Radio România Internațional

Tag: drob

  • Les recettes plus ou moins secrètes de la rédaction française de RRI

    Les recettes plus ou moins secrètes de la rédaction française de RRI

    Pâques est un de ces moments de l’année où les familles roumaines se réunissent autour de la même table pour partager un moment spécial. Ce repas est le point final de toutes sortes de préparatifs qui occupent toute la semaine sainte qui précède Pâques, appelée aussi la « semaine des souffrances ». C’est le moment de nettoyer la maison jusque dans les moindres recoins, de faire d’innombrables courses et de sortir les livres de recettes pour mettre au point un menu exquis pour le grand repas le dimanche. Voici ses principaux repères :

    Les œufs peints et le drob de Valentina :

    Le rôti d’agneau d’Alex :



    Les cozonaci d’Ioana :






    La pască d’Elena :



  • “Gust de sărbătoare #stauacasa”

    “Gust de sărbătoare #stauacasa”

    Vă amintiţi de perioada în
    care apropierea Paştelui era o ocazie pentru a plănui experienţe care mai de
    care mai savuroase? De la petrecerea sărbătorilor după datini străbune, în vreun sat izolat, până la înscrierea
    în programe ce includeau demonstraţii culinare în locuri exotice, fie la un
    castel, fie pe plajă şi câte şi mai câte… Dar pentru că noi dorim să credem
    că sărbătorile pot avea gustul de care ne amintim, indiferent unde le
    petrecem, vă propunem un periplu culinar în ceea ce înseamnă bucătăria cu gust
    specific, din diferite zone ale ţării.



    Dacă v-ar fi plăcut să
    fiţi în Bucovina, de Paşte, puteţi încerca să închistriţi (să pictaţi) ouă,
    căutând modele tradiţionale cu simboluri pascale. O activitate în care se pot
    prinde atât femei, cât şi bărbaţi, după cum ne-a asigurat Elvira Romaniuc,
    tânără pensionară din Gura Humorului, fostă directoare de la Muzeul
    Obiceiurilor din Bucovina, filiala de aici:

    Ouăle închistrite -
    este unul dintre meşteşugurile care s-a păstrat în zonă, nu în Gura Humorului
    în special, ci în Bucovina. Ouă închistrite, pentru că încercăm să determinăm
    meşterii să descopere, să înţeleagă semnificaţia însemnelor de pe ouăle
    pascale, a celor adevărate, cum spunem noi. În Bucovina închistresc ouă şi
    bărbaţii, iar femeile nu trebuie să confecţioneze doar ceea ce considerăm noi
    tradiţional.


    În România, în perioada
    sărbătorilor pascale, tronează meniurile pe bază de carne de miel. Miel umplut,
    stufat de miel (miel gătit cu multă ceapă şi usturoi verde), miel cu spanac.
    Cozonacul şi pasca sunt şi ele nelipsite de la masa tradiţională. Tot din
    gustul de Bucovina ne inspirăm şi de la Mirela Maria Nechita, din Dolheşti,
    preşedinta Asociaţiei pentru promovarea Văii Şomuzului, care ne enumeră ce ar
    trebui pus pe masa de Paşte:

    Pentru masa tradiţională punem preparate cu
    miel, friptură, ciorbă, tot ce este aproape peste tot. Putem face cozonaci,
    facem pasca cu brânză şi pasca cu smântână. Avem o reţetă a noastră mai
    deosebită: la pasca cu brânză bunica mea punea slăninuţă afumată tăiată
    bucăţele. Amesteca brânza de vaci cu puţină brânză iute, întidea pe blatul de
    pască şi deasupra punea bucăţele de slăninuţă afumată.



    Schimbăm zona şi gusturile
    cu ajutorul lui Mircea Iovan, bucătar şef, care a şi făcut un periplu culinar
    prin întreaga ţară:

    În zona Ardealului, chiar înainte un pic de
    Săvârşin, am găsit o friptură de miel, cum spuneau ei, friptura păstorilor. Am
    întrebat în ce constă: era o pulpă de miel pe care ei o puneau la copt peste
    noapte, dimineaţa când se stingea cuptorul o scoteau, o făceau bucăţi, după
    care adăugau brânză proaspătă. Pentru că venirea Paştelui, înseamnă să lucrăm
    cu totul nou, şi atunci ei puneau un caş proaspăt, de oaie, mai adăugau şi
    foarte multă ceapă şi unt, totul din zonă. Aşa îi spun ei, friptura păstorilor,
    pe care ei o servesc în ziua de Paşte, cu colacul, totul sfinţit la biserică.
    Foarte interesant, în zonă am găsit o pască, cu mere la bază şi smântână.
    Fabuloasă!


    Stufatul de miel este un
    alt preparat de cinste în această perioadă şi care este preparat cam la fel în
    mai toate zonele, aşa cum sunt şi sărmăluţele, după cum ne-a spus Mircea Iovan.
    Am aflat însă de la interlocutorul nostru că de obicei diferă condimentele
    utilizate, în funcţie de zonă: cimbrul şi usturoiul din abundenţă sunt
    specifice Olteniei, măghiranul, Moldovei, busuiocul în Banat, iar în Moldova
    Nouă, pe Dunăre, apar şi smochinele în diferite preparate.


    Mircea Iovan ne-a mai
    tentat însă cu câteva bunătăţi: Drobul, care e nelipsit, făcut din organele
    de miel, în anumite zone, precum zona Moldovei, există cighirul (un amestec de
    organe de porc, cu verdeaţă, multă ceapă şi legate cu ouă, coapte la fel ca
    drobul de miel). Toate sunt asemănătoare cam peste tot, cu anumite influenţe.
    Ce am mai găsit foarte bun, în zona Banatului,sunt sărmăluţele în foi de viţă,
    dar cu carne amestecată de porc şi vită, friptura de miel bănăţeană (o friptură
    umplută cu măruntaie de miel, 2-3 cepe, 2-3 ouă, verdeaţă, o jumătate de
    franzelă înmuiată în apă şi stoarsă şi unt pentru prăjit, la care se adaugă
    sare şi piper şi vin dulce, alb sau rosu), cum o fac ei, ciorba de miel, care este
    simbolul primăverii.


    Ciorba ca simbol al
    primăverii şi pentru că foloseşte multă verdeaţă de sezon, dar şi fiindcă este
    o ciorbă mai grea, care nu se mai poate mânca odată cu încălzirea vremii. Şi
    Mircea Iovan a continuat:

    Iar în zona Dobrogei, am văzut un preparat
    impresionant, făcut din rasoale de miel, care sunt mici, care se numeşte
    iahnie. Acolo este o influenţă turcească. Se fac cu foarte multă ceapă, unt şi rasoalele care
    se lasă la scăzut şi devin spectaculoase! Condimentate normal cu dafin, sare şi
    piper, dar sunt fabuloase!



    Nu ne rămâne decât să călătorim culinar, de acasă, în
    această perioadă.

  • Masa de Paște

    Masa de Paște

    Din cauza pandemiei,
    tradițiile de Paște nu vor mai putea fi respectate în totalitate, în primul
    rând cele legate de participarea la slujbele religioase. Conform tradiției, în
    biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care
    trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată
    de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar
    urma să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.
    Din motive de protecție, la masa de Paște din acest an nu se va mai așeza
    familia extinsă, însă produsele tradiționale vor fi aceleași.


    Masa începe cu ciocnitul
    ouălor vopsite, consumate împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă
    verde, cârnați și, neapărat, drob de miel. La prepararea acestuia sunt folosite
    organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a
    obţine o cantitate mai mare, se pot adăuga şi ficăţei de pui. Mai avem nevoie
    de vreo 10 fire de ceapă, o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă,
    de piper şi sare.

    Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană
    subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria
    altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a
    pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi
    la grătar. Organele trebuie spălate şi tăiate în bucăți, iar apoi trebuie
    lăsate într-un vas cu apă rece pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert
    pentru circa jumătate de oră, având grijă să îndepărtăm spuma formată la
    suprafaţă. Separat, sunt fierte trei din cele şase ouă, pe care le vom folosi
    ca ornament. Organele sunt trecute apoi prin maşina de tocat și amestecate
    cu ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul,
    toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare.

    Sunt adăugate și trei
    ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Drobul de miel poate fi preparat
    la cuptor într-o tavă de cozonac sau într-o formă metalică rotundă unsă cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. În lipsa prapurelui, vasul trebuie uns
    cu ulei şi tapetat cu pesmet. Există și varianta de a tapeta cu aluat dospit
    forma în care va fi copt drobul. Vasul trebuie lăsat în cuptor la foc potrivit
    până când drobul se rumenește. După ce s-a răcit, se porționează și se pune pe
    un platou pentru a fi servit.


    Masa continuă cu ciorba de
    miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
    pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Carnea de miel
    se pune la fiert timp de o oră într-o oală de 5-6 litri împreună cu doi morcovi
    și un păstârnac tăiați mărunt, o ceapă sau o legătură de ceapă verde, tocată
    mărunt. Se adaugă o ceașcă de orez, lăsăm la fiert încă un sfert de oră, apoi
    acrim cu borș, iar la final se sărează după gust. După ce am luat vasul de pe
    foc, ciorba se drege cu un gălbenuş de
    ou pe care îl amestecăm cu smântână. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară
    frunze de leuştean, tocate mărunt.


