Tag: Dragobete

  • Mărţişor

    Mărţişor

    Venirea primăverii, când totul renaşte, inclusiv dragostea şi speranţa, este prilej de sărbătoare şi frumuseţe. Odată cu deschiderea internaţională, românii au descoperit Ziua Sfântului Valentin, cea care umple lumea de inimioare roşii, la 14 februarie. Este o sărbătoare religioasă, ziua în care un om a fost martirizat, adică omorât în chinuri din cauza religiei sale, desigur credinţa creştină. Persecutarea creştinilor s-a petrecut, în special, în epoca romană, în primele secole ale primului mileniu. Mai exact, până în 311, când, la Serdica, capitala bulgară Sofia de astăzi, împăratul roman Galenius, născut chiar în acest oraş, dintr-o mamă dacă şi un tată trac, a oprit persecuţiile împotriva creştinilor, credinţa lor devenind “religio licita”.



    Ortodocşii, cum sunt, majoritar, românii, nu sărbătoresc vreun sfânt cu numele Valentin, pe 14 februarie. Zece zile mai târziu, însă, pe 24 februarie, ei sărbătoresc dragostea şi primăvara sub numele generic de Dragobete. Nu este un sfânt creştin ci un personaj mitologic, fără vreo legătură cu religia ci numai cu vechile legende. Sunt multe legende şi tradiţii legate de Dragobete, multe dintre ele fiind ocultate în perioada ateismului comunist, deşi nu era legată de religie. Era legată de iubire şi asta nu putea fi acceptat. Peste alte câteva zile, la 1 martie, o altă tradiţie vine să sărbătorească primăvara renaşterii. Este celebrul mărţişor, cunoscut în România dar şi în Bulgaria, în Republica Moldova, inevitabil, dar şi în alte state şi regiuni balcanice. Mărţişorul are o prezenţă concretă, este un mic obiect artizanal, o amuletă, legată de un şnur în două culori pline de semnificaţii, roşu şi alb. Îl ştim ca fiind dăruit fetelor de către băieţi, la 1 martie. În Moldova, băieţii sunt cei care primesc mărţişoare, spre mirarea multora care nu ştiau că nu numai partea feminină este sărbătorită cînd vine primăvara.



    Multe obiceiuri sunt legate de micul obiect plin de semnficiaţii, în ţările din această parte a Europei. De aceea, în decembrie 2017, UNESCO a decis să înscrie mărţişorul pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii, la cererea comună a României, Bulgariei, Republicii Moldova şi a Macedoniei de Nord, cum se numeşte de curând statul cu capitala la Skopje. Fiind vorba de patrimoniul imaterial, nu obiectul numit mărţişor face obiectul acestei înscrieri ci întreaga tradiţie a mărţişorului, în deplina sa bogăţie şi frumuseţe. Titlul poziţiei din listă este bine alcătuit şi se referă la “Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie”. Sunt extrem de frumoase acest tradiţii, foarte diverse în cele patru ţări care au construit dosarul de succes de la UNESCO. Ele sunt evocate şi bine documentate la UNESCO şi în studiile etnografilor din sud-estul Europei.



    Mărţişorul nu are o raportare religioasă, nici la creştinism, nici la altă credinţă. Tradiţiile vin de foarte mult timp, numele de mărţişor vine de la romani iar primăvara este eternă. În ultimul timp, în contextul revalorizării vechilor tradiţii, mărţişorul este tot mai popular şi iubit, ziua de 1 martie fiind o adevărată sărbătoare luminoasă a dragostei, a imaginaţiei şi a speranţei. Regăsim în bucuria mărţişorului căutările fiecăruia dintre noi, atunci când totul în jurul nostru renaşte. Este primăvara când soarele este din nou puternic, când florile colorează pământul, lăsând timp de gândire copacilor. Dar nu foarte mult, ei se înverzesc în curând, în mici explozii de esenţă vitală. Atunci, mărţişorul sau doar şnurul lui alb-roşu este agăţat de ramurile copacului, dându-i speranţa minunatei culori a florilor. Apoi vor dispărea în ploaia de petale delicate care îmbracă pomii, în explozia de lumină colorată a florilor de primăvară.

  • Dragobete – das fast vergessene Fest der Liebe

    Dragobete – das fast vergessene Fest der Liebe

    Am 24. Februar feiern die Rumänen die Liebe. Sie nennen das Fest Dragobete“. Es ist die rumänische Version des Valentinstags. Die Tradition besagt, der Dragobete sei ein Fabelwesen, zur Hälfte Mensch, zur Hälfte Engel. Er sei ein unsterblicher junger Mann, der unsichtbar durch die Welt wandere, so der Ethnologe Simeon Florea.



    Das Dragobete-Fest ist eine Tradition, die früher überall im Land gefeiert wurde. In der Marmarosch markiert das Liebesfest den Frühlingsbeginn, daher auch die Bezeichnung, unter der es hier bekannt ist, nämlich Cap de Primăvară (dt. Frühlingsanfang) oder Dragomir. Dragomir ist eine Gestalt, die die gleichen Eigenschaften wie der Dragobete besitzt, ausgenommen seiner doppelten Natur. Au‎ßerhalb des Karpatenbogens wird der Dragobete als mythisches Wesen dargestellt — mit Menschenkopf und Schafbockbeinen. Es ist eine sehr alte Darstellung, vermutlich thrakischen Ursprungs, die allerdings auch in anderen Weltkulturen vorkommt. Das Dragobete wird am häufigsten am 24. Februar gefeiert, obwohl auch der letzte Februartag sowie der 1. März als mögliche Daten fungierten.



    Anlässlich des Dragobete zogen die jungen Dorfbewohner jedes Jahr ihre festliche Volkstracht an. Sie pflückten magische Pflanzen, die sie das ganze Jahr über aufbewahrten, im Hinblick auf eine vermutliche Heirat. Am gleichen Tag versammelten sich die jungen Frauen und Männer im Dorf und schlossen Blutsbrüderschaften. Das Versprechen galt für das ganze kommende Jahr.



    Das rumänische Dragobete ist eine Alternative zum abendländischen populären Valentinstag. Die Dorfmuseen im Land feiern das Dragobete in traditioneller Weise, wobei sie den Brauch fördern und ihn für die Neugierigen erläutern. Das Dorfmuseum in Bukarest zum Beispiel organisierte heuer ein Sonderprogramm zu diesem Anlass. Anfänglich wurde das Dragobete und seine Bedeutung vorgestellt. Der Schauspieler Alexandru Nicolae Mihai verlieh dem Fabelwesen seine Stimme:



    Am 24. Februar feiern wir hier im Dorfmuseum das Liebesfest, das Dragobete. Das Dragobete wird in der Regel mit dem Gedanken der Versöhnung, der Harmonie gepaart. Junge Frauen und Männer gingen früher bei dieser Gelegenheit zusammen aus, um die ersten Frühlingsblumen zu pflücken. Diese Geste stellt ein pflanzliches Opfer dar — wenn man sich die tiefere Bedeutung der Handlung anschaut. Dadurch war die Heiligkeit und Reinheit der nächstkommenden Zeit gesichert, hie‎ß es. Darüber hinaus hie‎ß es, dass die Vögel sich an diesem Tag ihre Paarungspartner aussuchten. Man sagte, der Vogel, der seinen Partner bis zum Dragobete nicht fände, würde das ganze Jahr allein bleiben. Eine Anmerkung diesbezüglich: Die Zeitspanne, die erwähnt wird, ist ein Jahr, und nicht ein Leben lang. Mit anderen Worten: Hast du es dieses Jahr nicht geschafft, gibt es nächstes Jahr eine neue Chancen.“





    Narcisa Mihai vom Bukarester Dorfmuseum erzählte uns mehr über die üblichen Dragobete-Zauberformeln:



    In Zusammenhang mit dem Dragobete gibt es sehr viele Traditionen. Vor dem Fest mussten sich die jungen Damen, die Schneeglöckchen pflücken gingen, vergewissern, dass die Männer, die sie mochten, auch etwas für sie empfanden. Daher mussten sie bestimmte Zauberworte dienstags und donnerstags aussprechen. Sie mussten also einen Liebeszauber aufsagen. Für ein komplettes Ritual brauchten sie Salz, Honig und »Feenwasser«. Salz und Honig findet sich in jedem Haushalt, wo war aber das Feenwasser zu finden ? Das Feenwasser wurde den letzten schmelzenden Schneeflecken in den Bergen und Wäldern entnommen. Es wurde mit gro‎ßer Sorgfalt, ebenso wie das Weihwasser, gelagert und für den Liebeszauber aufgehoben. Salz und Honig wurden in einen Topf gegeben und auf den Herd gestellt. Sobald das Gebräu zu brutzeln und zu zischen anfing, gab man Feenwasser dazu, um den Mix zu löschen. Das Mädchen, dem der Liebeszauber galt, musste nackt vor einer Ikone stehen. Es wurde mit dem magischen Trunk bespritzt, dabei wurde auch der Zauberspruch aufgesagt. Damit die beschworene Liebesbeziehung hielt, musste das Mädchen keine Kleider tragen. Denn falls das Feenwasser auf die Kleider gelangt wäre, so wäre die Liebe nicht nachhaltig, sondern vergänglich gewesen.“




    Das Dragobete lie‎ß die jungen Frauen von ihrer gro‎ßen Liebe träumen, so Narcisa Mihai:



    Das Ritual, das das Aufsagen des Zauberspruchs und das Zauberwasser voraussetzt, garantierte anscheinend den jungen Damen die Begegnung mit dem Traummann. Doch falls die Begegnung nicht in dem Jahr stattfand, war es nicht schlimm. Der Zauberspruch konnte auch im nächsten Jahr versucht werden. Doch häufig blieben die jungen Paare, die im Frühjahr gemeinsam Blumen pflückten, zusammen. Und bis zum Herbst waren sie meistens auch verheiratet. Selbstverständlich gibt es Traditionen, die auch die verheirateten Frauen einhalten müssen, damit die Liebe hält. Es hei‎ßt, die Ehemänner dürfen ihre Ehefrauen zu Dragobete nicht ärgern, sonst haben sie Pech das ganze Jahr über.“




    Und es gibt auch noch andere Bräuche, die mit dem Dragobete in Verbindung gebracht werden. Zum Beispiel müssen die Frauen einen jungen, netten Mann berühren — einen anderen als den Ehepartner –, um Glück während des Jahres zu haben und geliebt zu werden. Die Liebe frisch Vermählter wird bei dieser Gelegenheit auch in verschiedener Weise zur Probe gestellt. Zum Beispiel werden zwei Nüsse ins Feuer gelegt. Wenn sie ruhig knistern, wird sich die Liebe zu einer entspannten Beziehung entwickeln. Wenn sie mit gro‎ßem Krach aufplatzen und aus der Glut geschleudert werden, soll es eine schwierige Liebesbeziehung werden. Eine andere Tradition besagt: Wer seinem Partner am Dragobete-Tag auf den Fu‎ß tritt, wird die dominante Rolle in der Beziehung einnehmen.



    Ob nun Valentinstag oder Dragobete-Fest: Hauptsache, die Liebe wird gefeiert!

  • De Dragobete

    De Dragobete

    În credinţa populară românească
    Dragobetele este o fiinţă, parte omenească şi parte îngerească, un june frumos
    şi nemuritor, care umblă în lume ca şi Sântoaderii şi Rusalcele, dar pe care
    oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme şi
    fărădelegi, potrivit definiţiei date de etnologul Simeon Florea Marian. Dragobetele
    este cunoscut în toată ţara. În Maramureş, poartă denumirea de Cap de Primăvară
    sau de Dragomir, un personaj care preia toate atributele Dragobetelui, mai
    puţin dubla sa natură, zoomorfă şi antropomorfă. În exteriorul arcului carpatic, Dragobetele, ca
    personaj mitic, este reprezentat cu cap de om şi picioare de berbec, o
    reprezentare foarte veche, de origine tracică, dar care se regăseşte şi în alte
    mitologii ale lumii. Există trei date consemnate pentru sărbătorirea
    Dragobetelui. Dar 24 februarie este cel mai des întâlnită, precum şi ultima zi
    a lunii sau 1 martie.


    În fiecare an, de Dragobete, tinerii din satele româneşti se îmbrăcau de
    sărbătoare şi culegeau plante magice, pe care le păstrau pe tot parcursul
    anului, în vederea căsătoriei. De asemenea, cetele de flăcăi şi de tinere fete
    îşi făceau în această zi jurăminte de cruce, devenind astfel fraţi şi surori
    pentru tot restul anului.


    Şi astăzi, ca răspuns la mult-mediatizata sărbătoare occidentală de
    St.Valentine’s, Muzeele satului din ţară sărbătoresc Dragobetele tradiţional,
    promovând obiceiul şi explicându-l şi ilustrându-l pentru curioşi. Astfel, anul
    acesta, pe 24 februarie, Muzeul Naţional al Satului, Dimitrie Gusti, din
    Bucureşti şi-a primit oaspeţii cu un program special. Pentru început a fost
    prezentat Dragobetele şi semnificaţia lui. A dat glas poveştii acestui personaj
    mitic, actorul Alexandru Nicolae Mhai: Pe 24 februarie sărbătorim aici, la
    Muzeul satului, Dragobetele. Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români sau
    Dragobete pupă fete. Dragobetele este asociat cu o conciliere, când tinerii
    fete şi feciori plecau să culeagă împreună primele flori răsărite de sub
    zăpadă. Acest cules este în semnificaţiile lui adânci un sacrificiu vegetal
    care urma să asigure garanţia sacralităţii şi purităţii perioadei ce urma.
    Totodată de această dată are loc ceea ce se numeşte logodiciul păsărilor. Se
    spune că pasărea care nu îşi află perechea până de Dragobete, va rămâne singură
    tot anul. De remarcat limita temporară cât funcţionează perioada însingurării:
    un an şi nu întreaga viaţă. Adică dacă n-ai reuşit anul ăsta, cine ştie, poate
    reuşeşti la anul.


    Narcisa Mihai a dat glas poveştii descântecului de Dragobete: Sunt foarte multe tradiţii de Dragobete. Înainte de Dragobete,
    tinerele fete trebuia să se asigure că atunci când mergeau la cules de ghiocei
    şi viorele erau plăcute de cei pe care îi plăceau şi ele. De aceea, trebuia să
    facă nişte descântece marţea şi joia. Nu orice fel de descântece, ci nişte descântece
    de dragoste. Pentru aceasta aveau nevoie de sare, miere şi apa zânelor. Sare
    şi miere avem cu toţii prin gospodărie, de unde luăm apa zânelor? Apa zânelor
    este apa care se obţinea prin topirea ultimelor urme de zăpadă de prin păduri,
    dealuri şi pe unde erau aşezate localităţile, se păstra ca Aghiasma (apă
    sfinţită în timpul Liturghiei, în ritul Ortodox) aproape, cu mare grijă,
    special pentru aceste descântece. Se puneau într-un vas sare şi miere şi, când
    începeau să sfârâie şi să trosnească, era stins amestecul cu apa zânelor, după
    care fata care voia să fie descântată trebuia să stea goală în faţa icoanei, să
    fie stropită din cap până în picioare cu această apă şi în acelaşi timp
    persoana care făcea descântecul să rostească nişte vorbe. Trebuia să fie
    dezbrăcată ca dragostea să fie trainică, să nu fie trecătoare. Dacă se stropeau
    hainele cu apa aceasta nu ţinea dragostea, aşa că trebuia să fie stropită
    persoana dezbrăcată.


    După ce a interpretat un descântec de Dragobete, Narcisa Mihai a adăugat: Descântecul acesta spus şi însoţit de apa aceea magică, se pare că
    asigura tinerelor fete, de Dragobete, întâlnirea cu băiatul iubit. Într-adevăr,
    dacă nu se nimerea băiatul pe care îl plăceai, nu era o problemă, mai încercai
    descântecul şi anul următor. Însă, de cele mai multe ori, la petrecerile de
    Dragobete, tinerii care culegeau flori împreună şi formau perechi, până în
    toamnă, după Cârstovul viilor, se căsătoreau. Tinerele soţii nu dormeau ele
    prea liniştite, că dragostea cum apare poate să şi dispară şi atunci trebuie să
    te asiguri că în fiecare an de Dragobete, respecţi alte tradiţii, de data
    aceasta pentru femeile căsătorite, pentru ca dragostea să ţină mult şi bine. Se
    spune că în ziua de Dragobete orice soţ trebuie să nu supere soţia ca să nu
    aibă chinion tot anul.



    De asemenea, femeile trebuia să atingă un domn
    drăguţ, altul decât soţul, pentru ca să le meargă bine tot anul. Pentru ca
    tinerii căsătoriţi să ştie cum le va merge dragostea, se puneau două nuci cu
    numele celor doi pe jar şi dacă sfârâiau liniştit, relaţia era una liniştită,
    iar dacă pocneau şi săreau de pe jar, era dragoste cu năbădăi. Nu au lipsit
    din povestea de Dragobete nici ansamblul Fluierașilor de la Dobrotești, care au
    doinit, ca prin partea locului.

  • Dragobete

    Dragobete

    According to Romanian tradition,
    Dragobete is a ‘living human being, half man half angel’, a young man, handsome
    and immortal. He freely roams the world but people cannot see him because of
    their sinfulness and lawlessness, ethnologist Simeon Florea Marian explains.
    This folk character is known all over the country. In Maramures, northern
    Romania, he is also known as Early Spring or Dragomir, a character with a
    double nature, anthropomorphic and zoomorphic. Outside the Carpathian arch, he
    has an ancient Thracian representation, which can also be found in other
    cultures, as a man standing on ram’s legs. There are several dates for the
    observation of this holiday, but February 24 is the most common.


    Every year on this holiday, young
    people from Romanian villages wearing their Sunday’s best go out picking magic herbs,
    which they must keep all throughout the year as the common belief was that
    these herbs would help them find their future wives. Groups of young peasants,
    boys and girls would take oaths on this occasion pledging to be loyal to one
    another, forming some sorts of brotherhoods.


    In response to the similar
    media-hyped Western holiday, St. Valentine’s, village museums all over the country
    are celebrating the traditional Dragobete, promoting and explaining this custom
    to all those willing to learn more about it. The Dimitrie Gusti Village Museum
    in Bucharest has this year welcomed visitors with a special programme meant to
    illustrate this holiday and its significance. Here is more on this traditional
    holiday from actor Alexandru Nicolae Mihai.


    On February 24 we celebrate here, at the
    Village Museum, Dragobete, a traditional love holiday in Romania. This holiday
    is associated with a process of conciliation when boys and girls went together
    to pick the first flowers of spring. The gesture had a special significance
    being some sort of a vegetal sacrifice, which was supposed to guarantee the
    purity and sacredness of the period to come. According to another tradition,
    the holiday marked the beginning of the mating period for birds and it was
    believed that if a bird was unable to find its mate until this time, it was
    doomed to stay single for the rest of the year. Worth noting is the given
    timeline, a year and not the entire life, which means that it may get another
    shot next year.


    Narcisa Mihai tells us the story of
    the Dragobete spell:


    There are lots of customs related to Dragobete. Prior to this
    celebration, young girls had to make sure that when they went picking snowdrops
    and violas, the boys they liked would like them back. So they had to cast some
    special love spells on Tuesdays and Thursdays. For this, they needed salt,
    honey and ‘fairy water’. Now salt and honey are things we all have at home, but
    where are we to find this ‘fairy water’? This is water obtained by melting the
    last snow in the forests, hills and around villages. It was treasured just like
    holy water and kept especially for these spells. In a bowl over fire, girls
    would put honey and salt, and when they started crackling this fairy water
    would be added. Then, the girl on which the spell was performed had to stand in
    front of an icon, undressed, and this mixture would be sprinkled all over her
    while the one casting the spell would say some magic words. The girl was
    supposed to be naked so that love would be long-lasting, rather than shallow.
    If she kept her clothes on, the water would be sprinkled on the clothes and love
    would be short-lived.


    After performing a Dragobete spell
    for us, Narcisa Mihai added:


    This spell, together with the magic
    water, was believed to make sure that on the day of Dragobete young girls would
    meet their beloved. If they did not get the boy they liked, there was no
    problem, they would try the spell the following year as well. But most of the
    time, at the Dragobete parties, the young men and women who would pair up to
    pick flowers would end up marrying by autumn. Young wives did not have a quiet
    night either, because love may disappear just as quickly as it emerges. So
    every year they had to make sure that on Dragobete they respected separate
    customs, created specifically for married women, to make sure that their love
    would be long lasting. They say that on the day of Dragobete, husbands must not
    upset their wives, otherwise they would be unlucky the entire year.


    Women were also supposed to touch a
    nice gentleman, other than their husband, and this was believed to help them
    have a good year. For newlyweds to find out how their relationship would
    progress, 2 nuts with their names written on them would be placed over the
    embers, and if they sizzled quietly, they were destined to have a peaceful
    marriage. If the nuts crackled and bounced over the embers, they were supposed
    to have a troubled, love-hate relationship.


    The Dragobete event also included a
    performance by a traditional music ensemble, Fluierașii de la Dobrotești, who
    played love and longing tunes from their native region.






  • Dragobete

    Dragobete

    According to Romanian tradition,
    Dragobete is a ‘living human being, half man half angel’, a young man, handsome
    and immortal. He freely roams the world but people cannot see him because of
    their sinfulness and lawlessness, ethnologist Simeon Florea Marian explains.
    This folk character is known all over the country. In Maramures, northern
    Romania, he is also known as Early Spring or Dragomir, a character with a
    double nature, anthropomorphic and zoomorphic. Outside the Carpathian arch, he
    has an ancient Thracian representation, which can also be found in other
    cultures, as a man standing on ram’s legs. There are several dates for the
    observation of this holiday, but February 24 is the most common.


    Every year on this holiday, young
    people from Romanian villages wearing their Sunday’s best go out picking magic herbs,
    which they must keep all throughout the year as the common belief was that
    these herbs would help them find their future wives. Groups of young peasants,
    boys and girls would take oaths on this occasion pledging to be loyal to one
    another, forming some sorts of brotherhoods.


    In response to the similar
    media-hyped Western holiday, St. Valentine’s, village museums all over the country
    are celebrating the traditional Dragobete, promoting and explaining this custom
    to all those willing to learn more about it. The Dimitrie Gusti Village Museum
    in Bucharest has this year welcomed visitors with a special programme meant to
    illustrate this holiday and its significance. Here is more on this traditional
    holiday from actor Alexandru Nicolae Mihai.


    On February 24 we celebrate here, at the
    Village Museum, Dragobete, a traditional love holiday in Romania. This holiday
    is associated with a process of conciliation when boys and girls went together
    to pick the first flowers of spring. The gesture had a special significance
    being some sort of a vegetal sacrifice, which was supposed to guarantee the
    purity and sacredness of the period to come. According to another tradition,
    the holiday marked the beginning of the mating period for birds and it was
    believed that if a bird was unable to find its mate until this time, it was
    doomed to stay single for the rest of the year. Worth noting is the given
    timeline, a year and not the entire life, which means that it may get another
    shot next year.


    Narcisa Mihai tells us the story of
    the Dragobete spell:


    There are lots of customs related to Dragobete. Prior to this
    celebration, young girls had to make sure that when they went picking snowdrops
    and violas, the boys they liked would like them back. So they had to cast some
    special love spells on Tuesdays and Thursdays. For this, they needed salt,
    honey and ‘fairy water’. Now salt and honey are things we all have at home, but
    where are we to find this ‘fairy water’? This is water obtained by melting the
    last snow in the forests, hills and around villages. It was treasured just like
    holy water and kept especially for these spells. In a bowl over fire, girls
    would put honey and salt, and when they started crackling this fairy water
    would be added. Then, the girl on which the spell was performed had to stand in
    front of an icon, undressed, and this mixture would be sprinkled all over her
    while the one casting the spell would say some magic words. The girl was
    supposed to be naked so that love would be long-lasting, rather than shallow.
    If she kept her clothes on, the water would be sprinkled on the clothes and love
    would be short-lived.


    After performing a Dragobete spell
    for us, Narcisa Mihai added:


    This spell, together with the magic
    water, was believed to make sure that on the day of Dragobete young girls would
    meet their beloved. If they did not get the boy they liked, there was no
    problem, they would try the spell the following year as well. But most of the
    time, at the Dragobete parties, the young men and women who would pair up to
    pick flowers would end up marrying by autumn. Young wives did not have a quiet
    night either, because love may disappear just as quickly as it emerges. So
    every year they had to make sure that on Dragobete they respected separate
    customs, created specifically for married women, to make sure that their love
    would be long lasting. They say that on the day of Dragobete, husbands must not
    upset their wives, otherwise they would be unlucky the entire year.


    Women were also supposed to touch a
    nice gentleman, other than their husband, and this was believed to help them
    have a good year. For newlyweds to find out how their relationship would
    progress, 2 nuts with their names written on them would be placed over the
    embers, and if they sizzled quietly, they were destined to have a peaceful
    marriage. If the nuts crackled and bounced over the embers, they were supposed
    to have a troubled, love-hate relationship.


    The Dragobete event also included a
    performance by a traditional music ensemble, Fluierașii de la Dobrotești, who
    played love and longing tunes from their native region.






  • Dragobetele sărută fetele – concert folcloric la Sala Radio

    Dragobetele sărută fetele – concert folcloric la Sala Radio

    Duminică, 17 februarie (ora 17:00), îndrăgostiţii de toate vârstele sunt invitaţi la Sala Radio la tradiţionalul concert de Dragobete, oferit în fiecare an în luna februarie de Orchestra de Muzică Populară Radio.

    Numeroasele legende şi tradiţii legate de sărbătoarea dragostei la români se pierd în negura timpului. Marcată pe 24 februarie – în aceeaşi perioada a anului ca Valentine’s Day, versiunea importată din Europa de Vest a zilei îndrăgostiţilor, sărbătoarea autohtonă dedicată dragostei este, la bază, strâns legată de venirea primăverii, de fertilitate şi de renaşterea naturii. Miturile diverse legate de personajul Dragobete în sine îl fac să fie în imaginaţia populară o fiinţă inedită, parte omenească şi parte îngerească, june frumos şi nemuritor, considerat în vechi legende româneşti ca fiu al Babei Dochia.

    Sub bagheta dirijorului Adrian Grigoraş concertul prezentat de Orchestra de Muzică Populară Radio sub titlul Dragobetele sărută fetele va fi susţinut de tineri artişti şi cupluri deja cunoscute ale scenei folclorice româneşti: Victoriţa Lăcătuşu, Ion Drăgan, Mihaela Istrate, Ciprian Istrate, Ionela Stăncioi, Adrian Belu, Izabela Tomiţa, Gabriel Popescu, Stana Stepanescu, Boji Ciobotin, Andra Ioana Matei, Nicu Mâţă, Narcisa Băleanu, Alin Rusu, Ştefania Narenji, Daniel Turică, Georgiana Aurică, Gabriel Lungu.

    Evenimentul este prezentat de Miruna Ionescu şi Georgel Nucă.

    Un concert Radio România. Coproducător Televiziunea Favorit.

    Biletele la concertele Orchestrelor şi Corurilor Radio se pot achiziţiona online prin reţeaua www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate bilete.ro şi la Casa de bilete a Sălii Radio.

    Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro.

  • Dragobeti

    Dragobeti

    Tu ahurhită nu șteam ici ţiva, niţi di Sâmtul Valentin, niti di Dragobete. Deapoa alănci primlu, sâmtul a vrearilʹei și, maxus, a arisearilʹei, sum turlia cabaia laică a născăntor practiţ comerciali și di marketing dit nai cama avdzătili. Ti sâmtul cari deadi numa ti dzuua a arisiţlor să știu dipu puțăni lucri exacte și multi detalii alătusiti, cari spun ti ma mulță sămţă cu aestă numă. Un di elʹi, tru chirolu a amirălui Claudiu al ll-lea, oficia ncurunări a soldațlor romanʹi, după ti împăratlu nu lă avea data izini, cali, duchindalui că militarlʹii ncurunaț nu eara ahătu interesaț di imnaticlu a multilor și a nibitisitilor campanii. Cadealihea easti că romanʹilʹi avea un repertoriu avut di tradiții și practiţ cari celebra renașterea a fisilʹei și a ducherlor tu ahurhită di primveară, prit şcurtu. Tru 1537, văsilʹelu Henric al VIII-lea apufuseaşti sărbăturisearea ti Dzua a Arisiţlor tu 4 di scurtu.



    Tru 1969, papa Paul al-Vl-lea curmă sărbătorirea a Sâmtului Valentin tu 14 di scurtu, di furnʹia a ambiguitățlor nutrindalui biografia a sâmtului. Tora, tru aestă dzuă, catolicii îlʹi sărbăturisescu pi Chiril și Metodiu, călugărlʹii slavi cari adrară alfabetlu glagolitic dit cari s-agiumsi la alfabetlu slav, ufilosit di ruși, vărgari și sârghi. Ortodocșii, cari suntu borgi pănă di mardzină a tailor doi sămtă, îlʹi sărbătorescu tu 11 di mai. Ună dzua diferită di prăznuiri au ortodocșilʹi și tră Sâmtul Valentin. Ase, pi 30 di alunar, tru calendarlu ortodoxu, easti adus aminti Sâmtul Mucenic Valentin, episcoplu ali Umbrie. Fu martirizat tru anlu 273, tru chirolu a amirălui Marc Aureliu, deadun cu trei dit discipolii a lui. Ună parte dit moaștili a aistui Sâmtu Valentin fură donate a băsearicălʹei Dilea Nouă dit București di cătră Episcopia dit Terni, tru anlu 2005.



    După ună scurtă perioadă di entuziasm mplin di ininʹioari lila și multi dhoară, românʹilʹi ș-adusiră aminti di Dragobete, un personaj nilimbid dedicat acutotalui a arisiţlor și a muşeatilor sentimente ţi ălʹi stăpuescu. Nu easti ici un sâmtu, di calendar ică nu, că, ş-ma multu, yine dit chirolu pre-creștinu. Etimologia pari snă da ma multi explicații, multi ligate di sărbători religioase, crăștini ică păngâne, a meslui şcurtu. Tutunăoară, Dragobetele easti și personificat, lʹia tăpărli a unui tinir muşeat, hilʹili a unui altu personaj legendar ni-creștin, Baba Dochia, atea di la cari nchisescu legendile.



    Data di 24 di şcurtu easti unanim lugursită momentul tră sărbăturisearea a Dragobetilui. Atumţea, ficiorlʹi și featile, nviscuţ di sărbătoari, căfta lilici di primveară pritu câmpuri și prit păduri. Tu turnată, ficiorlʹi alăga după featele ti li arisea și, ma s-li acăţa, avea izini sli başi. Easti momentul anda samintă expresia “Dragobetili başi featele!”, numa a unui concertu di tradiție și cu tradiții a orchestrălʹei di muzică populară a Radio România. Aesti și multi alte adeţ di Dragobete fură reactivate tru anʹilʹ dit soni, cu multă harauă tră tradițiile naționale. Di ună parte, easti ună reacție la manifestărli kitsch ali Valentines Day, tru cari tinirili bărnuri nu mata s-vedu, și un interes ahoryea tra xanamintarea a tradițiilor ti li ari populu işisi, aduţearea a lor tru actualitate și, fără di altă, ănavutarea a seamniloru tră aită sărbătoari.



    Dupu tamam ună săptămână, la 1 di martu, românii sărbătorescu Marțul, ună tradiție cu evidenti arădăţinʹi romane pi cari u andămusimu pe un areal balcanic multu ma largu. Cara Dragobetele nyeadză interesul și discuțiile cata di un deceniu, Marțul, nʹica amuletă cu un șingiru tru doauă hromi, alba și aroși, easti ună prezență multu ma veaclʹe tru tradițiile yii a românʹilor. Easti ună tradiție cadealihea pri-criștină dedicată, tut aşe, ti xanaanyearea a fisilʹei după ună iarnă greauă. Tru prota thesi suntu tinirlʹi, atelʹI ţi au yinitlu dininti, și cari, primveara snvescu ti sărbătoare și ahurhescu sărbătoarea a banălʹei.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • February 24, 2017

    February 24, 2017

    BECHTEL – The contract for building the 415-km long Transylvania-Bors highway, awarded by the Romanian Government led by Adrian Nastase to the American group Becthel in 2003, caused the Romanian state budget 526 million euros in damages, according to a Finance Ministry report from December 2016. The contract had an initial value of 2.2 billion euros and the highway should have been completed in 2012. However, works on the highway were delayed and the contract was modified with several addendums. The Romanian Government cancelled the contract in 2013 after paying some 1.2 billion euros to Bechtel. The American group only finalized a 52-km segment of the highway. The Finance Ministry says that the Romanian National Highways Company is to blame for the situation, for having signed the contract, the addendums and for paying penalties of 37 million euros to Bechtel. The National Highways Company disagrees with the Finance Ministry and has taken the case to Court.




    DRAGOBETE Dragobete is the Romanian celebration of love, marked every year on February 24. This special day will be celebrated all over the country with a series of music concerts and theatre performances. Also, the capital city is hosting the first edition of a special event dubbed Bucharest, the capital of love held in the University Square from February 24 to March 8. The event’s programme includes, alongside concerts and shows, a March amulet fair. The March amulet is the central element of a unique Romanian tradition, according to which on March 1st men offer women small items tied with red and white strings, in celebration of spring and love.




    LAWS — Romanian President Klaus Iohannis on Friday promulgated two laws passed by the Chamber of Deputies early this week, through which the government’s controversial emergency decree 13 was repealed. We remind you that the government’s move to change the criminal law by an emergency ordinance brought hundreds of thousands of Romanians into the streets. The anti-government protests started on January 31, when decree no. 13 was passed, and have continued daily ever since, even after it was repealed by means of decree no. 14.




    US – The United States’ commitment to Romania will not change, irrespective of how the relationship between Washington and Moscow unfolds, Deputy Assistant Secretary for European and Eurasian Affairs, Hoyt Brian Yee has recently told the students of the University of Constanta. Hoyt Brian Yee spoke to the students at the university in the Black Sea city of Constanta about the importance of the Romanian-American Strategic Partnership and hailed Romanian troops’ participation in NATO missions across the world. The American official pointed out that the recent deployment of 500 troops at he Mihail Kogalniceanu military base near Constanta is proof of his country’s commitment to maintaining stability in the area.




    MOLDOVA – The Prime Minister of the Republic of Moldova, the pro-western Pavel Filip and the NATO Secretary General Jens Stoltenberg discussed over the phone about the measures that would facilitate the opening of a NATO liaison office in Chisinau. According to Radio Romania’s correspondent in Chisianu, Filip gave assurances that his government would grant all its support for the good functioning of the NATO office. In turn, Stoltenberg said that procedures for the accreditation of the head of the NATO office in Chisinau would be initiated the following month. The talks between the Moldovan and NATO officials were held against the background of Moldovan President Igor Dodon’s reluctance to the idea of his country hosting a NATO office.




    EU – Leaders of four central European countries, the Czech Republic, Hungary, Poland and Slovakia, will meet in Warsaw next week to urge the EU to act against food companies which put inferior ingredients in branded products destined for sale in poorer member states, Reuters reports. Consumer groups and governments have complained that some foodmakers use cheaper ingredients in products for central and Eastern Europe than in identically branded goods to be sold in western countries. In Romania, consumer protection associations and several MPs have denounced the lack of EU laws in this respect and filed a complaint with the European Commission.


    (Translated by Elena Enache)


  • Dragobete, la fête de l’amour

    Dragobete, la fête de l’amour

    Célébrée le 24 février, « Dragobete » est une des fêtes roumaines du printemps les plus connues et les plus attendues. C’est la fête roumaine des amoureux. Depuis que la Roumanie a importé la Saint Valentin et toutes ses couleurs américaines, un véritable mouvement en faveur des coutumes autochtones est né, aidant la fête de Dragobete à récupérer la place perdue.

    Mais quelle est la signification profonde de cette tradition roumaine ? Pour nous en parler, nous avons invité au micro Delia Suiogan, ethnologue à l’Université du Nord de Baia Mare: «Dragobete est la fête qui marque le début du printemps. En fait, elle marque la séparation d’avec l’hiver. Les gens savaient qu’à compter du 24 février l’hiver perdait sa force. Pour marquer ce passage, ils laissaient les oiseaux l’annoncer. C’est pourquoi, le jour de Dragobete était aussi appelé le Jour des Oiseaux. C’est à compter de ce jour-là que les oiseaux commencent à construire leurs nids et à pondre leurs premiers œufs. C’est aussi le jour où tous les oiseaux commencent à chanter. Désormais, rien ne peut arrêter le printemps. Par ailleurs, ces dernières années, vu ce désir de faire une parallèle entre la Saint Valentin et la fête de Dragobete, on commence à l’appeler aussi la fête roumaine de l’amour.»

    Malheureusement, trop peu de jeunes connaissent de nos jours la vraie signification de la fête de Dragobete, la réduisant aux mêmes symboles que la Saint Valentin : fleurs, chocolats, déclarations d’amour, sorties au restaurant. Delia Suiogan explique : «J’aimerais leur faire comprendre que ce n’est pas une fête de l’amour dans le sens profane du mot, de l’amour célébré par des cadeaux et des mariages. C’est le jour où l’on commence à chercher sa moitié, son âme sœur. En suivant l’exemple des oiseaux, l’homme commence à chercher sa moitié, son partenaire de vie. Certains villages gardent toujours de très beaux rituels de Dragobete : les jeunes sortent dans les champs ou dans les forêts pour cueillir des fraises des bois. S’ils en trouvent le jour de Dragobete, c’est un présage de bon augure pour toute l’année. De même pour les premières fleurs : perce-neiges ou violettes. Garçons et filles offrent ces fleurs les uns aux autres. Les petits bouquets symbolisent l’acceptation de l’autre comme possible âme sœur. »

    Vous vous demandez sans doute d’où vient le nom de cette fête. Dans la tradition roumaine, Dragobete est un personnage mythologique, qui ressemble à Eros ou Cupidon. Dans certaines légendes, Dragobete est le fils d’une veille femme, Dochia. C’est un beau jeune homme immortel, gardien de l’amour. Delia Suiogan raconte: « Dragobete est un très beau personnage de la mythologie traditionnelle. Il est connu en tant que fils de la vieille Dochia notamment à l’extérieur de la courbure des Carpates. En Transylvanie et au Banat on l’appelle Dragomir. En fait, une multitude de légendes et de très beaux contes circulant à l’intérieur de la Courbure des Carpates tournent autour de ce demi-dieu de la nature, Dragomir. »

    Selon les ethnologues, Dragobete est une fête très ancienne, aux racines daces. Oubliée pendant un certain temps, elle commence à regagner du terrain, aidée aussi par un côté commercial sans précédant. (Trad. Valentina Beleavski)

  • Tradiciones rumanas: la fiesta de Dragobete

    Tradiciones rumanas: la fiesta de Dragobete

    Después de haber celebrado, el pasado 14 de febrero, el Día de San Valentín, una fiesta prestada o digamos importada a Rumanía, que tiene su origen en EE.UU. y ha llegado a ser una fiesta muy popular en muchos países del mundo, ahora le toca el turno a la fiesta rumana del amor, el tradicional Día de Dragobete. Es celebrado en Rumanía en el 24 de febrero de cada año. El Dragobete es el equivalente rumano del Día de San Valentín. ¿Qué podría ser más bonito que un día especial en el que confesamos el amor a nuestras personas amadas?



    Dragobete es un personaje mitológico, es el hijo de Baba Dochia, una anciana que en la tradición popular rumana se identifica con el invierno. Hay varias leyendas antiguas, según las cuales cuando Dragobete nace, comienza la primavera y el ciclo de la fecundidad en la tierra y entre los seres humanos.

    En la tradición rumana, el día 24 de febrero se llama también “el día en que los pájaros se enamoran”. La gente de las aldeas cuidaba en ese día de todos sus pájaros, pero también de los pájaros del cielo. En ese día no se sacrificaba ningún animal, porque el sacrificio venía en contradicción con la celebración de la vida, de la primavera y del amor.



    Dragobete es considerado el dios de la juventud y el patrón del amor. Se identifica con otro personaje mítico del panteón rumano: el Veloz, hermoso muchacho que vuelve locas a las chicas, razón por la cual la Santa Vírgen María lo transformó en una planta de amor que lleva su nombre.

    El día de Dragobete, las chicas recogen las últimas huellas de nieve, llamada “zăpada zânelor, la nieve de las hadas”, y el agua que resulta de esa nieve es usada a lo largo del año para el embellecimiento y para fórmulas mágicas de amor , según un antiguo rito de origen pagano.


    Las leyendas hablan de Dragobete como una entidad mitológica similar a los dioses Eros o Cúpido. Una de las teorías dice que el nombre de Dragobete proviene de las palabras dacas trago-macho cabrio y bete- piernas. El cabrio simboliza la fecundidad y el poder de procreación. Otros creen que el nombre significaba en el eslavo antiguo, dragu bitti, o ser amado.

    Otra tradición popular cuenta que vestidos en trajes de fiesta, los chicos y las chicas se daban cita delante de la iglesia del pueblo y partían hacia los valles y los bosques, para buscar las primeras flores de primavera. Los jóvenes recogían campanillas y violetas para guardarlas hasta la fiesta de Sanziene en verano, cuando tiraban las flores al río.


    En algunas zonas del sur de Rumanía, las chicas regresan al pueblo corriendo, seguidas de los chicos que se han enamorado de ellas. Si el muchacho es lo bastante rápido para llegar a la chica amada, y él le gusta también a ella, se besan delante de todo el mundo. Ese beso significa el compromiso de los dos por un año. Por esta razón, en los pueblos sigue circulando el dicho Dragobetele saruta fetele — Dragobete besa a las chicas.


    Las mujeres casadas solían tocar a un hombre de otro pueblo para ser cariñosas con su marido durante todo el año.

    En la actualidad, la fiesta de Dragobete, estos rituales de buscar pareja, de cortejo, al igual que otros similares existentes en otras culturas, han dejado de tener su sentido original, pero los rumanos intentamos mantener viva esta celebración como costumbre o tradición folclórica de nuestro pueblo. Si tu pareja es rumano o rumana: ¡no olvides el 24 de febrero!






  • Cadouri de Dragobete şi mărţişoare, de la GAUDEAMUS Radio România de la Craiova!

    Cadouri de Dragobete şi mărţişoare, de la GAUDEAMUS Radio România de la Craiova!

    Ediţia aniversară a Târgului GAUDEAMUS Radio România de la Craiova, organizată de Centrul Cultural Media Radio România şi Radio România Oltenia Craiova, va avea loc în perioada 24 – 28 februarie şi va fi găzduită de foaierul Teatrului Naţional Marin Sorescu. Şi în acest an, Târgul GAUDEAMUS Radio România de la Craiova se anunţă drept principalul punct de atracţie pentru cei care doresc să ofere celor dragi cadouri cât mai originale şi mărţişoare de păstrat o viaţă.

    Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc miercuri, 24 februarie, la ora 12.00, şi va fi transmisă în direct (on air şi online) în întreaga ţară, prin reţeaua Radio România Regional. Programul de vizitare a târgului este următorul: de miercuri până sâmbătă între orele 10.00 şi 18.00 şi duminică între orele 10.00 şi 15.00. Intrarea este liberă pentru toate categoriile de public. Preşedintele de onoare al Târgului GAUDEAMUS Radio România Craiova 2016 va fi domnul Gabriel Coşoveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova.
    Cea de a XV-a ediţie a Târgului GAUDEAMUS Radio România de la Craiova stă sub semnul surprizelor:
    Miercuri, 24 februarie, înainte de deschiderea oficială a târgului, oriunde aţi fi pe traseul Radio România Oltenia Craiova (str. Ştirbei Vodă) – Teatrul Naţional Marin Sorescu, via Centrul Vechi, vă invităm să vă alăturaţi lanţului uman ce susține și promovează lectura: circa 2.000 de persoane – elevi, cadre didactice, angajaţi ai instituţiilor culturale din Craiova şi (de ce nu?) trecători – vor forma un șir de susținători şi îşi vor înmâna o carte simbol care va ajunge la Târgul GAUDEAMUS RADIO ROMÂNIA.
    Evenimentul, iniţiat şi organizat de Radio România Oltenia Craiova, se doreşte a fi o manifestare publică de susţinere a cărţii şi de stârnire a interesului pentru lectură, în special în rândul tinerilor, la care sunt invitaţi să participe toţi cei care împărtăşesc aceste valori.
    Vino la târg cu partenerul(a), caută panoul-inimă şi fotografiază-te! Postează fotografia pe pagina de Facebook a Radio România Oltenia Craiova şi poţi câştiga 500 de lei, să sărbătoreşti Dragobetele cu jumătatea ta. Radio România Oltenia Craiova va oferi acest premiu cuplului a cărei fotografie va aduna cel mai mare număr de like-uri. Regulamentul concursului este disponibil pe www.radiocraiova.ro.
    În fiecare zi, câţiva dintre vizitatori vor pleca de la târg cu câte un volum cadou, oferit de către unul dintre expozanţi. Cine vor fi norocoşii vizaţi, vom afla, zilnic, pe parcursul târgului.
    Tombola GAUDEAMUS, cu premii extrem de atractive: un LCD, un DVD-player şi un tablou, oferite de Lions Club Craiova, un sistem audio oferit de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Craiova şi o tabletă, oferită de Rotary Club Craiova. Tombola se derulează pe baza buletinelor de Vot al Publicului, iar tragerea la sorţi a câştigătorilor va avea loc sâmbătă, 27 februarie, la ora 17.45.
    Expoziţia Craiova în imagini, unde veţi putea admira lucrări realizate în cadrul a trei ediții ale Taberei de Artă Plastică Ilinca Butucea (2013, 2014, 2015), desfășurate sub genericul Mișcarea sufletească de toamnă de la Craiova, la care au participat artiști plastici cu expoziții în țară și străinătate. Vernisajul expoziţiei, organizată de Casa de Modă Ilinca, va avea loc joi, 25 februarie, la ora 17.00.
    Gaudeamus Craiova 2016, repere statistice:
    – 64 de expozanţi reuniţi în 40 de standuri, reprezentând principalele categorii active pe piaţa de carte şi educaţiedin România – edituri, agenţii de difuzare de carte şi produse multimedia, instituţii de învăţământ, edituri străine reprezentate de către distribuitori de carte. Numărul mare al expozanţilor şi diversitatea domeniilor pe care le reprezintă sunt o bună recomandare în ceea ce priveşte oferta de care vizitatorii vor putea beneficia şi la această ediţie a târgului
    – o suprafaţă de peste 330 mp de standuri
    – 91 de evenimente – număr record pentru întreaga Caravană GAUDEAMUS (2000 – 2016) – propuse de către organizatori şi expozanţi şi adresate unui public variat ca domenii de interes şi vârstă.
    Cea de a XV-a ediţie a Târgului GAUDEAMUS Radio România de la Craiova va constitui şi cadrul pentru reluarea câtorva dintre proiectele deja tradiţionale, iniţiate şi derulate de Radio România:
    Cărţile se întorc acasă, campanie care are ca principal obiectiv constituirea, prin donaţii din partea expozanţilor şi a vizitatorilor, a unui fond de carte care, în acest an, are ca beneficiar publicul din localități din zona de audiență a Radio România Oltenia Craiova.
    Invitaţi de nota 10: Olimpicii României, proiect prin care postul public de radio promovează şi recompensează performanţele obţinute pe plan internaţional de către reprezentanţii la vârf ai învăţământului românesc. Sâmbătă, 27 februarie, la ora 14.30, sunteţi aşteptaţi să îi cunoaşteţi pe invitaţii de nota 10 ai Târgului GAUDEAMUS Radio România de la Craiova, elevi din oraşul-gazdă premiaţi la olimpiade internaţionale la diferite discipline: Adrian Emanuel Dicu, George – Radu Romanescu, Elena – Mădălina Stănăşel, Maria Teodora Şerban şi Alexandra Maria Udriştoiu (toţi elevi ai Colegiului Naţional Fraţii Buzeşti din Craiova). Premiile vor fi oferite de Radio România şi de Automobile Dacia.
    Faza locală a Concursului Naţional de Lectură Mircea Nedelciu, organizată de Radio România Oltenia Craiova, care va avea loc joi, 27 februarie, între orele 12.00 şi 13.00.
    Premiile ediţiei 2016 a Târgului GAUDEAMUS Radio România Craiova vor fi decernate duminică, 28 februarie, începând cu ora 12.00, astfel:
    Trofeele GAUDEAMUS (acordate editurilor – locurile 1, 2 şi 3) şi Cea mai râvnită carte a Târgului, decernate prin Votul Publicului exprimat prin completarea unor chestionare distribuite în rândul vizitatorilor pe întreg parcursul Târgului
    Trofeele Presei – decernate jurnaliştilor pe secţiunile publicaţii, radio şi TV, tot prin Votul Publicului
    Premiul Educaţia – decernat unei instituţii de învăţământ în semn de apreciere a modului de promovare a ofertei sale educaţionale la Târgul GAUDEAMUS
    Premiul Miss Lectura, acordat celei mai frumoase cititoare prezente la Târg, de către organizator şi Casa de Modă Ilinca
    Premiile Tombolei GAUDEAMUS
    Târgurile GAUDEAMUS, reunite în cadrul Programului LECTURA, constituie cea mai importantă componentă a unui proiect de anvergură naţională, iniţiat şi derulat de Radio România cu scopul declarat de a susţine cultura scrisă din ţara noastră prin evenimente de tip expoziţional, dedicate în principal cărţii şi ofertei educaţionale.
    Palmaresul cumulat al Programului, în intervalul 1994 – 2015, însumează 90 de târguri organizate sub brandul GAUDEAMUS, peste 2.600.000 de vizitatori, 9.700 de expozanţi şi 10.400 evenimente culturale.
    Principalele sale componente sunt: Târgul Internaţional GAUDEAMUS Carte de Învăţătură, Caravana GAUDEAMUS Radio România (Craiova, Cluj-Napoca, Oradea şi Litoral), Târgul GAUDEAMUS Carte Şcolară şi o serie de proiecte conexe.
    Calendarul GAUDEAMUS 2016 mai cuprinde: Cluj-Napoca (20 – 24 aprilie), Oradea (18 – 22 mai), Litoral (11 – 15 august), GAUDEAMUS Carte Şcolară (15 – 25 septembrie) şi Târgul Internaţional GAUDEAMUS (16 – 20 noiembrie).Târgul Gaudeamus Craiova – un eveniment Radio România
    Parteneri principali: BRD Groupe Société Générale şi Vodafone România
    Parteneri: Automobile Dacia, Casa de Modă Ilinca, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Craiova, Lions Club Craiova, Rotary Club Craiova, Hotel Parc
    Parteneri media: mediaTRUST, Cuvântul Libertăţii
    Pentru detalii suplimentare privind această ediţie a Târgului GAUDEAMUS Craiova, vă rugăm să accesaţi website-ul www.gaudeamus.ro sau să vă adresaţi Secretariatului GAUDEAMUS. Persoane de contact: Mara Alecu (tel. 0743 123 700, e-mail mara@gaudeamus.ro) şi Ioana Lădaru (0742 107 583, e-mail ioanaladaru@yahoo.com ).

  • Hörerpostsendung 23.2.2014

    Hörerpostsendung 23.2.2014

    Passend zum unlängst verstrichenen Valentinstag meldete sich Herr Herbert Jörger (aus Bühl, Baden-Württemberg) mit einer Frage:



    Liebes Redaktionsteam!



    Vielen Dank für Ihre wunderbare Sendung. Mir gefallen besonders der Funkbriefkasten und die Sonntagsstra‎ße sehr gut. Da unlängst der 14. Februar war, hätte ich noch eine Frage. Wird in Ihrem Land der Valentinstag, der Tag der Liebendenden, auch gefeiert?



    Vielen Dank für Ihre Hörertreue und für die Frage, lieber Herr Jörger. Der Valentinstag wird auch in Rumänien als Tag der Liebenden gefeiert, obwohl mein Eindruck ist, dass der Hype rundherum in den letzten Jahren nachgelassen hat. Besonders ab dem Jahr 2000 Jahre haben insbesondere private TV-Sender und natürlich auch Händler und Veranstalter von allerlei Events sehr darum geworben, denn es standen auch wirtschaftliche Interessen dahinter. Eine althergebrachte Tradition ist der Valentinstag hierzulande allerdings nicht, zumal im orthodoxen Kirchen-Kalender der Heilige Valentin am 16. Februar und nicht am 14. Februar seinen Tag hat und auch nicht besonders verehrt wird.



    In konservativen bis nationalistischen und rechtsextremen Milieus hat sich bald darauf ein gewisser Widerstand gegen das eher kommerzielle Fest formiert, so dass schnell ein altes, fast in Vergessenheit geratener Brauch wieder herausgekramt und mit eher bescheidenem Erfolg dem Valentine’s Day entgegengehalten wurde — das sogenannte Dragobete-Fest, das ebenfalls mit der Liebe zwischen jungen Menschen zu tun hatte und an verschiedenen Tagen Ende Februar oder im März gefeiert wurde. Die Ironie dabei ist, dass die Herkunft und das Alter dieses Festes umstritten sind und der Brauch wie schon gesagt so gut wie verschwunden war.



    Einige Forscher meinen, der Brauch habe eine slawische Herkunft und sei auf das christliche Fest der Auffindung des Hauptes Johannes des Täufers (slawisch glawo-obretenija) am 23. Februar unter Beimischung heidnischer Elemente zurückzuführen. Andere Forscher bescheinigen dem Brauch sogar einen antiken Ursprung bei den alten Dakern und Thrakern. Belegt ist das Fest auf jeden Fall erst seit der zweiten Hälfte des 18. Jahrhunderts, gefeiert wurde es zumeist im Süden und Südwesten der Walachei. Dabei versammelten sich die jungen Burschen und Mädchen vor der Kirche im Dorf und begaben sich in die naheliegenden Wälder und Heiden. Während die Mädchen Blumen pflückten, zündeten die Burschen Feuer auf den Hügeln an, danach kamen sich beide Geschlechter im Gespräch am Feuer näher. Auf dem Rückweg rannten die Mädchen in Richtung Dorf, jeder Junge verfolgte das jeweils auserkorene Mädchen und — sofern er sie fing und sie einwilligte — durfte sie küssen. Händchen haltend kehrten die Paare ins Dorf zurück und galten für ein Jahr als verlobt.



    Ein weiterer Brauch an diesem Tag war das Auflesen der Schneereste, die als Feenschnee bezeichnet wurden. Diesem Schnee wurden magische Kräfte zugesprochen, man sagte, es sei aus dem Lächeln der guten Feen entstanden, und die Mädchen wuschen sich damit ihr Gesicht, um genau so schön wie die fabelhaften Wesen zu werden. Zank und Streit waren an diesem Tag verpönt, man war angehalten, sich liebevoll und zuvorkommend zu verhalten, sonst drohte einem Unglück und Pech das ganze Jahr über.







    Einige Medien haben versucht, für diesen inzwischen nicht mehr praktizierten Brauch zu werben. Rechtskonservative liefen auch immer wieder Sturm gegen den Valentinstag und die vermeintliche Amerikanisierung der rumänischen Gesellschaft. Autonome Nationalisten und andere rechtsextreme Gruppierungen haben einige Zeit auch die Trommel gegen den Valentine’s Day und für das Fest des Dragobete gerührt. Doch der Erfolg solcher Kampagnen blieb aus, der Brauch ist nun mal aus der Welt und kann nicht künstlich wiederbelebt werden. src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/foto.jpg

    Rechtsextremes Bild


    gegen den Valentines Day


    (Quelle: luptanationalista.blogspot.ro)





    Diesen Sonntag gehen die Olympischen Winterspiele im russischen Sotschi zu Ende. Zu diesem Sportereignis erhielten wir auch Hörerzuschriften.



    Ralf Urbanczyk (aus Eisleben, Sachsen-Anhalt) fiel die Kleidung der rumänischen Athleten bei der Eröffnungszeremonie auf:



    Bei den Olympischen Winterspielen in Sotschi habe ich immer ein Auge auf das Abschneiden der rumänischen Sportler. Schade, dass es bisher noch nicht mit einer Medaille oder wenigstens einer vorderen Platzierung geklappt hat. Was mir bei der Eröffnungszeremonie auffiel, war die schlichte schwarz-wei‎ße Kleidung der rumänischen Athleten, welche das ganze Gegenteil der knallbunten Ausstattung der deutschen Mannschaft ist. Gut, dass jeder der rumänischen Sportler bei der Eröffnungsfeier eine rumänische Fahne an der Hand hatte. Allein an der Kleidung wäre es fast unmöglich gewesen, die Sportler dem Land zuzuordnen.




    Und Lutz Winkler (aus Schmitten im Taunus) interessiert sich für die Finanzierung der rumänischen Sportler. Er schrieb:



    Der Februar ist gekennzeichnet durch die Olympischen Winterspiele. Viele Sportler messen sich in vielen Sportarten und auch Rumänien ist mit 24 Sportlern dabei. Der Hauptfokus ist wohl das Rennrodeln. Ich sehe die Spiele gern im Fernsehen — auch mal au‎ßergewöhnliche Sportarten, wie z.B. Curling. Und so hoffe ich, dass es friedliche und tolerante Spiele bleiben. Was natürlich nicht so gesagt wird: Hinter jedem Sportler und jeder Sportlerin steht natürlich auch ein Mensch. Und da stellt sich für mich die Frage: Wie ist der einzelne Athlet eingebunden — welche Organisationen gibt es und wie finanzieren sich die rumänischen Sportler, die auf den internationalen Wettbewerben auftreten.




    Vielen Dank für Ihr Interesse, liebe Freunde. In Rumänien gibt es — ähnlich wie in Deutschland — die vielen Fachverbände und Sportklubs in den verschiedenen Sportarten und den jeweiligen Disziplinen. Und da auch von den Olympischen Spielen die Rede ist, gibt es natürlich auch ein Rumänisches Olympia-Komitee, das bereits 1914 gegründet wurde. Die Rolle des Rumänischen Olympia- und Sport-Komitees (wie es offiziell hei‎ßt) ist es, zusammen mit den nationalen Sportverbänden in den olympischen Disziplinen die Auswahl und das Training der rumänischen Sportler zu sichern, die an den Olympischen Spielen, aber auch an anderen regionalen, europäischen oder weltweiten Sportwettbewerben teilnehmen, die vom Internationalen Olympia-Komitee organisiert werden.







    src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/foto.jpg


    Das Rumänische Olympia-Komitee finanziert sich durch Zuwendungen aus dem Staatshaushalt, Sponsoring, Spenden von natürlichen oder juristischen Personen aus dem In- und Ausland, Zuwendungen von der Rumänischen Lotterie-Gesellschaft und auch durch Einnahmen aus eigenen gewerblichen Aktivitäten. Zu den letzteren gehört z.B. der Vertrieb des Olympia-Emblems, der eigenen Abzeichen und der Olympia-Briefmarke. Für die Finanzierung und zugleich Finanzaufsicht der Sportverbände ist das Jugend- und Sport-Ministerium zuständig.


    Sitz des Rumänischen Olympia-Komitees in Bukarest


    (Foto: Wikipedia)



    Abgesehen vom Berufssport werden auch laiensportliche Aktivitäten und die dazu gehörende materielle Basis gefördert. Dafür war in den letzten Jahren das sogenannte Nationale Investitionsunternehmen zuständig, ein 2001 gegründetes staatliches Ressort, das beim Ministerium für Regionale Entwicklung und Öffentliche Verwaltung angesiedelt ist. Der Wirtschaftszeitung Ziarul Financiar“ zufolge stünden dieses Jahr 50 Mio. Euro für die Errichtung von Sportkomplexen zur Verfügung. Gleichzeitig kritisiert die Zeitung ähnliche Vorhaben in der Vergangenheit, bei denen viel Geld in den Sand gesetzt wurde. Zahlreiche Projekte seien nicht abgeschlossen und es seien nachträglich viele finanzielle Unregelmä‎ßigkeiten festgestellt worden.



    So etwa gab es in der Zeit 2002-2004 ein Budget in Höhe von 167 Mio. Euro für die Errichtung von neuen Sportsälen. Der damalige Ministerpräsident Adrian Năstase hatte es vor dem Hintergrund der anstehenden Wahlen zur Chefsache erklärt, kurz vor den Wahlen im November 2004 wurden etwa 400 neue Sportsäle im Eiltempo gebaut und eröffnet. Im Nachhinein stellte man zahlreiche Mängel in der Ausstattung und der Bauqualität fest, von den wiederholten Skandalen rund um die Vergabe der öffentlichen Gelder ganz zu schweigen.



    Unter der nachfolgenden Regierungen, beispielsweise von 2009 bis 2012, in der Amtszeit von Premierminister Emil Boc, war es auch nicht viel besser. Der damaligen Jugend- und Sportministerin Elena Udrea standen 31 Mio. Euro für die Förderung der leiblichen Gesundheit der Rumänen zur Verfügung. Ihr Schlagwort war Schwimmhallen“. Von 32 ursprünglich geplanten Bauaufträgen hat aufgrund von Haushaltsengpässen letztendlich nur etwa die Hälfte davon die Weisung zum Baubeginn vom Ministerium erhalten. Bis Ende 2011 wurden nur zwei Schwimmhallen fertig gestellt, Mitte 2012 waren 14 Baustellen immer noch weit davon entfernt, zumindest die Aussicht auf einen Erfolg zu vermitteln. Eine von Eduard Hellvig, dem Nachfolger der Ministerin Udrea, angeordnete Kontrolle ergab, dass in vielen Fällen bestimmte Unternehmen zwar hunderttausende Euro kassiert hatten, auf den Baustellen sich aber nichts rührte. Oder es waren Verträge mit Firmen abgeschlossen worden, die Konkurs angemeldet hatten oder sich um Übergabe-Termine kaum scherten und um bis zu einem Jahr überzogen. Der Verdacht auf Korruption im Vergabewesen lag natürlich nahe.




    Zeit für die Posteingangsliste. Herkömmliche Post erhielten wir von: Peter Thränert (Dresden), Viktor Schönecker (Wanzleben-Börde, Sachsen-Anhalt), Johann Ruff (Mühlheim, Hessen), Martien Post (Gro‎ßbeeren, Brandenburg), Christoph Paustian (Häusern, Baden-Württemberg), Michael Völlger (Kuppenheim, Baden-Württemberg), Jens Hofstadt (Bad Kreuznach, Rheinland-Pfalz), Peter Möller (Duisburg), Hans-Peter Themann (Helsa, Hessen), Franz Mulzer (Cham, Oberpfalz), Hans Josef Pütz (Neunkirchen-Seelscheid, NRW), Renate und Günter Traunfellner (Salzburg, A).



    E-Mails erhielten wir bis Samstagmittag von Martina Pohl, Willi Seiser, Ralf Urbanczyk, Fritz Andorf, Heinrich Eusterbrock, Herbert Jörger, Andreas Pawelczyk (alle aus Deutschland) und Mukesh Kumar (Indien).




    Audiobeitrag hören:




  • Das Rumenglische und seine Sprecher

    Das Rumenglische und seine Sprecher

    So wie im Französischen seit langem der Begriff Franglais benutzt wird, um eine Form der französischen Sprache zu bezeichnen, die viele Anglizismen enthält, entwickelte sich durch einen ähnlichen Prozess das Rumenglische. Sprachwissenschaftler haben gemerkt, dass nach 1990 der Einfluss der englischen Sprache durch Musik und Filme immer grö‎ßer wurde. Es handelt sich um das amerikanische Englisch, das in der Kultur der Jugendlichen und in der Fachsprache mancher Bereiche zu finden ist. Die Sprachwissenschaftlerin Rodica Zafiu, Universitätsprofessorin an der Sprachwissenschaften-Fakultät in Bukaret erklärt:



    Wenn wir über die Sprache der Jugendlichen sprechen, sto‎ßen wir oft auf Slang, auf kolloquiale Begriffe. Manche sind schon seit längerer Zeit Teil der Sprache geworden, wie ‚funny‘, ‚groggy‘ oder ‚OK‘. Das sind keine Neuigkeiten. Andere Begriffe, viele — wie ‚loser‘ — sind neuer. Au‎ßer im Slang — der ausdrucksvoll und oft abwertend ist — oder bei Wörtern, die verbinden, wie der Ausdruck ‚by the way‘, der das veraltete französische ‚a propos‘ ersetzt, ist es verblüffend, was mit der Computer- und Internetsprache passiert. Auch wenn diese Sprache nicht unbedingt die Jugendlichen charakterisiert, beschäftigen sich diese am meisten mit solchen Tätigkeiten. Da erscheinen Ausdrücke, die nicht mehr nur dem Rumenglischen angehören, sondern einen Code darstellen, der der älteren Generation unzugänglich ist. So zum Beispiel LOL und andere Abkürzungen, die direkt aus dem Englischen übernommen wurden. Andere Male sind es rumänische Abkürzungen, die aufgrund dieses Moldells erschienen.“



    Die Geschwindigkeit der Internet-Kommunikation hat auch die Anpassungsfähigkeit des Rumänischen an das IT-Englische eingeschränkt. Die Jugendlichen downloaden, liken, clicken… Es ist ein Phänomen, das auf die Mode und die Bequemlichkeit zurückzuführen ist. Die Soziologin Claudia Ghişoiu erläutert:



    Etwa 85% der Information im Internet ist, als Folge der Globalisierung, auf englisch. Deshalb haben etwa 1,5 Milliarden Menschen auf der Welt unterschiedliche Englisch-Kenntnisse. Um im Internet aktiv zu sein, muss man Englisch sprechen können. Es ist eine sehr synthetisierende Sprache, das bedeutet, sie kann viele Informationen mittels einfacher und weniger Worte zusammen bringen. Deshalb ist Englisch in der Geschäftswelt und im IT-Bereich so verbreitet. Auch im Bildungswesen bekommen die Studenten Literaturlisten auf englisch, sie lesen viel auf englisch und erforschen im Internet englischsprachige Medien. Dann benutzen sie englische Wörter, deren Übersetzung ins Rumänische mehrere Worte oder einen ganzen Ausdruck benötigen würde.“



    Aber nicht nur die Mode und das übermä‎ßige Benutzen des Computers begründen die Entwicklung des Rumenglischen. Diese Sprache drücke auch eine Einstellung gegenüber der eigenen Kultur aus, meint Claudia Ghişoiu.



    Es ist etwas mehr als eine nur gelegentlich benutze Sprache. In der soziologischen Fachsprache benutzt man den Begriff Xenozentrismus. Das bedeutet, eine eine positive Beurteilung und den Wunsch, alles, was fremd ist, anzunehmen. Das wird bei den Jugendlichen in Rumänien immer mehr ersichtlich. Das rumänische Volksfest ‚Dragobete‘ ist zum Beispiel dem Valentines Day unterlegen. Dieses wurde aus wirtschaftlichen Gründen importiert. Die Kultur wird in Form der Feste, Filme und der Musik exportiert. Diese Importe kommen zum Gro‎ßteil aus den USA, sind also auf englisch und werden als gut empfunden.“



    Auch wenn es keine Studien für die Messung des Xenozentrismus gibt, scheint eine der Eigenschaften derjenigen, die das Rumenglische benutzen, die Vorliebe für das Fremde zu sein. Grund dafür ist auch, dass die rumänische Kultur nicht mehr gefördert wird. Nichtsdestotrotz sollte uns das Rumenglische nicht beunruhigen, meint die Sprachwissenschaftlerin und Universitätsdozentin Rodica Zafiu.



    Es ist wenig wahrscheinlich, dass diese Begriffe die Struktur der Standard-Sprache oder die Sprache eines philosophischen Essays beeinflussen werden. Dieses Gemisch wird vorübergehend in der Umgangssprache bleiben. Diese erneuert sich sehr schnell, schockiert am Anfang, übernimmt Worte von überall, aus der Roma-Sprache, aus dem Englischen, so, wie in der Vergangenheit Worte aus dem Türkischen, dem Griechischen und dem Französischen übernommen wurden. Ansonsten stehen Wörter wie Chat, Facebook, Link, Hacker für aktuelle Begriffe, die sich anpassen werden oder verschwinden können. Alle diese Begriffe sind vorübergehend. Vor 20 Jahren hat es sie nicht gegeben, manche entstanden als Metapher in der englischen Sprache oder durch unterschiedliche semantische Ableitungen. Es könnte sein, dass diese mit dem technologischen Fortschritt verschwinden werden, bevor sie tief in die rumänische Sprache eindringen.“



    Die Soziologin Claudia Ghişoiu, ebenfalls Universitätsdozentin, hat aber eine etwas andere Meinung:



    Menschen älter als 25 können keinen wissenschaftlichen oder akademischen Text schreiben, ohne englische Begriffe zu benutzen. Dasselbe gilt für ihre Reden. Es ist verblüffend. Wenn man nachfragt, was sie da schreiben wollten, haben sie Schwierigkeiten, die Botschaft auf rumänisch zu übermitteln. Sie beschreiben ein Wort in einem ganzen Absatz. Sie haben Schwierigkeiten, den rumänischen Begriff zu finden.“



    Besorgniserrengend oder nicht, ist das Rumenglische ein Beweis dafür, dass die Sprache lebendig ist. Ihre Normen sind nicht ewig und können sich mit der Zeit ändern.



    Audiobeitrag hören: