Crearea unui Serviciu Civic European, unde tinerii vor putea face programe de voluntariat la ei în țară, dar şi în alte state UE, una dintre măsurile adoptate de Parlamentul European la iniţiativa eurodeputatului Dragoș Pîslaru.
Tag: Dragos Pislaru
-
Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență
Mecanismul de Redresare şi
Rezilienţă al Uniunii Europene a avut un efect stabilizator pentru statele
membre într-o perioadă de mare incertitudine economică. În plus, a ţinut în
frâu criza și a atenuat consecințele sale negative, economice și sociale.
Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a ajutat guvernele să mențină nivelurile
de investiții, pentru a răspunde presiunii imense suportate de bugetele naționale.
Aşadar, punerea în aplicare a Mecanismului de Redresare și Reziliență este
deosebit de importantă pentru a asigura un impact pe termen lung asupra
economiei și societății Uniunii Europene.Dragoş Pîslaru, europarlamentar,
explică:
Mecanismul de
Recuperare și Reziliență marchează și va marca pentru generațiile care urmează,
un nou capitol în istoria Uniunii Europene. Este într-adevăr un frumos simbol
al solidarității într-una dintre cele mai întunecate perioade ale noastre,
arătând că numai uniți putem deveni mai rezistenți în urma unor crize precum
pandemia. Acesta presupune un nou concept pentru fondurile Uniunii Europene
care combină reformele cu investițiile și ghidează statele membre în ceea ce
privește cel mai bun mod de a investi fondurile alocate. Statelor membre li s-a
cerut să elaboreze planurile de redresare și reziliență într-un mod echilibrat.
Ne bucurăm să vedem că statele membre au făcut efortul și și-au prezentat
planurile. Nu a fost o sarcină ușoară. Planurile sunt mai mult decât nişte
documente de justificare a banilor. Planurile din mai multe state membre
reprezintă o foaie de parcurs către dezvoltare pentru extinderea și dezvoltarea
în continuare a economiilor lor. Trăim vremuri dificile, care necesită atât
unitate, cât și flexibilitate. Unitatea înseamnă, de asemenea, incluziune, iar
statele membre au făcut foarte puțin sau nu prea mult, pentru includerea
autorităților locale și regionale, organizațiilor societății civile,
partenerilor sociali, mediului academic sau a altor părți interesate relevante
în conceperea planurilor. Și apoi flexibilitate. Situația actuală din Ucraina
are un impact puternic asupra prețurilor energiei și asupra necesității de a
consolida această securitate energetică. Toate aceste elemente pot fi realizate
prin REPowerEU, un instrument necesar, pe care statele membre îl vor putea
adăuga în măsurile planificate pentru a atinge suveranitatea și independența
energetică.
-
Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaţilor
24 februarie 2022. Încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, valuri de locuitori din ţara vecină au trecut graniţele României prin Vama Siret, pe la Sighetu Marmaţiei sau Isaccea. Şi tot din prima zi, oameni obişnuiţi şi organizaţii neguvernamentale s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor. Vorbim aici despre o solidarizare uriaşă a românilor, despre eforturi extraordinare, de multe ori până la epuizare, pentru a fi acolo unde era nevoie. Printre voluntari, foarte mulţi reprezentanţi ai generaţiei Z, unii chiar adolescenţi la momentul începerii războiului.
Andreas Crăiuţ este unul dintre ei. Între timp, a împlinit 18 ani. Este din Gura Humorului, judeţul Suceava. Este un voluntar profesionist”, iar cei care l-au îndrumat pe această cale sunt chiar părinţii săi. Andreas a făcut, săptămâni la rând, drumul de acasă până la Vama Siret, chiar dacă uneori trebuia să aştepte mai mult de 3 ore pentru a găsi o ocazie sau se întâmpla să schimbe chiar şi 4 maşini. Îl motiva nevoia mare de voluntari existentă la acel moment.
Din celălalt capăt al ţării, mai exact din Filiaşi, judeţul Dolj, a ajuns la Vama Siret, pentru a-şi oferi ajutorul ucrainenilor nevoiţi să îşi părăsească ţara, Eduard Cismaru. În vârstă de 23 de ani, este voluntar în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj încă din anul 2016. În ciuda faptului că războiul este atât de aproape de noi, nu are niciun gând de a-şi părăsi ţara, mai mult, este dispus să ajute în continuare, indiferent de ceea ce ar urma să se întâmple.
