Radio România Internațional

Tag: Dunare

  • Jurnal românesc – 18.06.2014

    Jurnal românesc – 18.06.2014

    Situaţia comunităţii româneşti din Italia s-a aflat în centrul discuţiei pe care ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a avut-o, marţi, la Bucureşti, cu preşedintele Comisiei de Politică externă din Senatul de la Roma, Pier Ferdinando Casini. Cu această ocazie, a fost evocat rolul important pe care comunitatea românească, ce, oficial, numără peste 800 de mii de membri, îl are pentru economia Peninsulei. De asemenea, a fost abordată şi relaţia bilaterală în plan economic, în condiţiile în care Italia este al doilea partener comercial al României. Valoarea schimburilor comerciale se ridică, anual, la aproximativ 12 miliarde euro, precizează Ministerul de Externe de la Bucureşti.



    Membrii comunităţii româneşti din Marea Britanie pot afla numeroase informaţii utile din recent apăruta publicaţie “Ghidul Românesc”, o iniţiativă a organizaţiei “ROMÂNi ONLiNE”. Publicaţia este gratuită şi conţine 60 de pagini de informaţii practice, de ultimă oră, despre serviciile româneşti puse la dispoziţia comunităţii. Ghidul listează, între altele, peste 50 de magazine româneşti, peste 20 de restaurante, aproape 40 de biserici, circa 100 de traducători autorizaţi, peste 30 de transportatori de persoane şi colete şi 15 web-site-uri. De asemenea, publicaţia oferă detalii despre şcoli româneşti de week-end, asociaţii studenţeşti, reţele profesionale, organizaţii ale comunităţii, informaţii consulare despre dreptul de muncă şi despre echivalarea diplomelor de studii. Ghidul are şi o variantă electronică, la adresa www.ghid.uk. Includerea în ghid este gratuită, iar toţi cei interesaţi sunt invitaţi să scrie despre afacerea sau serviciile pe care le pun la dispoziţia comunităţii româneşti la adresa de e-mail ghid@romani-online.co.uk. “Ghidul Românesc” a fost realizat cu sprijinul Ministerului de Externe de la Bucureşti – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.




    De la 1 iulie, salariul minim brut pe economie va creşte la 900 de lei, de la 850 de lei, cât este în prezent, aceasta fiind a doua majorare din 2014. Salariul este aferent unui program complet de lucru, de 168 de ore, în medie, pe lună. Angajatorii care stabilesc salarii mai mici decât cel minim riscă amenzi cuprinse între 1.000 şi 2.000 lei.



    Palatul Parlamentului din Bucureşti găzduieşte, în perioada 18 — 21 iunie, expoziţia Fabricat în Basarabia”, în cadrul căreia 30 de companii din Republica Moldova îşi vor expune şi comercializa produsele. Evenimentul este organizat de Uniunea Culturală a Românilor Basarabeni şi Organizaţia Studenţilor Basarabeni, în contextul semnării, luna aceasta, a Acordului de Asociere între Republica Moldova şi UE. De asemenea, expoziţia are loc cu prilejul şedinţei Comisiei Comune pentru Integrare Europeană a Parlamentului României şi Parlamentului Republicii Moldova, ce are loc, zilele acestea, la Bucureşti.



    Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 şi Biroul Dunării, cu sediul în Ulm, Germania, au semnat, la Bucureşti, “Parteneriatul pentru Dunărea verde”, în prezenţa ministrului delegat pentru IMM-uri şi Turism, Florin Nicolae. Cele două ONG-uri şi-au propus, astfel, să colaboreze pentru promovarea diversităţii culturale, biodiversităţii şi ecoturismului. Cele două ONG-uri vor participa, în perioada 26 – 27 iunie, la Viena, la cea de-a treia ediţie a Forumului Anual al Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării.

  • Dezastru în bazinul Dunării

    Dezastru în bazinul Dunării

    A trecut o săptămână de la începutul intemperiilor catastrofale din Serbia, Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, unde situaţia rămâne instabilă. Peste 1,5 milioane de persoane au fost afectate de cele mai grave inundaţii care au lovit Balcanii în ultimii 120 de ani. Zeci de oameni şi-au pierdut viaţa din cauza torentelor de apă sau a alunecărilor de teren provocate de ploaie. Autorităţile celor trei ţări continuă să fie în alertă maximă pentru a contracara pe cât posibil efectele râurilor ieşite din matcă. Se tem inclusiv de apariţia unor epidemii cauzate de tonele de cadavre de animale ce zac în aer liber.



    În Bosnia, din totalul persoanelor afectate, peste 100 de mii au fost evacuate. Este cel mai grav exod de la războiul intercomunitar din această ţară, între 1992 şi 1995. Din cauza alunecărilor de teren, există inclusiv riscul ca zonele înţesate cu mine antipersonal, din timpul conflictului, estimate la 120 de mii, să se deplaseze.



