Tag: drepturi

  • Drepturile angajaților tineri în UE

    Drepturile angajaților tineri în UE

    Toţi lucrătorii din UE beneficiază de o serie de drepturi minime în următoarele domenii:

    -sănătatea şi securitatea în muncă: drepturi şi obligaţii generale, mediul şi echipamentele de lucru, riscurile specifice şi lucrătorii vulnerabili

    -egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi: drepturi privind egalitatea de tratament la locul de muncă, sarcina, concediul de maternitate, concediul pentru creşterea copilului

    -protecţia împotriva discriminării pe criterii de sex, rasă, religie, vârstă, dizabilităţi şi orientare sexuală

    -dreptul muncii: contracte cu timp parţial, contracte pe perioadă determinată, drepturi privind timpul de lucru, protecţia tinerilor la locul de muncă, informarea şi consultarea lucrătorilor.

    Statele membre trebuie să se asigure că dispoziţiile lor protejează aceste drepturi stabilite de legislaţia europeană a muncii (directive). Cu toate acestea angajatorii din statele membre UE, pun condiții greu de imaginat angajaților tineri, care ajung la epuizare sau chiar moarte.

    Asupra acestui aspect, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, a tras un semnal de alarmă în plenul Parlamentului European și a cerut respect din partea angajatorilor pentru angajații tineri.

     “Ai 24h să devii mai productivă sau îți dai demisia? Acesta este nivelul de presiune la care sunt supuși tinerii din România, așa cum arată un caz recent. Cu toate acestea, pentru ce? Bonusuri pentru șefi? Burnout, epuizare și chiar uneori, moarte pentru angajați? Iar aceste cazuri nu sunt izolate, nevoile angajaților sunt ignorate.

    Așa ne dorim să își înceapă ei carierele? Tineri cu ore suplimentare neplătite, concedieri abuzive, întârzieri salariale și stagii ne-plătite. Așa-i văd statul și angajatorii ca pe niște piese ce pot fi ușor înlocuite, aruncate, ignorate.

    De ce aveți curajul să-i numim leneși sau ignoranți pe tinerii care nu mai acceptă așa ceva? Ei caută un loc sigur care să-i respecte și nu îl găsesc. Angajații nu sunt doar niște active în companie, ei sunt în primul rând oameni. ”

  • Drepturile lucrătorilor

    Drepturile lucrătorilor

    Uniunea Europeană este recunoscută la nivel mondial pentru cele mai înalte standarde privind condițiile de muncă și un nivel ridicat de protecție socială. În 2017, a fost lansat Pilonul European al drepturilor sociale prin care Uniunea Europeană doreşte să asigure egalitatea de șanse și accesul la piața muncii pentru toţi cetăţenii, condiții de muncă echitabile, protecție și incluziune socială sporite.

    Care sunt măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru a proteja drepturile lucrătorilor? Ce prevede Pilonul european al drepturilor sociale? Cum pot fi îmbunătăţite accesul la piața muncii şi condițiile de muncă, inclusivpentru lucrătorii cu calificare scăzută sau fără calificare? De ce a fost nevoie de adoptarea Directivei privind salariul minim adecvat ? Ce va face în continuare Uniunea Europeană pentru protejarea lucrătorilor? Care sunt consecinţele de ordin fiscal ale politicilor sociale?

    Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Maria Grapini şi Adrian Benţa, consultant fiscal.

  • Parlamentul ucrainean a revizuit legi care privesc drepturile minorităţilor

    Parlamentul ucrainean a revizuit legi care privesc drepturile minorităţilor

    Protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este importantă pentru un stat ucrainean incluziv, a afirmat, vineri, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, în cadrul unei declaraţii comune cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euroatlantică al Ucrainei, Olga Stefanişina.



    Şefa diplomaţiei române a vorbit în contextul în care Parlamentul ucrainean a adoptat vineri un act normativ prin care sunt revizuite mai multe legi care privesc drepturile minorităţilor naţionale.