Acest fenomen al mobilizării rapide şi al solidarizării cu ucrainenii loviţi de război nu s-a manifestat, desigur, doar în România. Miguel Serra este din Lisabona, Portugalia, are 25 de ani şi este profesor. Dar şi unul dintre mulţii voluntari care au sărit în ajutorul tinerilor refugiaţi ucraineni. El a călătorit în Polonia şi în România cu un convoi de 15 autoutilitare. Iar printre bunurile pe care le-a adus s-a aflat, desigur, şi cel mai important dintre toate: medicamentele. Principalul său scop a fost să ducă 100 de refugiați în Portugalia. Miguel a vorbit la acel moment despre motivul din spatele deciziei sale de a acționa.
Atacuri de panică, anxietate, chiar depresie, îngrijorarea că războiul va continua, teama bărbaţilor tineri că vor fi încorporaţi… Asta au trăit tinerii, şi nu doar din România, mai ales în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Cum se vede situaţia de la Bruxelles? Este ameninţată pacea în Europa? Cât de protejaţi suntem de acest război? Sunt întrebări ale tinerilor la care răspunde europarlamentarul Dragoş Pîslaru.
-
UE şi prevenţia adopţiilor ilegale de copii ucraineni
Parlamentul European s-a declarat îngrijorat în
legătură cu soarta copiilor ucraineni care fug de război, subliniind riscul de
adopţie ilegală a copiilor neînsoţiţi şi cerând ca ei să fie
supravegheaţi de serviciile sociale.
Războiul din Ucraina a alungat de la casele lor
peste 5 milioane de oameni, majoritatea fiind copii și femei, potrivit
centralizărilor Înaltulului
Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). În total, 64% dintre
copiii ucraineni au fost nevoiți să își abandoneze locuința, școala și
comunitatea.
În cadrul întâlnirii de lucru a Comisiei pentru afaceri
juridice a Parlamentului European, desfăşurată în a doua jumătate a lunii
aprilie, europarlamentarul român Dragoș Pîslaru, Grupul Renew Europe, a
afirmat:Trăim în această perioadă o criză umanitară majoră. Cu acest război
oribil, aceast act de agresiune care a luat viaţa multor oameni. Iar copiii au
dreptul să trăiască o viaţă normală în vremuri de pace şi democraţie. Aşa că
este foarte important să protejăm copiii refugiaţi împotriva pericolelor pe
care le pot întâlni în timpul refugiului din faţa războiului. Dincolo de
violenţa, traficul de persoane, riscul adopţiilor ilegale este o probemă
majoră. Evacuările trebuie făcute cu sprijinul autorităţilor competente pentru
a fi garantată siguranţa copiilor şi odată ajunşi în UE aceştor copii refugiaţi
trebuie să le fie garantate protecţia socială, accesul la un domiciliu social,
susţinere psihologică de specialitate, acces la educaţie şi la activităţi de
după şcoală.
Pentru prevenirea traficul de copii, adopţiei ilegale şi altor abuzuri,
europarlamentarii cer ca toţi copiii neînsoţiţi să fie imediat incluşi în
sistemele de supraveghere ale serviciilor sociale, pentru a garanta securitatea
lor şi a permite o eventuală reunificare a familiei. Totodată europarlamentarii
recomandă ca la frontiere să fie desfăşuraţi agenţi de protecţie a copiilor,
precum şi servicii de căutare a familiilor.
Parlamentul European susţine, de asemena, întoarcerea rapidă a minorilor la
şcoală, pentru a limita abandonul şcolar, şi invită Comisia Europeană şi statele
membre să recruteze profesori ucraineni sau care vorbesc ucraineana, pentru a
accelera integrarea copiilor.
-
Muncind în Europa
Crearea
unui Serviciu Civic European, una dintre măsurile adoptate de Parlamentul
European la iniţiativa eurodeputatului Dragoș Pîslaru, cu impact direct pentru
tinerii din UE.
-
Rezoluția pentru tineri
Serviciile publice de ocupare a forței de muncă să aibă o colaborare mult mai strânsă cu sectorul privat, să poată oferi oportunități mult mai personalizate pentru nevoile pe care le au tinerii. Stagii și internshipuri plătite. Scheme de monitorizare a participării tinerilor în pregătirea pentru piața forței de muncă – conturi personale de formare profesională în care să se poată vedea progresul pe care tinerii îl fac către piața muncii. În contextul în care 2022 a fost propus Anul european al tineretului, Parlamentul European lucrează la o Rezoluție pentru Tineri.
Rezoluția are rolul de a presa Comisia Europeană să prioritizeze problemele pe care tinerii le au și să ofere soluții legislative care să susțină și să încurajeze dezvoltarea tinerilor – Dragoș Pîslaru, europarlamentar, raportor din partea Parlamentului pentru această rezoluție.
