Demersuri
în rezolvarea situaţiei lucrătorilor români din Austria care au protestat
pentru condiţii decente de lucru.
Interviu cu europarlamentarul Dragoş Pîslaru.
Tag: Dragos Pislaru
-
Muncind în Europa
-
European Week: Pachetul Mobilitate I în dezbatere
Radio România Internaţional a organizat pe 27 octombrie 2020, sub genericul European Week, o dezbatere online, prin ZOOM, consacrată aşa-numitului Pachet Mobilitate I, referitor la reforma transporturilor rutiere în Uniunea Europeană. Dezbaterea a fost realizată în cadrul proiectului editorial EuranetPlus.
Au participat: Maria Grapini, eurodeputat, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor şi Democraților din Parlamentul European, Vicepreședintă a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor; Marian-Jean Marinescu, eurodeputat, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), membru în Comisia pentru transport și turism; Dragoş Pîslaru, eurodeputat, Grupul Renew Europe, membru în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, şi Dumitru Fornea, membru din România al Consiliului Economic şi Social European, Secretar general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN. Moderator, Eugen Cojocariu.
România s-a opus adoptării celor trei acte legislative care alcătuiesc aşa-numitul Pachet Mobilitate I, intrate parţial în vigoare la 20 august 2020. România s-a opus alături de alte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). România consideră că reformele vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniunea Europeană. Doamna Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, s-a declarat dezamagită de votul prin care Parlamentul European a aprobat Pachetul Mobilitate I, iar transportatorii români consideră că reforma va condamna la moarte transporturile rutiere româneşti de marfă în UE.
Guvernul României a sesizat pe 23 octombrie Curtea de Justiție a Uniunii Europene asupra unor prevederi din Pachet considerate restrictive, disproporționate şi defavorabile transportatorilor români. Potrivit Ministerului de Externe, Guvernul a introdus trei acțiuni în anulare a “prevederilor problematice” din Pachetul Mobilitate I. Din acest punct a pornit dezbaterea, atât cu argumente tehnice, cât şi cu declaraţii pur politice. Concluzia invitaţilor a fost, însă, că eurodeputaţii români trebuie să conlucreze pentru a încerca să repare ceea ce este defavorabil transportatorilor rutieri din România în Pachetul Mobilitate I, intrat parţial în vigoare.
Să adăugăm că dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României vizează aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv:
– interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului;
– obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință;
– obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare;
– stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj;
– instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.
Pachetul Mobilitate I a fost atacat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene şi de către Guvernele din Lituania, Bulgaria, Ungaria, Malta şi Polonia.
-
Dezvoltarea zonelor defavorizate din UE
Diferențele de dezvoltare nu există numai între statele Uniunii, ci și între
zonele fiecărui stat membru. Din nefericire, populația din zonele defavorizate
are și cel mai mult de suferit din cauza efectelor economice produse de
pandemia de coronavirus. Eurodeputatul
Dragoș Pîslaru indică posibilitățile de ajutor pentru localitățile aflate în
aceste zone.
Pentru că discutăm de planul de
redresare la nivelul Uniunii Europene, din Mecanismul pentru redresare și
reziliență vor fi alocați niște bani serioși care vor putea fi folosiți exact
pentru rezolvarea efectelor pe care le-a produs pandemia și știm foarte bine că
zonele și orașele cel mai puțin dezvoltate au fost lovite cel mai puternic. În același
timp, mai există în pachetul pentru redresare Fondul pentru o tranziție justă
care se referă la zonele care sunt vulnerabile și dependente din perspectiva
tranziției pe care o avem în pactul ecologic.