    În Serbia, centralele electrice trebuie protejate. Despre o parte din culturi nu mai poate fi vorba, peste 80 de mii de hectare de teren agricol fiind sub ape. Teama de o eventuală creştere a Savei, râu ce pleacă din Croaţia pentru a se vărsa, apoi, la Belgrad, în Dunăre, a impus lansarea unui apel la mobilizare : cu ajutorul voluntar a mii de locuitori din zonă, digurile au trebuit supraînălţate pe o distanţă de 12 kilometri cu saci de nisip, astfel încât capitala sârbă să nu fie invadată de ape.



    Românii sunt şi ei în alertă! Nivelul Dunării, în zona românească, este în creştere, iar digurile sunt permanent supravegheate în toate localităţile riverane. Unda maximă de viitură care vine din Serbia este aşteptată spre finalul săptămânii, hidrologii instituind, deja, cod galben şi portocaliu de inundaţii în mai multe judeţe.



    Deocamdată, specialiştii spun că nu există riscul ca apa să depăşească digurile, însă presiunea pe acestea este foarte mare. Este motivul pentru care traficul fluvial a fost, pe alocuri, restricţionat. Până acum, sute de hectare de culturi agricole, păşuni şi păduri au fost inundate. Chiar în aceste condiţii, românii se gândesc la ţările din Balcani lovite de inundaţiile catastrofale din ultimele zile.



    Executivul de la Bucureşti a aprobat acordarea de ajutoare umanitare de urgenţă pentru Serbia şi Bosnia-Herţegovina în limita sumei de 880.000 de lei, echivalentul a aproximativ 200 de mii de euro. Ajutoarele constau în alimente, pături, saci de dormit, cearşafuri, feţe de pernă şi apă potabilă. O echipă de pompieri militari a fost trimisă în misiune în Serbia pentru a duce un transport de motopompe, generatoare sau bărci. Crucea Roşie română a iniţiat, şi ea, o campanie de donaţii. În fine, solidaritatea se manifestă şi la nivel local, autorităţi publice sau localnici mobilizându-se pentru a veni în sprijinul vecinilor lor sârbi.

  • Forumul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării

    Forumul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării

    O imensă responsabilitate, dar şi o oportunitate de reafirmare a potenţialului României de a genera proiecte integrate şi fezabile — este aprecierea ministrului român de externe, Titus Corlăţean, privind găzduirea, în această săptămână, de către Bucureşti a celei de-a doua ediţii a Forumului Anual al Dunării, sub coordonarea Comisiei Europene. Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării este o iniţiativă a României şi Austriei, care a fost lansată în aprilie 2011.



    Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, precizează: Vreau să nu uităm că, de fapt, strategia este destul de recentă, România şi Austria au promovat-o şi ea a fost adoptată la nivelul UE ca instrument al UE în iunie 2011. Am lucrat foarte mult de atunci şi iată că astăzi punem bazele proiectelor care vor fi lansate şi vor fi finanţate în ciclul de finanţare bugetar al UE 2014-2020. Deci, începând cu 1 ianuarie 2014, vom promova proiecte care să obţină finanţare de la bugetul UE.”



    În numai doi ani, această iniţiativă româno-austriacă a generat, de-a lungul fluviului, peste 400 de proiecte în valoare de 49 de miliarde de euro, vizând exerciţiul bugetar al Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020. Este vorba despre proiecte care corespund unor nevoi reale, în primul rând, navigabilitate pe fluviu în condiţii cât mai bune, dar şi pentru protejarea mediului înconjurător şi a apei potabile. Infrastructura portuară modernă trebuie să asigure condiţii de comerţ, de turism şi de schimburi interumane.



    Proiectele energetice şi de infrastructură de transport terestru se regăsesc, şi ele, în setul de propuneri promovate, în comun, cu finanţare europeană, de cele 14 state dunărene implicate în proiect. Europa are nevoie de o viziune comună în regiunea Dunării – a susţinut premierul Victor Ponta la forum, menţionând că strategia reprezintă o oportunitate extraordinară pentru toate ţările din zonă de a utiliza fonduri şi de a gândi împreună proiecte de dezvoltare.



    Victor Ponta: Cred că strategia Dunării poate fi folosită şi este deja folosită de către ţările din zonă pentru a-şi construi un viitor comun, nu în competiţie, nu în rivalitate, ci pe acele principii care au stat la baza construcţiei Uniunii Europene şi care trebuie să ne ghideze în continuare: parteneriat, interese comune, oportunităţi comune.”


    Pentru o acţiune comună a tuturor statelor riverane Dunării a pledat la Bucureşti şi comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn.

  • Retrospectiva săptămânii 9/06-15/06/2013

    Retrospectiva săptămânii 9/06-15/06/2013

    Relaţiile româno-germane, în prim-plan


    Premierul român, Victor Ponta, a făcut, la începutul săptămânii, o vizită în Germania – poate cea mai importantă deplasare externă de la reconfirmarea sa în funcţie, la finele anului trecut. Discuţia pe care a avut-o cu cancelarul Angela Merkel a fost dominată de componenta economică a relaţiei bilaterale, în condiţiile în care Germania rămâne, de ani buni, primul partener comercial al României. De asemenea, Ponta a evocat dorinţa Bucureştiului de a încheia un parteneriat strategic cu Berlinul, aşa cum Bucureştiul are cu Parisul. La rândul sau, cancelarul Merkel a enumerat care sunt, în opinia sa, criteriile pe care autorităţile de la Bucureşti trebuie să le îndeplinească pentru ca economia românească să devină şi mai atractivă pentru investitorii germani. Respectarea standardelor statului de drept, siguranţa juridică şi combaterea eficientă a corupţiei sunt criteriile după care investitorii germani se ghidează, a precizat cancelarul.



    Spaţiul Schengen, prioritate de politică externă


    România aşteaptă, înainte de finele anului, o decizie favorabilă în privinţa aderării sale la spaţiul Schengen, a declarat ministrul de externe, Titus Corlăţean, după vizita pe care a făcut-o în Franţa. Într-un interviu acordat RFI, Corlăţean a spus că a discutat cu omologul său, Laurent Fabius, despre eforturile pe care România le-a făcut pentru securizarea frontierelor sale la standarde înalte. Dialogul politic al României cu membrele UE care au ridicat semne de întrebare avansează în direcţia cea bună, a mai spus Corlăţean. Prevazută, iniţial, pentru primăvara lui 2011, intrarea României în spaţiul de liberă circulaţie a fost condiţionată in unele state comunitare, cum este Olanda, de reforme profunde în justiţie şi o luptă eficientă împotriva corupţiei. Bucureştiul susţine, în schimb, că respectă toate criteriile tehnice ale aderării, fapt recunoscut, nu o dată, de Comisia Europeană.



    Despre Constituţie şi referendum


    Alianţa de centru – stânga aflată la guvernare în Romania, USL, lucrează de zor la proiectul de revizuire a Constituţiei, care stârneşte polemici aprinse în spaţiul public. Comisia parlamentară care se ocupa modificarea Legii Fundamentale a adoptat, deja, un şir nesfârşit de amendamente, inclusiv pe teme considerate sensibile. Limitarea mandatului prezidenţial, atât ca timp, cât şi ca atribuţii, sancţionarea drastică a aşa-numitului traseism politic — fenomen devenit endemic în rândul politicienilor români – , reducerea pragului de participare pentru validarea unui referendum, garantarea utilizării simbolurilor minorităţilor naţionale şi recunoaşterea rolului pe care Casa Regală şi Biserica Ortodoxă l-au avut în evoluţia Statului Român sunt doar câteva dintre noutăţi. Tot săptămâna aceasta, şeful statului, Traian Băsescu, a început procedurile tehnice ale organizării unui referendum privind legislativul unicameral, cu un număr maxim de 300 de parlamentari. Un demers similar a făcut şi în 2009, cand majoritatea covârşitoare a românilor prezenţi la urne s-au pronunţat în favoarea celor două propuneri ale preşedintelui. Deşi, în principiu, toate formaţiunile politice au salutat rezultatul referendumului de atunci, punerea în practică a acestuia a eşuat.



    România îşi menţine interesul aparte pentru Dunăre


    România şi Bulgaria vecină au deschis circulatia pe noul pod care leaga localitatile Calafat si Vidin, cea mai lungă construcţie de acest fel peste Dunăre. La inaugurare au fost invitati, între alţii, comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, şi premierul român, Victor Ponta. Podul, al doilea peste Dunăre care leagă cele doua state comunitare, este parte a coridorului paneuropean de transport intre oraşul german Dresda si metropola turcă Istanbul. Pe de altă parte, preşedintele României, Traian Băsescu, şi omologul său bulgar, Rosen Plevneliev, au discutat, deja, despre o nouă construcţie de acest tip. Întâlnirea acestora a avut loc în marja summit-ului şefilor de stat din Europa Centrală, organizat la Bratislava, în Slovacia. Cu această ocazie, România şi-a reiterat interesul crescut pe care îl are pentru Strategia Dunării, în contextul pregătirii noului exerciţiu bugetar al UE, din perioada 2014 – 2020. Gazoductul Nabucco, o altă tema aflată în atenţia Bucureştiului, a figurat, şi el, pe agenda reuniunii.



    România, sub ape


    Ploile torenţiale care au lovit, în ultimele zile, teritoriul României au provocat moartea a cel puţin trei persoane. Potrivit unui bilanţ al ministerului de interne, zeci de localităţi au fost afectate de precipitaţiile abundente. Guvernul a decis să sprijine financiar 200 de familii aflate în situaţii extrem de dificile.