    La felul principal se
    servește friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
    stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
    sau cuburi de roșii.


    Desertul tradițional este
    cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
    servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.
    Se pregătește din aluat dospit, iar umplutura este din brânză dulce și stafide.
    Pasca este rotundă, iar umplutura se pune în forma căptușită cu aluat dospit.
    Deasupra umpluturii se pot pune suluri din aluat, în formă de cruce.

  • Masa de Paște

    Masa de Paște

    Din cauza pandemiei,
    tradițiile de Paște nu vor mai putea fi respectate în totalitate, în primul
    rând cele legate de participarea la slujbele religioase. Conform tradiției, în
    biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care
    trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată
    de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar
    urma să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.
    Din motive de protecție, la masa de Paște din acest an nu se va mai așeza
    familia extinsă, însă produsele tradiționale vor fi aceleași.


    Masa începe cu ciocnitul
    ouălor vopsite, consumate împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă
    verde, cârnați și, neapărat, drob de miel. La prepararea acestuia sunt folosite
    organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a
    obţine o cantitate mai mare, se pot adăuga şi ficăţei de pui. Mai avem nevoie
    de vreo 10 fire de ceapă, o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă,
    de piper şi sare.

    Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană
    subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria
    altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a
    pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi
    la grătar. Organele trebuie spălate şi tăiate în bucăți, iar apoi trebuie
    lăsate într-un vas cu apă rece pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert
    pentru circa jumătate de oră, având grijă să îndepărtăm spuma formată la
    suprafaţă. Separat, sunt fierte trei din cele şase ouă, pe care le vom folosi
    ca ornament. Organele sunt trecute apoi prin maşina de tocat și amestecate
    cu ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul,
    toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare.

    Sunt adăugate și trei
    ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Drobul de miel poate fi preparat
    la cuptor într-o tavă de cozonac sau într-o formă metalică rotundă unsă cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. În lipsa prapurelui, vasul trebuie uns
    cu ulei şi tapetat cu pesmet. Există și varianta de a tapeta cu aluat dospit
    forma în care va fi copt drobul. Vasul trebuie lăsat în cuptor la foc potrivit
    până când drobul se rumenește. După ce s-a răcit, se porționează și se pune pe
    un platou pentru a fi servit.


    Masa continuă cu ciorba de
    miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
    pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Carnea de miel
    se pune la fiert timp de o oră într-o oală de 5-6 litri împreună cu doi morcovi
    și un păstârnac tăiați mărunt, o ceapă sau o legătură de ceapă verde, tocată
    mărunt. Se adaugă o ceașcă de orez, lăsăm la fiert încă un sfert de oră, apoi
    acrim cu borș, iar la final se sărează după gust. După ce am luat vasul de pe
    foc, ciorba se drege cu un gălbenuş de
    ou pe care îl amestecăm cu smântână. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară
    frunze de leuştean, tocate mărunt.


    La felul principal se
    servește friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
    stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
    sau cuburi de roșii.


    Desertul tradițional este
    cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
    servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.
    Se pregătește din aluat dospit, iar umplutura este din brânză dulce și stafide.
    Pasca este rotundă, iar umplutura se pune în forma căptușită cu aluat dospit.
    Deasupra umpluturii se pot pune suluri din aluat, în formă de cruce.

  • Preparate din miel

    Preparate din miel

    După ce v-am prezentat preparate tradiţionale pentru masa de Paşte, în această ediţie vă propunem preparate din miel şi spanac. Spanacul este o garnitură recomandată pentru friptura de miel la tavă, dar la fel de gustos este şi spanacul gătit împreună cu carne de miel. Avem nevoie de un kg de carne de miel, de două kg de spanac, de o ceapă, de o lămâie, o căpăţână de usturoi, de bulion, piper şi sare. După ce a fost curăţat şi spălat, spanacul trebie opărit şi mărunţit. Într-un vas în care am pus puţin ulei, înmuiem ceapa, tocată mărunt, adăugăm bucăţile de carne de miel şi turnăm apoi una … două căni cu apă, lăsând să fiarbă înăbuşit. După ce a fiert carnea de miel, se adaugă usturoiul, curăţat şi pisat, două linguri de bulion şi puţin piper măcinat, precum şi spanacul şi se mai lasă la fiert circa 20 de minute, adăugând la final sare, după gust şi zeamă de lămâie. Mâncarea se serveşte caldă.



