Tag: Dumitru Prunariu

  • Pregătiţi pentru viitor?

    Pregătiţi pentru viitor?


    Universitatea Politehnică din Bucureşti a găzduit SpaceFest, un eveniment dedicat explorării spațiului cosmic. A fost o experiență unică pentru câteva mii de tineri participanţi. Dumitru Prunariu, singurul astronaut român care a zburat în spaţiu, Nicole Stott, din SUA, a zecea femeie care a zburat în spaţiu, şi Sara Sabry, din Egipt, prima femeie africană, arabă şi egipteană care a ajuns în spaţiu, au venit cu poveşti incitante.



    Google Maps şi Timpul probabil sunt tot rezultate ale cercetării spaţiului cosmic, precum şi alte contribuţii la activităţile terestre, abordările tradiţionale nemaifiind folosite pentru ineficienţa lor, deja. Iar acestea sunt domenii în care românii joacă un rol important, chiar dacă prezenţa oficială a noastră în spaţiu nu a mai fost înregistrată de la Dumitru Prunariu. Prezent la eveniment, acesta a declarat pentru Radio România Internaţional:


    Aici la Universitatea Politehnică Bucureşti, într-o sală de 1200 de oameni, am mai avut parte de o întâlnire foarte interesantă cu tineri, cu copii, cu studenţi, care nu numai că au ascultat cu atenţie ceea ce le-au povestit cei trei astronauţi care sunt aici, ci au şi pus întrebări foarte interesante. Noi (n.r. astronauţii) ne întâlnim regulat şi în cadrul Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, este asociaţia profesională a astronauţilor şi cosmonauţilor. Este adevărat că astronauta din Egipt încă nu face parte din această asociaţie, ea a efectuat un zbor balistic, scurt, a petrecut zece minute în imponderabilitate, noi ceilalţi, cum este şi Nicole Stott, am călătorit mai departe şi am zburat mai mult, avem altă experienţă, dar orice zbor cosmic, cât de scurt, îţi deschide alte perspective şi oricine are de povestit lucruri inedite, din experienţa lui pe care ceilalţi colegi ai lui poate nu le ştiu, din experienţa personală, din trăirile personale, din interacţiunea cu oamenii, de după zborul cosmic. În momentul de faţă pe lângă înţelegerile guvernamentale între anumite state, firme, organizaţii care pregătesc astronauţi, iar acestea sunt numai trei în lume, sunt americanii, ruşii şi chinezii, acum, există şi înţelegeri private. Există firme de brokeri de astronauţi, care au început să trimită, e adevărat, pe milioane de dolari, oameni în spaţiul cosmic, iar turismul spaţial se dezvoltă tot mai mult. Deci s-ar putea să avem surpriza ca un al doilea român să facă parte din această categorie.



    Tot de la Dumitru Prunariu am aflat şi că există planuri, pe care le-am putea numi interstelare:


    Luna este un avanpost pentru zborul spre Marte. În programul Artemis, programul american care deja a fost declanşat, care a trimis deja o navă test în jurul lunii, iar anul viitor trimite un prim echipaj uman în jurul lunii, pentru a testa echipamentele, a testa nava, a testa mediul în care urmează să îşi desfăşoare activitatea oamenii, reprezintă doar un început. În 2025 e prevăzută prima aselenizare în cadrul noului program Artemis. Iar acela va fi numai un început. Pentru că de data aceasta noi nu ne ducem pe Lună să ne reîntoarcem de acolo pe Pământ, ci să rămânem. Este un mesaj foarte important, că oamenii vor rămâne. Desigur, vor rula echipaje, la unele baze permanente care vor fi construite în zona Polului Sud al Lunii, va exista într-un viitor previzibil o staţie orbitală circumlunară, care va reprezenta un Hub pentru astronauţii care vin de pe Pământ şi coboară pe Lună şi se reîntorc pe Pământ. De asemenea, o bază de cercetare ştiinţifică, pentru mediul lunar, iar toate acestea vor pregăti în viitor zborurile pilotate spre Marte.



    Nicole Stott,a zecea femeie care a ajuns în spaţiul cosmic, ne-a spus că deşi a stat puţin peste o sută de zile în spaţiu s-ar mai întoarce pentru măcar încă o zi, bucuria, curiozitatea şi încântarea fiind emoţiile experimentate în permanenţă


    O sută patru zile în spaţiu nu a fost suficient! Adică, m-am simţit de parcă timpul a zburat, nici nu îmi venea să cred atunci când a venit vremea să ne reîntoarcem acasă, şi mi-aş dori să mă pot întoarce şi să mai stau măcar încă o zi în spaţiu! Ar fi frumos! Am fost a zecea femeie care a mers în spaţiu, nici nu mă gândisem la asta la acel moment, chiar dacă ştiam la ce număr s-a ajuns. Cred că rachetei de fapt nu îi pasă dacă eşti bărbat sau femeie, aşa că toţi trebuie să facem totul cât mai bine putem. Şi am dovedit că femeile sunt tot atât de bune ca şi bărbaţii, dacă nu şi mai bune în aceste misiuni. Aşa că eu cred că trebuie doar să încurajăm tot mai multe tinere să urmeze o astfel de carieră. Chiar şi lucrurile nu mergeau tocmai bine (n.r. în spaţiu), de exemplu, pornea o alarmă sau aşa ceva, cred că era vorba mai degrabă de agitaţie, decât de frică, pentru că suntem atât de bine antrenaţi ca să ştim cum să procedăm în toate situaţiile. Aş repeta cu siguranţă zborul în spaţiu şi, într-un fel, parcă aş spera să fie exact cum a fost, cu echipajul cu care am fost şi toate experienţele pe care le-am avut. Dar ar fi o bucurie şi să pot zbura din nou şi să experimentez ceva diferit într-o misiune.



    Sara Sabry din Egipt, este prima femeie africană, arabă şi egipteană care a ajuns în spaţiu. A fost prezentă la SpaceFest şi ne-a împărtăşit bucuria de a marca o schimbare


    Este o onoare incredibilă să îmi reprezint ţara, să fiu pentru prima dată în spaţiu şi să fiu prima femeie arabă care o face. Arată cât de mult se schimbă lucrurile. Într-un sfârşit suntem reprezentate. Am crescut înconjurată de oameni care nu aveau şansa să facă aşa ceva, în lumea din care veneam. Aşa că am fost prima, ceea ce mă onorează şi mă umple de recunoştinţă. Sunt fericită să văd că oameni ca mine pot face aşa ceva! Că femeile din această parte a lumii pot face asta. Sî vezi Pământul din spaţiu îţi schimbă perspectiva asupra întregii lumi. Pentru că nu am evoluat biologic pentru a privi Pământul din spaţiu sau din afară, aşa că atunci când se întâmplă îţi întoarce lumea pe dos.Iar la întoarcere trebuie să o reasamblezi, să vezi ce credeai înainte despre Pământ, despre viaţă, despre Univers, despre relaţiile tale cu tot ce există. Iar când te întorci ai de înţeles toate acestea, să faci tot ce poţi cu noua răspundere căpătată din faptul că ai această nouă perspectivă. Eu am fost atât de entuziasmată, nu mi-a fost frică deloc, încărcată de adrenalină şi atât de împăcată! Pentru că trebuie să fii împăcat cu orice s-ar întâmpla! Oricare ar fi deznodământul! Trebuie să ai încredere totală în vehicol, în tine, în echipaj, să ştii că totul este bine, că orice s-ar întâmpla ştii cum să reacţionezi, ştii ce ai de făcut şi că şi dacă nu mai revii, ai acceptat şi asta. Şi aceasta e un lucru care te schimbă! Când s-a întâmlat parcă nici nu îmi venea să cred că e aievea, pentru că visezi atât de mult să se întâmple! Iar atunci când se întâmplă e parcă totul se trezeşte la viaţă în tine!


    Iar dacă nu v-aţi gândit vreodată cum ar fi să trăiți sau să călătoriți pe altă planetă, este sigur momentul să o faceţi!


  • „Muzica Cosmosului”

    „Muzica Cosmosului”

    Art In Conversation, în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Londra și Centrum – Education Through Music, au organizat pe 4 noiembrie un eveniment unic la Observatorul Regal Greenwich, într-un dialog între muzica lui Bach, interpretată de pianista italiană Elena Piccione, și singurul român care a mers în spațiu, cosmonautul român Dumitru-Dorin Prunariu.



    Evenimentul și-a propus să exprime o conjuncție culturală a muzicii lui Bach cu experiența existențială, nu atât tehnică, a zborurilor cosmice. În acest scop, am purtat o discuție cu invitații, împletită cu o selecție de piese ale lui Bach, sub proiecțiile magice ale NASA de pe cupola Observatorului, au scris organizatorii.



    Art In Conversation, condusă de Călin Humă, Consul Onorific al Romaniei la Winchester, urmărește să promoveze cultura românească în întreaga lume. Organizaţia oferă o platformă de dialog între artiștii români și publicul global și căută să încheie parteneriate și colaborări la nivel internațional. De asemenea, Art In Conversation îşi propune să conecteze artiștii din întreaga lume cu România. În prezent organizaţia operează la Londra, Winchester, Washington, New York, Paris, Nisa, București, Iași, Arad, Craiova, Bologna, Baden-Baden și Palermo.

  • Dumitru Prunariu

    Dumitru Prunariu

    S’arracher à la terre, prendre son envol, s’élever vers l’immensité infinie de l’espace, c’est le désir insatiable que l’homme a toujours nourri, depuis sa création, et cela sous tous les cieux. Connoté de maintes façons, le vol a toujours été assimilé au dépassement de la condition humaine. Mais le vol dans le cosmos est un privilège encore plus rare, que peu d’hommes et de femmes ont connu à partir de la seconde moitié du XXe siècle. La Roumanie a eu la chance d’avoir un tel homme, resté, c’est vrai, le seul jusqu’à ce jour. Il s’agit de l’ingénieur aviateur Dumitru Prunariu, qui prit part à la mission soviétique « Soiuz 40 », déroulée entre le 14 et le 22 mai 1981. Né le 27 septembre 1952 dans la ville de Brasov, Prunariu débute sa carrière dans l’aviation, avant d’être choisi pour rejoindre le soviétique Leonid Popov, dans ce que sera la première aventure d’un Roumain dans l’espace.