    Proiectul de lege propus de autorităţile de la Kiev pentru amendarea legislaţiei relevante constituie un pas pozitiv înainte şi un demers salutar, a arătat Odobescu. Ea a adăugat că partea română va continua să aibă o abordare transparentă şi constructivă pe această temă. Protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este în egală măsură importantă pentru un stat ucrainean incluziv, democratic şi european şi salutăm eforturile guvernului ucrainean în acest sens, a evidenţiat aceasta.



    La rândul său, Olga Stefanişina a spus că legislaţia privind minorităţile naţionale este foarte importantă. A fost redactată pentru a cuprinde un dialog incluziv cu minorităţile naţionale. Le suntem recunoscători minorităţii române care s-a implicat în întregul proces şi colegilor din Guvernul român care au împărtăşit cu noi legislaţia şi bunele practici de aici. (…) În Ucraina avem mii de copii care beneficiază de educaţia în limba română. Acum acest grup va fi mai mare. Ucraina a aplicat decizia de a recunoaşte limba română ca limbă a Republicii Moldova. Trebuie să facem eforturi pentru implementarea legislaţiei în acest nou cadru educaţional, să folosim diverse instrumente pentru susţinerea minorităţilor naţionale. Avem mult până acolo, dar în fine am încheiat faza care priveşte legislaţia care este clară şi abordează toate bunele practici, inclusiv recomandările Comisiei de la Veneţia, a punctat oficialul din Ucraina.



    Noul act normativ recent adoptat ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi de criteriile Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, relatează agenţia Reuters şi publicaţia ucraineană European Pravda.



    Potrivit unui comunicat al Parlamentului ucrainean, actul normativ asupra amendamentelor aduse unor legi ale Ucrainei pentru luarea în considerare a evaluării experţilor Consiliului Europei şi organismelor sale privind drepturile minorităţilor (comunităţilor) naţionale în unele zone revizuieşte şapte legi: legea asupra autoguvernării locale în Ucraina, legea asupra educaţiei superioare, legea educaţiei, legea privind asigurarea folosirii limbii ucrainene ca limbă de stat, legea asupra educaţiei secundare generale cuprinzătoare, legea asupra minorităţilor (comunităţilor) naţionale şi legea presei. Aceste legi conţin prevederi legate de unele aspecte ale respectării drepturilor minorităţilor naţionale în sferele educaţiei şi folosirii limbilor minorităţilor.



    În urma amendamentelor adoptate prin acest act normativ, instituţiile de învăţământ superior private vor avea dreptul să-şi aleagă liber limba de studiu dacă aceasta este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dar vor trebui să asigure că persoanele înscrise în aceste instituţii studiază şi limba de stat a Ucrainei, ca disciplină academică separată.



    De asemenea, în clasele (grupele) care studiază în limbi ale minorităţilor naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, dreptul de a folosi respectiva limbă a minorităţii naţionale în procesul de învăţământ va fi garantat împreună cu limba de stat a Ucrainei.



    Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care şi-au început ciclul de învăţământ secundar înainte de 1 septembrie 2018 în limba respectivei minorităţi naţionale vor avea dreptul să-şi continue procesul educaţional până la încheierea ciclului lor de învăţământ secundar conform regulilor aplicate înaintea intrării în vigoare a legii privind protejarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat.



    Niciuna din noile prevederi nu se va aplica limbii ruse, întrucât aceasta este limba statului agresor.

  • Ambasada României în Italia anunță o nouă sesiune de informare pe probleme de muncă

    Ambasada României în Italia anunță o nouă sesiune de informare pe probleme de muncă

    Aveți întrebări cu privire la dreptul la pensie, șomaj sau prestații
    familiale? Doriți să vă cunoașteți mai bine drepturile ce decurg din statutul
    de lucrător în Italia sau ce demersuri puteți efectua în cazul unui litigiu de
    muncă?




    Atașații pentru probleme de muncă și sociale din cadrul Ambasadei
    României în Italia se deplasează la sediul Consulatul General al României la Roma, situat în Viale
    Libano, 40 pentru a acorda asistență personalizată în domeniul muncii
    și securității sociale tuturor cetățenilor români interesați.