Producerea de noi tehnologii poate fi una dintre soluțiile pentru a
dezvolta județele mai sărace din Moldova sau Oltenia, însă este nevoie și de o
infrastructură rutieră pentru a atrage noi investiții în aceste zone, spune
Dragoș Pîslaru:
În România, să zicem că discutăm de
sud-vestul țării sau nord-estul țării, zone care sunt afectate puternic de
sărăcie, de depopulare sau calitate proastă a serviciilor publice. Banii din
politica de coeziune vin, pe deoparte să construiască acea infrastructură de
care este nevoie pentru a putea atrage investiții și pentru a îmbunătăți
activitatea economică, iar aici discutăm de autostrada București-Iași și drumul
expres spre Craiova. Acestea sunt niște ancore care se pot dezvolta pe bani
europeni și care pot duce mai departe la activitate economică crescută. Pe de
altă parte, din fondul social european există măsuri care merg în zona
educației, sănătății, către accesul la serviciile sociale, toate putând fi
finanțate prin politica de coeziune. Pentru zone cum ar fi Vaslui sau Mehedinți,
putem să avem investii care vin din acest mecanism de redresare și reziliență
care să ducă la dezvoltarea unor industrii ale viitorului, precum producerea de
echipamente pentru industria energetică verde și alte materiale noi, și mutarea
unor capacități de producție care, până acum au fost departe de noi, în China
sau în alte părți ale lumii.
-
Muncind în Europa
Biroul Virtual Diaspora — prima platformă online dedicată exclusiv luptei pentru respectarea drepturilor muncitorilor români din Europa/ Interviu cu Bogdan Deleanu, șef de cabinet al europarlamentarului Renew Europe, Dragoș Pîslaru.
-
Noul Mecanism de redresare şi rezilienţă
Mecanismul de
redresare şi rezilienţă (RRF) a fost propus de Comisia Europeană pentru a ajuta
ţările membre să-şi finanţeze planurile naţionale de relansare economică în
contextul crizei cauzate de pandemia de COVID-19. Scopul său este acela de a
sprijini investițiile și reformele care sunt esențiale pentru o redresare
durabilă, de a îmbunătăți reziliența economică și socială a statelor membre și
de a sprijini tranziția verde și tranziția digitală. Instrumentul de recuperare
propus, Next Generation EU, va avea alocat un buget de 750 de miliarde de euro,
care va fi suplimentar față de bugetul pe termen lung.Dragoş Pîslaru, co-raportor
al Parlamentului European pe Mecanismul/Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă,
consideră că aceasta reprezintă cel mai mare test pentru România și că este
necesară o strategie de reforme și investiții pentru a accesa rapid finanțările
UE:Este important să înțelegem că nu doar
alocarea bugetară contează. Acest instrument se concentrează pe reforme
importante, reforme care ar permite României să se alinieze la transformările
europene, fie că este vorba de transformarea în domeniul Pactului Ecologic, tehnologiilor
digitale sau în domenii pe care chiar eu le-am adus în designul pe care l-am
propus în Parlamentul European și anume competitivitate și politică
industrială, reziliență socială, reziliență instituțională și, nu în ultimul
rând, importanța noii generații. Iată domenii care ar permite României să aibă
o abordare integrată, cuplată cu transformările din Europa. Așa cum venise
regulamentul inițial dinspre Comisie, erau doar două teme puse pe masa, Tema
Pactului Ecologic și cea digitală.Practic eu am creat o structură pe șase
piloni care a fost acceptată de ceilalți co-raportori. Și am considerat foarte
important ca unul dintre acești piloni să fie noua generație, programele pentru
copii și pentru tineri. Discutăm aici de garanția pentru copii și anume accesul
la educație, sănătate, nutriție corespunzătoare și locuire, respectiv de
garanția pentru tineret și anume de posibilitatea ca aceștia să beneficieze de
sprijin pentru stagii și ulterior să-și găsească un loc de muncă, pe lângă
celelalte aspecte foarte importante, în primul rând locuire și sănătate.Este
foarte important să înțelegem că pentru România Facilitatea de Redresare şi
Rezilienţă este cu atât mai valoroasă, cu cât România nu a reușit să folosească
resurse de acest tip în trecut. Din păcate, nu s-a reușit o combatere a șomajul
foarte ridicat în rândul tinerilor, de peste 20% în anumite zone din țară, și
în general, nu s-a reușit să se contureze o perspectivă pentru tineri, lucru
care s-a văzut și în migrația masivă a tinerilor din ultima perioadă.