    Un alt preparat este cotletul de miel umplut cu spanac. Avem nevoie de cantităţi egale de carne de miel şi de spanac, de puţin ulei, de piper măcinat, cimbru şi sare. Spanacul trebuie fiert şi transformat în piure. Cotletul de miel, curăţat de grăsime şi de pieliţe, trebuie porţionat şi apoi bătut cu ciocanul de şniţele, astfel încât bucăţile de carne să devină subţiri şi late. Le dăm cu piper, cimbru şi sare, iar în mijloc punem câte o lingură de spanac, după care le rulăm. Punem apoi rulourile într-o tavă unsă cu ulei şi le lăsăm în cuptor la foc mic până când se rumenesc. Periodic le stropim cu sosul care se lasă în tavă.



    Mielul poate fi pregătit şi în aer liber. Dacă doriţi să îl pregătiţi la iarbă verde, profitând de vremea din ce în ce mai caldă, puteţi încerca o friptură haiducească de miel. Trebuie să vă înarmaţi însă cu multă răbdare deoarece durează destul de mult prepararea acestuia. Mai întâi trebuie improvizat un cuptor, săpând o groapă puţin mai mare decât mielul care urmează a fi pregătit. În acea groapă se face un foc cu lemne pentru a obţine jar. Mielul trebuie să aibă circa 10 kilograme, să fie întreg, eviscerat, dar cu blana pe el. După ce a fost bine spălat în interior, se sărează, iar în interior se introduc circa 10 cepe tăiate felii şi cimbru, după care blana mielului trebuie cusută. Apoi, blana este unsă cu un strat de lut, iar în continuare mielul trebuie pus în groapă, învelit în jar şi apoi acoperit cu pământ. Mielul se va coace lent în jar, iar după 3 … 4 ore este tocmai bun pentru a fi servit, desigur, alături de un pahar cu vin.

  • Preparate din miel

    Preparate din miel

    După ce v-am prezentat preparate tradiţionale pentru masa de Paşte, în această ediţie vă propunem preparate din miel şi spanac. Spanacul este o garnitură recomandată pentru friptura de miel la tavă, dar la fel de gustos este şi spanacul gătit împreună cu carne de miel. Avem nevoie de un kg de carne de miel, de două kg de spanac, de o ceapă, de o lămâie, o căpăţână de usturoi, de bulion, piper şi sare. După ce a fost curăţat şi spălat, spanacul trebie opărit şi mărunţit. Într-un vas în care am pus puţin ulei, înmuiem ceapa, tocată mărunt, adăugăm bucăţile de carne de miel şi turnăm apoi una … două căni cu apă, lăsând să fiarbă înăbuşit. După ce a fiert carnea de miel, se adaugă usturoiul, curăţat şi pisat, două linguri de bulion şi puţin piper măcinat, precum şi spanacul şi se mai lasă la fiert circa 20 de minute, adăugând la final sare, după gust şi zeamă de lămâie. Mâncarea se serveşte caldă.



    Un alt preparat este cotletul de miel umplut cu spanac. Avem nevoie de cantităţi egale de carne de miel şi de spanac, de puţin ulei, de piper măcinat, cimbru şi sare. Spanacul trebuie fiert şi transformat în piure. Cotletul de miel, curăţat de grăsime şi de pieliţe, trebuie porţionat şi apoi bătut cu ciocanul de şniţele, astfel încât bucăţile de carne să devină subţiri şi late. Le dăm cu piper, cimbru şi sare, iar în mijloc punem câte o lingură de spanac, după care le rulăm. Punem apoi rulourile într-o tavă unsă cu ulei şi le lăsăm în cuptor la foc mic până când se rumenesc. Periodic le stropim cu sosul care se lasă în tavă.



    Mielul poate fi pregătit şi în aer liber. Dacă doriţi să îl pregătiţi la iarbă verde, profitând de vremea din ce în ce mai caldă, puteţi încerca o friptură haiducească de miel. Trebuie să vă înarmaţi însă cu multă răbdare deoarece durează destul de mult prepararea acestuia. Mai întâi trebuie improvizat un cuptor, săpând o groapă puţin mai mare decât mielul care urmează a fi pregătit. În acea groapă se face un foc cu lemne pentru a obţine jar. Mielul trebuie să aibă circa 10 kilograme, să fie întreg, eviscerat, dar cu blana pe el. După ce a fost bine spălat în interior, se sărează, iar în interior se introduc circa 10 cepe tăiate felii şi cimbru, după care blana mielului trebuie cusută. Apoi, blana este unsă cu un strat de lut, iar în continuare mielul trebuie pus în groapă, învelit în jar şi apoi acoperit cu pământ. Mielul se va coace lent în jar, iar după 3 … 4 ore este tocmai bun pentru a fi servit, desigur, alături de un pahar cu vin.

  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se
    pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
    catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
    Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
    înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
    obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
    primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.