    Următoarele
    sesiuni de informare vor fi organizate vineri, 6 octombrie 2023, interval orar
    10.00 – 12.00, și vineri, 20 octombrie 2023, interval orar 10.00-12.00.


    Accesul în incinta Consulatului General va fi permis numai persoanelor
    care au programare pentru serviciile consulare sau care specifică la intrarea
    în incinta oficiului consular faptul că doresc consultanță în domeniul muncii
    și securității sociale.




    Persoanele
    care nu se pot deplasa la sediul Consulatului General de la Roma, dar se
    confruntă cu o situație pe teme legate de muncă au, de asemenea, posibilitatea
    de a transmite un e-mail la adresele: roma.social@mae.ro, roma.social1@mae.ro sau
    de a apela numărul de telefon +39 06 806 96 326 pentru a obține clarificările
    necesare.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Comisia Europeană a propus, de curând, o serie de îmbunătăţiri cu privire la normele Uniune Europene care îi protejează pe copii, în contextul litigiilor transfrontaliere în materia autorităţii părinteşti, având ca obiect încredinţarea copiilor, drepturile de vizită sau răpirea copiilor.


  • România 43

    România 43

    Dreptul de a obține
    alocația de stat pentru copilul român născut în străinătate – interpelare
    depusă în Parlamentul României de Valentin Făgărășian, deputat de diaspora.



  • Educaţia civică pentru o cetăţenie activă europeană

    Educaţia civică pentru o cetăţenie activă europeană

    Cetățenii au un rol activ în construirea unei societăți
    democratice, mai bune, iar formarea abilităților și atitudinilor specifice unei
    cetățenii active este esențială. Pe lângă faptul că își cunosc drepturile și
    responsabilitățile, cetățenii activi dau dovadă de solidaritate unii față de
    alții și sunt gata să contribuie la bunul mers al societății.Recent, s-a votat
    în Parlamentul European raportul referitor la educația civică pentru o
    cetățenie activă europeană.Victor Negrescu, europarlamentar a declarat în
    plenul Parlamentului European că își dorește ca educația civică despre Uniunea
    Europeană să fie disponibilă în toate școlile din statele membre.


    Victor Negrescu, europarlamentar: Militez, de mulți ani, pentru dezvoltarea educației
    despre Uniunea Europeană, atât în calitate de eurodeputat, cât și ca profesor,
    Este timpul să înțelegem că prin acest tip de formare ne asigurăm că cetățenii
    noștri știu mai bine care le sunt drepturile și obligațiile în plan european,
    că au mai multe cunoștințe despre statele care sunt în Uniunea Europeană,
    despre istoria și cultura lor, și că în acest fel reușim să întărim reziliența
    societăților noastre prin dezvoltarea sentimentului de apartenență la această
    comunitate democratică unică în lume.


    Pentru a realiza acest deziderat avem nevoie de o programă școlară comună disponibilă în toate
    statele membre, de profesori formați în această direcție, de metode și conținut adaptat diferitelor
    categorii de cursanți, inclusiv în format online, și resurse adecvate finanțate
    corespunzător și crearea unei structuri responsabile la nivel european. În acest
    sens, trebuie să implicăm toți actorii instituționali și toate organizațiile
    care au contribuit și vor să contribuie la dezvoltarea educației civice pentru
    o cetățenie activă europeană. Acest proces, trebuie coordonat la nivel european
    inclusiv printr-o structură responsabilă care să își asume acest rol.


    Îmi doresc ca, în curând, educația civică despre
    Uniunea Europeană să fie disponibilă în toate școlile din statele membre,
    deoarece acest tip de competențe va întări rolul cetățenilor europeni în
    procesul decizional al UE și le va permite să reacționez mai bine la
    provocările globale și europene.