Mecanismul de redresare şi rezilienţă (RRF) va fi
disponibil pentru toate statele membre, dar sprijinul va fi concentrat în cele
mai afectate părți ale Uniunii, unde nevoile în materie de reziliență sunt cele
mai mari.
-
Măsuri pentru persoanele defavorizate, afectate și de pandemie
Persoanele în risc de sărăcie reprezintă o categorie vulnerabilă în criza
provocată de epidemia de noul coronavirus. Uniunea Europeană a decis ca sumele
oferite prin Fondul de ajutor european pentru persoanele cele mai defavorizate
să poată fi folosite pentru a acoperi nevoile acestora în criza COVID-19. Autorităților de la București au luat deja
măsuri și trimit pachete cu alimente de bază și produse sanitare către această
categorie de cetățeni.Dragoș Pîslaru, eurodeputat român, membru al grupului Renew
Europe, consideră că o metodă bună de a veni în ajutorul persoanelor
defavorizate, dar și în pentru producătorii locali ar fi emiterea unor tichete
valorice pentru cumpărături:
O soluție mult mai bună, în condițiile în care
producători locali de alimente sunt afectați de această criză, ar fi fost ca în
loc să faci achiziție centralizată de produse alimentare neperisabile unde ceea
ce înseamnă că poți ajunge să imporți conserve și alte produse alimentare din
alte țări, să faci o schemă prin care să oferi tichete valorice categoriilor
defavorizate cu care să poată să cumpere produse de la asociațiile de
producători locali. Astfel, să stimulezi lanțurile scurte care să permită
producătorilor locali să transmită alimente sau orice este nevoie către aceste
peroane întâmpină dificultăți în a-și asigura nutriția corespunzătoare.
Iar această măsură a tichetelor valorice care să
înlocuiască gradual sumele de bani acordate este un lucru care mi se pare
foarte util și o măsură ce poate fi impusă nu doar acum, în timpul crizei, ci
să fie o reformă a sistemului de asistență socială. Bonurile valorice,
asemănătoare tichetelor de masă, ar putea avea niște condiționalități ca să nu
fie cheltuite deodată sau pe alte produse, precum cele alcoolice.
Europarlamentarul propune și o formă de ajutor printr-un credit bancar
garantat de stat pentru persoanele care nu au un loc de muncă sau se află în
șomaj tehnic.
În contextul în care Uniunea Europeană a permis niște
măsuri excepționale de sprijin, ar fi fost acum momentul pentru a oferi posibilitatea
de a credita persoanele care au veniturile afectate, fie celor care au venitul
de 75% din salariul mediu brut pe economie, fie cei care nu au alt tip de
venituri, inclusiv sezonierii, toate
aceste persoane pot fi ajutate cu un credit doar cu buletinul care să le
permită în numele și contul statului să depășească perioada dificilă prin care
trec.
-
Coordonarea sistemelor de securitate socială
Calitatea de cetăţean al unei ţări a Uniunii Europene dă
persoanei respective posibilitatea să se mute într-un alt stat membru pentru a
studia, a munci temporar sau pentru a se stabili permanent. În prezent, numărul
rezidenţilor europeni – lucrători mobili, şomeri şi cetăţeni inactivi din punct
de vedere economic – care locuiesc în altă ţară decât cea de origine se
cifrează undeva la circa 12-14 milioane.Normele comune la nivelul Uniunii
Europene le garantează acestora dreptul la ajutoare sociale şi de sănătate. Legislaţia
europeană privind securitatea socială cuprinde, astfel, beneficii privind
prestaţiile de boală, indemnizaţiile de maternitate şi de paternitate,
prestaţiile familiale şi ajutoarele de şomaj.Statele membre decid care