-
Raportul Comisiei Europene privind educația și formarea adulților în Europa
În cadrul Raportului
Comisiei Europene privind educația și formarea adulților în Europa sunt
examinate abordările actuale de promovare a învățării pe tot parcursul vieții,
cu un accent deosebit pe politicile și măsurile de sprijinire a accesului
adulților cu un nivel scăzut de competențe și calificări la oportunitățile de
învățare.Am vorbit despre raportul respective, care analizează 42 de sisteme
de educație și formare din 37 de țări europene, cu Dragoș Pîslaru,
europarlamentar Renew Europe.Este foarte important să înțelegem contextul în care apare acest
raport. Acest raport apare în contextul pandemiei, în contextul în care noile
tehnologii și transformarea digitală au schimbat practic modul în care trăim și
lucrăm. Și cred că pandemia a creat un ritm de schimbare chiar mai alert decât
în trecut, o lipsă de predictibilitate, temeri cu privire la viitor, dacă meseriile
de azi vor mai rămâne în viitor. În acest context dezvoltarea abilităților și
competențelor pe tot parcursul vieții a devenit un aspect esențial, toată lumea
are nevoie de oportunitate și de acces pe piața forței de muncă și are un
drept- aș spune fundamental- de a dobândi noi cunoștințe. Este nevoie să înveți
lucruri ca să-ți poți face o viață mai bună.Raportul arată niște lucruri
destul de îngrijorătoare și anume că atunci când există un acces mai scăzut la
educație, persoanele respective vor avea și o situație materială mai proastă, se
vor afla printre grupurile defavorizate pe piața muncii. Și este foarte posibil
ca acum, în contextul postpandemic, viața acestor grupuri vulnerabile să se
înrăutățească.Este un Raport care arată că mai bine de 40% din populația UE nu
are competențe digitale de bază și atunci se pune problema cum ar putea aceste
persoane să se descurce în continuare în condițiile în care tehnologiile
digitale sunt foarte promovate și această transformare digitală este de fapt o
ancoră importantă pentru dezvoltarea în viitor a UE. Și de aceea trebuie
investit în aceste sistemele educaționale – asta este partea de concluzii și
recomandări făcută de Raportul Eurydice- pentru a putea să conecteze grupurile vulnerabile de cursanți adulți,
pentru a le încuraja participarea în societate. Astfel vor avea acces la locuri
de muncă mai bine plătite, care să le permită să ducă o viață decentă. Așa că
nu este un raport doar teoretic, ci și foarte aplicat și receptiv în ceea ce privește
modul în care societatea se dezvoltă, arătând și în ce direcție ar trebui să se
dezvolte.
În plus față de examinarea
modului în care inițiativele privind educația și formarea adulților sunt coordonate
la nivel național, raportul prezintă și o cartografiere unică a programelor de
educație și formare destinate adulților finanțate și cofinanțate din fonduri
publice, precum și a orientărilor și măsurilor de sprijin existente pentru cei
mai puțin calificați.
-
Oportunitățile create prin Noua strategie Industrială a UE
Comisia Europeană va prezenta o lege privind cipurile, în contextul unui
deficit mondial de semiconductori, care paralizează mai multe sectoare de
activitate. De altfel, nou strategie industrială a UE își propune ca Europa să
devină lider în domeniul digital. Suntem
dependenţi de cipuri de ultimă generaţie fabricate în Asia, a afirma președinta
Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la recenta dezbatere privind starea
Uniunii.Eurodeputat Dragoș Pîslaru
explică cum această nouă strategie poate reduce dependențele ale Uniunii față
de producția industrială din Asia, în frunte cu China:
Încă de dinainte de pandemie, se discuta de faptul că Uniunea Europeană
din perspectiva economică și tehnologică este oarecum în suferință, în
comparație cu celelalte blocuri mari, la nivel global. Asta înseamnă că, pe
partea legată de Asia, și, în special, China unde Uniunea Europeană a ajutat la
tehnologizarea acesteia mutând producția, inițial pentru că munca e mai
ieftină, acum s-a ajuns ca, prin asimilare tehnologică, China nu numai să
reducă distanța tehnologică față de Europa, ba chiar să concureze Europa în mai
multe domenii. Vine pandemia și arată aceste lucruri și mai clar. Astfel, s-a
ajuns la acest un nou proiect, nouă Strategie de politică industrială care
cuprinde noțiuni clare cu privire la o autonomie strategică deschisă pentru că
nu discutăm de o abordare protecționistă, ci mai degrabă în alianță cu America
și zona parteneriatului transatlantic, totul pentru a crea pe teritoriul
Uniunii Europene lanțurile valorice cheie și pentru a asigura tehnologiile
viitorului, fie că discutăm de semiconductori, de hidrogen, baterii, lucruri
care țin de inteligența artificială, securitate energetică, cibernetică ș.a.m.d.