    Un preparat tradiţional pus de români pe masa de
    Paşte este drobul de miel. Pentru prepararea acestuia se folosesc organele
    interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o
    cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui. Mai avem nevoie de vreo 10 fire de
    ceapă, de o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă, de piper şi sare. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care
    separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membranăeste folosită pentru prepararea
    cârnaţilor sau a pateului.


    Organele
    trebuie spălate şi tăiate în bucăţi, iar apoi trebuie lăsate într-un vas cu apă rece
    pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert pentru circa jumătate de oră,
    având grijă să îndepărtăm spuma formată la suprafaţă. Separat, sunt fierte trei
    din cele şase ouă, pe care le vom folosi ca ornament. În continuare, organele
    trebuie trecute prin maşina de tocat, iar ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul
    trebuie tocate mărunt. Toate acestea vor fi amestecate apoi într-un vas,
    adăugăm şi ouăle crude, piper şi sare după gust şi omogenizăm. Şi prapurele
    trebuie spălat şi pregătit. Drobul de miel va fi preparat la cuptor într-o tavă
    de cozonac sau într-o formă metalică rotundă pe care trebuie să o ungem cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. Vasul în care am pus drobul va fi
    introdus în cuptorul încins unde va sta, la foc potrivit, pentru jumătate de oră, până se
    rumeneşte. Se lasă la răcit, iar apoi se pune pe un platou pentru a fi servit.


    Un alte preparat de Paşte este stufatul de
    miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6
    porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de
    ceapă verde, 20 de fire de usturoi verde şi 5 … 6 roşii de dimensiune medie.


    Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu
    puţin ulei, iar apoi se călesc firele de ceapa şi usturoi verde, tăiate
    transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un
    vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm
    vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi
    adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor
    pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.

  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se
    pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
    catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
    Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
    înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
    obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
    primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.


    Un preparat tradiţional pus de români pe masa de
    Paşte este drobul de miel. Pentru prepararea acestuia se folosesc organele
    interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o
    cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui. Mai avem nevoie de vreo 10 fire de
    ceapă, de o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă, de piper şi sare. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care
    separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membranăeste folosită pentru prepararea
    cârnaţilor sau a pateului.


    Organele
    trebuie spălate şi tăiate în bucăţi, iar apoi trebuie lăsate într-un vas cu apă rece
    pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert pentru circa jumătate de oră,
    având grijă să îndepărtăm spuma formată la suprafaţă. Separat, sunt fierte trei
    din cele şase ouă, pe care le vom folosi ca ornament. În continuare, organele
    trebuie trecute prin maşina de tocat, iar ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul
    trebuie tocate mărunt. Toate acestea vor fi amestecate apoi într-un vas,
    adăugăm şi ouăle crude, piper şi sare după gust şi omogenizăm. Şi prapurele
    trebuie spălat şi pregătit. Drobul de miel va fi preparat la cuptor într-o tavă
    de cozonac sau într-o formă metalică rotundă pe care trebuie să o ungem cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. Vasul în care am pus drobul va fi
    introdus în cuptorul încins unde va sta, la foc potrivit, pentru jumătate de oră, până se
    rumeneşte. Se lasă la răcit, iar apoi se pune pe un platou pentru a fi servit.


    Un alte preparat de Paşte este stufatul de
    miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6
    porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de
    ceapă verde, 20 de fire de usturoi verde şi 5 … 6 roşii de dimensiune medie.


    Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu
    puţin ulei, iar apoi se călesc firele de ceapa şi usturoi verde, tăiate
    transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un
    vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm
    vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi
    adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor
    pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.

  • Masa de Paşte

    Masa de Paşte


    Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne de miel. Există asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti din dfierite state. În România se consumă prin tradiţie, pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri in care se află ouă roşii, cozonac şi vin, pentru a fi sfinţite.



    În România, obiceiul este ca familia să se reunească pentru masa de Paşte, care începe cu ciocnitul ouălor roşii. Pe platoul de aperitive se pun caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pentru drob sunt folosite organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui, toate acestea fierte şi tocate, amestecate cu fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate cu piper. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a pateului. Sunt mai multe reţete de drob, cu brânză şi cu alune, cu ciuperci sau cu ouă fierte



    Urmează ciorba de miel şi apoi friptura de miel, pregătită în mai multe feluri şi servită, de obicei, cu garnitură de spanac. În mod obişnuit, pulpa de miel se pregăteşte în tavă, la cuptor. Pulpa de miel se condimentează cu piper, cu boia dulce şi cu cimbru măcinat, după care se unge cu puţin ulei şi se aşează într-o tavă în care am puţin puţină apă. Tava se întroduce în cuptorul încălzit şi se lasă la foc potrivit circa 20 de minute, după care pulpa de miel trebuie întoarsă pe cealaltă parte pentru a se rumeni uniform. Dacă este necesar, trebuie completată apa din tavă sau poate fi adăugat suc de roşii. Spre final, se adaugă în sos câţiva câţei de usturoi pe care îi tocăm mărunt, timpul total de preparare fiind de circa o oră. Friptura de miel se serveşte caldă, cu garnitură de spanac sau cu piure de cartofi, alături de un pahar de vin.