  • Sprijin pentru democraţiile vulnerabile

    Sprijin pentru democraţiile vulnerabile

    Ministrul
    român de externe, Bogdan Aurescu, a făcut apel, miercuri, la comunitatea
    democratică pentru un sprijin ferm pentru Ucraina şi democraţiile vulnerabile.
    El a găzduit şi prezidat reuniunea de urgenţă a Consiliului Guvernator al
    Comunităţii Democraţiilor asupra situaţiei din Ucraina – sub titlul
    Solidaritate în contextul războiului împotriva democraţiei. În
    contextul exercitării de către România a preşedinţiei acestui for
    internațional, Bogdan Aurescu a condamnat, în termenii cei mai fermi,
    agresiunea militară neprovocată, ilegală şi nejustificată a Federaţiei Ruse
    asupra Ucrainei, inclusiv decizia preşedintelui Vladimir Putin de a ridica
    nivelul de alertă al forţelor nucleare. Şeful diplomaţiei române a evidenţiat
    că, prin aceste acte condamnabile, Rusia a încălcat toate angajamentele sale
    internaţionale, în primul rând Carta ONU, aducând prejudicii fundamentale
    ordinii internaţionale bazate pe norme şi fundamentelor, valorilor şi
    principiilor democratice. El a subliniat necesitatea de a aborda în acest for
    multilateral modalităţile prin care statele democratice din toată lumea pot
    sprijini şi încuraja tânăra democraţie ucraineană, precum şi pe liderii aleşi
    în mod democratic pentru a depăşi această criză fără precedent.

    Demnitarul
    român a făcut apel la cooperare, solidaritate şi angajamente ferme în sprijinul
    păcii, pentru a demonstra că democraţiile sunt mai puternice atunci când
    cooperează. Aurescu a evidenţiat că, pentru descurajarea statului rus agresor,
    sunt necesare atât măsuri ferme la nivel internaţional, cât şi măsuri puternice
    la nivel naţional. Diplomatul a reiterat şi angajamentul de solidaritate al
    României faţă de Ucraina, atât prin condamnarea agresiunii ruse în toate
    forurile internaţionale şi sancţionarea acesteia, cât şi prin sprijin la nivel
    naţional. El a evidenţiat că România s-a alăturat statelor ONU şi a
    co-sponsorizat rezoluţiile Consiliului de Securitate şi Adunării Generale a ONU
    pentru condamnarea agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea,
    România s-a alăturat sancţiunilor puternice impuse de comunitatea
    internaţională, inclusiv la închiderea publicaţiilor de propagandă ale Rusiei
    în Uniunea Europeană. Bogdan Aurescu a subliniat și sprijinul umanitar acordat
    de autorităţile şi cetăţenii români ucrainenilor care și-au părăsit țara din
    cauza conflictului armat. Aceasta este lupta generaţiei noastre şi un
    adevărat test la care sunt supuse democraţiile noastre, a conchis
    ministrul român de externe.

  • Percepţia corupţiei în România

    Percepţia corupţiei în România

    România rămâne în top trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, în contextul COVID-19, arată Indicele de Percepţie a Corupţiei 2021 publicat de Transparency International. Indicele reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii, iar clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă foarte coruptˮ, iar 100 deloc coruptˮ. Acumulând 45 de puncte din 100 în această analiză, România este devansată doar de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Raportul indică faptul că este nevoie de mai multă responsabilitate şi transparenţă în instituţiile publice. Potrivit Transparency International, în România, unul dintre cele mai vulnerabile domenii a fost cel al achiziţiilor publice, cu efecte implicit asupra transparenţei cheltuielilor publice făcute în pandemie. În urma realizării Indicelui de Percepție a Corupției, s-a constatat că pandemia de COVID-19 a dat guvernelor ocazia să îşi extindă puterea executivă, să ascundă informaţii publice şi să restrângă din drepturile cetăţenilor.