Strategia industrială a Uniunii aduce noi oportunități, iar România ar
putea să profite de această direcție pentru a avea un rol cât mai important
între cele 27 de state membre, mai ales
în ceea ce înseamnă producția industrială pentru tehnologii de vârf, este de
părere Dragoș Pîslaru:
Așa cum Ursula von der Leyen a arătat în discursul asupra stării Uniunii
Europene, în acest moment, nu doar că discutăm de conceptul de autonomie
strategică sau de reducerea dependenței, ci sunt indicate în mod vădit ramurile
industriei. Bunăoară, una dintre discuțiile dintre importante este cea legată
de cipurile microelectronice și de conductori, vom discuta de niște măsuri
clare prin care Uniunea Europeană dorește să devină lider global în acest
domeniu.România, în momentul care aude aceste lucruri, primul pas pe care ar
trebui să îl facă este să se uite pe cine avem noi în lanțurile de
microelectronică. Discutăm aici, pe deoparte, de zona conexă partea
educațională, de cercetare, dar discutăm mai ales de companiile care au
producție și care, unele dintre ele sunt conectate cu piața internă, dar marea
majoritate a companiilor din domeniul microelectronicii sunt parte a unor
lanțuri globale, este vorba de companii americane, din Uniunea Europeană și din
zona Asie, companii aflate în România și acre sunt cumva legate de microelectronică.Și Guvernul
României ar trebui să invite toate aceste companii și să vadă în ce măsură
poate pune pe masă o posibilitate de colaborare și de întărire a acestui sistem
în România, ca parte a unui lanț valoric european pe care tocmai acum îl
definim și pentru care vor exista scheme de ajutor de stat, sprijin direct
pentru zona de cercetare, dezvoltare și investiții.
-
Garanția Europeană pentru Copii
Garanția europeană pentru
copii, o inițiativă a Parlamentului European, își propune prin strategia sa, să
promoveze egalitatea de șanse, astfel ca cei mai vulnerabili copii din Uniunea
Europeană să aibă acces la asistență medicală, educație, îngrijire, locuințe
decente și nutriție adecvată.
În Planul
Național de Redresare și Reziliență, care va fi finalizat curând, sunt cuprinse
măsuri direct legate de Garanția pentru Copii. În calitate de co-raportor al
Mecanismului de Redresare și Reziliență dedicat copiilor și tinerilor,
europarlamentarul Dragoș Pîslaru a inclus măsuri concrete de prevenire a
abandonului școlar și măsuri de educație remedială.Planul Național de
Redresare și Reziliență mai include și o componentă de sănătate care are în
plan dezvoltarea de policlinici și de centre comunitare prin care familiile
vulnerabile să aibă acces la servicii medicale și măsuri de combatere a
sărăciei energetice: racordarea la rețelele electrice, extinderea acestora,
măsuri de eficientizare energetică pentru locuințele familiilor vulnerabile.Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew Europe, ne vorbește despre necesitatea Garanției
Europene pentru Copii.Agenda la nivel european în acest moment este despre noua generație.
Astfel că noua generație trebuie să se regăsească în politicile europene, iar
lucrul acesta a fost pus în practică printr-o serie întreagă de inițiative ale
Parlamentului European, dar și ale celorlalte instituții europene importante.
Există un pilon dedicat copiilor, tinerilor, educației și competențelor în
Mecanismul de Redresare și Reziliență și avem, în planurile naționale ale
tuturor statelor membre, măsuri speciale în vederea folosirii eficiente a acestei
finanțări.Avem, în cazul României, un plan national de redresare și reziliență
cu măsuri concrete care să prevină abandonul școlar, să faciliteze accesul la
educație, sănătate și la condiții de locuire mult mai bune pentru copii și tineri.