    La desert, se serveşte pască şi cozonac, un preparat servit în mod tradiţional la marile sărbători ale românilor.


  • Masa de Paşte

    Masa de Paşte


    Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne de miel. Există asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti din dfierite state. În România se consumă prin tradiţie, pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri in care se află ouă roşii, cozonac şi vin, pentru a fi sfinţite.



    În România, obiceiul este ca familia să se reunească pentru masa de Paşte, care începe cu ciocnitul ouălor roşii. Pe platoul de aperitive se pun caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pentru drob sunt folosite organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot adăugaşi ficăţei de pui, toate acestea fierte şi tocate, amestecate cu fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate cu piper. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a pateului. Sunt mai multe reţete de drob, cu brânză şi cu alune, cu ciuperci sau cu ouă fierte



    Urmează ciorba de miel şi apoi friptura de miel, pregătită în mai multe feluri şi servită, de obicei, cu garnitură de spanac. În mod obişnuit, pulpa de miel se pregăteşte în tavă, la cuptor. Pulpa de miel se condimentează cu piper, cu boia dulce şi cu cimbru măcinat, după care se unge cu puţin ulei şi se aşează într-o tavă în care am puţin puţină apă. Tava se întroduce în cuptorul încălzit şi se lasă la foc potrivit circa 20 de minute, după care pulpa de miel trebuie întoarsă pe cealaltă parte pentru a se rumeni uniform. Dacă este necesar, trebuie completată apa din tavă sau poate fi adăugat suc de roşii. Spre final, se adaugă în sos câţiva câţei de usturoi pe care îi tocăm mărunt, timpul total de preparare fiind de circa o oră. Friptura de miel se serveşte caldă, cu garnitură de spanac sau cu piure de cartofi, alături de un pahar de vin.



    La desert, se serveşte pască şi cozonac, un preparat servit în mod tradiţional la marile sărbători ale românilor.


  • Pregătiri pentru Paşte

    Pregătiri pentru Paşte

    Cea mai mare şi mai veche sărbătoare a
    creştinătăţii, Paştele – Învierea lui Iisus
    Hristos, este marcată, în acest an, de ortodocşi şi catolici pe 16 aprilie.

    La
    câteva zile după intrarea solemnă în Ierusalim, de Florii, Iisus a fost judecat
    de romani şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt, iar după
    trei zile, a înviat din morţi. Această succesiune de evenimente a avut loc în
    numai o săptămână, cea a Patimilor, care precede Învierea. În această perioadă,
    în biserici, în fiecare seară sunt săvârşite slujbe
    speciale, numite denii, cele mai importante fiind în Joia Mare şi în Vinerea
    Mare. Prin intermediul lor, sunt retrăite cutremurătoarele momente de acum mai
    bine de 2 mii de ani. Românii, în majoritate ortodocşi, participă la
    slujbele ţinute în bisericile şi mânăstirile din ţară, dar şi în aşezămintele din
    străinătate.

    Anul acesta, în pastorala sa de Paşte, patriarhul Daniel al
    Bisericii Ortodoxe Române le transmite credincioşilor că Iisus
    nu a răspuns la violenţă cu violenţă şi cu răutate la răutate, ci S-a rugat
    pentru iertarea ucigaşilor Săi. Patriarhul aminteşte că sufletul omului se
    deschide spre rai doar atunci când se umple de pocăinţă smerită şi de iertare
    sinceră, de pace şi de iubire milostivă.

    În
    Săptămâna Patimilor se fac şi ultimele pregătiri pentru marea sărbătoare a
    Învierii de dumincă. Mai precis, în Joia Mare,
    gospodinele încep să pregătească masa de Paşte: se vopsesc ouă în roşu şi se
    prepară pască şi cozonac – produse dulci, de patiserie. Drobul şi friptura de miel, precum şi vinul sunt,
    de asemenea, nelipsite de pe mesele românilor în ziua de Paşte,     sărbătoare
    care reuneşte familiile, indiferent de locul de unde provin.

