Tag: Dumitru Fornea

  • Viitorul cărbunelui în producția europeană de energie

    Viitorul cărbunelui în producția europeană de energie

    Cărbunele asigură încă o bună parte din producţia
    de energie la nivelul Uniunii Europene. Cum însă viitorul energiei în
    comunitatea europeană este strâns legat de obiectivele de mediu ambiţioase ale
    Uniunii, se urmăreşte trecerea cât mai rapidă şi mai sustenabilă către surse
    regenerabile de energie. Cât va mai conta însă, în viitor, cărbunele în
    producţia europeană de energie?

    Ne răspunde Dumitru Fornea, membru al
    Comitetului Economic şi Social European şi, totodată, secretar general al
    Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, organizaţie cu o puternică prezenţă
    în minerit şi energie.

    Prin Acordul
    de la Paris, din 12 decembrie 2015, Uniunea Europeană se angajează să reducă
    drastic emisiile de carbon. S-a stabilit în felul acesta ca, până în 2030, emisiile de carbon să fie
    reduse cu 40 la sută, iar până în 2050, Ununea Europeană este foarte ambiţioasă
    şi doreşte să le reducă până aproape de zero. Pe de altă parte, un sfert din
    energia electrică produsă în Uniunea Europeană vine din cărbune. Aşa cum este
    formulată ambiţia europeană, se pare că nu se dă nicio şansă cărbunelui. Dar,
    pe de altă parte, Polonia a spus că nu poate să renunţe la cărbune până în
    2050. Germania are un moratoriu până în 2030, dar unele centrale termice sunt
    pe cale de a fi închise până în 2022. Spania a închis deja minele de cărbune,
    Bulgaria nici măcar nu vrea să ia în discuţie tema…

    În Grecia s-a făcut iniţial
    un anunţ din partea premierului că vor închide până în 2030, dar se pare că au
    revenit între timp şi vor încerca să găsească soluţii alternative. Trebuie să
    luăm în considerare toate aceste aspecte. Noi avem încă nişte rezerve în
    România, care pot fi utilizate. Dacă sistemul nostru energetic va renunţa la
    cărbune, la combustibilii fosili, sepune întrebarea: <>. Soluţia reală ar fi să găsim tehnologii care să poată înlocui
    aşa-zisele <>, dar este puţin probabil ca acest
    lucru să se întâmple într-o perioadă foarte scurtă de timp.


    Renunţarea la cărbune are însă şi serioase
    implicaţii de ordin social, după cum ne spune Dumitru Fornea, membru al
    Comitetului Economic şi Social European, secretar general al Confederaţiei
    Sindicale Naţionale Meridian.

    În
    11 state membre, cărbunele asigură 230 de mii de locuri de muncă în industria
    minieră şi energetică. Vorbim de aproximativ un milion de persoane care vor fi
    direct afectate. Această politică ambiţioasă privind protecţia mediului şi
    schimbările climatice trebuie să fie corelată cu măsurile de protecţie socială,
    cu investiţiile în regiunile miniere afectate, cu măsuri active pentru educarea
    şi formarea celor care sunt in pericol de a-şi pierde locurile de muncă.


  • Noul regulament european pentru protecţia consumatorilor

    Noul regulament european pentru protecţia consumatorilor

    Noile
    norme vor spori protecţia consumatorilor în lumea digitală vor consolida
    drepturile acestora prin acordarea de compensații pentru victimele practicilor
    comerciale neloiale și de sancțiuni
    pentru companiile care nu le respectă.