Discutăm, în același timp, și despre această Garanție Europeană pentru Copii
care urmează să fie aprobată cât mai curând, chiar luna aceasta, de către
Consiliul European, adică de șefii de stat și de guvern. O Garanție care să împingă
în continuare agenda europeană în această direcție, cu ținte ambițioase: acces
la educație, sănătate, nutriție și locuire.Ca să înțelegem necesitatea acestei
Garanții să plecăm de la niște statistici. La nivel european 22, 2% din copiii
din UE se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Gravitatea
fenomenului crește și procentele sunt mult mai mari când ne uităm la copiii din
minoritatea romă, aproximativ 60% din copiii care aparțin minorității rome
suferă de lipsuri materiale severe.Iar revenind de la dimensiunea europeană la
cazul României, în România situația este dramatică: avem 1, 38 milioane de
copii care la finalul anului trecut se aflau în situație de sărăcie sau
excluziune socială. Iar jumătate dintre aceștia, în România, trăiesc în sărăcie
extremă, o situație care ar trebui să ne sperie. De aceea, lansarea la nivel
european a unei astfel de inițiative ca Garanția Europeană pentru Copii pune și
România în situația de a prioritiza mult mai serios niște măsuri și de a le
pune în practică, măsuri necesare pentru a ieși din acest clasament nefast din
care reiese că țara noastră se află pe primul loc la nivelul UE în ceea ce
privește vulnerabilitatea și riscul de sărăcie în rândul copiilor.
-
Strategia europeană pentru drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030
Prin această strategie, Comisia Europeană își propune să ofere îmbunătățiri semnificative în toate aspectele vieții pentru persoanele cu dizabilități din UE și nu numai.
Noua strategie privind
drepturile persoanelor cu dizabilități a fost elaborată urmărind trei teme: drepturile
existente în UE, viață independentă și autonomie, nediscriminare și egalitate
de șanse. Persoanele cu dizabilități au aceleași drepturi ca oricare alt
cetățean al UE de a se muta în altă țară sau de a participa la viața politică, de
a duce o viață independentă și de a alege unde și cu cine doresc să locuiască. Strategia
urmărește să protejeze persoanele cu dizabilități de orice formă de
discriminare și violență. De asemenea, printre scopurile sale se numără
asigurarea egalității de șanse în toate privințele, precum și a accesului la
justiție, educație, cultură, sport și turism. Trebuie garantat și accesul egal
la toate serviciile de sănătate și la ocuparea forței de muncă.Am vorbit cu
Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew Europe, despre noua strategie:Există un consens la nivel politic european,
s-a văzut și în Parlamentul European dacă ne amintim rezoluția PE referitoare
la Strategia Europeană pentru persoanele cu dizabilități, dar și în toate
dezbaterile ulterioare. S-au făcut progrese dacă vorbim de incluziunea socială
a persoanelor cu dizabilități, de includerea acestora pe piața muncii. Ca să înțelegem de ce a fost necesară această
nouă strategie avem nevoie de a lămuri contextul, care ne arată că în acest
moment în UE doar una din două persoane cu dizabilități este încadrată în
muncă.Este incredibil că rata de
angajare a persoanelor cu dizabilități este atât de redusă, dar acest aspect
este legat de intoleranța și prejudecățile noastre. Asta subliniază strategia,
că suntem într-o situație tragică și trebuie să regândim modul în care ne
raportăm la această situație. Nu este vorba de a mai cheltui niște bani pentru
a mai crea niște locuri de muncă, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, ci este
vorba de investiții care oferă oportunități.Ca să dau un exemplu concret:
există peste 30 de milioane de persoane cu deficiențe de vedere în UE și cele
mai multe dintre acestea nu au loc de muncă. În acest moment însă, datorită
tehnologiei, aceste persoane pot duce la sfârșit sarcini complicate, care ar fi
fost în afara posibilităților lor. Astfel că dacă am investi mai mult în
tehnologie și digital, mare parte din aceste persoane cu dizabilități de vedere
ar putea fi angajate. Incluziunea persoanelor cu dizabilități ar trebui să ne
preocupe pe toți, pentru că am avea de câștigat văzând cum semenii noștri
aflați în vulnerabilitate pot contribui la dezvoltarea societății, pot avea o
viață independentă, pot să se bucure de un trai decent.
Strategia sprijină punerea
în aplicare de către UE și statele membre a Convenției Națiunilor Unite privind
drepturile persoanelor cu dizabilități la nivelul UE și național. Aplicarea
strategiei presupune integrarea ei în politicile interne și externe ale
statelor UE, acestea urmând să aibă un rol esențial în procesul de implementare
a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
-
Aflăm pentru tine
Europarlamentarul Dragoş Pîslaru, despre Rezoluția Parlamentului European pe Garanția pentru Copii, care a primit de curând avizul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale a PE, rezolutie pentru care este raportor din partea Grupului Renew Europe.