    Cu această ocazie,
    se organizează şi festivaluri speciale şi târguri. În
    Piaţa Constituţiei din centrul Bucureştiului, de
    exemplu, doritorii sunt aşteptaţi, până pe 17 aprilie,
    la Târgul de Paşte. În cele 110 căsuţe cu produse autentice româneşti sunt
    expuse obiecte din lemn, sticlă şi ceramică, instrumente muzicale, costume
    populare, precum şi preparate culinare pentru toate gusturile. În Piaţă este şi
    o zonă dedicată copiilor, cu trenuleţ, carusel şi ateliere unde artişti
    plastici şi actori ajută copiii să îşi exprime creativitatea. Sunt şi români care
    aleg să petreacă Paştele la munte, unde gradul de ocupare este ridicat. Alţii
    vor pleca pe litoral sau chiar într-o
    minivacanţă în străinătate. Nu puţini sunt cei care, însă, aflaţi peste hotare ca să
    muncească, se întorc, acum acasă, pentru a fi alături de cei dragi.

    Grav bolnav, dar în stare stabilă, Regele
    Mihai I al României va rămâne la reşedinţa privată din Elveţia pe durata
    Sărbătorilor pascale. În schimb, Principesa Margareta, custodele coroanei
    regale, şi soţul acesteia, Principele Radu, vor lua parte la slujba de Înviere
    la Catedrala Mitropolitană de la Cluj, din Transilvania.

  • Drob la pahar

    Drob la pahar

    Multi romani au ales sa-si petreaca sarbatorile pascale departe de casa, tintele cele mai vizate anul acesta fiind pensiunile agroturistice din zonele montane, din Bucovina (zona de nord a tarii) sau pe litoralul marii Negre. Cei care au ales sa-si petreaca Pastele in zonele rurale au facut-o tocmai pentru a se bucura de liniste, aer curat, obiceiuri si traditii, dar si pentru bucatele traditionale deosebite. Iata de ce in aceasta saptamână am sa va prezint o reteta de drob mai deosebita. Drobul este unul din aperitivele de nelipsit de pe masa de Paste si fiecare gospodina are secretul ei de preparare.



    Ingrediente necesare: 1 kg de maruntaie de miel (inima, plamini si ficat), 3 oua, 1 lingura de smintina, verdeata (marar, patrunjel), ceapa verde, usturoi verde, sare si piper dupa gust.


    Modul de pregatire: maruntaiele de miel se fierb si se dau prin masina de tocat. Se adauga ouale, smintina, verdeata tocata marunt, sarea si piperul.



    Se aleg citeva pahare termorezistente care se ung cu unt. In interiorul fiecarui pahar se presara verdeata tocata marunt, apoi se pun cu gura in jos pentru a se indeparta surplusul de verdeata. Pe fundul fiecarui pahar se pune cite un ou crud, peste care se aseaza 2 linguri de tocatura, se apasa si se netezeste usor. Paharul nu trebuie umplut pentru ca deasupra se mai pune un ou crud. Astfel umplute, paharele se infasoara in hirtie si se aseaza intr-o cratita cu apa pe fundul careia a fost asternuta o cirpa impaturita.



    Cratita se acopera cu capac si se pune la fiert pe foc mic. Cind drobul e fiert, se lasa in pahare sa se raceasca si se scoate abia inainte de momentul servirii. Drobul se taie pe lung in sferturi, astfel incit mesenii sa admire delicatesa in sectiune si se aseaza pe frunze de salata, foi de andive sau ridichi.



    (Reluare din 14 aprilie 2009 – ne cerem scuze pentru lipsa diacriticelor)

  • Drob la pahar

    Drob la pahar

    Multi romani au ales sa-si petreaca sarbatorile pascale departe de casa, tintele cele mai vizate anul acesta fiind pensiunile agroturistice din zonele montane, din Bucovina (zona de nord a tarii) sau pe litoralul marii Negre. Cei care au ales sa-si petreaca Pastele in zonele rurale au facut-o tocmai pentru a se bucura de liniste, aer curat, obiceiuri si traditii, dar si pentru bucatele traditionale deosebite. Iata de ce in aceasta saptamână am sa va prezint o reteta de drob mai deosebita. Drobul este unul din aperitivele de nelipsit de pe masa de Paste si fiecare gospodina are secretul ei de preparare.



    Ingrediente necesare: 1 kg de maruntaie de miel (inima, plamini si ficat), 3 oua, 1 lingura de smintina, verdeata (marar, patrunjel), ceapa verde, usturoi verde, sare si piper dupa gust.


    Modul de pregatire: maruntaiele de miel se fierb si se dau prin masina de tocat. Se adauga ouale, smintina, verdeata tocata marunt, sarea si piperul.