    Drept urmare, Transparency International România readuce în atenţia publică Pactele de Integritate, care reprezintă o soluţie pentru asigurarea transparenţei, eficienţei şi tratamentului egal în achiziţiile publice. TI-România afirmă că a identificat, prin activităţile desfăşurate în ultimii ani, mai multe avantaje ale acestor pacte, printre care acela că societatea civilă poate monitoriza investiţiile publice, inclusiv din prisma utilităţii şi corectitudinii. De asemenea, toţi cei interesaţi de realizarea investiţiilor publice sunt mai bine informaţi şi consultaţi cu privire la acestea, prin intermediul Pactelor de integritate. Nu în ultimul rând, aceste pacte permit identificarea unor probleme sistemice în legislaţia şi procedurile de achiziţii publice. Utilizarea Pactelor de integritate ca instrument de monitorizare a achiziţiilor publice reprezintă, astfel, o soluţie viabilă pentru a reduce riscurile de fraudă şi corupţie în domeniu, conchide Transparency International România, care face câteva recomandări.

    Una dintre acestea este includerea Pactelor de integritate ca mecanism obligatoriu de monitorizare publică a procedurilor de achiziţii, de la momentul planificării până la execuţia integrală, pentru toate achiziţiile care depăşesc pragurile prevăzute de lege pentru publicarea în Jurnalul Oficial UE. Se mai recomandă introducerea acestor pacte ca măsură în cadrul proiectelor finanţate prin fondurile structurale şi de investiţii și transpunerea în legislaţia naţională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate. Este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică, instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei, atrage atenția, încă o dată, Transparency International România.


  • Avocatul Casei 14.01.2021

    Avocatul Casei 14.01.2021

    Legea 154/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.



  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Implementarea
    Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, obiectiv cheie
    pentru Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități,
    Copii și Adopții, în acest sens, Autoritatea, anunță oficial finalizarea
    Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități pentru perioada
    2021-2027.


  • Comisia Europeană susţine drepturile cetăţenilor polonezi

    Comisia Europeană susţine drepturile cetăţenilor polonezi

    Tratatele Uniunii
    Europene sunt foarte clare. Toate
    hotărârile Curții de Justiție a UE sunt obligatorii pentru toate autoritățile
    statelor membre, inclusiv pentru instanțele naționale. Iar Dreptul Uniunii are
    întâietate față de dreptul național, inclusiv față de dispozițiile
    constituționale. Acesta este angajamentul pe care toate statele membre ale UE
    și l-au asumat în momentul aderării la Uniunea Europeană. Astfel, recenta hotărâre
    a Curții Constituționale a Poloniei, care afirmă întâietatea dreptului polonez
    asupra dreptului european, ce a intrat în vigoare după publicarea sa în
    Monitorul Oficial, a îngrijorat autorităţile europene.



    Christian
    Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, ne-a spus:

    Uniunea Europeană este o comunitate a valorilor şi a legii, o
    comunitate bazată pe domnia legii şi tratament echitabil pentru toate ţările
    membre. De aceea Comisia insistă în respectarea domniei legii în toate ţările,
    pentru că acest concept îi afectează pe cetăţeni în viaţa de zi de zi. Unul
    dintre elementele cheie ale Domniei legii în Europa este independenţa, pentru
    că dacă aceasta este încălcată nimic nu mai prea are rost. Aşa că este foarte
    important să ştim că ne putem baza pe reguli, pe justiţie şi ca cetăţenii să
    simtă că drepturile le sunt protejate.


    Președinta
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a declarat îngrijorată de ceea ce s-a
    întâmplat în Polonia şi i-a asigurat pe cei 450 de milioane de europeni că în
    acest caz Comisia Europeană va face uz de toate competențele pe care le are în
    temeiul tratatelor, pentru a asigura respectarea normelor UE.


    Christian
    Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, ne-a spus ce poate face
    Comisia în astfel de situaţii:

    În acest caz Comisia Europeană a lansat
    o analiză şi acesta este unul dintre instrumentele pe care le avem pentru a ne
    asigura că legislaţia UE a fost respectată, şi în ceea ce priveşte comunitatea
    LGBT, dar şi pe plan economic. Este primul instrument pe care Comisia Europeană
    îl poate folosi, desigur şi prin contribuţia ţărilor membre însele, care au
    datoria să se asigure că legea este respectată. Iar dacă nu este, Comisia are
    şi alte modalităţi prin care poate interveni.


    Decizia Curţii
    Constituţionale poloneze ar putea ameninţa finanţarea Poloniei de către UE şi
    este considerată ca o primă etapă posibilă către ieşirea sa din Uniunea
    Europeană.