beneficii sunt acordate, în ce condiţii şi ce contribuţii trebuie plătite,
normele europene coordonând doar interacţiunea dintre sistemele naţionale. Ca
regulă de bază, lucrătorii mobili se supun legislaţiei din ţara în care
muncesc. Cei care îşi caută un loc de muncă într-un alt stat membru pot
beneficia pe o perioadă limitată de ajutoare de şomaj din ţara lor de origine.În acelaşi timp, persoanele pensionate care au lucrat în mai multe ţări, pot
combina perioadele de asigurare pentru a obţine o pensie integrală. Asigurarea
portabilităţii este un deziderat la nivelul Uniunii, iar în aceste condiţii
este tot mai vehiculată ideea unui număr de securitate socială european.În
absenţa unui astfel de element, este foarte greu să discuţi despre o coordonare
reală, consideră eurodeputatul Dragoş Pîslaru, care a explicat situaţia, dând
exemplul românilor plecaţi temporar în alt stat membru al Uniunii:Vestea bună pentru români este că în
momentul în care vom reuşi să desăvârşim acest dosar, un regulament, de fapt,
portabilitatea drepturilor românilor care lucrează în străinătate va fi mult
facilitată. Deci, dacă un român lucrează într-un stat membru şi apoi intră în
şomaj, poate să-şi folosească experienţa, vechimea pe care a avut-o acolo şi
chiar asigurările pe care le-a plătit în acea ţară. La fel pentru asigurări de
sănătate pe termen lung, alocaţii familiale şi chiar pensii într-o anumită
măsură. Şi aceasta este foarte important. În discuţiile care au avut loc pe
dosarul legat de coordonare, unul dintre aspecte este legat de digitalizarea
sistemului.Cu alte cuvinte, schimbul de informaţii între autorităţile statelor
membre, că discutăm de case de pensii sau agenţii care se ocupă de forţa de
muncă sau asigurări de sănătate, este îngreunat de faptul că fiecare ţară are
sistemul ei şi că încă se discută de hârtii şi nu discutăm aici numai de
România. Există acum o oportunitate de a repune în discuţie şi de a accelera
ideea unui număr de securitate socială european, un identificator, de fapt, ca
analogie un fel de card de muncă pe care să poţi să-l foloseşti pe teritoriul
UE şi să fi identificat automat în aceste sisteme pentru a asigura
portabilitatea.Nu toţi cetăţenii
UE ar trebui să-şi facă un identificator, precizează eurodeputatul Dragoş
Pîslaru, ci doar cei care sunt mobili şi care au de suferit în absenţa
portabilităţii.
-
Soluţii şi măsuri pentru coordonarea sistemelor de securitate socială
Mereu când se comunică despre activitatea
Parlamentului European, ne referim în mare parte la ceea ce se întâmplă la
Strasbourg, momentul cheie al activității europarlamentarilor, când se votează
cele mai importante aspecte legislative aflate pe masa de discuții. Cu toate
acestea, mare parte din activitate are loc la Bruxelles, acolo unde sunt
analizate, discutate şi negociate dosarele care ajung apoi în forma finală la
Strasbourg.
Unul dintre aceste dosare este urmărit cu mare interes având un impact
direct asupra vieţii cetăţenilor cu drepturi care derivă din munca lor
desfăşurată în state membre ale UE.
Regulamentul menit să aducă la zi legislația UE în vederea coordonării
sistemelor de securitate socială, are nevoie de soluţii şi măsurile concrete pentru a fi implementat eficient, ne
spune europarlamentarul Dragoş Pîslaru – parte din negocierile trialogului menit
să asigure drepturi sociale tuturor cetățenilor europeni care să se bucure mai
rapid și mai ușor de aceste beneficii.