    Se aleg citeva pahare termorezistente care se ung cu unt. In interiorul fiecarui pahar se presara verdeata tocata marunt, apoi se pun cu gura in jos pentru a se indeparta surplusul de verdeata. Pe fundul fiecarui pahar se pune cite un ou crud, peste care se aseaza 2 linguri de tocatura, se apasa si se netezeste usor. Paharul nu trebuie umplut pentru ca deasupra se mai pune un ou crud. Astfel umplute, paharele se infasoara in hirtie si se aseaza intr-o cratita cu apa pe fundul careia a fost asternuta o cirpa impaturita.



    Cratita se acopera cu capac si se pune la fiert pe foc mic. Cind drobul e fiert, se lasa in pahare sa se raceasca si se scoate abia inainte de momentul servirii. Drobul se taie pe lung in sferturi, astfel incit mesenii sa admire delicatesa in sectiune si se aseaza pe frunze de salata, foi de andive sau ridichi.



    (Reluare din 14 aprilie 2009 – ne cerem scuze pentru lipsa diacriticelor)

  • La terrine de champignons

    La terrine de champignons

    La terrine, appelée en Roumain « drob », est un plat très apprécié en Roumanie, notamment au printemps, lorsque les mères de famille l’assaisonnent de toute sorte d’herbes aromatiques. Normalement, le drob se fait avec des abats d’agneau ou de poulet, mais ceux qui ne veulent pas manger de viande peuvent essayer aussi la variante à base de champignons. Pour la préparer il vous faut environ un kilo de champignons, soit 700 grammes de champignons de Paris et 300 grammes de pleurotes, un gros oignon et 3 bottes de ciboulette, 2 ou 3 bottes d’ail vert que vous pouvez remplacer par 3 ou 4 gousses d’ail, deux bottes de persil, 6 œufs, 3 ou 4 cuillerées de chapelure, un poivron rouge, un peu d’huile d’olive et 250 grammes de fromage du genre gruyère, deux cuillerées de crème aigre, sel et poivre du moulin.



    Les champignons, vous devez les laver et les couper en cubes d’environ un centimètre de côté. Prenez une casserole à fond épais ou bien un wok de grandes dimensions. Mettez le récipient à feu moyen et mettez-y un peu d’huile. Commencez à sauter les champignons progressivement. Evitez de mettre dans la casserole trop de champignons pour qu’ils ne laissent pas trop d’eau. Après une dizaine de minutes enlevez les champignons et placez-les sur une serviette de cuisine en papier. Entre temps, hachez les oignons, le poivron et l’ail, avant de les faire sauter pendant quelques minutes dans de l’huile. Après trois ou quatre minutes vous pouvez ajouter les champignons et le persil finement haché.



    Battez quatre œufs et mélangez-les au fromage et à la chapelure. Cette farce, vous devez ensuite la mélanger aux légumes au moment où leur température a baissé. Salez et poivrez. Prenez un moule à terrine et huilez-le, avant d’y mettre un peu de chapelure. Versez-y le mélange de champignons et de légumes.



    Dans un autre récipient battez deux œufs et deux cuillérées de crème, avant de saler selon votre goût. Ce mélange, vous devez le verser sur la terrine pour former une sorte de croûte. Finalement, la terrine doit passer par le four pendant une trentaine de minutes tout au plus. La servir froide, en tranches, en tant qu’entrée. Bon appétit !

  • Drob de miel

    Drob de miel

    Un preparat tradiţional pus de români pe masa de Paşte este drobul de miel. Pentru prapararea acestuia se folosesc organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a obţine o cantitate mai mare, se pot adăuga şi ficăţei de pui. Mai avem nevoie de vreo 10 fire de ceapă, o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă, de piper şi sare. Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor sau a pateului.



    Organele trebuie spălate şi tăiate în bucăti, iar apoi trebuie lăsate într-un vas cu apă rece pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert pentru circa jumătate de oră, având grijă să îndepărtăm spuma formată la suprafaţă. Separat, sunt fierte trei din cele şase ouă, pe care le vom folosi ca ornament. În continuare, organele trebuie trecute prin maşina de tocat, iar ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul trebuie tocate mărunt. Toate acestea vor fi amestecate apoi într-un vas, adăugăm şi ouăle crude, piper şi sare după gust şi omogenizăm. Şi prapurele trebuie spălat şi pregătit. Drobul de miel va fi preparat la cuptor într-o tavă de cozonac sau într-o formă metalică rotundă pe care trebuie să o ungem cu ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de coajă, după care acoperim cu prapurele. În lipsa prapurelui, vasul trebuie uns cu ulei şi tapetat cu pesmet. Vasul în care am pus drobul va fi introdus în cuptorul încins unde va sta, la foc potrivit, pentru jumătate de oră, până se rumeneşte. Se lasă la răcit, iar apoi se pune pe un platou pentru a fi servit.