    Comisarul european pentru Justiţie, Didier
    Reynders a salutat nouă legislaţie, deoarece stabileşte standarde cu adevărat
    europene de protecţie a consumatorilor. Noile norme vor spori protecţia
    consumatorilor în lumea digitală, a spus oficialul european, care le-a
    caracterizat ca fiind un avertisment puternic transmis comercianţilor care ar
    trebui să respecte aceste norme, nu să le ocolească. Normele vor asigura, printre altele, o mai
    mare transparență a piețelor online: va deveni mai clar dacă produsele sunt
    vândute de un comerciant sau de o persoană fizică, iar recenziile false vor fi
    interzise, informează
    Comisia Europeană. În plus, vânzătorii nu vor putea să promoveze în mod fals
    reduceri de preț, iar site-urile de comparare a prețurilor vor trebui să
    informeze consumatorii cu privire la criteriile de clasificare.

    Despre
    avantajele aplicării noilor norme ne vorbeşte Dumitru Fornea, reprezentantul
    României în Comitetul Economic şi Social European (CESE): Era de mult aşteptat un asemenea cadru
    pentru că evoluţiile acestea tehnologice din zona vânzărilor online creau
    foarte multe probleme în ceea ce priveşte respectarea drepturilor
    consumatorilor. Un aspect important este transparenţa în pieţele online. A doua
    chestiune – drepturile pentru serviciile digitale gratuite. Sunt foarte multe
    servicii oferite in mediul online în care ţi se spune că este gratuit
    dar de fapt ţi se utilizează datele în scopuri
    comerciale şi atunci tu nu aveai nici un mijloc să te adresezi acestor companii
    şi să-ţi valorifici drepturile tale, ori acum există în această directivă, un cadru, poţi să reziliezi contractul în 14
    zile. Clasificarea ofertelor – de multe ori când cumperi un produs sau îl
    vinzi, ţi se dă o clasificare, un aşa numit ranking, şi de multe ori
    clasificarea nu corespunde cu aşteptările consumatorilor. Ranking-ul online, de
    multe ori, este falsificat pentru că sunt însăşi comercianţii care îşi clasează
    mai bine produsele deşi ei nu au cumpărat niciodată acel produs, ei doar îl
    vând. Si în aceste condiţii este foarte important să ştim cine face acea
    recenzie.

    Noile
    norme vor consolida, de asemenea, drepturile consumatorilor prin asigurarea de
    compensații pentru victimele practicilor comerciale neloiale și prin aplicarea
    de sancțiuni în cazul unor situații de prejudiciu colectiv care afectează
    consumatorii din întreaga UE.

    Cu alte detalii, Dumitru Fornea: Sunt instrumente mai puternice pentru
    aplicarea drepturilor consumatorilor şi aici vorbim de compensaţiile
    individuale, ori de câte ori apar situaţii de nemulţumire justificată, şi
    penalităţile pentru companiile care nu respectă regimul transfrontalier, şi vorbeam de acele produse vândute sub acelaşi brand, la diverse preţuri
    şi diverse calităţi, caz în care vor exista penalităţi de până la 4% din cifra
    de afaceri sau 2 milioane de euro.

    Statele membre au la dispoziţie doi ani să transpună directiva în legislația lor
    națională pentru a se asigura că toţi consumatorii din UE beneficiază de măsuri
    de protecție mai solide.


  • Subprogramul MEDIA al Uniunii Europene

    Subprogramul MEDIA al Uniunii Europene

    Subprogramul MEDIA dispune de 56% din bugetul de 1,46 miliarde de euro al
    programului Europa Creativă pentru perioada 2014-2020.


    Dumitru Fornea, membru
    al Comitetului Economic şi Social European, raportor pentru programul Europa
    Creativă, ne vorbeşte despre importanţa subprogramului MEDIA:


    Pentru multe state membre acest suprogram
    MEDIA a înseamnat un aport financiar semnificativ, în special pentru
    întreprinderile mici şi mijlocii din domeniul media. Zilele acestea mă uitam la
    HBO, unde era difuzat un film german, serialul Babylon Berlin. Uitându-mă pe
    datele subprogramului MEDIA constat că respectivul film a fost cofinanţat de
    către Comisia Europeană cu aproximamtiv un milion de euro, la o cofinanţare de
    6%. Aşa că majoritatea beneficiarilor subprogramului MEDIA, se poate constata
    în urma analizelor, sunt statele mari din Europa, ca Germania, Franţa, Italia,
    Polonia. Urmează Olanda, Austria, Belgia şi statele care au o tradiţie în
    antreprenoriatul în zona culturală şi media. Din păcate, când comparăm cu
    situaţia din România, constatăm că finanţările sunt destul de mici la rate de
    cofinanţare destul de mari. Dar aceasta este, într-un fel, partea interesantă a
    acestui program, cu cât dispui de fond mai mare, cu atât îţi scade rata de cofinanţare,
    este normal să fie aşa. UE umăreşte un impact al acestor programe în piaţa
    audiovizualului european. De asemenea, se poate constata sprijinirea
    companiilor care produc jocuri. Dacă urmărim statistica pusă la dispoziţie de
    către Comisia Europeană vom observa că un procent semnificativ din producţiile
    audio vizuale europene sunt realizate cu sprijinul acestui program MEDIA din
    cadrul Europa Creativă.








    MEDIA
    îşi mai propune îmbunătățirea capacității operatorilor din sectorul
    audiovizualului de a elabora opere audiovizuale europene și care să aibă
    potențialul de a circula în UE și în afara acesteia și de a facilita
    coproducțiile europene și internaționale, inclusiv de televiziune. Dumitru
    Fornea, membru al Comitetului Economic şi Social European, raportor pentru
    programul Europa Creativă.


    S-au făcut
    foarte mult şi în acest sens, dacă ne uităm pe cifrele Comisiei Europene, se
    vorbeşte foarte mult de aceste schimburi culturale. Foarte mulţi actori au avut
    ocazia actori să meargă dintr-un stat în altul, să lucreze în diverse teatre
    sau în producţia de filme. S-au format reţele de cinema, există formare
    profesională continuă pentru actori, de asemenea pentru profesioniştii care
    lucrează în producţii media. Producţii renumite au fost realizate în totalitate
    cu sprijinul programului MEDIA, producţii la care au participat actori,
    regizori, echipe de filmare din statele UE. De exemplu, în 2018, Marea Britanie
    anunţa ca absorbţie prin programul lor Creative Europe Desk UK aproximativ 74
    de milioane de Euro. Spun asta pentru că Marea Britanie, care doreşte să iasă
    din UE, a fost unul dintre principalii beneficiari ai acestui program.



    În România, în perioada 2007-2014
    profesioniștii din industria cinematografică au accesat fonduri MEDIA în
    valoare de peste 7 milioane de euro în cadrul licitațiilor de proiecte pentru
    domeniile de formare, dezvoltare distribuție şi festivaluri de film.

  • Planurile naționale privind energia și clima

    Planurile naționale privind energia și clima

    Planurile naționale privind energia și clima sunt primele
    instrumente integrate de planificare pe termen mediu pe care statele membre au
    obligația să le elaboreze în vederea atingerii țintelor convenite pentru 2030,
    la nivelul UE, referitoare la energie și climă. Fornea Dumitru, membru al
    Comitetului Economic și Social European, atrage atenția că nu s-au inițiat
    dezbateri naționale pe această temă la nivelul statelor membre.




    Conform obligațiilor
    asumate de către statele membre ale UE, la Paris, s-au stabilit niște ținte
    pentru reducerea emisiilor de carbon. Obiectivul urmărit este o reducere de 40%
    până în 2030, urmărindu-se un efect de neutralitate a impactului asupra climei
    până în anul 2050. Sunt obiective ambițioase ale UE, pentru a căror îndeplinire
    e nevoie de un set de măsuri politice, ca statele membre să se conformeze
    obiectivelor stabilite printr-un tratat internațional. În acest context, toate
    statele membre ale UE au fost obligate să înceapă un exercițiu de proiectare a
    unor planuri naționale pentru energie și climă, explică Dumitru Fornea membru
    al Comitetului Economic și Social European:

    Exercițiul a început
    la sfârșitul anului trecut. Teoretic ar trebui ca până la 31 decembrie 2019,
    România și celelalte state membre să transmită către Comisia Europeană
    planurile lor naționale pentru energie și climă. Din păcate, standardele
    europene stabilite prin legislația europeană, prevăd obligativitatea consultării
    partenerilor sociali, a societății civile, a mediului de afaceri și a
    autorităților locale. Din ceea ce cunoaștem prin activitățile curente, nu numai
    în România, se pare că aceste consultări sunt întârziate, motiv pentru care am
    atras deja atenția Comisiei Europene. Se discută fragmentat, la nivel
    sectorial, în cadrul unor organisme europene, cum ar fi Inițiativa pentru
    Regiunile Carbonifere în Tranziție sau în cadrul Alianței Europene pentru
    Baterii. Însă, din păcate, la nivel național, această dezbatere nu a fost încă
    proiectată în statele membre.


    Partenerii sociali și-au
    transmis deja îngrijorarea către autoritățile europene, spune Dumitru Fornea:

    Sperăm să se rezolve, deoarece cadrul financiar 2021-2027 va
    depinde de forma în care vor arăta
    planurile naționale pentru energie și climă. Astfel 25% dintre fondurile
    europene pentru exercițiul financiar amintit vor trebui dedicate acțiunilor privind
    schimbările climatice și adaptării la acestea. Asta înseamnă cam 260 de
    miliarde de euro. Este o sumă enormă, dar care nu poate fi cheltuită
    dezordonat. Sunt investiții care trebuie făcute pe baza unor documente programatice.
    Unul dintre acestea e reprezentat de planurile naționale pentru energie și
    climă. Mai mult, fondurile de dezvoltare regională, cel de coeziune, cel
    social-european, toate vor avea stabilite elemente de evaluare calitative, care
    vor trebui reflectate în planurile naționale pentru energie și climă. Se va
    face o sinergie între planuri și ghidurile, condițiile specifice sau generale,
    acestea fiind elemente concrete în stabilirea alocărilor financiare și a
    modului în care pot fi cheltuiți banii respectivi.


    În cadrul sesiunii
    plenare a Comitetului Economic și Social European, prezidată de Dumitru Fornea, raportorul Tommaso Di Fazio a
    transmis recomandările CESE privind metoda de lucru a statelor membre și a
    celorlalte instituții europene privind această temă.

    Oamenii sunt sensibili
    la aspectele care-i privesc direct, cum ar fi prețul energiei electrice. 10%
    din populația UE este afectată de fenomenul de sărăcie energetică. În România,
    3,8 milioane de cetățeni se încălzesc cu lemne. În acest context, e destul de
    dificil să vorbești despre ambițiile europene, însă trebuie s-o facem, fiindcă
    am acceptat toți necesitatea și imperativul de a face ceva pentru a contracara
    efectele negative ale schimbărilor
    climatice. Ca reprezentanți ai unor organizații care au salariați în Valea Jiului
    sau în Bazinul Minier al Olteniei, suntem în mod deosebit ce se va întâmpla cu
    acești oameni, iar planurile naționale pentru energie și climă ar fi putut să
    diminueze impactul negativ asupra salariaților din domeniile care poluează și
    sunt afectate de emisii de carbon foarte ridicate, cum e domeniul producerii de
    energie pe bază de cărbune.


    Prin urmare, salariații ar
    trebui implicați în discuții, ar trebui să se creeze pachete sociale, dar și pachete
    de educare și formare profesională pentru facilitarea tranziției energetice și,
    mai ales, ar trebui asigurate fondurile necesare investițiilor în energiile
    verzi.