-
InvestEU, noul program de investiții al Uniunii Europene
Noul program InvestEU face parte din pachetul de
redresare Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde de euro și va
stimula o serie de investiții strategice, durabile și inovatoare.Dragoș
Pîslaru, europarlamentar Renew Europe: Acest program, InvestEU, este un instrument bazat pe fostul
plan Juncker, se numea Fondul European de Investiții Strategice. Bazându-se pe
succesul programului anterior, acum vine cu 26 de miliarde de euro, fonduri
care oferite în calitate de garanții, pot genera 400 de miliarde euro investiții
în perioada următoare. Și este vorba de investiții în sectoare cheie:
infrastructură durabilă, cercetare, inovare, digitalizare, IMM-uri, o încercare
de a-i sprijini pe micii antreprenori și pe cei care au firme. Vorbim, de
asemenea, de investiții sociale, acesta este o premieră. Practic, se oferă
niște garanții prin Banca Europeană de Investiții pentru ca sectorul privat să
poată contribui la ieșirea din criză, asta este ideea. În ceea ce privește
InvestEU, vestea bună pentru toți antreprenorii mai mari sau mai mici este că
vor putea accesa și beneficia direct sau indirect de aceste programe în așa fel
încât statul să nu mai fie intermediar. Ei vor putea accesa programele
respective prin intermediari financiari, bănci sau alte instituții financiare,
fie direct în relație cu Banca Europeană de Investiții, în funcție de proiect.
Totodată, trebuie subliniat și faptul că acest program, InvestEU, este și cel
care susține investițiile strategice în fabricarea de produse europene pe zona
farmaceutică, dispozitive medicale, tehnologii digitale, atât de necesare în
această perioadă pentru a putea contracara efectele crizei. Iată un program
care vine în sprijinul sectorului privat și care cumva orientează sectorul
privat către direcțiile mari pe care le avem la nivel european, fie că discutăm
de tranziție verde, transformare digitală sau de Europa socială.
Pentru a sprijini tranziția verde a UE, cel puțin 30% din
investițiile din cadrul InvestEU vor contribui la acțiunile climatice ale UE.Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew Europe: Toate investițiile din InvestEU vor
respecta de fapt principiul conform căruia trebuie să nu existe prejudicii majore
aduse mediului. Și, evident, această dimensiune verde face ca UE să fie în prim
planul acestui acord pe care sperăm să-l vedem la nivel global cât mai bine
implementat, având în vedere și contextul, se pare că și SUA se vor alătura
acestui demers. Astfel că avem vești bune din Europa, însă România trebuie să
se concentreze să folosească aceste oportunități. În această legislatură Parlamentul
European a cerut însă suplimentarea asistenței tehnice și sprijinului de
capacitate administrativă tocmai pentru țările care au absorbție mai redusă. În
mod concret am cerut suplimentarea banilor care sunt alocați de Banca Europeană
de Investiții și de ceilalți intermediari pentru a ajuta țări cum este România.
-
Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, votat de Comisia Europeană
Prin Mecanismul de Redresare
şi Rezilienţă statele europene primesc 672.5 miliarde EUR sub formă de granturi
și împrumuturi pentru a limita efectele negative ale pandemiei. Fondurile vor
fi folosite pentru a sprijini domenii de politică esențiale, dar și tranziția
către o economie verde, transformarea digitală, pregătirea pentru situații de
criză, precum și copiii și tineretul. Doi dintre cei trei co-raportori ai
Parlamentului European pentru Mecanismul european de redresare şi rezilienţă sunt
eurodeputaţii români Siegfried Mureşan(PPE) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe).Dragoș Pîslaru: Siegfried Mureșan s-a concentrat pe zona de
prefinanțare, banii pe care îi primesc statele membre imediat după aprobarea
planurilor naționale, ceea ce îi aduce României aproape un miliard de euro în plus, iar eu m-am concentrat ca la
nivel european, dacă tot vorbim de un pachet pentru noua generație, să avem tinerii
și copiii în centrul reformelor și investițiilor pe care le facem prin Mecanismul
de Redresare și Reziliență.Am lucrat susținut începând din vară și am creat un
pilon dedicat copiilor și tinerilor, astfel că acum toate statele membre sunt
obligate, în structura planurilor naționale, să ia în calcul măsuri și
investiții pentru aceștia. În cazul României acest aspect era esențial pentru
că România este unul dintre statele membre cu foarte mulți copii aflați în
sărăcie, în situația de a nu avea acces la educație, sănătate, alimentație corespunzătoare
sau locuire. În acelasi timp, tot în România, din păcate, șomajul în rândul
tinerilor sau imposibilitatea de a-și clădi o carieră profesională bine plătită
și de a-și întemeia o familie sunt probleme esențiale. Prin acest mecanism și
datorită acestui pilon care-i are în vedere pe copii și tineri, România are acum
resurse pentru a putea pune pe masă aceste probleme.Tot prin Mecanismul de
Redresare şi Rezilienţă, România poate finaliza procesul de dezinstituționalizare
al copiilor din centrele de plasament, poate crea creșe, grădinițe, poate
investi în școli și în centre de zi pentru persoanele cu dizabilități. Sunt foarte
multe lucruri de care aveam atâta nevoie care acum se pot finanța prin acest
Mecanism de Redresare și Reziliență. Noi ne pierdem tinerii și lucrul acesta nu
se întâmplă doar din cauza nivelului salarial din România, tinerii țin cont și
de ceea ce le oferă societatea, care înseamnă administrație publică, servicii
de sănătate și educație, condiții de locuire, calitatea vieții. Toate aceste
aspecte pot fi acum consolidate și îmbunătățite prin această finanțare de care
beneficiază România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență , așa cum
se va numi documentul strategic pe care România îl va transmite.