Dragoş Pîslaru: Ce am făcut deja direct a fost să lansez un
chestionar on-line pentru toţi românii care au fost confruntaţi cu aceste
situaţii de a lucra în diferite state membre ale Uniunii Europene şi a avea,
după aceea nevoie să-şi ceară aceste drepturi care derivă din munca lor şi ce
am constatat este că uneori legislaţia nu reflectă todeauna dificultatea pe
care o au cetăţenii, direct, în implementarea acestei legislaţii. Mai concret,
că există perioade lungi de aşteptare, că sunt amânaţi sau trimişi de la o
instituţie la cealaltă…, şi tocmai de aceea, ceea ce am făcut deja pe acest
dosar, pe acest raport, a fost să cer direct o mai mare digitizare a sistemelor
de securitate socială astfel încât oamenii să nu mai fie puşi pe drumuri şi să
reducem mult durata de aşteptare la care sunt supuşi cetăţenii europeni.Una
dintre propunerile directe pe care le-am pus pe masă a fost să existe un
mecanism de evaluare în implementare, după 2 sau 3 ani, rămâne de văzut cum v-a
ieşi formula finală din negocieri şi, în acelaşi timp, rămâne de văzut în ce
măsură obligaţiile pe care statele membre şi le-au asumat deja de ceva timp cu
privire la digitizarea sistemelor astfel încât informaţiile să circule între
ele şi să nu trebuiască ca cetăţenii să aducă dovezi cu privire la perioadele
în care au lucrat în diverse state membre. Toate aceste lucruri sunt elemente
de implementare pe care le solicit în Regulament, în legislaţia la care lucrăm
acum.
-
Muncind în Europa
Conferinţa Provocările pieței muncii din România” – primul eveniment al Renew Europe în ţara noastră (Grupul Renew Europe este al treilea grup politic din Parlamentul European și se concentrează pe nevoile cetățenilor și pe găsirea soluțiilor europene la problemele europene).
-
Dreptul la indemnizaţia de șomaj pentru lucrătorii mobili din UE
Uniunea Europeană ar putea îmbunătăți
condițiile privind dreptul la indemnizația de șomaj acordată cetățenilor
europeni care lucrează într-un al stat comunitar. Astfel, perioada petrecută în
câmpul muncii, din țara UE de proveniență, va trebui luată în considerare de
statul membru în care se află lucrătorul mobil, conform unei propuneri susținute
de eurodeputatul Dragoș Pîslaru:
Lucrez
în acest moment ca raportor din umbră al grupului Renew Europe pe dosarul de coordonare a sistemelor de securitate
socială, un dosar din pachetul mai larg de mobilitate și vizează modul în care
cetățenii europeni pot circula în diverse țări membre UE și pot beneficia de
drepturile care li se cuvin de pe urma muncii pe care o depun. Unul dintre
subiectele care se află pe ultima sută de metri a negocierilor este durata de
calificare pe care un cetățean european
trebuie să o aibă pentru a beneficia mai apoi de indemnizație de șomaj.Discuția este în modul următor: lucrezi în România timp de șapte luni și mergi
în Spania , iar în acel stat, să spunem, trebuie să ai o perioadă de zece luni
care trebuie lucrate pentru a beneficia de indemnizația de șomaj. Propunerea e
ca, dacă vei lucra în Spania minim trei luni, dar ai în spate șapte luni lucrate în România sau
alt stat membru, te vei putea califica pentru indemnizația de șomaj. Acest minim trei luni este foarte important
pentru că, până acum, dacă ai fi vrut să obții indemnizația de șomaj în Spania,
trebuia să lucrezi toate cele zece luni în acea țară pentru că, altfel, nu ți
s-ar fi recunoscut acest drept. Mi se pare o modificare legislativă care este
clar în interesul românilor și al tuturor cetățenilor mobili, la nivelul
Uniunii Europene.
Rata șomajului în spațiul Uniunii Europene
s-a situat la 6,3% în luna octombrie a
anului în curs, cu 0,4% mai puțin decât în aceeași lună a anului trecut.
Potrivit Agerpres, acesta este cel mai redus nivel al ratei şomajului
înregistrat în UE de când Eurostat publică statisticile lunare privind şomajul,
respectiv ianuarie 2000. România se situează sub media spațiului comunitar, cu
o rată a șomajului de 4,1%.