  • CESE sprijină trecerea la votul cu majoritate calificată în materie de impozitare a energiei

    CESE sprijină trecerea la votul cu majoritate calificată în materie de impozitare a energiei

    Comitetul
    Economic și Social European (CESE) este un organism consultativ al UE format
    din reprezentanți ai organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor și ai altor
    grupuri de interese din ţări membre UE. CESE transmite avize pe probleme
    europene către Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European,
    acționând, astfel, ca o punte între instituțiile europene cu rol de decizie și
    cetățenii UE.






    În calitatea sa
    de voce a societății civile, în sesiunea plenară din septembrie, CESE a adoptat
    un aviz, prin care sprijină poziția Comisiei Europene legată de cadrul
    legislativ pentru viitoarele politici privind energia și clima. Comisia propune
    ca deciziile privind chestiunile fiscale legate de energie să fie adoptate prin
    procedura legislativă ordinară, utilizând clauza pasarelă, ceea ce ar permite
    Consiliului UE să treacă de la votul în unanimitate la cel cu majoritate
    calificată și să instituie un sistem de codecizie cu Parlamentul European.


    Se urmăreşte obţinerea unui sistem de
    vot îmbunătățit, pentru a face față mai eficient provocărilor actuale legate de
    energie și climă. Ne explică de ce, Baiba Miltoviča, membră CESE şi iniţiatoare
    a avizului alături de Dumitru Fornea:

    Ideea este să creăm un cadru legislativ pentru luarea deciziilor
    într-o manieră mai democratică în UE, în special în domenii precum politicile
    pentru energie şi climă. Noi am votat pentru trecerea la majoritatea calificată
    în votarea taxării energiei, pentru că ni se pare un instrument mai
    democratic.


    Consumatorii nu
    au beneficiat deloc de liberalizarea pieței energiei și nu au de câștigat în
    suficientă măsură de pe urma eforturilor depuse de UE în domeniul energiei. În
    plus, taxele de utilizare a energiei în UE sunt deja foarte ridicate.
    Aproximativ 40 % din prețul final al energiei electrice plătit de consumatorii
    europeni este reprezentat de impozite și taxe, a precizat Baiba Miltoviča,
    membră CESE, Vice-preşedinta Grupului pentru diversitate în Europa şi a
    adăugat:

    Practic,
    propunem mai multe lucruri. La CESE suntem îngrijoraţi înmai multe privinţe, cum
    ar fi cum ajunge energia la muncitori, la consumatori obişnuiţi sau în
    facilităţile de zi cu zi. Pentru că probabil ştiţi că există încă sărăcie
    energetică în UE. Ne interesează tranziţia mai facilă a energiei, o mai bună
    justiţie socială, precum şi asigurarea unei dimensiuni sociale mai eficiente tranziţiei
    de energie.





  • Autoritatea Europeană a Muncii şi-a început activitatea

    Autoritatea Europeană a Muncii şi-a început activitatea

    Autoritatea Europeană a Muncii cu sediul la
    Bratislava, capitala Slovaciei, şi-a început activitatea, pe 16 octombrie, la doi ani după ce președintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunța ideea înființării unei astfel de
    agenții.


    Prezent la ceremonia inaugurală președintele Comisiei Europene a
    declarat că Autoritatea Europeană a Muncii reprezintă piatra de temelie
    a eforturilor noastre de a face ca normele UE în domeniul muncii să fie
    corecte, eficace și aplicabile. Autoritatea va asigura o mai bună informare a
    lucrătorilor și a angajatorilor cu privire la drepturile și obligațiile lor și
    va sprijini autoritățile naționale din domeniul muncii în activitățile lor
    transfrontaliere. Se face astfel încă un mare pas către o piață europeană a
    forței de muncă integrată, bazată pe încredere, pe norme fiabile și pe o
    cooperare eficace.


    Beneficiari
    direcţi vor fi milioane de europeni care locuiesc sau lucrează în alt stat
    membru, precum și milioane de întreprinderi care desfășoară activități
    transfrontaliere în UE.