    Comisia
    Europeană doreşte acum să se asigure că cetățenii UE, precum și întreprinderile
    care își desfășoară activitatea în Polonia se pot bucura de certitudine
    juridică, știind că normele UE, inclusiv hotărârile Curții de Justiție a UE,
    sunt pe deplin aplicate în Polonia.


  • Avocatul casei 13.08.2021

    Avocatul casei 13.08.2021

    Constatări pe marginea unui articol publicat în “Universul Juridic” privind Platforma Internațională Crimeea ca instrument inovativ pentru rezilienţa suverană; Modificări şi completări în Legea 154/04.06.2021 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate etnic de regimurile instaurate în România în perioada 6 septembrie1940 – 6 martie 1945 (participă prof.univ. dr. Nasty Vlădoiu):




  • Raport privind drepturile fundamentale in UE

    Raport privind drepturile fundamentale in UE

    Pandemia de COVID-19 a expus multe lacune în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale la sănătate, educație, ocuparea forței de muncă și protecție socială în întreaga societate a Uniunii Europene. Raportul Agenției pentru drepturi fundamentale pentru anul 2020 prezintă impactul amplu al pandemiei asupra drepturilor și propune modalități optime de abordare a inegalităților și amenințărilor în creștere la adresa coeziunii societății. Nicole Romain, șefa Biroului de comunicare și evenimente și purtătoare de cuvânt a Agenției Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale, cu sediul în Viena, Austria.

    Raportul privind drepturile fundamentale este publicat anual, în luna iunie, și prezintă situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană, în statele membre, pe parcursul unui an calendaristic. Principalele concluzii ale acestui raport, care analizează anul 2020, vin pe fundalul unui an foarte dificil în care au fost instituite la nivel global perioade de carantină pentru controlul pandemiei. În acest context, am observat o creștere a rasismului, inclusiv infracțiuni din ură rasială și discurs instigator. De asemenea, dacă analizăm drepturile copiilor, mulți dintre aceștia au suferit din cauza lipsei de acces la educație digitală, care o dată cu închiderea școlilor a devenit o problemă în multe state ale Uniunii Europene. Nu ne referim doar la perspectiva digitală, ci și la acei copii care trăiesc în zone și comunități izolate, cum ar fi comunitatea romă. În timpul carantinării la domiciliu, au existat numeroase plângeri de violență domestică. Pe lângă acest aspect, mai subliniem și provocările privind migrația în 2020.

    Odată identificate problemele, care sunt următorii pași?

    Nicole Romain: Raportul privind drepturile omului include opiniile agenției noastre. Aceste opinii subliniază măsurile pe care legislativul Uniunii Europene sau statele membre le-ar putea lua pentru a elimina problemele menționate în raport. De exemplu, dacă privim problema rasismului, se stipulează foarte clar că statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să transpună legislația privind rasismul și xenofobia, inclusiv infracțiunile din ură rasială și discurs instigator și să încurajeze raportarea acestora. Acestea sunt măsuri pe care Agenția Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale le propune, însă depinde de statele membre să ia măsuri și să se asigure că legislația e respectată. Aș putea spune, de exemplu, că România a făcut eforturi în ultimul an, în 2020, ca să-și perfecteze cadrul legal pentru combaterea rasismului. Mai exact, legislativul din România a inițiat un proiect de lege care să prevină rasismul împotriva comunității rome. Aceasta e o măsură specifică, ca urmare a acestor recomandări transmise de Agenția Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale. Astfel, cu timpul, statele membre iau măsuri, iar exemplul României, pe care vi l-am oferit, este și un exemplu foarte pozitiv.

    Alte recomandări către guvernele statelor membre ale Uniunii Europene includ: adoptarea soluțiilor digitale pentru a combate dezinformarea, acordarea de atenție grupurilor de risc, cum ar fi persoanele aflate în îngrijire, persoanele reținute sau persoanele fără adăpost, dar și asigurarea accesului echitabil și egal la vaccinuri.