-
Măsuri pentru copiii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială
O treime din populaţia
României este supusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. În total, 110
milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene sunt afectaţi de condiţiile de viaţă
precare, conform datelor Eurostat, valabile pentru anul 2018. Copiii sunt, probabil,
cei mai vulnerabili europeni în faţa pericolului de sărăcie şi excluziune, şi de
aceea, noua Comisie Europeană, trebuie să acţioneze rapid pentru a veni în
sprijinul acestora. Dragoş Pîslaru, eurodeputat din grupul Renew Europe, vorbeşte
despre măsurile ce vor fi luate la Bruxelles:
În
mod concret, Ursula von der Leyen a pus pe masă un lucru pe care Parlamentul
European l-a cerut încă din legislatura trecută, și anume garanția pentru
copii. Așteptăm, în primele 100 de zile de la instalarea noii Comisiei
Europene, o propunere din partea Ursulei von der Leyen referitoare la
implementarea acestei garanții care ar asigura accesul copiilor la nutriție, la
sănătate, la educație și la locuire în condiții decente. Deja, în Politica de Coeziune
și în bugetul pentru noul cadru financiar, există o modalitate prin care s-ar
putea aloca resurse de aproape 6 miliarde de euro. Astfel, România, una dintre
țările cu mari probleme de incluziune, ar avea de câștigat destul de mult dacă
și-ar ajusta pozițiile publice pentru a beneficia de acest curent favorabil la
nivel european.
Dragoş Pîslaru militează
şi pentru un sprijin financiar venit din partea marilor companii, pentru a
asigura condiţii de dezvoltare cât mai prielnice pentru cei mai mici europeni:
Poziționarea
mea, atât în Comisia de muncă și afaceri sociale, cât și în comisia economie,
este de a vedea investiția în lupta împotriva sărăciei și investiția în copii
ca fiind un lucru care aduce beneficii societății, chiar și de natură economică. Cu alte cuvinte,
dacă investesc în educația timpurie, voi avea lucrători care vor fi productivi
și voi putea dezvolta zona economică; dacă investesc în prevenție în domeniul
sănătății, voi avea o populație cu mai puține probleme de sănătate. Toate acestea
pot fi văzute și dintr-o perspectivă investițională în care se creează
oportunitatea de a pilota o nouă abordare prin care sectorul privat este
invitat să contribuie direct pentru
agenda socială.
-
Dezbatere EuranetPlus: După alegeri, un nou Parlament European
EuranetPlus, proiect de radio pe teme europene finanţat de Comisia Europeană, a format în timp un cerc de radiouri studenţeşti, aparţinând unor universităţi importante de pe continent, în ideea de a aduce tineri jurnalişti în formare mai aproape de subiectele privind Uniunea Europeană, dar şi de a ajunge la un public mai tânăr. De-a lungul timpului au participat la dezbaterile cu subiecte europene organizate în cadrul proiectului studenţi care au activat la posturi de radio universitare din România, Franţa, Germania, Polonia, Spania, Croaţia, Finlanda, Portugalia etc. Din România au participat studenţi la Jurnalism din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, care au activat la postul studenţesc UBB Radio Online.
EuranetPlus a organizat înaintea alegerilor europene de la finalul lunii mai, dar şi imediat după ce a început activitatea noului Parlament European, rezultat din aceste alegeri, dezbateri cu studenţi, cu profesori, dar şi cu eurodeputaţi. Au fost implicate posturi de radio din România, Germania şi Spania participante la reţeaua europeană de radio EuranetPlus.
Pe 23 iulie a avut loc la Bruxelles o dezbatere organizată de Radio România Internaţional şi moderată de Eugen Cojocariu. Ce teme de campanie i-au interesat pe alegători? Cum au luat decizia de vot? Cum s-au ferit de ştirile false şi de dezinformare? Au fost câteva dintre subiectele discuţiei.
Au participat eurodeputaţi de la PNL, USR-PLUS şi UDMR. Menţionăm faptul că nu au putut participa la dezbatere, pentru a-şi prezenta şi susţine punctele de vedere, deşi au fost invitaţi în mod repetat, eurodeputaţi PSD şi Pro România. Vă invităm să ascultaţi dezbaterea, la care au participat, prin rotaţie, 5 studenţi şi doctoranzi de la UBB.
-
Controversial pay rises
Romanian MPs near to the end of their term in office, on Monday passed the law that raises salaries by 15% for education and healthcare employees as from January 1st 2017. The Law has stirred heated debates on the public scene. The PM Dacian Cioloş announced he would ask the Constitutional Court to give its verdict on the constitutionality of that law. According to Cioloş, the MPs failed to ask for the government’s opinion, as stipulated by law. Also they did not submit the draft law for public, transparent debate.