    Potrivit celor mai recente date, aproximativ 17,5 milioane de cetățeni europeni
    locuiesc sau muncesc în prezent în alt stat membru – de două ori mai mult decât
    în urmă cu zece ani. Printre obiectivele Autoritaţii Europene a
    Muncii figurează facilitarea accesului
    cetățenilor și al întreprinderilor la informații referitoare la drepturile și
    obligațiile lor; înlesnirea cooperării dintre statele membre în ceea ce privește
    asigurarea respectării legislației Uniunii, inclusiv prin facilitarea
    inspecțiilor comune și concertate și prin combaterea muncii nedeclarate,
    medierea și facilitarea demersurilor pentru soluționarea cazurilor de litigii
    transfrontaliere.

    Despre rolul Autorităţii ne dă detalii Dumitru
    Fornea, reprezentantul României în Comitetul Economic şi Social European (CESE):
    Această Agenţie vine să
    reglementeze aspecte transfrontaliere privind relaţiile de muncă şi coordonarea sistemelor
    sociale dintr-o perspectiva europeană, pentru că dacă la nivel naţional avem
    inspecţia muncii şi inspectoratele teritoriale de muncă, la nivel transnaţional
    se vedea lipsa unei capacităţi de acţiune europene atunci când erau sesizate
    situaţii, mai ales în cazul lucrătorilor care lucrau în regim transfrontalier.
    Autoritatea va crea o pagina web în care toate informaţiile legate de muncă, de contractele
    colective de muncă, instituţiile abilitate la nivel naţional, regional pentru
    supravegherea relaţiilor de muncă, practic toate se vor regăsi pe acest portal
    centralizat şi aceasta
    va fi şi una din funcţiile Autorităţii, de a permite un acces simplificat la
    toate bazele de date care există pe teritoriul Uniunii Europene.

    Activitățile Autorității Europene a Muncii
    sunt legate de normele privind mobilitatea forței de muncă: libera circulație
    și detașarea lucrătorilor, coordonarea sistemelor de securitate socială și
    legislația specifică din sectorul transportului rutier. Nu vor fi create noi competențe la nivelul
    Uniunii, statele membre rămânând în totalitate responsabile cu aplicarea
    normelor privind forța de muncă și securitatea socială. Autoritatea va acumula treptat resurse
    financiare și umane, ajungând până în 2024 la un buget anual de 50 de milioane
    euro și la un personal format din 140 de angajați.

  • European Week: Dezbatere EuranetPlus despre viitorul Spaţiului Schengen

    European Week: Dezbatere EuranetPlus despre viitorul Spaţiului Schengen

    Dezbatere EuranetPlus sub genericul European Week



    Radio România a organizat la Bruxelles, la Parlamentul European, o dezbatere EuranetPlus despre viitorul Spaţiului Schengen, sub genericul European Week.



    Proiectul EuranetPlus se află într-o a treia etapă, din septembrie 2017 până în august 2019. În acest cadru am reluat într-un nou format seria dezbaterilor pe care le organizăm periodic la Bruxelles şi Strasbourg, pe teme europene de larg interes.



    Dezbaterea a fost organizată de Radio România Internaţional, post din cadrul Societăţii Române de Radiuodifuziune, serviciul public.



    Au răspuns invitaţiei Renate Weber, eurodeputat, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, Vicepreședinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Victor Boştinaru, eurodeputat, Vicepreședinte al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, Marian-Jean Marinescu, eurodeputat, Vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), şi Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic şi Social European, Grupul Lucrători” (Grupul II).