    Invité au lancement de sa biographie, Dumitru Prunariu parlait du sentiment de peur que peut vivre, dans certaines conditions, même le plus brave des hommes : « J’avais peur au moment même où j’envisageais de devenir astronaute. Lorsque je me suis lancé dans cette aventure, je l’ai fait le cœur serré, car j’ignorais ce qui m’attendait. Mais la suite d’épreuves passées tout au long de la période de préparation m’a appris à contrôler non seulement la technologie, mais aussi ma propre personne, m’a appris à pouvoir affronter l’inconnu et envisager sereinement la mission qui nous attendait. Là encore, pendant la mission, j’ai parfois eu des moments d’angoisse, il ne faut pas se leurrer, on est des humains, mais je n’ai plus eu peur. J’étais sûr de pouvoir affronter quasiment toute situation imprévue. Le moment le plus critique, le plus difficile d’ailleurs, ce fut celui de l’entrée dans l’atmosphère terrestre, l’atterrissage, qu’il s’agisse d’un avion ou d’un vaisseau spatial. L’appel à la technologie est à ce moment essentiel, mais il subsiste toujours des impondérables, et le contrôle de la technologie est moins important lors des manœuvres d’atterrissage que lors du décollage. Lorsqu’on avait décollé, on partait avec un vaisseau de 300 tonnes, bardé de capteurs et d’installations. L’atterrissage on le faisait à bord d’un module de 2 tonnes et demi, doté de ses propres systèmes pour manoeuvrer dans l’atmosphère et pour atterrir. Avec des émotions. On a eu chaud lorsque le parachute a tardé à s’ouvrir, et, au sol, les gens s’affolaient. Mais nous nous sommes posés sains et saufs. La mission a été un succès. »

    Il est certain que Dumitru Prunariu a vécu une expérience unique. Si, un jour, un autre Roumain est en mesure de retenter l’aventure, il est certain que son ressenti et son vécu seront encore différents, dans l’air de son temps. (Trad. Ionut Jugureanu)

  • Dumitru Prunariu, le premier astronaute roumain

    Dumitru Prunariu, le premier astronaute roumain

    Les missions spatiales ont depuis
    toujours réussi à réunir des hommes de tous horizons, de toutes cultures, de
    différentes ethnies et de n’importe quelle frontière géopolitique. Idéal de
    l’humanité tout entière, le vol spatial a non seulement repoussé les frontières
    de la science, mais il a aussi fait voler en éclats l’isolationnisme et les
    frontières artificiellement érigées par les idéologies étriquées du 20e
    siècle. Voici 40 ans, le 14 mai 1981, Dumitru Prunariu devenait le premier
    astronaute roumain, lorsqu’il se détachait de la Terre, avec à ses côtés le
    colonel Leonid Popov, au bord de la navette « Soyouz 40 », censée
    rejoindre la station spatiale Saliout 6 – Soyouz T-4. C’était le point d’orgue
    d’une longue période de préparation intense, le moment culminant de la carrière
    du jeune astronaute roumain, alors âgé de 29 ans.








    La mission
    des deux astronautes, l’un roumain, Prunariu, l’autre soviétique, Popov, a été
    couronnée de succès. 40 ans après, les médias roumains n’ont pas lésiné sur les
    moyens pour faire revivre au public roumain cette belle page de la conquête
    spatiale. La télévision publique a même consacré une émission d’une heure à
    l’astronaute roumain, ainsi qu’à la mission Soyouz 40. Et, avec le recul du
    temps, Dumitru Prunariu croit toujours que le secret de la réussite d’une telle
    mission à deux réside dans le degré de compatibilité des membres de l’équipage.






    Dumitru Prunariu : « Leonid Popov m’avait adopté tel son frère cadet. Dès le départ de notre
    collaboration, j’avais pu constater le haut degré de compatibilité entre nous
    deux. Il y avait 7 années de différence d’âge entre nous. Je maîtrisais bien la
    théorie, lui la pratique, nous étions complémentaires. Nous avions confirmé
    lors des examens finaux, ceux qui décidaient de la composition de l’équipage de
    la mission. Nous avons réussi le résultat maximum à tous les tests. »






    L’homme qui a une fois vu la Terre de
    loin avait vite fait de se retrouver aujourd’hui sous le feu des questions.
    L’une d’entre elles portait sur les effets de l’impondérabilité.






    Dumitru Prunariu : « Au départ,
    l’on est gagné par un sentiment d’euphorie, lorsque l’on voit les objets
    flotter autour. Je regardais le manuel de bord, situé juste sous mes yeux, et je
    l’ai vu se mettre à flotter. C’était une drôle de sensation. Mais, par la
    suite, l’on ressent un certain malaise, qui s’accentue rapidement durant les
    deux premiers jours. Cela se traduit par des maux de tête, on est parfois gagné
    par le vertige, le système vestibulaire devient confus, l’on perd son nord. La
    pression artérielle souffre également des modifications, tout comme les
    articulations et les muscles. L’organisme est mis sous pression, les paramètres
    sont différents des ceux auxquels il était habitué sur Terre. »






    Mais les anecdotes émaillent le récit de
    voyage de Dumitru Prunariu, telle cette botte de jeunes oignons que l’équipage
    de la navette Soyouz 40 avait rapportée aux cosmonautes résidents de la station
    orbitale.






    Dumitru Prunariu : « Je vous rassure tout de suite :
    les cosmonautes sont des gens comme tout le monde, avec des familles, des
    envies, des lubies. Ils ressentent quelquefois le besoin de trinquer et de
    boire un coup, de manger un bon bout. Après deux mois passé dans l’espace, le commandant de la station spatiale, Vladimir
    Kovalionok, n’avait qu’un désir : croquer de jeunes oignons. Il s’en était
    confié à sa femme, elle savait que nous allions le rejoindre avec la navette de
    ravitaillement. Elle a passé alors en douce la botte de jeunes oignons au
    médecin de l’équipage, un certain Ivan, qui nous avait accompagnés jusqu’à la
    porte de la navette. C’est là qu’il sortit de sa trousse de médecin la botte,
    recouverte d’une feuille de vieux journal, nous chargeant de la porter à Volodia.
    Nous nous sommes regardés en chiens de faïence. Mais Popov m’avait fait signe
    de mettre l’objet dans la poche vide de l’un de mes gants. Et un jour et demi
    plus tard, Vladimir Kovalionov savourait le cadeau de sa femme. »






    Mise à part la botte de jeunes oignons,
    Prunariu avait remporté dans sa besace un petit cadeau fort à propos, une
    petite bouteille d’eau-de-vie roumaine : « Il le fallait bien. Au
    fond, nous leur rendions visite. Ça ne se fait pas d’y aller les mains vides.
    Il fallait emporter une bouteille de vin, un peu d’eau-de-vie au moins. J’avais
    choisi l’eau-de-vie. Ce fut un plaisir. Cela dit, il a fallu la boire à la
    paille. Quand on est en état d’impesanteur, on ne peut pas trinquer dans de
    vrais verres. Mes collègues s’esclaffaient en réclamant le petit verre. Moi,
    naïf, je me demandais bien ce qu’ils voulaient dire. Et puis, j’en voie un
    arracher un petit tuyau de la cabine, l’introduire dans la bouteille et tirer
    l’élixire. Comme quoi… »






    Dumitru Prunariu est rentré dans
    l’atmosphère terrestre après 8 jours passés dans l’espace. Le journaliste et
    écrivain SF Alexandru Mironov se souvient encore du moment de son retour :
    « Nous, les journalistes, l’avons rencontré dans le Salon de marbre de
    la Maison de la presse, à Bucarest. J’avais presque peur pour lui, a
    posteriori. J’imaginais ce gosse tournoyer dans ce bidon métallique, au milieu
    de l’infini effrayant du cosmos. Et
    lorsqu’il se montra, il était, en effet, d’apparence timide, comme effrayé.
    Mais il était, en fait, effrayé par notre présence, nullement à cause de
    l’espace. C’est un mec taillé dans le roc. Malheureusement, nous avions reçu
    l’ordre des politiques de parler juste en passant de l’exploit de Dumitru
    Prunariu. Il ne fallait surtout pas faire de l’ombre aux grandes « personnalités »
    politiques de l’époque qu’étaient Nicolae Ceauşescu et sa femme, Elena. Il ne
    fallait parler que d’eux dans la presse. Pourtant, et en dépit de ce coin
    d’ombre dans lequel Dumitru Prunariu a été plongé à cause de ces ordres, son
    nom a été consacré, tant par la science que par l’attachement que lui a voué le
    grand public tout au long de ces années. Prunariu avait lui aussi bien compris
    son rôle, et il n’a pas hésité à descendre au milieu des gens, pour plaider la
    cause de la conquête spatiale. Et le public le lui a bien rendu. »






    Le courage et les efforts consentis à
    l’occasion de leur mission par Leonid Popov et Dumitru Prunariu ont été reconnus
    à travers les plus hautes décorations roumaines et soviétiques, qui leur ont
    été conférées à l’occasion. Aujourd’hui, témoignage de l’exploit, la capsule de
    la mission avec laquelle les deux cosmonautes sont retournés sur Terre peut
    être visitée au Musée militaire national de Bucarest. (Trad. Ionuţ Jugureanu)

  • 40 ans depuis le premier vol d’un Roumain dans l’espace

    40 ans depuis le premier vol d’un Roumain dans l’espace

    Après 7 jours, 20 heures et 42 minutes passés dans l’espace, les deux hommes rentreront dans l’atmosphère, dans l’après-midi du 22 mai, la capsule atterrissant sans encombre dans les steppes du Kazakhstan. Le programme spatial qui a permis ce vol s’appelait Interkosmos, un programme voué à faire participer les pays socialistes d’Europe de l’Est, voire d’autres Etats amis, au programme spatial soviétique. C’est grâce à Interkosmos que Dumitru Prunariu est devenu le premier et, jusqu’à présent, le seul cosmonaute roumain.

    Aujourd’hui, quatre décennies plus tard, lors de l’anniversaire de sa mission, organisé par le ministère roumain des Affaires étrangères à Bucarest, Dumitru Prunariu s’est rappelé les conditions de ce vol et les expériences scientifiques réalisées lors de cette mission spatiale: « Notre vol cosmique comprenait une série d’expériences élaborées par des chercheurs roumains et des instituts scientifiques, dont une bonne partie était regroupée autour de l’Institut central de physique de Măgurele, près de Bucarest. D’autres ont visé des expérimentations médicales, censées par exemple étudier les conditions d’adaptation du corps humain à l’apesanteur, suivies des mesures effectuées sur l’organisme humain lors du retour sur Terre, pour déterminer la manière dont il se réadapte aux conditions terrestres. D’un point de vue technologique, certaines expériences tenaient du domaine de l’astrophysique, telle l’étude du rayonnement cosmique. J’avais, par exemple, mesuré, à l’aide d’un appareil numérique conçu en Roumanie, le niveau de rayonnement cosmique au-dessus de différentes zones de la Terre, notamment au-dessus de l’Atlantique Sud, région qui présente une anomalie du champ magnétique terrestre. Nous avons pu enregistrer des valeurs de rayonnement cosmique 20 fois plus élevées dans cette zone que dans les autres régions survolées. Nous avons réalisé encore des expériences pour étudier le comportement des particules lourdes à différentes altitudes de vol, d’autres expériences scientifiques et leurs applications technologiques. Ce fut, par exemple, le cas, lorsqu’on avait étudié la possibilité d’obtenir des matériaux d’une grande pureté, qui avaient des applications dans l’industrie électronique, y compris dans l’industrie des cellules solaires, censées pouvoir produire de l’énergie dans l’espace. Ce qui m’avait très vite frappé, c’est la minceur de l’atmosphère terrestre. Si l’on comparait la Terre à une pomme, l’épaisseur de l’atmosphère ne dépasserait pas l’épaisseur de la peau du fruit. Cela fait un choc de comprendre que la vie s’est développée et que tous les processus vivants ont lieu dans cette couche mince, alors que nous, dans notre ignorance, nous polluons cette atmosphère, nous empoisonnons l’air que nous respirons et que les générations futures respireront, en défrichant les forêts qui représentent l’usine à oxygène de la planète. » avait martelé, inquiet, Dumitru Prunariu, 40 ans après son vol cosmique.

    Mais quel avenir pour la conquête spatiale dans les années à venir ? Et quels acteurs pour ce faire : publics ou privés ? Ecoutons, à nouveau, Dumitru Prunariu: « Sans aucun doute, l’avenir de la conquête spatiale devrait utiliser tant le public que le privé, en étroite collaboration. Les gouvernements ne sont plus les seuls acteurs qui investissent dans l’espace. Et au fur et à mesure que le domaine s’est développé, l’on a vu apparaitre des opportunités commerciales et des sources de profit. Regardez Elon Musk, qui envoie, avec ses fusées, des gens à bord de la station spatiale internationale. Il prépare et teste également une navette spatiale géante, censée transporter des éléments d’infrastructure, pour ériger la future base permanente au pôle Sud de la Lune. La même navette qu’il compte utiliser pour envoyer 20 personnes dans une mission complexe vers la Lune, ainsi que vers Mars. C’est un entrepreneur visionnaire, qui sait utiliser son argent à bon escient, à la fois pour soutenir l’effort du programme spatial américain, car il travaille en collaboration étroite avec la NASA sur nombre de ses programmes, mais aussi en faisant de bonnes affaires, grâce à ses fusées réutilisables. Il y a deux ans, il fournissait environ 20% du total des lancements de satellites commerciaux dans le monde et, par la suite, des agences gouvernementales ont commencé à leur tour à étudier la possibilité de créer des fusées récupérables, ce qui aura pour effet de réduire considérablement les coûts d’exploitation de l’espace. Certes, le prix par kilogramme envoyé dans l’espace va de la sorte baisser par rapport au prix actuel, qui est d’environ 15 – 20 000 dollars. Aussi bien Elon Musk que Jeff Bezos, qui est aussi l’homme le plus riche au monde, compte mettre sur pied des vols touristiques dans l’espace, même des vols suborbitaux à des prix raisonnables pour les gens fortunés, probablement à quelques centaines de milliers de dollars le voyage. Quant aux vols interplanétaires, non seulement la Lune sera explorée, mais encore des planètes plus lointaines, telle Mars, qui fait l’objet de programmes de recherches très poussés, vu que l’on suppose qu’il y avait autrefois de la vie, de l’eau qui puisse encore exister enfouie sous le sol de la planète. Aussi, le rover américain Persévérance recherche d’une façon très organisée des traces biologiques ancestrales au fond du lac où il s’était posé. La fusée chinoise qui s’est récemment posée sur la Lune, utilise, elle aussi, les qualités de son rover pour mener des recherches pointues. La concurrence dans le domaine de la conquête de l’espace et de la recherche spatiale force la coopération entre le public et le privé. Même la Russie et la Chine s’ouvrent aux initiatives privées, car la présence du privé est stimulante et utile, accélérant l’essor du domaine. »

    En 2021, au-delà du 40e anniversaire du vol de la mission Soyuz 40, seront célébrés deux autres moments marquants de l’histoire de la conquête spatiale : 70 ans depuis le premier vol habité (avec la mission de Youri Gagarine, le 12 avril 1961) et 40 ans depuis le vol inaugural du programme Space Shuttle, avec le lancement de la navette spatiale américaine Columbia. (Trad. Ionuţ Jugureanu)

  • Hörerpostsendung 27.6.2021

    Hörerpostsendung 27.6.2021

    Liebe Freunde, herzlich willkommen zur Hörerpostsendung von RRI!



    Wie vergangene Woche angekündigt, sind wieder ein paar Postbriefe eingetroffen — und damit möchte ich heute auch beginnen.



    Von Joachim Verhees (aus Krefeld) erhielten wir gleich zwei Postbriefe mit mehreren Empfangsberichten sowie eine schön bemalte Postkarte mit einem Kolibri-Motiv und folgenden Worten:



    Sehr geehrte Damen und Herren,



    mit einem herzlichen Gru‎ß melde ich mich mal wieder.



    Hoffe, gesundheitlich ist alles bei Ihnen im Lot. Zwischenzeitlich habe ich auch meine zweite Impfung bekommen und ich fühle mich gut. Zu meinem Bedauern ist der Empfang der Sendungen sehr unterschiedlich. Na ja, das Wetter und die Lage sind nicht ideal…



    Danke für die Sendebeiträge, für die QSL-Karten und hoffe auf viele neue Informationen.




    Lieber Herr Verhees, vielen Dank für Ihre Zeilen, und es freut uns, dass es mit der Impfung geklappt hat. Herzliche Grü‎ße und bleiben Sie gesund!




    Weiter geht es nach Wien. Von dort erreichte uns ein Postbrief von Manfred Schida, der sich als ausgesprochener Fan unseres Senders bezeichnet. Er hört au‎ßerdem weitere Auslandsdienste und Hörerpostsendungen, wie etwa die Stimme der Türkei, insbesondere die Hörerpostsendung unserer Kollegen, gestaltet von der dortigen Redaktionsleiterin Ufuk Geçim. Was unseren Sender anbelangt, schrieb uns Herr Schida nach einem kurzen Krankenhausaufenthalt Mitte Mai folgendes:



    Ich bin froh, wieder zu Hause zu sein und wieder Ihre Sendungen zu hören. Aber gro‎ßer Jammer: Jetzt sind seit längerer Zeit Ihre Morgen- und Abendsendungen nicht zu empfangen. Und auf 11880 kHz konnte ich Sie nur gelegentlich von 14 bis 15 Uhr UTC in Deutsch hören. Mit etwas Rauschen und etwas Fading. Aber jetzt habe ich Sie auf 7375 kHz von 0 bis 1 Uhr UTC mit SINPO 55555 in Englisch entdeckt. Sehr gut! Die Sendung ist zwar für die Ostküste in Nordamerika gedacht, aber wenigstens ist es eine Möglichkeit, Sie gut zu empfangen.



    Ich liebe Ihren Sender und könnte ohne ihn nicht sein. Hoffentlich geht er bald besser. Angeblich sind einige Ihrer Sender kaputt.



    Herzliche Grü‎ße!



    Ihr gro‎ßer Fan


    Manfred Schida




    Vielen herzlichen Dank für Ihre Zeilen, lieber Herr Schida. Ihnen ist vermutlich entgangen, dass wir tatsächlich seit geraumer Zeit — es sind mittlerweile schon mehrere Monate — Probleme mit zwei unserer Sender haben. Momentan sind wir digital nur auf der Frequenz 11880 kHz zu empfangen, die in Ostösterreich allerdings nur schwankend ankommt. Es bleibt auch die Möglichkeit des DRM- und Satellitenempfangs vorhanden, aber Sie haben uns ja erzählt, dass Sie keinen digitalen Empfänger haben. Daher kann ich Ihnen nur nahelegen, sich eventuell hin und wieder an den ferner im Brief erwähnten Nachbarn zu wenden, mit der Bitte, Ihnen unsere Podcasts von der Webseite radio360.eu herunterzuladen. Auch wenn Sie kein Smartphone besitzen, gibt es die Möglichkeit, einen portablen mp3-Player zu erwerben — die günstigsten sind schon zu Preisen von 10 bis 20 € zu haben. Herzliche Grü‎ße nach Wien und bleiben Sie gesund, lieber Herr Schida!



    Weitere Postbriefe erhielten wir von Detlef Jurk (D) sowie von Georg Feichtinger und Paul Gager (beide aus Österreich) — danke für die beigelegten Zeitungsausschnitte und für die Fotos aus Wien, lieber Herr Gager.



    Bevor es mit Feedback über elektronische Wege weitergeht, habe ich eine kleine Überraschung aus unserem Audioarchiv parat. Herr Schida hatte in seinem Brief unsere Kollegen von TRT (Stimme der Türkei) und namentlich die dortige Redaktionsleiterin und Gestalterin der Hörerpostsendung Ufuk Geçim erwähnt. In unserem Archiv habe ich ein Telefongespräch mit unserer Kollegin aus der Türkei gefunden. Anfang 2012 hat unsere Kollegin Irina Adamescu, damals Chefredakteurin der Fremdsprachendienste, ein telefonisches Interview mit Ufuk Geçim geführt. Die beiden Kolleginnen unterhielten sich über den Auftrag der Auslandsdienste, die Situation der Kurzwelle u.a.m. Das Gespräch dauerte über 15 Minuten, soviel Zeit haben wir allerdings in der heutigen Sendung nicht zur Verfügung, also hören Sie jetzt nur die ersten etwa fünfeinhalb Minuten.



    Track: Audiofragment Telefon-Interview Irina Adamescu (RRI) Ufuk Geçim (TRT)



    Das war ein Auszug aus einem Telefongespräch zwischen Irina Adamescu (RRI) und Ufuk Geçim (TRT), aufgezeichnet im Januar 2012. Das gesamte Interview werden wir während der Sommerpause an einem Sonntag anstelle des Funkbriefkastens senden.




    Und jetzt noch zwei Hörermeldungen. Aus Hamburg erhielten wir ein kurzes Feedback vom Ehepaar Horst und Monika Kuhn:



    Auch wenn wir zur Zeit wenig schreiben, dennoch bleiben wir RRI fast täglich treu und lauschen Ihren Berichten. Sehr zu loben sind immer die Reiseberichte, au‎ßerdem bin ich ein gro‎ßer Fan der rumänischen Folklore.



    Mit der Bitte um eine QSL-Karte verbleiben wir mit freundlichen Grü‎ßen



    Horst und Monika Kuhn




    Vielen Dank für die Hörertreue und herzliche Grü‎ße nach Hamburg!




    Lutz Winkler (aus Schmitten im Taunus) meldete sich Anfang des Monats per E-Mail:



    Liebe Freunde der deutschen Redaktion in Bukarest,



    haben wir nicht neulich erst den Jahreswechsel gefeiert? Und jetzt ist schon wieder Juni — und zum Glück gibt es hier doch ein paar Tage mit sommerlichen Temperaturen. Der April und Mai waren wesentlich zu kühl und es hat immer wieder geregnet und bis in den Mai hinein auch geschneit. Doch jetzt ist scheinbar alles gut und wir sitzen wieder oft auf der Terrasse und genie‎ßen die warmen Tage und den Sonnenschein. Wir blicken auf die üppig gewachsenen Blumen und genie‎ßen einfach die Zeit.



    Der Urlaub ist wieder etwas anders als geplant. Eigentlich wollten wir an die Ostsee, dann wurde die Öffnung der Ferienziele erst Mitte Juni und später dann doch Anfang Juni angekündigt. Trotzdem bleiben die regelmä‎ßigen Tests, da ich noch nicht vollständig geimpft bin. Nun ja: Nicht jammern, sondern das Beste daraus machen. Wir besuchen in der Zeit jetzt Verwandte und Freunde. Auch das ist wichtig, und wir können uns etwas mehr Zeit lassen. Langsam normalisiert sich das Leben wieder, das ist schön. Vorsicht ist aber trotzdem noch geboten.



    Die Sendung war mit sehr gutem Signal und verständlich zu empfangen. Zu meinen Top-Favoriten gehört Pro Memoria“. Den Beitrag über Dumitru Prunariu, den ersten Rumänen im Weltraum, fand ich sehr interessant. Wie wird denn die Leistung von Dumitru Prunariu heute in Rumänien bewertet? In Halle an der Saale sollte eine Sternwarte nach Sigmund Jähn — den ersten Deutschen im Weltraum — benannt werden. Dies ist jedoch gescheitert, da eine Menge Leute die Systemkonformität von Sigmund Jähn mit dem DDR-Regime herausstellten. Ich fand das schade, waren doch solche Menschen — unabhängig von der Politik — Vorbilder für viele Kinder und Jugendliche. Wir haben damals Kosmonautenanzüge und kleine Mondautos gebastelt — ohne den Gedanken an eine Partei oder Ideologie, einfach aus Begeisterung.



    Ich möchte an dieser Stelle wieder schlie‎ßen — ich wünsche Ihnen allen in der deutschen Redaktion von RRI alles Gute und bleiben Sie bitte alle gesund! Viele Grü‎ße aus Deutschland!



    Ihr Hörer


    Lutz Winkler




    Vielen Dank für das ausführliche Feedback, lieber Herr Winkler. Der Zufall will es, dass ich in der Zeit, als Sigmund Jähn zusammen mit seinem sowjetischen Kollegen Waleri Bykowski in den Weltraum startete, die Schulbank in Ostberlin drückte. Nach der erfolgreichen Mission hingen überall in Ostberlin Konterfeis der beiden Kosmonauten, sie wurden wie Volkshelden gefeiert, und wir durften in der Schule Aufsätze über Weltraumfahrten und über die sowjetisch-deutsche Freundschaft schreiben. Das war im Herbst 1978. Zwei Jahre später, 1980, zogen meine Eltern und ich wieder nach Bukarest, meine Begeisterung für Weltraumfahrt lie‎ß nicht nach, so dass ich mich bei einem Astronomie-Zirkel in der Schule anmeldete, der immer am Wochenende stattfand.







    dumitru-prunariu-leonid-popov-1981-captura-tv-foto-sgeorgescu-rri.jpg Im Mai 1981 flog dann Dumitru Prunariu als Mitglied einer Gastmannschaft zu einer sowjetischen Orbitalstation ins Weltall. Auch in Rumänien war die Begeisterung gro‎ß, der rumänische Kosmonaut wurde überall enthusiastisch empfangen und gefeiert.

    Dumitru Prunariu (r.i.B), sein sowjetischer Kollege Leonid Popow und ihre Raumkapsel (Bild zum Vergrö‎ßern anklicken)


    Foto: Sorin Georgescu, TV-Schnappschuss



    Und er sollte sogar den Astronomie-Zirkel unserer Schule besuchen, um seine Erlebnisse zu schildern. Doch hatte ich in jener Woche irgendeine krumme Sache in der Schule gedreht — ich wei‎ß nicht mehr genau, was ich angestellt hatte: eine Schubserei, einem Lehrer frech geantwortet oder die Pionierkrawatte bekleckert — auf jeden Fall eine Belanglosigkeit. Die Klassenlehrerin hatte mich daraufhin bestraft, am Treffen mit dem rumänischen Astronauten nicht teilnehmen zu dürfen.



    Ein zweiter Zufall in meinem Leben wollte es, dass ich den berühmten Mann Jahrzehnte später doch noch persönlich kennenlernen durfte — das war allerdings in einem privaten Umfeld, nämlich auf einer Hochzeit im erweiterten familiären Umkreis. Ich habe ihm über den Vorfall in der Schule erzählt, der gute Mann war prächtig amüsiert, konnte sich aber partout nicht mehr an meine Schule erinnern, es war vermutlich nicht die einzige, die er damals besuchte.







    Doch zurück zu Ihrer Frage, lieber Herr Winkler. Nach seinem Weltraumflug hat Dumitru Prunariu eine Diplomatenlaufbahn eingeschlagen, er war z.B. von 2004 bis Juli 2005 Botschafter Rumäniens in Russland, danach Ehren-Präsident der Rumänischen Raumfahrtagentur (ROSA). Und im Mai dieses Jahres, als sich der erste Weltraumflug eines Rumänen zum 40. Mal jährte, war Dumitru Prunariu so ziemlich auf allen Fernsehkanälen zu sehen — als Gast im Studio erzählte er von der einmaligen Erfahrung und den damaligen Erlebnissen. src=/files/dumitru-prunariu-2021-300px-captura-tv-foto-sgeorgescu-rri.jpg

    Dumitru Prunariu im Mai 2021 im Studio eines rumänischen Nachrichtensenders (Bild zum Vergrö‎ßern anklicken)



    Foto: Sorin Georgescu, TV-Schnappschuss



    Ich finde es auch schade, dass man Sigmund Jähn nicht entsprechend ehrt — natürlich musste man damals auch Kompromisse mit dem Regime eingehen, sofern er aber niemandem Schaden zugefügt hat, schmälert das seine Leistung keineswegs, finde ich.




    Liebe Freunde, das war’s für heute. Die Briefpost habe ich schon erwähnt, elektronische Botschaften erhielten wir in der vergangenen Woche noch von Alfred Albrecht, Peter Günzel-Jugel, Anna und Willi Seiser, Ralf Ladusch, Michael Lindner, Carsten Fenske, Stefan Hahne, Ernst Meinhardt, Walter Grube, Gerd Brüschke, Simon Heinrich und Oliver Fülla (D) sowie von Paul Gager (A).



    S.G. sagt: Danke fürs Zuhören, bleiben Sie gesund und bis demnächst!



    Audiobeitrag hören:



  • Protlu român tru Cosmos

    Protlu român tru Cosmos


    Tru dzuua di 14 mai 1981, unâ hâbari tu pţâni zboarâ și ayuñiusită dimănda că un român easti la bordul a unallei navă cosmică sovietică cari s’ayuñiuseasti s-agiungă pi orbită, anvărliga a Piămintului. Până atumţea, sistemlu media cabaia viglleatu a regimlui comunistu nu avea ascăpată niţi ună hăbari ţi să spună că s-ndreadzi unu azboiuru cosmic la cari s-llia parti România. Ama aţelli informaț putea să spună că s-aştipta la ună ahtari hăbari.



    Tru 1978, URSS avea data cali a programlui Intercosmos cari aduţea, tru aventura spațială, iu sovietiţlli eara pionieri și la concurență cu SUA, și alti stati cari nu vrea s-aibă niţi ună nădie s-azboairă tru spațiu. Prota văsilie ţi lo parti la aestu program fu Cehoslovacia, cosmonautlu a llei agiumsi s-hibă, la 2 di marţu 1978, protlu pilot spațial cari nu eara ditu SUA ică ditu URSS. Viniră pi aradă deapoa Polonia, Ghirmănia ditu Apirită, Vărgăria și Ungaria. Până s-yină arada ali Românie, văsilie europeană cata cum aţeali spusi ma ninti, agiumsiră tru spațiu un vietnamezu, un cubanezu și un mongolu. După tuti aesti azboiuri, vini și arada ali Românie, alăsată tu soni di itia a politicăllei a llei di independență, ahătu cătu putea, andicra di Moscova. După România, atea ditu soni văsilie comunistă loată di sovietiţ tru azboiurli a lor cosmiţi, loară parti la Intercosmos, Franța, India, Siria, Vărgăria a daua oară, Afganistan, Franța și ea a daua oară, Japonia, nica şi Marea Britanie și Austria. Aestu ditu soni azboiuru comun s-feaţi tru sumedru 1991, niheamă ma ninti di 25 di andreu, cându Uniunea Sovietică avea s-avea ampărţătă ufiţialu, pritu demisia al Mihail Gorbaciov, aţelu ditu soni secretaru gheneralu a Partidului Comunistu ali Uniuni Sovietică.



    Protlu cosmonautu român easti Dumitru Prunariu, atumţea tru ilikia di 29 di añi. Tru aestu kiro, pirmitusearea-a lui, ţănută mistico aoa şi 40 di añi, agiumsi multu cunuscută. Amintatu Brașov, tru 1952, Dumitru Prunariu bitisi Facultatea di Inginerie Aerospațială ditu cadurlu a Universitatillei Politehnică di București, tru 1976. După maşi un an, deadi apandisi a unăllei căftari di voluntari tră programlu Intercosmos și tricu pritu tuti etapili di selectari și pregătiri tră azboiuru, aşi că tricu pritu ma multi provi eliminatorii. Ninti di azboiuru, la pregătirli dizvărtiti tru Uniunea Sovietică loa parti maş doi candidaț români, Dumitru Prunariu și Dumitru Dediu, ama eara tru planu că tru oara ditu soni s-hibă aleptu unu ditu elli. Tamamu di dzuua a lui, la 12 di maiu, cându umplea 39 di ani, Dumitru Dediu loa hăbarea că tră azboiuru eara aleptu soţlu a lui cu 10 añi ma tiniru, Dumitru Prunariu.



    Tru seara-a dzuuăllei di 14 di maiu 1981,ti ndauă sticuri di oară dupu oara 20, oara ali Românie, racheta ţi purta nava cosmică Soiuz-40 azbuira di la cuncuscuta bază Baikonur. La bordu eara colonelu Leonid Popov, comandatulu a misiunillei, cari avea multă experiență tru ahtări azboiuri, și Dumitru Prunariu, cari agiundzea s-hibă protlu român tru spațiul cosmic. După aproapea 9 minuti, racheta s-anălţă, di u hipsi Soiuz-40 pe orbita a Pimintului. A daua dzuuă, la 15 mai, nava feaţi joncțiunea cu stația orbitală Saliut-6. Protlu cari alină pi stație fu cosmonautlu român. Aclo eara di vără doi meşi di dzăli doi cosmonauț sovietiţ. Chiro di ună stămână, aţelli patru cosmonauț di pe stația spațială adrară ma multi experimenti și misurări, simfunu cu programlu. Tru aestu chiro, Dumitru Prunariu feaţi 125 di rotații anvărliga a pimintului. S-aduţi aminti căţe cathi dzuuă, anvărliga di oara 20, stația Saliut-6 triţea pisupra di locurli ali Românie. Turnarea pi Pimintu s-feaţi, fără pruvlemi, la 22 di mai, după aproapea optu dzăli tru spațiu.



    Dumitru Prunariu agiumsi aşi 103-lu om cari azboairă tru spațiu și protlu român cari aprăftăseaşti aestă performanță.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Dumitru Prunariu, primul român în spațiul cosmic

    Dumitru Prunariu, primul român în spațiul cosmic

    Zborul în spațiu a
    apropiat oamenii din diferite culturi, de diferite etnii, de pe părțile opuse
    ale intereselor geopolitice. Ideal al umanității în cunoașterea frontierelor
    lumii fizice, zborul spațial a făcut ca izolaționismul și barierele să se
    topească în fața forței spirituale și fizice a omului. Generalul de aviație și inginerul
    Dumitru Prunariu este singurul român care a zburat vreodată în spațiu și acest
    lucru a fost posibil pe 14 mai 1981, în urmă cu 40 de ani. Împreună cu
    colonelul Leonid Popov, Prunariu a format echipajul navei Soiuz 40 care a
    ajuns până la complexul orbital Saliut 6 – Soiuz T-4. A fost momentul culminant
    al unei perioade lungi de pregătire, cel mai important moment din viața
    aviatorului român de 29 de ani.


    Misiunea
    lui Prunariu și a lui Popov a fost una de succes, mai ales că s-a încheiat cu
    bine pentru amândoi. Momentul de acum 40 de ani a fost marcat în media din
    România și televiziunea publică l-a avut ca invitat pe Dumitru Prunariu căruia
    i-a dedicat aproape o oră de program. Secretul succesului unei asemenea misiuni
    este compatibilitatea membrilor echipajului a spus Prunariu.

    Leonid Popov m-a luat ca pe un frate mai mic al lui, am început să
    lucrăm împreună și am constatat că ne înțelegeam foarte bine. Diferența de
    vârstă nu era așa mare între noi, vreo 7 ani. Eu cunoscând foarte bine teoria,
    el foarte bine practica ne-am combinat și ne-am completat reciproc și am reușit
    la examenele finale care au confirmat echipajul principal. Am obținut note
    maxime la toate examenele.


    În fața unui om
    care a zburat în spațiu întrebările nenumărate curg. Una dintre ele a fost
    legată de imponderabilitate.

    La început ai o stare de euforie când vezi
    că totul plutește, ai mâinile libere și plutesc. Documentația de bord e în fața
    ta și plutește. Încet-încet însă apar modificări în organism și apare o stare
    de disconfort care se accentuează în primele două zile, dureri de cap, amețeli,
    aparatul vestibular nu mai știe să-ți indice sus și jos, stânga și dreapta.
    Circulația sanguină se schimbă, tensiunea asupra articulațiilor și mușchilor
    produc stări de disconfort.



    Dincolo de
    spectaculozitatea unui asemenea moment ca acela al unui zbor în spațiu, există
    și amănuntele cât se poate de obișnuite. Unul dintre ele a fost acela al
    aducerii de către echipajul navei Soiuz 40 al unui mănunchi de ceapă verde
    pentru cei doi cosmonauți de pe complexul orbital.

    Dumitru Prunariu: Trebuie să vă spun că acești oameni care zboară în spațiul cosmic sunt
    oameni obișnuiți care au familiile lor, au nevoile lor, simt nevoia să bea
    puțin, să mânânce ceva bun. Comandantul stației spațiale Vladimir Kovalionok
    își dorea, după două luni de zile de stat în cosmos, să mănânce niște ceapă
    verde proaspătă. I-a spus la telefon soției lui, ea știa că noi vom ajunge în
    Cosmos, a dat ceapa medicului de echipaj Ivan care ne-a însoțit până la
    piciorul rachetei. Ivan a scos din trusa medicală o mână de ceapă învelită în
    ziar și ne-a zis că trebuie ca ceapa să ajungă la Volodea. Ne-am uitat unul la
    altul, Popov mi-a zis că eu aveam un buzunar gol de la o mânușă. Și eu am
    îndesat ceapa în acel buzunar care după o zi și jumătate a ajuns la Vladimir
    Kovalionov.



    În afară de ceapa
    verde, Prunariu le-a dus colegilor săi sovietici și un mic cadou, o sticluță de
    coniac românesc.

    Noi ne duceam în vizită la echipajul
    principal. Ciocăni la ușă, intri și faci niște cadouri. Tradiția la români este
    să dai ceva, o sticlă de vin, o sticluță de coniac. Ei bine, am luat o sticlă
    plată de coniac pur românesc și a fost o plăcere să le fac acest cadou
    cosmonauților. Coniacul se bea cu paiul, nu poți să-l torni în nimic pentru că
    este imponderabilitate și nu curge nimic. Colegii mei strigau unde este
    păhărelul? și mă gândeam eu, cu mintea de proaspăt inițiat în ale cosmosului,
    cu ce păhărel vor bea ei? Și au scos un furtun de la un aparat și pe el l-au
    băgat în sticlă și au băut.


    Dumitru Prunariu a
    revenit pe Pământ după 8 zile iar jurnalistul de știință Alexandru Mironov își
    amintea cum a fost primirea sa.

    Eu l-am văzut după ce s-a întors pe Pâmânt
    la o întâlnire cu noi, jurnaliștii, la Sala de marmură de la Casa Scânteii.
    Mi-a fost frică pentru el post factum. Acest copil a fost învârtit într-un
    bidon gol și dus prin spațiul cosmic. Era timid, părea mort de spaimă, dar el
    era așa numai în fața jurnaliștilor. El e construit din oțel. A venit ordin
    clar prin care ni s-a interzis să vorbim prea mult despre el fiindcă aveam
    numai doi eroi (liderul comunist din acea perioadă, Nicolae Ceauşescu şi
    soţia lui, Elena Ceauşescu – n.a.) și
    numai despre ei discutam. Efectiv, el a ieșit din atenția publicului și a mass
    media. Dar și-a înțeles rolul și a mers la mii de întâlniri cu publicul și a
    fost foarte empatic.



    Decorarea lui
    Leonid Popov și a lui Dumitru Prunariu cu decorații române și sovietice a fost
    răsplata eforturilor și a strădaniilor profesionale ale celor doi. De 40 de
    ani, Dumitru Prunariu deține cea mai importanță performanță a aeronauticii
    spațiale românești, capsula navei cu care s-a întors pe Pământ fiind exponat la
    Muzeul Militar Național din București.


  • Dumitru Prunariu, der erste Rumäne im Weltraum

    Dumitru Prunariu, der erste Rumäne im Weltraum

    Die Raumfahrt hat Menschen aus verschiedenen Kulturen, verschiedenen Ethnien auf entgegengesetzten Seiten geopolitischer Interessen näher zusammengebracht. Als Ideal der Menschheit, die Grenzen der physischen Welt zu kennen, hat die Raumfahrt Isolationismus und Barrieren angesichts der geistigen und körperlichen Stärke des Menschen zum Schmelzen gebracht. Der Luftfahrtgeneral und Ingenieur Dumitru Prunariu ist der einzige Rumäne, der jemals in den Weltraum geflogen ist, und das war am 14. Mai 1981, also vor 40 Jahren. Zusammen mit Oberst Leonid Popov bildete Prunariu die Besatzung des Raumschiffs Sojus 40“, das den Orbitalkomplex Saliut 6 – Sojus T-4“ erreichte. Es war der Höhepunkt einer langen Ausbildungszeit, der wichtigste Moment im Leben des 29-jährigen rumänischen Fliegers.



    Die Mission von Prunariu und Popov war eine erfolgreiche, zumal sie für beide gut ausging. Der Moment vor 40 Jahren wurde in den rumänischen Medien hervorgehoben und das öffentliche Fernsehen hatte als Gast Dumitru Prunariu, dem es fast eine Stunde Programm widmete. Das Geheimnis des Erfolgs einer solchen Mission sei die Kompatibilität der Besatzungsmitglieder, sagte Prunariu.



    Leonid Popov nahm mich als seinen jüngeren Bruder auf, wir begannen zusammen zu arbeiten und stellten fest, dass wir uns sehr gut verstanden. Der Altersunterschied war nicht so gro‎ß zwischen uns, etwa 7 Jahre. Ich kannte mich in der Theorie sehr gut aus, er kombinierte die Praxis sehr gut und wir ergänzten uns und wir bestanden die Abschlussprüfungen, die die Hauptmannschaft bestätigten. Ich habe in allen Prüfungen die maximale Punktzahl erreicht.“



    Vor einem Mann, der ins Weltall geflogen ist, flie‎ßen unzählige Fragen. Eine davon bezog sich auf die Schwerelosigkeit.



    Am Anfang hat man einen Zustand der Euphorie, wenn man sieht, dass alles schwebt, man hat die Hände frei und sie schweben. Die Borddokumentation liegt vor Ihnen und schwebt. Langsam treten jedoch Veränderungen im Körper auf und es stellt sich ein Unwohlsein ein, das sich in den ersten zwei Tagen verschlimmert, Kopfschmerzen, Schwindel, das Gleichgewichtssystem wei‎ß nicht mehr, wo oben und unten, links und rechts ist. Der Blutkreislauf verändert sich, die Verspannungen in den Gelenken und Muskeln erzeugen Unbehagen.“



    Über das Spektakel eines solchen Moments wie dem eines Fluges im Weltraum hinaus gibt es noch die üblichen Details. Eines davon war, dass die Besatzung der Sojus 40 einen Strau‎ß grüner Zwiebeln für die beiden Kosmonauten auf dem Orbitalkomplex mitbrachte.



    Dumitru Prunariu: Ich muss Ihnen sagen, dass diese Menschen, die im Weltraum fliegen, ganz normale Menschen sind, die ihre Familien haben, die ihre Bedürfnisse haben, die das Bedürfnis haben, ein bisschen zu trinken, etwas Gutes zu essen. Der Kommandant der Raumstation Wladimir Kowalionok wollte nach zwei Monaten im Kosmos ein paar frische grüne Zwiebeln essen. Er erzählte es seiner Frau am Telefon, sie wusste, dass wir in Kosmos ankommen würden, sie gab die Zwiebel dem Mannschaftsarzt Ivan, der uns zum Fu‎ß der Rakete begleitete. Ivan nahm eine Handvoll Zwiebeln, eingewickelt in Zeitungspapier, aus dem Medizinkoffer und sagte uns, dass die Zwiebel Volodea erreichen muss. Wir sahen uns an, Popov sagte mir, dass ich eine leere Tasche von einem Handschuh habe. Und in diese Tasche stopfte ich die Zwiebel, die nach eineinhalb Tagen Wladimir Kowalionow erreichte.“



    Neben Frühlingszwiebeln brachte Prunariu seinen sowjetischen Kollegen ein kleines Geschenk mit, eine Flasche rumänischen Schnaps.



    Wir haben die Hauptmannschaft besucht. Klopfen an die Tür, kommen rein und machen ein paar Geschenke. Die rumänische Tradition ist es, etwas zu schenken, eine Flasche Wein, eine Flasche Brandy. Nun, ich nahm eine flache Flasche reinen rumänischen Cognac mit, und es war mir eine Freude, den Kosmonauten dieses Geschenk zu machen. Cognac wird mit Strohhalm getrunken, man kann ihn nicht in etwas hineinschütten, weil er schwerelos ist und nichts flie‎ßt. Meine Kollegen riefen: Wo ist das Glas?“ und ich dachte, mit dem frisch eingeweihten Geist des Kosmos, welches Glas werden sie trinken? Und sie nahmen einen Schlauch aus einer Maschine, steckten ihn in die Flasche und tranken.“



    Dumitru Prunariu kehrte nach 8 Tagen zur Erde zurück und der Wissenschaftsjournalist Alexandru Mironov erinnerte sich, wie er empfangen wurde.



    Ich sah ihn nach seiner Rückkehr auf die Erde zu einem Treffen mit uns, den Journalisten, im Marmorsaal der Casa Scânteii. Ich hatte postfaktisch Angst um ihn. Dieses Kind wurde in eine leere Dose gesponnen und durch den Weltraum getragen. Er war schüchtern, er sah tot aus vor Angst, aber so war er nur vor den Journalisten. Er ist aus Stahl gefertigt. Es gab eine klare Anweisung, die uns verbot, zu viel über ihn zu reden, weil wir nur zwei Helden“ hatten (den kommunistischen Führer jener Zeit, Nicolae Ceaușescu und seine Frau Elena Ceaușescu – Anm. d. Red.) und nur über sie sprachen. In der Tat geriet er aus dem Blickfeld der Öffentlichkeit und der Medien. Aber er verstand seine Rolle und ging zu Tausenden von Treffen mit der Öffentlichkeit und war sehr einfühlsam.“



    Die Auszeichnung von Leonid Popov und Dumitru Prunariu mit rumänischen und sowjetischen Orden war die Belohnung für die Bemühungen und den professionellen Einsatz der beiden. Dumitru Prunariu hat 40 Jahre lang die wichtigste Leistung der rumänischen Raumfahrt erbracht. Die Kapsel des Raumschiffs, mit dem er zur Erde zurückkehrte, ist im Nationalen Militärmuseum in Bukarest ausgestellt.



    Audiobeitrag hören:




  • Rumänische Teilnahme an Raumflug jährt sich zum 40. Mal

    Rumänische Teilnahme an Raumflug jährt sich zum 40. Mal

    Nach 7 Tagen, 20 Stunden und 42 Minuten im All kehrten die beiden am Nachmittag des 22. Mai sicher zur Erde zurück, ihre Kapsel landete in der Steppe Kasachstans. Das Raumfahrtprogramm, in dessen Rahmen der Flug stattfand, hie‎ß Interkosmos – ein Programm, bei dem sozialistische Länder in Osteuropa und darüber hinaus von der Sowjetunion eingeladen wurden, sich mit einem Kosmonauten-Kandidaten für einen gemeinsamen Flug zu beteiligen. So wurde Dumitru Prunariu der erste – und bisher einzige – rumänische Kosmonaut und sein Einsatz ist der wichtigste Meilenstein in der Geschichte der rumänischen Raumfahrt. Vier Jahrzehnte später erinnerte sich Dumitru Prunariu während einer vom Au‎ßenministerium in Bukarest organisierten Jubiläumsveranstaltung an seine Teilnahme an der Weltraummission:



    “Bei unserem Flug ins Weltall mussten wir eine Reihe von Experimenten durchführen, die von rumänischen Forschern geplant wurden, wobei die meisten Einrichtungen zum Zentralinstitut für Physik in Măgurele gehörten. Zudem gab es medizinische Experimente zur Untersuchung der Anpassung des menschlichen Körpers an die Schwerelosigkeit. Dann wurden Messungen am Körper bei der Rückkehr zur Erde durchgeführt um zu sehen, wie sich der menschliche Körper wieder an die irdischen Zustände anpasst. Aus technologischer Sicht haben einige Experimente die Astrophysik, das Studium der kosmischen Strahlung, miteinbezogen – zum Beispiel habe ich das Niveau der kosmischen Strahlung über verschiedene Gebiete der Erde mit einem digitalen Gerät, das in unserem Labor gebaut wurde, gemessen. Die Experten hatten besonderes Interesse an einem südatlantischen Gebiet, wo es eine Anomalie im Magnetfeld der Erde gibt. Wir registrierten in diesem Gebiet 20-mal höhere Werte der kosmischen Strahlung als in anderen Gebieten in der gleichen Höhe, über die wir flogen. Manche Experimente untersuchten schwere Teilchen in verschiedenen Raumschiff-Flughöhen, andere untersuchten die Möglichkeit, hochreine Materialien zu erhalten, die in der Elektronikindustrie verwendet werden können, einschlie‎ßlich der Solarzellenindustrie für die Energieerzeugung im Weltraum.”



    Was Kosmonaut Prunariu sofort auffiel, als er die äu‎ßeren Höhen erreicht, war die Dünnheit der Erdatmosphäre. Vergliche man die Erde mit einem Apfel, wäre die Atmosphäre nicht dicker als die Schale. “Es war fast schockierend zu verstehen, dass sich in dieser dünnen Schicht das Leben entwickelt hat und alle lebendigen Prozesse stattfinden und dass die Menschen in ihrer Ignoranz diese Atmosphäre verschmutzen, also das vergiften, was sie selbst atmen und was zukünftige Generationen atmen werden, und gleichzeitig die Wälder abholzen, die die Sauerstofffabrik des Planeten sind” – warnte Dumitru Prunariu.



    Vier Jahrzehnte nach seinem Raumflug macht er sich Gedanken über die Zukunft des Weltraums – wird es eine von Regierungen geprägte Zukunft sein? Oder wird der Privatsektor das Geschehen bestimmen?



    “Zweifellos wird es in Zukunft eine Zusammenarbeit zwischen den beiden geben. Nicht nur Regierungen investieren in diesen Bereich. Mit der Zeit wurden Geschäfts- und Gewinnmöglichkeiten im Zusammenhang mit dem Weltraum gefunden, und jetzt schickt Elon Musk Menschen an Bord der Internationalen Raumstation. Er hat auch ein riesiges Raumschiff in Vorbereitung und im Test, um Infrastrukturelemente für den zukünftigen ständigen Stützpunkt auf dem Mond zu transportieren, und plant zudem, 20 Personen in einer komplexen Besatzung sowohl zum Mond als auch zum Mars zu schicken. Er ist ein Unternehmer mit Visionen, ein Unternehmer, der es versteht, sein Geld einzusetzen, sowohl um der US-Regierung bei der Weiterentwicklung ihrer Raumfahrtaktivitäten zu helfen, denn er arbeitet ja bei vielen Programmen direkt mit der NASA zusammen, aber auch, um mit Raketen, die die ursprünglich von der Regierung gesetzten Grenzen längst überschritten haben, Profit zu machen, ein Geschäft. Es sind jetzt vollständig wiederverwendbare Raketen, sie werden wiederverwendet, also ist ihr Anschaffungspreis weit gesunken. Vor zwei Jahren entfielen auf sie etwa 20 % aller kommerziellen Satellitenstarts weltweit, und unmittelbar danach begannen Regierungsbehörden, sich mit der Möglichkeit zu befassen, wiederverwendbare Raketen zu entwickeln, die die Kosten für den Betrieb im Weltraum erheblich senken würden. Heute kostet es 15-20.000 Dollar um ein Kilogramm Material in den Weltraum zu schicken – aber das wird sicherlich billiger werden. Nicht nur Elon Musk, sondern auch Jeff Bezos, der reichste Mann der Welt, will Touristen in den Weltraum fliegen lassen und sieht sogar die Möglichkeit von suborbitalen Flügen zu einem vernünftigen Preis für diejenigen mit viel Geld, etwa ein paar hunderttausend Dollar, vor. Sicherlich, nicht nur die Erforschung des Mondes, sondern auch die Erforschung ferner Planeten steht an. Der Mars ist das Hauptziel für sehr gründliche Untersuchungen in naher Zukunft, denn man geht davon aus, dass es auf dem Mars einmal Leben gab, dass es Wasser gab und Wasser in irgendeiner Form noch existiert, und der aktuelle US-Rover Perseverance sucht sehr organisiert nach urtümlichen biologischen Spuren auf dem Boden eines früheren Sees, wo er gelandet ist. Und die chinesische Raumsonde, die jetzt angekommen ist und ein Modul zum Mond hinuntergeschickt hat, führt in einem anderen geografischen Bereich des Mondes die gleichen Untersuchungen durch. Der Wettbewerb im Weltraum wird den staatlichen Bereich zur Kooperation mit dem privaten Bereich zwingen. Selbst in Russland, in China, das zunächst nur von den staatlichen Strukturen ausging, werden jetzt private Initiativen angeregt, weil sie zu gewissen Durchbrüchen irgendwo weit jenseits der eher engen Grenzen des staatlichen Rahmens führen. Und das führt letztlich zum Fortschritt,” sagt der rumänische Kosmonaut Dumitru Prunariu.



    Der 40. Jahrestag der Sojus-40-Mission ist nicht das einzige Ereignis 2021 – zwei weitere denkwürdige Momente der Raumfahrtgeschichte werden heuer gefeiert: zum einen ist es der 70. Jahrestag des ersten Menschen im All – Protagonist war Juri Gagarin am 12. April 1961. Und zum anderen der 40. Jahrestag des Erstflugs des Space-Shuttle-Programms mit dem Start der Raumfähre Columbia.



    Audiobeitrag hören:



  • 40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiul cosmic

    40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiul cosmic


    În mai 1981, românul Dumitru Prunariu şi colegul său de zbor, cosmonautul sovietic Leonid Popov, andocau cu capsula Soyuz 40 la bordul staţiei spaţiale Salyut 6. După 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute petrecute în spaţiul cosmic, cei doi au revenit cu bine pe Pământ în după-amiaza zilei de 22 mai, capsula lor aterizând în stepele din Kazahstan. Programul spaţial în cadrul căruia a avut loc zborul purta numele Interkosmos – un program prin care ţările socialiste din Europa de Est și nu numai au fost invitate de Uniunea Sovietică să participe cu un candidat-cosmonaut pentru efectuarea unui zbor comun. La acel moment, Dumitru Prunariu devenea primul – şi, până în prezent, singurul – cosmonaut român, misiunea sa fiind cel mai important reper în istoria astronauticii din România. Acum, patru decenii mai târziu, Dumitru Prunariu a rememorat, în cadrul unui eveniment aniversar organizat de



    Ministerul de Externe de la București, condiţiile şi experimentele ştiinţifice executate ca ocazia participării la misiunea spaţială:


    “Zborul nostru cosmic a cuprins o serie de experimente elaborate de cercetători români, de o serie de institute, marea lor majoritate făcând parte din Institutul Central de Fizică de la Măgurele. Altele s-au referit la dezvoltarea unor experimente medicale, de studiere a adaptării organismului uman la condițiile de imponderabilitate, continuate apoi cu măsurători asupra organismului la revenirea pe Pământ și determinarea modului în care se readaptează organismul uman la condițiile terestre. Din punct de vedere tehnologic, unele experimente au cuprins domeniul astrofizic, studiul radiațiilor cosmice – de exemplu eu am măsurat cu un aparat digital, construit la noi, nivelul radiațiilor cosmice deasupra diferitelor zone ale Terrei, cu preponderență și interes deosebit pentru specialiști zona Atlanticului de Sud, unde există o anomalie a câmpului magnetic al Pământului. Am înregistrat valori ale radiației cosmice de 20 de ori mai mari în acea zonă decât în alte zone la aceeași altitudine deasupra cărora zburam. Am avut experimente de studiu al particulelor grele la diferite altitudini de zbor ale navei cosmice, am avut experimente tehnologice, de exemplu, s-a studiat posibilitatea obținerii unor materiale cu o puritate mare care să fie folosite în industria electronică, inclusiv în industria celulelor solare pentru producerea energiei în spațiul cosmic.”



    “Ce m-a frapat imediat ce am ajuns la înălţimile extra-atmosferice a fost subţirimea atmosferei terestre. Dacă ai compara Pământul cu un măr, grosimea atmosferei nu ar fi mai mare decât grosimea cojii acestuia. Este aproape şocant să înţelegi faptul că în acel strat subţire s-a dezvoltat viaţa şi se desfăşoară toate procesele vii şi faptul că noi, în ignoranţa noastră, poluăm această atmosferă, otrăvim ceea ce respirăm noi înşine şi ceea ce vor respira generaţiile viitoare, în acelaşi timp defrişând pădurile, care reprezintă fabrica de oxigen a planetei” – a atenționat, pe de altă parte, Dumitru Prunariu.



    Care va fi viitorul spațiului? Va fi un viitor guvernamental? Va fi unul privat? Din nou, Dumitru Prunariu:


    “Indiscutabil, viitorul va fi o colaborare între cele două. S-a ajuns ca nu numai guvernele să investească în acest domeniu. Pe măsură ce s-a dezvoltat domeniul s-au găsit oportunități de business și de profit utilizând spațiul cosmic, iar acum, uitați-vă, Elon Musk trimite oameni la bordul stației cosmice internaționale.


    De asemenea, are în pregătire și în testare o navă gigant cu care va transporta elemente de infrastructură pentru viitoarea bază permanentă de pe Lună, de la polul sud al Lunii, și cu care intenționează să trimită câte 20 de oameni într-un echipaj complex atât spre Lună, cât și spre Marte. Este un întreprinzător cu viziune, un întreprinzător care știe să-și utilizeze banii, atât pentru a ajuta guvernul american în continuare în dezvoltarea activităților spațiale, pentru că lucrează în colaborare directă cu NASA pe multe dintre programele lui, dar și pentru a face profit, business, prin rachetele care au depășit de mult limitele impuse inițial de standardele guvernamentale. Sunt rachete recuperabile integral acum, sunt refolosite, deci prețul lor de cost a scăzut mult. Acum doi ani de zile asigura cam 20% din totalul lansărilor comerciale de sateliți din lume, iar după el imediat au început și agenții guvernamentale să studieze posibilitatea creării unor rachete recuperabile care să scadă mult costurile exploatării spațiului cosmic. În mod sigur kg trimis în spațiul cosmic va scădea ca preț mult față de aproximativ 15-20000 de dolari cât costă acum un kg de trimis în Cosmos.


    Nu numai Elon Musk, ci și Jeff Bezos, care e și cel mai bogat om din lume, va efectua zboruri cu turiști în spațiul cosmic, chiar prevede posibilitatea unor zboruri suborbitale pentru niște costuri rezonabile pentru cei care au mulți bani, cam de câteva sute de mii de dolari.


    În mod sigur, nu numai explorarea Lunii, dar și explorarea planetelor îndepărtate, Marte este principala țintă a investigațiilor foarte amănunțite în viitorul apropiat pentru că se presupune că pe Marte a existat odată viață, a existat apă și apă mai există încă sub anumite forme și actualul rover american Perseverance caută foarte organizat urme ancestrale biologice pe fundul unui lac acolo unde a aterizat. Iar nava chinezească care a ajuns acum, și-a trimis un modul care a coborât pe Lună, face și ea cam același tip de investigații într-o altă zonă geografică a Lunii.


    Competiția în spațiul cosmic va forța zona guvernamentală să coopereze cu zona privată. Chiar și în Rusia, în China, care au plecat doar de la structurile guvernamentale iniţial, sunt stimulate acum inițiativele private pentru că acestea duc la anumite penetrări undeva mult mai departe decât limitele destul de stricte ale cadrului guvernamental. Iar acestea duc în final la dezvoltare.”



    În 2021, alături de împlinirea a 40 de ani de la zborul misiunii Soyuz 40, sunt aniversate alte două momente memorabile din istoria astronauticii: 70 de ani de la zborul primului om în spaţiu (Iuri Gagarin, pe 12 aprilie 1961) şi 40 de ani de la zborul inaugural al programului Space Shuttle, prin lansarea navetei spaţiale Columbia.





  • Primul român în Cosmos

    Primul român în Cosmos

    În ziua de 14 mai 1981, o știre laconică și
    grăbită anunța că un român se află la bordul unei nave cosmice sovietice care
    se grăbește să se plaseze pe orbită, în jurul Pământului. Până atunci, sistemul
    media extrem de controlat al regimului comunist nu scăpase nicio informație cum
    că s-ar pregăti un zbor cosmic cu participarea României. Dar cei informați ar
    fi putut spune că se așteptau la o astfel de veste.

    În 1978, URSS lansase programul
    Intercosmos care atrăgea, în aventura spațială, unde sovieticii erau pionieri
    și la concurență cu SUA, și alte state care nu ar fi avut nicio șansă să zboare
    în spațiu. Prima țară participantă la acest program a fost Cehoslovacia,
    cosmonautul său devenind, la 2 martie 1978, primul pilot spațial care nu era
    din SUA sau URSS. Au urmat Polonia, Germania de Est, Bulgaria și Ungaria. Până
    să vină rândul României, țară europeană precum cele enumerate deja aici, au
    ajuns în spațiu un vietnamez, un cubanez și un mongol. După toate aceste
    zboruri, a venit și rândul României, lăsată la urmă din cauza politicii sale de
    independență, pe cât posibil, față de Moscova. După România, ultima țară
    comunistă luată de sovietici în zborurile lor cosmice, au participat la
    Intercosmos, Franța, India, Siria, Bulgaria a doua oară, Afganistan, Franța și
    ea a doua oară, Japonia, chiar Marea Britanie și Austria. Acest ultim zbor
    comun a avut loc în octombrie 1991, puțin înainte de 25 decembrie, când Uniunea
    Sovietică dispărea oficial, prin demisia lui Mihail Gorbaciov, ultimul secretar
    general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.


    Primul cosmonaut român
    este Dumitru Prunariu, atunci în vârstă de 29 de ani. Între timp, povestea sa,
    păstrată în secret acum 40 de ani, a devenit foarte cunoscută. Născut la
    Brașov, în 1952, Dumitru Prunariu a absolvit Facultatea de Inginerie Aerospațială
    din cadrul Universității Politehnice din București, în 1976. După numai un an,
    a răspuns unei solicitări de voluntari pentru programul Intercosmos și a
    parcurs toate etapele selectării și pregătirii pentru zbor, trecând prin
    numeroase probe eliminatorii. Înainte de zbor, la pregătirile desfășurate în
    Uniunea Sovietică participau doar doi candidați români, Dumitru Prunariu și
    Dumitru Dediu, urmând ca în ultimul moment să fie ales unul dintre ei. Chiar de
    ziua lui, la 12 mai, când împlinea 39 de ani, Dumitru Dediu afla că pentru zbor
    fusese ales colegul lui cu 10 ani mai tânăr, Dumitru Prunariu.

    În seara zilei
    de 14 mai 1981, câteva secunde după ora 20, ora României, racheta ce transporta nava
    cosmică Soiuz-40 decola de la celebra bază Baikonur. La bord se aflau colonelul
    Leonid Popov, comandatul misiunii, care avea multă experiență în astfel de
    zboruri, și Dumitru Prunariu, care devenea primul român în spațiul cosmic. După
    aproape 9 minute, racheta s-a desprins, lăsând Soiuz-40 pe orbita Pământului. A
    doua zi, la 15 mai, nava a făcut joncțiunea cu stația orbitală Saliut-6. Primul
    care a urcat pe stație a fost cosmonautul român. Acolo se aflau deja de două
    luni doi cosmonauți sovietici. Timp de o săptămână, cei patru cosmonauți de pe
    stația spațială au realizat mai multe experimente și măsurători, conform
    programului. În acest timp, Dumitru Prunariu a făcut 125 de rotații în jurul
    pământului. Își amintește că, zilnic, în jurul orei 20, stația Saliut-6 trecea
    deasupra României. Revenirea pe Pământ a avut loc, fără probleme, la 22 mai,
    după aproape opt zile în spațiu.

    Dumitru Prunariu a devenit cel de al 103-lea
    om care zboară în spațiu și primul român care reușește această performanță.

  • 08.08.2018

    08.08.2018

    Rapport — Le gouverneur de la Banque centrale de Roumanie, Mugur Isărescu, présente ce mercredi le rapport trimestriel sur l’inflation. Les dernières données, analysées par les spécialistes de la Banque centrale, reconfirment la perspective de diminution du taux d’inflation annuel au troisième trimestre de l’année en cours. Toutefois, l’inflation se maintiendra en dessus de 3,5%, soit la limite maximale de l’intervalle souhaité. Au dernier trimestre, la baisse de l’inflation devrait s’accentuer, pour atteindre finalement le seuil de 3,5%. Mugur Isărescu a récemment déclaré que la Banque centrale de Roumanie avait réussi à inscrire l’inflation sur une courbe descendante, tout en précisant que l’on ne saurait affirmer que la période de majoration du taux directeur a pris fin.



    Peste — Le ministre roumain de l’Agriculture, Petre Daea, a affirmé que le décret gouvernemental fixant les mesures de lutte contre la peste porcine africaine ne visait pas la destruction des cultures agricoles. Les mesures concernent uniquement les endroits où des foyers de maladie ont été dépistés. Le bilan le plus récent fait état de près de 580 foyers, dans une centaine de localités de huit départements à travers le pays. Plus de 78.000 cochons des exploitations professionnelles et des élevages individuels ont été abattus. Les propriétaires des animaux sacrifiés seront dédommagés et le prochain collectif budgétaire prévoit des fonds supplémentaires destinés au programme d’éradication de cette maladie.



    Douane — L’Autorité douanière de Roumanie et l’Office des douanes de République de Moldova ont signé mardi, à Albita (est de la Roumanie), un plan d’action commun pour la fluidification de la circulation transfrontalière, du 7 au 31 août, selon Radio Chisinau. Dans cet intervalle de temps, le flux de circulation augmente de plus de 20%. Le plan en question prévoit un nombre accru de personnel douanier et d’équipements de contrôle.



    Prix — Le seul astronaute roumain, Dumitru Prunariu sera distingué du Prix pour la science accordé par l’Académie internationale d’astronautique. La cérémonie de remise des prix aura lieu le 30 septembre à Brême, en Allemagne, est-il précisé dans un communiqué du secrétaire général de l’Académie internationale d’astronautique, Jean-Michel Contant. Le 14 mai 1981, Dumitru Prunariu devenait le premier et seul Roumain à avoir jamais volé dans l’espace. Il a participé à la mission Soyouz 40, faisant partie du programme spatial soviétique « Intercosmos . L’Académie internationale d’astronautique est une organisation non-gouvernementale indépendante, basée à Paris. Créée en 1960, elle a été reconnue par l’ONU en 1996. Ses membres, qui proviennent de 85 pays, sont chercheurs, astronautes, personnalités dans les domaines de la politique spatiale et de la diplomatie, chefs d’agences spatiales.



    Station spatiale — La station spatiale internationale passe au dessus de la capitale roumaine, Bucarest, chaque soir jusqu’au 23 août. On peut l’observer à l’œil nu aussi, mais son passage est visible quelques minutes seulement. Selon Adrian Şonca, coordinateur à l’Observatoire astronomique de Bucarest, la station spatiale internationale ressemble à un objet volant scintillant dans le ciel étoilé. Un service spécial de la NASA aide les personnes intéressées à apprendre d’avance quel est l’intervalle de visibilité de la station spatiale internationale.



    Tennis — Plusieurs joueuses de tennis roumaines évolueront, dans la nuit de mercredi à jeudi, au deuxième tour du tournoi WTA de Montréal. Mihaela Buzarnescu jouera contre Elina Svitolina (Ukraine), tandis que Sorana Cirstea affrontera l’Américaine Venus Williams. En double dames, Mihaela Buzărnescu et Monica Niculescu auront pour adversaires la Japonaise Shuko Aoyama et la Biélorusse Lidziya Marozava. Mardi, la Roumaine Ana Bogdan a quitté le tournoi Rogers Cup dès le tour inaugural, étant éliminée par Aryna Sabalenka du Bélarus. Même cas de figure pour sa compatriote Irina-Camelia Begu, qui s’est inclinée devant l’Australienne Ashleigh Barty.



    Météo — Il fait chaud surtout dans l’ouest et le sud du pays. Sur le relief et dans les régions du sud-ouest ont signale localement des pluies à verses. L’indice humidex dépasse légèrement le seuil critique des 80 unités dans l’ouest et le sud-ouest. Les températures maximales de la journée iront de 27 à 35°. Il faisait 29° à midi dans la capitale, Bucarest.

  • Internationales Filmfestival Transilvania hat in Klausenburg begonnen

    Internationales Filmfestival Transilvania hat in Klausenburg begonnen

    Das 15. Internationale Filmfestival Transilvania wurde in Klausenburg mit der Produktion 6,9 Grad auf der Richterskala eröffnet. Der Streifen feierte im Beisein des Regissseurs Nae Caranfil seine Weltpremiere. Die Rumänienpremiere feiert beim internationalen Filmfestival in Klausenburg die Produktion Hunde, die bei den Filmfestspielen in Cannes mit dem FIPRESCI-Preis gekürt wurde. Hunde ist eigentlich die erste rumänische Produktion, die dieses Jahr im Rennen um die Trophäe Transilvania antritt. Der Regisseur und Drehbuchautor Bogdan Mirică erläutert: Der Film handelt von einem bedrückenden Gefühl. Es handelt sich um Männer, die in der eigenen Natur so gefangen sind, dass sie nicht merken können, wie sie sich selbst zerstören.



    Auf dem Programm der Festspiele stehen am Wochende gute Filme und eine Reihe von Sonderveranstaltungen. Das Festival bringt dieses Jahr etwas Neues: es handelt sich um einen neuen im Freien eigerichteten Raum, wo Filmvorfhrungen stattfinden: Someş Open Air. Für Kinder und Eltern wird ebenfalls gesorgt: auf sie wartet beim Schloss Banffy in Bonţida ein Wochenende vollgepackt mit Veranstaltungen aller Art wie Workshops, Puppentheater, Sport und Spielen sowie mit der Vorführung des Streifens Nelly’s Adventures, der zum größten Teil im mittelrumänischen Sibiu/Hermannstadt verfilmt wurde. Eine eindruckvolle Feuerwerk-Show der Franzosen Transe Express steht am Samstag auf dem Programm. Gefolgt wird die Show von der Vorführung einer interessanten Dokumentation über die Zirkuswelt: The Show of Shows. Der Dokumentarfilm wurde voriges Jahr von Benedikt Erlingsson produziert.



    Am Sonntag soll die Musik des isländischen Komponisten Bardi Johannsson, interpretiert vom Orchester der Ungarischen Oper in Klausenburg unter der Leitung von Simona Strungaru den in den 20ern in Schweden produzierten und umgestrittenen Horrorfilm Haxan: Witchcraft Through the Ages begleiten. Auf dem Programm am Wochenende stehen zudem zwei Filmvorführungen, die im Beisein von Sarunas Bartas stattfinden sollen. Dem litauischen Regisseur widmen die Organisatoren den Fokus Litauen und einen Teil der Sektion 3×3: Few of Us und Peace to Us in our Dreams. Ebenfalls am Samstag wird der rumänische Astronaut Dumitru Prunariu im Kulturhaus der Studenten an der Vorführung der Filme “Operation Avalanche und Acht Tage im Raum teilnehmen. Somit feiern die Organisatoren den 35. Jahrestag seiner ersten Raumfahrt. Dem japanischen Regisseur Sion Sono widmen die Organisatoren dieses Jahr eine Retrospektive seiner Filme. Nach der Vorführung der Produktionen Guilty of Romance und Tag findet eine Frage-Antwort-Runde mit dem Regisseur statt.



    Die der Musik gewidmeten Abende Music Nights beginnen mit den Auftritten zwei rumänischer Bands: The Mono Jacks und Byron. Diese sind nur einige der Höhepunkte der Internationalen Festspiele Transilvania. Ehrengast des diesjährigen Festivals ist die berühmte Darstellerin Sophia Loren die sich zum ersten Mal in Rumänien befindet und bei den internationalen Filmfestspielen in Klausenburg mit dem Preis für ein Lebenswerk geehrt wird.


  • TIFF 2016 has kicked off

    TIFF 2016 has kicked off

    The 15th edition of the Transylvania International Film Festival- TIFF has started in Cluj. The festival was opened by the film “6.9 on the Richter scale” screened for the first time in the presence of its director, Nae Caranfil. Also for the first time at TIFF, the film “Dogs”, winner of this year’s critics’ prize at the Cannes Festival, will be screened. Actually this is the only Romanian film signed up for this year’s competition for the “Transylvania Trophy”.



    Here is Bogdan Mirică the director and scriptwriter of the film “Dogs”: “The film conveys a feeling of pressure and cooped up tension. My movie is about men who are so caught up in their own manly nature that they don’t realize they are destroying themselves.”



    The festival’s weekend schedule has many good films and special events in store for film aficionados. For this year, the organizers have arranged a new outdoor cinema called Someş Open Air. Children and parents alike are expected at the Banffy Castle in Bonţida for two days of workshops, puppet theater shows, sports and games as well as for the premiere of the film “Nelly’s Adventures”, many of this film’s scenes having been shot in Sibiu. A spectacular fireworks show by the French Transe Express is scheduled for Saturday. The show will be followed by a fascinating documentary about the world of circus — “The Show of Shows”, made last year by Benedikt Erlingsson.



    On Sunday the music composed by Icelander Bardi Johannsson, performed by the Hungarian Opera Orchestra of Cluj, conducted by Simona Strungaru, will accompany the bizarre images of the film “Haxan: Witchcraft Through the Ages”, a controversial Swedish silent horror movie of the 1920s. Another two remarkable films have been scheduled for the weekend at the TIFF in the presence of director Sarunas Bartas, a special guest of the Focus Lithuania section: “Few of us” and “Peace to Us in our Dreams”. Actually a mini film retrospective has been dedicated to Sarunas Bartas in the “3×3” section.



    Also on Saturday the Romanian astronaut Dumitru Prunariu will attend, at the Students’ Culture House, the special screening of two films “Operation Avalanche” and “8 days in Space”, 35 years after his first flight into the Outer Space. The Japanese director Sion Sono, to whom TIFF has dedicated a large-scale retrospective, will meet with the audience after the screening of the films “Guilty of Romance” and “Tag”.



    TIFF music Nights will start with two popular Romanian bands: “The Mono Jacks” and “Byron”.At this year’s edition of the TIFF, actress Sophia Loren, who came to Romania for the first time, will receive the Lifetxcime Achievement Award.