Comisia Europeană va analiza în următoarele două luni
planurile naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) depuse de cele 27 de
guverne. Proiectele cuprinse în planuri trebuie să înceapă până la data de 31
decembrie 2023 şi trebuie finalizate până la sfârşitul anului 2026.
-
Mecansimul de redresare și reziliență, aprobat de PE
Parlamentul European a dat votul pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă care aduce peste 670 de milioane de euro statelor UE.
Parlamentul European a aprobat, miercuri, Mecanismul de redresare şi rezilienţă, conceput pentru a ajuta ţările UE să combată efectele pandemiei de COVID-19. Regulamentul referitor la obiectivele, finanţarea şi normele de accesare ale Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) a fost adoptat cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă şi 69 de abţineri.
Forul legislativ european precizează că mecanismul este cel mai important element inclus în Instrumentul european de redresare Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro. Prin MRR sunt puse la dispoziţie 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi pentru a finanţa măsuri naţionale care atenuează consecinţele economice şi sociale ale pandemiei.
Finanţarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele celor 27 de state UE pot cere deja o prefinanţare de până la 13% pentru planurile lor de redresare şi rezilienţă și proiecte lansate începând cu 1 februarie 2020.
Misiune îndeplinită pentru co-raportorii români
Siegrfried Mureșan și Dragoș Pîslaru, cei doi eurodeputați români numiți co-raportori ai Parlamentului European pe Facilitatea de Redresare a UE, au reiterat importanța acestui Mecanism: Votul de astăzi înseamnă că banii vor fi direcţionaţi către persoanele şi regiunile afectate de pandemie, că acest sprijin vine pentru a combate criza actuală şi pentru a ne consolida capacitatea de a depăşi provocările viitoare. Mecanismul de redresare şi rezilienţă va contribui la modernizarea economiilor noastre şi la ecologizarea acestora. Am stabilit norme privind modul de cheltuire a banilor, dar le-am conceput suficient de flexibile pentru a răspunde diferitelor nevoi ale statelor membre”, a spus Siegfried Mureşan (PPE).
Destinul Europei este în mâinile noastre. Avem datoria de a asigura redresarea şi rezilienţa tinerilor şi copiilor noştri, care se vor afla în centrul redresării. Unul dintre cei şase piloni ai Mecanismului de redresare şi rezilienţă este dedicat în special acestora, ceea ce înseamnă investiţii în educaţie, reforme ghidate de nevoile acestora şi sprijin pentru a-i ajuta să dobândească competenţele de care vor avea nevoie. Nu dorim ca generaţia următoare să fie o generaţie izolată, a afirmat Dragoş Pîslaru (Renew).”
Eurodeputata spaniolă Eider Gardiazabal Rubial (S&D), al treilea co-raportor al dosarului, a declarat: Pe termen lung, aceşti bani vor genera schimbări şi progrese în vederea îndeplinirii obiectivelor noastre digitale şi climatice. Ne vom asigura că măsurile vor reduce sărăcia şi şomajul, şi vom ţine seama de impactul diferenţiat al crizei în funcţie de gen. Sistemele noastre de sănătate vor deveni, de asemenea, mai reziliente.”
Bucureștiul va investi o parte din bani în digitalizare și modernizarea spitalelor
Comisia Europeană a salutat aprobarea MMR în Parlamentul European și a comunicat că votul creează premisele pentru ca Mecanismul de redresare și reziliență să intre în vigoare în a doua jumătate a lunii februarie. Statele membre vor putea apoi să își prezinte în mod oficial planurile naționale de redresare și reziliență, care vor fi evaluate de Comisie și adoptate de Consiliu. Planurile de redresare și reziliență prezintă reformele și proiectele de investiții publice care vor fi sprijinite de Mecanismul de redresare și reziliență. Comisia este deja angajată într-un dialog intens cu toate statele membre cu privire la elaborarea acestor planuri.
Și Bucureștiul a primit cu bucurie votul Parlamentului European pentru Mecanismul ce îi permite României să atragă fonduri de peste 30 de miliarde de euro.
Sunt fonduri importante pentru redresarea economiei afectate de criza sanitară. Îi vom valorifica cu atenţie pentru finanţarea investiţiilor în infrastructură, digitalizare, economia verde şi reforme structurale. Din banii la care România va avea acces prin acest mecanism financiar european vom finanţa şi construcţia de noi spitale, precum şi modernizarea şi extinderea celor existente. Vrem să finalizăm în Guvern cât mai curând Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât România să aibă acces într-un termen cât mai scurt la această finanţare europeană”, a declarat, premierul Florin Cîţu.
-
Planul de redresare și bugetul multianual, ultimele negocieri
Negocierile privind planul de redresare economică și cadrul financiar
multianual au intrat în linie dreaptă. Din Parlamentul European au sosit mai
multe propuneri pentru îmbunătățirea celor două mari finanțări, printre care și
orientarea unor fonduri către tineri și
copii, categorii trecute cu vederea în varianta inițială a planului de
redresare, după cum a atras atenția eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor
al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență:
Ca reacție a acestei constatări că nu există nicio mențiune cu privire la
copii și aproape nicio mențiune cu privire la tineri, în poziția Parlamentului,
deci adoptată de Parlament (n.r. European) cu o largă majoritate în comisiile
de economie și afaceri bugetare, avem trecut un pilon special dedicat copiilor
și tinerilor care se numește chiar Noua generație și cerem o alocare de minim
7%, adică de 47 de miliarde de euro minim, pentru copii și tineri. Noi, practic,
în poziția Parlamentului avem această prevedere, atât prioritizarea prin alocarea unui pilon dedicat, cât și o
cheltuială minimă pe această categorie de politici publice care ar trebui să
devină obligatorie pentru fiecare plan național de redresare și reziliență.Deci, dacă versiunea Parlamentului ar trece, ar însemna, de exemplu, că România
ar fi și ea obligată să aloce resurse copiilor și tinerilor. Noi acum negociem, Consiliul nu are nicio
referință la copii și tineri, Parlamentul dorește includerea clară a acestor
două mențiuni, vom vedea ce iese. Eu
sunt încrezător că președinția germană (n.r. a Consiliului UE) va înțelege,
totuși, că pe perioada pandemiei copiii și tinerii au fost două dintre cele mai
afectate categorii de populație și că ar fi foarte firesc, dacă tot discutăm de
redresare și reziliență, să îi luăm în calcul pentru a putea să ne asigurăm că
această generație nu va rămâne ‘lockdown’, așa cum i se spune, o generație claustrată.
Instituțiile europene speră ca atât bugetul multianual, cât și planul de
redresare post-COVID să poată fi adoptate în următoarele săptămâni, după lungi negocieri legate și de poziția
Poloniei și Ungariei care se opun condiționării fondurilor europene de respectarea
statului de drept:
Formal, Consiliul a aprobat cu majoritatea calificată prevederile privind
statul de drept, dar nu a putut obține unanimitatea pe o procedură scrisă, deci
procedura cea mai simplă, la nivel de ambasadori în Consiliulcadrul financiar multianual. În ceea
ce privește cealaltă parte, pachetul Noua Generație și Mecanismul pentru
redresare și reziliență, Parlamentul a adoptat poziția de negociere pe ce care
Consiliul deja o avea deja adoptată, iar acum suntem în dialogul acesta care se
numește trilog în care negociem – într-o formulă de trei co-raportori din
partea Parlamentului, unul dintre si sunt eu, și președinția germană – textul
final al Mecanismului pentru redresare și reziliență.Președinția germană
încearcă să deblocheze situați cu cele două țări, Polonia și Ungaria, și nu pot
să comentez mai mult decât să le urez succes, deoarece este problema
Consiliului și este anormal ca Uniunea să fie ținută ostatecă de poziția a două
state membre. În ceea ce privește Parlamentul, suntem optimiști că putem ajunge
la o concluzie cu președinția germană, negociem într-un ritm foarte intens și
credem că putem ajunge la un rezultat astfel încât să prindem summit-ul din
decembrie, respectiv plenara din decembrie a Parlamentului și să închidem
componenta de Next Generation. Dacă președinția
germană reușește să rezolve această opoziție a Poloniei și Ungariei în același
interval, vom avea ambele pachete adoptate în ultima plenară din decembrie a
Parlamentului, respectiv, în summitul Consiliului.