    România şi Spaţiul Schengen



    Subiectul dezbaterii a fost unul care preocupă şi care este periodic discutat în societatea românească, uneori cu patimă. România consideră că a îndeplinit condiţiile tehnice de intrare în Spaţiul Schengen şi că i se impun condiţii politice, care nu au nimic de-a face cu mecanismul normal de intrare a unei ţări în acest spaţiu de liberă circulaţie. Olanda, Franţa, Germania, Finlanda sunt statele care ridici periodic obiecţii ca România (şi Bulgaria, cu care suntem la pachet) să intre în Schengen. Unul dintre scenarii este să intrăm parţial în Schengen, cu aeroporturile şi porturile.



    Puteţi asculta dezbaterea în fişierul de mai jos.





    European

  • Europäische Programme zur Beschäftigungsförderung in ländlichen Regionen

    Europäische Programme zur Beschäftigungsförderung in ländlichen Regionen

    Etwa 10 Millionen Menschen in der EU arbeiten ganzzeitig in Farmen. Das entspricht etwa 5% der Arbeitskraft EU-weit. 92% dieser sind Familienmitglieder der Farm-Besitzer. Au‎ßer den Angestellen in den Farmen gibt es weitere Personen, die regelmä‎ßig in der Landwirtschaft au‎ßerhalb der Farmen tätig sind.



    So erreichte 2010 die Zahl der Personen, die in der EU regelmä‎ßig landwirtschaftliche Tätigkeiten durchführen, 25 Millionen, eine etwas niedrige Zahl, wenn wir an die Anwesenheit der landwirtschaftlichen Produkte in unserem alltäglichen Leben denken. In den Jahren 2000 bis 2012 ist die Zahl der Arbeitnehmer in der EU-Landwirtschaft um 4,8 Millionen zurückgegangen. 70% dieser Arbeiter stammten aus den neuen EU-Mitgliedstaaten, auch aus Rumänien, wo die Landwirtschaft einen sehr hohen Anteil der Wirtschaft ausmacht. Die Gründe dieses Rückgangs sind mehrfach. Die Judenglichen sind nicht interessiert, in der Landwirtschaft zu arbeiten. Die Subsistenzwirtschaft ist nicht ertragreich und setzt auch keine Arbeitsverträge und eigentliche Löhne voraus. Sowohl die Behörden als auch die Nichtregierungsorganisationen wollen diese Lage ändern.



    Dumitru Fornea ist Mitglied des Europäischen Wirtschafts- und Sozialausschusses und Verantwortlicher für internationale Beziehungen bei der Gewerkschafts-Konföderation Meridian. Er erklärte, dass ein Teil der EU-Gelder für die Landwirtschaft der Arbeitskraft in diesem Bereich gewidmet ist.



    Ein Drittel des EU-Haushalts für die gemeinsame Agrarpolitik, also 30 Milliarden Euro im Jahr sind für die Arbeitnehmer bestimmt. Man beschäftigt sich also damit auf europäischer Ebene, aber auch auf nationaler Ebene, denn Rumänien gehört noch zu den Ländern mit dem höchsten Beschäftigungsgrad in der Landwirtschaft. Knapp 3 Millionen Menschen arbeiten in der Landwirtschaft. In puncto Agrarpolitik ist Rumänien einer der Staaten, die in der letzten Periode sehr viel Geld ausgegeben haben. Von 2007 bis 2013 wurden der Landwirtschaft insgesamt etwa 15 Milliarden Euro zugewiesen. Das sollte sichtbar werden. Leider sieht sich ein Gro‎ßteil der ruralen Bevölkerung gezwungen, auszuwandern und nach anderen Opportunitäten auf anderen europäischen Märkten zu suchen.“



    Die Jugendlichen lehnen die Subsistenzwirtschaft, die zwar ihr tägliches Brot sichert, aber keine Einkommen anbietet, ab und wandern aus. Folglich sinken die Chancen, dass diese Haushalte, in denen Subsistenzwirtschaft betrieben wird, zu Farmen oder anderen wirtschaftlichen Einheiten werden. Ein anderer Grund für die niedrige Wirtschaftlichkeit in der Landwirtschaft ist die Zurückhaltung der Landwirte, sich in Farmen zusammen zu schlie‎ßen um gemeinsam ihre Felder zu bearbeiten. Dumitru Fornea meint, die Erinnerung an die LPGs der kommunistischen Periode würde die Menschen von Zusammenschlüssen abhalten.



