Ilie Sârbu, dar şi prinţul Paul, fiul nelegitim al fostului rege Carol II al României şi soţia sa.



    Potrivit DNA, în aprilie 2012, la cererea deputatului Ioan Adam, judecătorii de la Tribunalul Covasna au retrocedat ilegal o suprafaţă imensă de terenuri forestiere şi agricole în judeţul Bacău în favoarea unei persoane şi au creat un prejudiciu de peste 300 de milioane de euro Regiei de stat Romsilva. Ulterior, Ioan Adam, împreună cu mai multe persoane, între care şi Viorel Hrebenciuc, ar fi constituit un grup care urmărea să obţină venituri prin eliberarea titlului de proprietate cât mai rapid asupra terenurilor forestiere şi o rapidă vânzare a acestora.



    Concomitent cu evoluţia acestor cercetari judiciare, legislativul român dezbate un proiect de lege prin care deputaţii si senatorii şi-ar putea pierde mai uşor imunitatea, pentru a nu bloca procedurile de reţinere, arestare sau percheziţionare, deseori întârziate de avizul de urmărire penală care, în cazul aleşilor, trebuie dat de parlament sau de şeful statului.



    Printre noutăţi, se numără scurtarea termenelor, limitarea atribuţiilor legislative privind examinarea probelor şi vot public deschis, atât în Comisia juridică, cât şi în plen .