Furthermore, the principle of a two-chamber parliament was infringed. Upon the voting of the law, Labour Minister, Dragos Pislaru said that the government could allow an increase of 15 % on an average of salaries for healthcare employees and of 10% for education employees, both pay rises in installments. He has made a last call on Parliament to take responsibility. In his opinion, the pay rises cannot be covered by the budget and are an inequity since high salaries will increase more and lower salaries less.
Dragos Pislaru: “Actually, there are things concealed in the charts. The amendments laid down in the committee’s report will entail polarization between newcomers in the system and those who will now benefit from the highest pay rises. Most of the increases will go to employees who already have higher salaries.”
The leader of the Social-Democratic Party, Liviu Dragnea, believes that there is enough money for those pay rises, which will amount to 1.8-1.9 billion lei and that the budget deficit will not exceed the allowed percentage.
Liviu Dragnea: “At the moment, the budget deficit is 0.4-0.45% of the GDP and so, it cannot go up to 2.8-2.9%. The economic growth for 2017 predicted by the Forecast Committee will ultimately provide the general consolidated budget of roughly 14 billion lei with additional revenues. Folks, don’t keep unused money and people with very low wages.”
The Liberal camp refused to participate in the debates and the final vote on the law because it believes that its provisions are not covered by the budget and the law was passed for electoral purposes. The National Liberal Party also claimed that the law was passed with the lack of quorum.
In pundits’ view, those cases of so-called “electoral alms” given in the run up to the parliamentary elections due in December will leave their mark on economic growth and will trigger a drop in investments.
-
Creşteri salariale controversate
Pe ultima sută de metri a
mandatelor, parlamentarii români au decis majorarea salariilor medicilor şi profesorilor cu
15% de la 1 ianuarie 2017. Dacă
nu va fi contestată de guvern, legea, care a stârnit dezbateri aprinse pe scena
publică, urmează să fie
trimisă la promulgare. Preşedintele
are la dispozitie cererea de reexaminare a acesteia, fie atacul la Curtea
Constituţională.Ministrul
Muncii, Dragoş Pîslaru, afirmă că Executivul ar permite mărirea salariilor în
sănătate cu 15% în medie şi în educaţie cu 10%, însă în tranşe. De la tribuna
parlamentului, el a făcut un ultim apel la responsabilitate. În opinia sa,
majorările salariale nu pot fi susţinute de buget şi reprezintă o inechitate,
deoarece vor creşte mai mult salariile mari şi mai puţin restul. Dragoş Pîslaru Avem de fapt lucruri care sunt
ascunse în grile. Efectul acestor modificări propuse în raportul comisiei vor
duce la o polarizare între cei care abia intră în sistem şi cei care sunt acum
cu cele mai mari creşteri procentuale. Grosul de fapt al creşterii este la cei
care au salariile deja mai mari.Liderul PSD, Liviu Dragnea, crede însă că
sunt bani suficienţi pentru aceste majorări salariale. Impactul bugetar va fi
de 1,8 – 1,9 miliarde de lei, iar deficitul bugetar nu va creşte peste limita
admisă. Liviu Dragnea: Deficitul
bugetar la aceasta oră este de 0,4 – 0,45%, din PIB, n-are cum să mai atingă
anvelopa de 2,8 – 2,9%. Pentru anul viitor, creşterea economică dată de Comisia
de prognoză generează în final venituri în plus la bugetul general consolidat
de aproximativ 14 miliarde de lei. Oameni buni, nu mai ţineţi banii necheltuiţi
şi oamenii cu salarii foarte mici.De partea cealaltă, tabăra
liberală a
refuzat să participe la dezbateri şi la votul final privind acestă lege,
deoarece consideră că nu are acoperire bugetară şi a fost votată doar în scop electoral.
Prim-vicepreşedintele PNL, deputatul Mihai Voicu, a precizat că specialiştii
partidului analizează argumentele pentru a contesta legea la Curtea
Constituţională. Unul din ele este legat de faptul că legea a fost modificată
substanţial la Camera Deputaţilor şi nu a fost analizată deloc la Senat, unde a
trecut tacit. Mihai Voicu: Este
o lege care a fost modificată substanţial la Camera Deputaţilor fără ca
senatorii, având dreptul acesta, să poată dezbate aceste modificări, şi nu-mi
amintesc vreo situaţie în care vreo astfel de lege să fi trecut de Curtea
Constituţională şi acesta este un motiv extrem de serios pe care îl vom
introduce în contestaţia la care lucrează juriştii noştri. În opinia analiştilor, aceste aşa-numite pomeni electorale, care apar înainte de legislativele din
decembrie, îşi vor pune amprenta asupra creşterii economiceşi vor duce la scăderea
investiţiilor. -
August 30, 2016
ROMANIAN DIPLOMACY MEETING – The Annual Meeting of Romanian Diplomats continues in Bucharest, having as guests of honour NATO Deputy Secretary General Alexander Vershbow and Slovakias Foreign Minister Miroslav Lajčák. Attending the meeting are Romanian and foreign diplomats, Government and Parliament members, representatives of the academic field, of the business sector and civil society. The meeting in Bucharest focuses on security developments, the dynamics of the EU internal processes and preparations for Romanias first turn at the EU Council presidency in the first half of 2019. The participants also discuss means to strengthen the capacity to provide professional consular assistance, in order to protect the interests and rights of the Romanians travelling and living abroad.
CEREMONY – Romanian Defense Minister Mihnea Motoc and his French counterpart Jean-Yves Le Drian attended on Tuesday in Bucharest a ceremony held in memory of the French soldiers who died in Romania during World War I. On this occasion, Minister Motoc has said that the French officials visit mirrors the strong relation between the two peoples. In his turn, the French official has said that the relations between Romania and France are strong and unique and have passed the test of time. On Monday Jean-Yves Le Drian tackled with Romanian PM Dacian Ciolos issues such as the consolidation of NATOs eastern border, security at the Black Sea and combating terrorism. The two official reiterated their countries commitment to developing the bilateral Strategic Partnership after the two sides had signed a new roadmap in June in the city of Paris.
ITALY QUAKE – Romanian prime minister Dacian Ciolos and Labor Minister Dragos Pislaru are today attending, in Italy, state funerals for a second group of victims of last weeks quake, which so far killed 292 people. The Romanian Orthodox Bishop in Italy is also attending the funerals held in Amatrice, in central Italy, where ten Romanians also lost their lives. The bodies of seven Romanians have already been repatriated and the Bucharest Government has taken special measures to support all people who were affected by the quake.
PROTEST – As many as two thousand books donated today by Bucharesters will be sent to the United States Embassy in Chisinau, the Republic of Moldova, in protest at the recent statements by the American Ambassador in this country, James Pettit. At the same time, protests were held in Chisinau, against the US Ambassador in Moldova. On Saturday, when Moldova celebrated 25 years since gaining its independence from the USSR, the US official said in an interview for the public TV station that “Moldova is not Romania, Moldova has its own history and its own challenges, and that “getting united with Romania, as a way to join the EU or for any other reason, is not a practical choice and not a choice that will make things better in Moldova. Hailed by the leftist pro-Moscow factions in Moldova, Pettits statements have been harshly criticized by the pro-European leaders in Chisinau and by Romanian politicians. Established on a part of Romanias eastern territories annexed by the USSR in 1940, following an ultimatum, the Republic of Moldova proclaimed its independence from Moscow on August 27, 1991.
FOOTBALL – Romanias national squad will play on Sunday, in Cluj-Napoca, north-western Romania, against Montenegro, the first match of the 2018 World Championship preliminaries. The match against Montenegro marks German Cristoph Daums debut at the helm of the Romanian national squad. He replaced 66-year old coach Anghel Iordanescu after Romania’s failure to make it past the European Championship group stages. They finished bottom in Group A after losing to hosts France and Albania, and drawing with Switzerland.
(Translated by Elena Enache)