    Der Vertauensmangel schafft den Jugendlichen und anderen Menschen in ruralen Gegenden Probleme. Sie haben Schwierigkeiten, effizient zu werden und in Wettbewerb mit der korporatistischen Landwirtschaft zu treten. Dass in Rumänien die Landwirtschaft 30% der Wirtschaft ausmacht, ist an sich nicht schlecht. Der Industriesektor erreicht 28%, der Dienstleistungssektor 42%. Alle könnten sich vorteilhaft ausbalancieren. Leider arbeiten diese Landwirte nicht aufgrund eines Tarifvertrags oder eines Arbeitsvertrags. Nur 8% gehören einer Gewerkschaft an und nur 3% gehören einer den neuen Gesetzen entsprechenden Landwirtschafts-Genossenschaft an.“



    Nichtsdestotrotz gibt es auch private Initiativen, die versuchen, die Lage zu verbessern und den Judendlichen die Chance einer Karriere in ländlichen Regionen anzubieten. Das Unternehmen Global Commercium Development hat das Programm Karrieren in ruralen Regionen“ eingeleitet. Im Rahmen dieses Programms hat das Unternehmen kostenlose Kurse für Dorfbewohner organsiert, die ihre unternehmerischen Fähigkeiten ausweiten wollten. Das Programm wurde durch den Europäischen Sozialfonds finanziert und in einigen Dörfern implementiert. Tina Cozmanciuc von Global Commercium Development erläutert:



    Wir haben zusammen mit Partnern aus Spanien und Italien ein paar Projekte in Höhe von etwa 500.000 Euro eingeleitet. Es sind lokale Initiativen, die nicht nur im Landkreis Cluj, sondern auch in anderen Landkreisen aublaufen: Constanţa, Alba, Vâlcea und Ilfov. Unsere Projekte haben als Zielgruppe inaktive Personen, Arbeitslose, die Subsistenzwirtschaft betreiben. Laut unseren Analysen haben 62% der Dorfbewohner nur Einkommen aus der Landwirtschaft. Dieser Prozentsatz ist nicht erfreulich, denn nur 25% dieser Menschen bekommen Löhne. Andere erzielen Einkommen aus der Landwirtschaft, ohne angestellt zu sein.“



    Insbesondere Judengliche waren an diesen Kursen interessiert. Tina Cozmanciuc über deren Wünsche bezüglich einer künftigen Karriere auf dem Lande:



    Sie interessieren sich nicht unbedingt für Landwirtschaft. Sie helfen ihren Eltern im Haushalt, wollen aber auch einen anderen Beruf erlernen. Sie orientieren sich abhängend von den Gegebenheiten der Region. In einer Region, wo wir aktiv sind, gibt es zum Beispiel die Fabrik eines Autozulieferers für einen gro‎ßen PKW-Hersteller. Viele würden gerne da arbeiten, dafür müssen sie aber vorbereitet sein. Leider besuchen sie nach dem Abschluss der pflichtigen acht Klassen weiter die Schule, ohne aber die Abiturprüfung zu schaffen oder einen Beruf zu erlernen, der ihnen die Arbeit in dieser Fabrik ermöglichen würde. Eine andere Tendenz betrifft die Entwicklung des Tourismus, aber auch hier brauchen sie eine Ausbildung.“



    Die Ausbildungs-Kurse sind auf dem Lande jederzeit willkommen, für deren Veranstaltung braucht man aber Geld. Und dieses Geld könnte man durch die vernünftige Verwaltung der Fonds für die Landwirtschaft finden, die Rumänien für die Periode 2014-2020 zugewiesen wurden.



    Audiobeitrag hören: