Tag: dosare

  • Dosare importante ale anticorupţiei

    Dosare importante ale anticorupţiei

    Cu motoarele turate la maximum, Direcţia Naţională Anticorupţie îşi continuă ancheta în, de acum, răsunătorul dosar Microsoft. Procurorii pot să înceapă urmărirea penală împotriva deputatului democrat-liberal Valerian Vreme, după ce, luni, cu 153 de voturi pentru şi 110 împotrivă, Camera Deputaţilor a răspuns favorabil cererii lor. Fost ministru al Comunicaţiilor între 2010 şi 2012, la ora actuală în opoziţie, Vreme este bănuit de abuz în serviciu în ancheta de proporţii privind achiziţionarea îndoielnică de licenţe Microsoft.



    Potrivit DNA, pe perioada mandatului său de ministru ar fi fost încheiat un acord de cumpărare a peste 179 de mii de licenţe destinate şcolilor din România, cu aproape 73 de mii mai multe decât numărul computerelor compatibile existente la acea dată. Contractul ar fi provocat Statului daune de peste 5 milioane de euro.



    Apreciind că este o victimă a unor acuzaţii nemeritate, Valerian Vreme a negat de la tribuna Camerei Deputaţilor alegaţiile şi a precizat că toate documentele pe care le-a semnat au avut asistenţă juridică de specialitate din partea departamentelor de profil, sprjinul tehnic de fundamentare şi toate avizele necesare. Rămâne să-i convingă şi pe procurorii anti-corupţie de nevinovăţia sa, la fel ca alţi opt foşti miniştri din partide şi guvernări ce s-au succedat între 2001 şi 2012, atât de stânga, cât şi de dreapta, ale căror nume sunt vehiculate, şi ele, în acelaşi dosar.



    Asupra lor planează suspiciuni de trafic de influenţă, spălare de bani, abuz în serviciu sau luare şi dare de mită. În contextul în care, în România, salariul minim pe economie este echivalentul a mai puţin de 200 de euro, unii din miniştri ar fi primit comisioane de milioane în cazul unui alt contract între Guvernul de la Bucureşti şi Fujitsu Siemens Computers, societate care, prezentându-se la vremea semnării documentului drept unic distribuitor de licenţe Microsoft, ar fi fost favorizată, iar produsele pe care le comercializa ar fi fost supra-facturate.



    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din cele 54 de milioane de dolari plătite de Executiv, 20 de milioane ar fi reprezentat comisioane solicitate de persoanele implicate în contract, inclusiv din ministere. Preşedintele Traian Băsescu a autorizat, deja, DNA să înceapă urmărirea penală împotriva a cinci dintre cei nouă miniştri. Senatul de la Bucureşti se va pronunţa în cazul altor doi, iar Parlamentul European ar urma să demareze o acţiune similară la adresa unuia, în prezent deputat la Bruxelles.

  • Dosarele corupţiei

    Dosarele corupţiei

    După un scenariu de acum clasic, marţi s-a scris epilogul unui nou episod al campaniei anticorupţie la vârf în România.



    După un proces care dura de opt ani şi care viza fapte comise acum mai bine de un deceniu, alte personaje din prim-planul vieţii politice, economice sau mediatice au ajuns după gratii, condamnate definitiv de Curtea de Apel Bucureşti. Opt inculpaţi vor merge la închisoare, patru au primit pedepse cu suspendare. Numele cel mai sonor din acest dosar, cunoscut drept Rompetrol, e al, deja, fostului senator liberal Sorin Roşca Stănescu, care, odată condamnat, şi-a pierdut atât statutul de parlamentar, cât şi pe acela de membru PNL.



    Unul dintre cei mai influenţi ziarişti ai României post-comuniste, reporter de investigaţii şi apoi director de ziar, promotor inflexibil, în numele valorilor dreptei, al capitalismului, anticomunismului şi naţionalismului moderat, Roşca Stănescu fusese, însă, colaborator al fostei poliţii politice comuniste, Securitatea, şi îşi crease, ulterior, şi o reputaţie sulfuroasă, prin campanii de presă cu iz de şantaj. Acum e la penitenciar, pentru doi ani şi patru luni, pentru utilizarea de informaţii privilegiate şi constituire de grup infracţional organizat.



    Fost ministru PNL din anii 90, naufragiat apoi în insignifiantul Partid Conservator şi închis deja pentru implicarea într-un alt dosar de corupţie, Sorin Pantiş a mai căpătat încă doi ani şi opt luni de închisoare, pentru complicitate la manipularea pieţei de capital. Cea mai grea pedeapsă în dosar a primit-o fostul vicepreşedinte al Rompetrol Olanda, Alexandru Bucşă – şase ani de detenţie pentru complicitate la delapidare şi spălare de bani.



    Creierul întregii afaceri, celebrul om de afaceri Dinu Patriciu, pentru care procurorii ceruseră 20 de ani de închisoare, a murit în august, într-o clinică din Londra. Cotat un timp drept cel mai bogat dintre români, ani în şir sponsor principal al PNL, unde dicta deseori decizii cruciale, personaj monden arogant, dar şi filantrop generos, Patriciu făcea toate acestea, pare-se, mai mult cu banii altora. Procurorii anticorupţie l-au acuzat că, beneficiind de complicitatea celorlalţi inculpaţi, între 1999 si 2001 şi-a însuşit 85 de milioane de dolari, care ar fi trebuit ajungă în bugetul statului, şi că, in 2004, a manipulat tranzacţionarea unor acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti.



    Controlat, în epocă, de Patriciu, Rompetrol, unul dintre cei mai importanţi actori ai pieţei autohtone de hidrocarburi, trebuie acum, după sentinţa Curţii de Apel, să plătească statului român zeci de milioane de dolari.



    Deşi cea mai răsunătoare de până acum, afacerea Rompetrol e departe de a fi singura urât mirositoare din industria de profil. Rafinăria Petrotel din Ploieşti, deţinută de gigantul rus Lukoil, a avut câteva zile conturile blocate, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, care-ar fi provocat un prejudiciu de 230 de milioane de euro. Cum blocarea conturilor ar lăsa fără salarii angajaţii rafinăriei, ancheta procurorilor continuă, bruiată de declaraţiile pe această temă ale politicienilor aflaţi în campanie electorală.