Tag: energie regenerabila

  • Eurobarometru privind politica energetică a UE

    Eurobarometru privind politica energetică a UE

    Cetățenii europeni își exprimă susținerea față de politica energetică a Uniunii Europene  din ultimii ani și vor o mai mare coordonare la nivel european și măsuri concrete pentru a asigura accesibilitatea prețurilor la energie. Acestea sunt concluziile Comisiei Europene în urma unui sondajului Eurobarometru publicat săptămâna aceasta.

    Potrivit acestuia, 77% dintre europeni spun că UE ar trebui să aibă un rol de coordonare mai puternic în domeniul energiei, aceeași opinie fiind împărtășită de 68% dintre români. Opt din zece respondenți (79%) consideră că obiectivele climatice ale UE vor stimula crearea de locuri de muncă și vor atrage investiții în sectorul energiei curate. În România, două treimi dintre intervievați (67%) sunt de aceeași părere.

    76% dintre europeni și 61% dintre români cred că politicile UE vor reduce dependența de importurile de energie ale blocului comunitar. Totodată, 69% dintre respondenți la nivel european sunt de părere că aceste politici vor contribui la scăderea facturilor la energie, opinie împărtășită de 59% dintre români.

    Sursa: Eurobarometru Special / Comisia Europeană

    În ceea ce privește obiectivele legate de energie și schimbările climatice, 62% dintre respondenți europeni ar trebui să își diversifice sursele de energie, mai ales prin investiții în surse regenerabile. Puțin peste jumătate dintre cei chestionați (54%) au subliniat importanța economisirii energiei, în special în contexte de criză.

    De altfel, peste trei sferturi dintre respondenți (77%) susțin că și-au schimbat considerabil obiceiurile de consum în ultimii ani. Astfel, 55% dintre participanții la sondaj spun că și-au adaptat mijloacele de transport pentru a-și reduce consumul de energie, iar patru din zece (41%) au declarat că și-au modificat obiceiurile de consum de energie la locul de muncă. Totodată, 44% dintre respondenți care au luat măsuri pentru a reduce consumul de energie la domiciliu. Dintre aceștia,  aproape jumătate au declarat că și-au izolat locuința fie că este forba de acoperiș, pereți sau ferestre.

    Sursa: Eurobarometru Special / Comisia Europeană

    Întrebați ce înseamnă pentru ei politica energetică a UE, cei mai mulți respondenți (40%) au spus că prețurile mai accesibile pentru consumatori ar trebui să fie obiectivul principal. 33% au numit investițiile în tehnologii energetice inovatoare. Iar 30% au consideră că Uniunea ar trebui să se concentreze pe reducerea consumului de energie.

    Referitor la politicile energetice adoptate de UE în ultimii cinci ani, 35% dintre cetățeni au evidențiat sprijinul pentru investițiile în energia regenerabilă, iar 27% au apreciat valoarea adăugată a investițiilor în tehnologii energetice inovatoare. În același timp, 25% dintre respondenți au menționat că UE a contribuit la menținerea prețurilor la energie cât mai accesibile, în timp ce alții au apreciat măsurile pentru facilitarea alegerilor consumatorilor în materie de energie și produse eficiente energetic.

    Un alt aspect important îl reprezintă etichetele energetice ale UE, care au influențat deciziile de achiziție ale europenilor. Trei sferturi dintre respondenți (75%) au declarat că aceste etichete i-au ghidat în alegerea aparatelor electrocasnice în ultimii cinci ani, demonstrând astfel importanța acestui sistem în reducerea consumului energetic la nivel individual.

     

  • Date despre importurile energetice și consumul de energie ale UE

    Date despre importurile energetice și consumul de energie ale UE

    Uniunea Europeană a importat, în trimestrul al doilea din 2024, produse energetice în valoare de 94,9 miliarde de euro, și o cantitate totală de 117,9 milioane de tone, potrivit datelor publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Față de acceași perioadă a anului trecut, importurile au înregistrat o scădere de 10,7% ca valoare, respectiv de 9,7% ca greutate netă.

    Singurele produse care au înregistrat o ușoară creștere sunt uleiurile petroliere ale căror importuri au înregistrat o valoare cu 5,6% peste cele din perioada aprilie-iunie 2023. În același timp, volumul importurilor de uleiuri petroliere a scăzut cu 2,2%.

     

    SUA, principalul partener pentru GNL și uleiuri petroliere

     

    Valoarea gazelor naturale importate în stare gazoasă a înregistrat în ritm anual un declin de 31,4% în trimestrul doi din 2024, în timp ce volumul importurilor a scăzut cu 9,5%. Gazele naturale lichefiate (GNL) au înregistrat o scădere ceva mai mar. Valoarea importurilor s-a diminuat cu 41,2%, iar volumul cu 20,2%.

    În trimestrul doi din 2024, majoritatea importurilor UE de uleiuri petroliere a venit din Statele Unite ale Americii (15,1%), Norvegia (14,1%) şi Kazahstan (11,7%). Majoritatea gazelor naturale importate în stare gazoasă a fost din Norvegia (43,5%), Algeria (21,6%) şi Rusia (15,5%). De asemenea, SUA au furnizat aproape jumătate din importurile UE de gazele naturale lichefiate (46%), înaintea Rusiei (16,8%) şi Qatarului (11,9%).

     

    Importurile de produse energetice ale UE și statele partenere (aprilie-iunie 2024) / Sursa: Eurostat

    Energia regenerabilă, pondere în creștere în consumul sectorul serviciilor

     

    Eurostat a publicat și date anuale privind ponderea energiei regenerabile în consumul final al sectorului serviciilor din UE. Astfel, în 2022, energia regenerabilă a depășit pentru prima dată atât energia termică, cât și produsele petroliere și petrolul în consumul final din acest sector.

    Energia regenerabilă și biocombustibilii au reprezentat 8,0% din consumul final de energie, în timp ce energia termică a avut o pondere de 7,6%, iar produsele petroliere și petrolul au avut 6,3%. În anul precedent. energia regenerabilă și biocombustibilii reprezentau 7,3%, mai puțin decât ponderea energiei termice (7,6%) și cea a produselor petroliere și petrolului (8,3%). Electricitatea (50,6%) și gazele naturale (26,9%) au continuat să reprezinte peste trei sferturi din consumul final de energie al sectorului serviciilor.

     

    Ponderea produselor energetice în consnul de energie al sectorului serviciilor  (2022) / Sursa: Eurostat

     

    În 2022, cel mai mare sub-sector al serviciilor din UE a fost comerțul cu ridicata și amănuntul, cu 21,1% din consumul total al serviciilor. Activitatea de comerț cu amănuntul singură a reprezentat 13,7% în cadrul acestui sub-sector.

    Sub-sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul a fost urmat de activități profesionale, științifice și tehnice și alte servicii, cu o pondere de 11,2% din totalul consumului, urmat de activitățile de cazare și servicii de alimentație (10,9%), și de activitățile de sănătate umană și asistență socială (10,6%).

     

     

  • Piața energiei în Uniunea Europeană

    Piața energiei în Uniunea Europeană

    Uniunea Europeană continuă să diminueze importurile de gaze din Rusia. Potrivit Eurostat, aproape jumătate din gazele naturale în stare gazoasă importate de UE în primele trei luni ale anului au sosit din Norvegia (46,6%). O altă cincime din importuri a sosit din Algeria (19.7%), în timp ce ponderea gazelor rusești a ajuns la 17,3% din totalul importurilor.

     

    Scăderi semnificative ale valorii importurilor de gaze

     

    Cea mai mare cantitate de gaze naturale lichefiate (GNL) a fost furnizată de Statele Unite ale Americii cu o pondere de 47,4%. Importurile rusești de GNL au avut o pondere de 17,7%, iar altă zecime din importuri a fost furnizată tot de Algeria (9,9%). SUA (17,1%), Norvegia (13,6%) şi Kazahstan (10,9%) au fost principalele țări de proveniență pentru importurile Uniunii de uleiuri petroliere.

     

    În total, UE a importat în primul trimestru al anului produse energetice în valoare de 95,5 miliarde de euro, respectiv 183,8 milioane de tone. Aceasta înseamnă o scădere a valorii importurilor de 26,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar și o greutate a importurile cu 10,4% mai mică.

     

    Față de primele trei luni din 2023, valoarea importurilor de gaze naturale în stare gazoasă a scăzut cu 56,8%, iar volumul s-a diminuat cu 11,7%.De asemenea, importurile de gaze lichefiate din primul trimestru au avut o valoare cu 54,1% mai mică, și un volumul diminuat cu 11,4%.

     

    Statele de provenineță ale importurilor de prouse energetice ale UE în primul trimestru al anului / Sursa: Eurostat

    Statele de provenineță ale importurilor de prouse energetice ale UE în primul trimestru al anului / Sursa: Eurostat

     

    Energia regenerabilă, principala sursă de electricitate în UE

     

    Tot Eurostat a publicat date privind consumul energetic al celor 27 de state membre ale UE în 2023. Astfel, aprovizionarea cu gaze a scăzut la 12,8 milioane terajouli (TJ), cu 7,4% sub anul precedent, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare începând din 1995.

     

    Un declin și mai mare s-a înregistrat la cărbuni unde aprovizionarea cu cărbune brun a coborât cu 24,2% sub cea din 2022, cu un total de 222,8 milioane tone, iar aprovizionarea cu huilă a scăzut cu 20,4%, la 130.437 milioane tone. Aceste cifre sunt cele mai mici de când Eurostat a început publicarea acestor date. De asemenea, aprovizionarea cu petrol şi produselor petroliere a înregistrat un recul de cu 1,5%.

     

    În schimb, aprovizionarea cu energie regenerabilă a crescut anul trecut cu 4,4% față de  2022, cu un total de 10,9 milioane TJ. Astfel, energia regenerabilă a fost principala sursă de electricitate în UE, fiind responsabilă pentru 44,7% din toată producţia de electricitate. Regenerabilele au generat 1,21 milioane gigawaţi/oră, (GWh), o creştere de 12,4% faţă de 2022.

     

    În același timp, centralele nucleare au produs 22,8% din producţia de energie a UE, în ușoară creștere față de anul precedent (1,2%). Electricitatea generată de combustibilii fosili a scăzut cu 19,7% comparativ cu 2022, și a însumat 32,5% din totalul producţiei de electricitate a UE.

     

  • Orașele sustenabile “de 15 minute”

    Orașele sustenabile “de 15 minute”

    Oamenii locuiesc din ce în ce mai mult în orașe, iar acest lucru trebuie luat serios în calcul la proiectarea și administrarea acestora. Marile metropole se confruntă cu mari probleme economice, sociale, de sănătate, de mediu, de alimentație, de transport. Un concept mai vechi este readus azi în atenție și anume: “orașul de 15 minute”. Scopul final al acestuia este, foarte pe scurt, ca oamenii să aibă la îndemână cam tot ce le trebuie, făcând un efort de deplasare de maximum un sfert de oră.

    Vlad Zamfira – specialist în schimbări climatice și politici sustenabile – ne descrie contextul:

    “Orașele în care trăim ocupă doar 2% din suprafața terestră, în timp ce găzduiesc jumătate din populația lumii. Ele sunt responsabile de 75% din consumul global de energie, de 80% din emisiile de carbon și dețin 80% din PIB-ul global. Estimările arată că până în 2050, aproape 70% din populație va trăi în aceste orașe. Totodată, orașele au un impact major asupra vieții locuitorilor acestora, dar și asupra ecosistemelor naturale, astfel că e important ca dezvoltarea lor să fie una sustenabilă: adică să ne putem acoperi nevoile prezente fără să punem în pericol nevoile generațiilor viitoare de a-și asigura traiul. 

    Sunt “orașele de 15 minute” o opțiune viabilă? Și ce sunt acestea? Este un concept simplu, un termen concis și ușor de reținut, care reprezintă un set de principii după care ar trebui construite orașele. Pe foarte scurt, acest model presupune să ai acces la toate serviciile de bază și nu numai, precum magazine, parcuri, școli și grădinițe, într-un timp scurt, la mai puțin de 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta. 

    Care sunt principiile după care se ghidează fondatorul orașelor de 15 minute, Carlos Moreno? Unu – ecologie – pentru un oraș verde și sustenabil. Doi – proximitate – să locuiești la distanță redusă de toate celelalte activități. Trei – solidaritate – să creeze legături între persoane. Patru – participare – cetățenii ar trebui să fie implicați în planificare. În astfel de localități, prioritizarea modalităților de transport este inversată față de cea actuală. 

    Dacă în momentul de față mașina personală stă la baza transporturilor și a modului în care proiectăm și construim orașele, în “orașele de 15 minute” aceasta ar fi pe ultimul plan. Pietonii și micromobilitatea sunt în primul plan. Urmează transportul în comun, iar apoi autovehicule de tip sharing, care ajută la creșterea numărului de utilizatori per vehicul și scade dependența de un vehicul personal.”

    Cuvântul cheie este însă “sustenabilitatea”. Pentru ca aceasta să existe, ne uităm la 3 categorii principale: Oamenii – pentru a fi sustenabil, un oraș trebuie să aibă un impact social pozitiv, să ia în considerare sănătatea locuitorilor și toate clasele sociale. Planeta – orașele sustenabile nu numai că nu afectează mediul încojurător, ba chiar au un impact pozitiv asupra lui. Profitul – aspectul economic nu poate fi neglijat, pe termen lung orașele nu pot fi sustenabile dacă nu se pot susține financiar.

    Cine câștigă și cine poate pierde din aplicarea conceptului de “oraș de 15 minute”? Câștigă în primul rând oamenii ! Conform studiilor, există o corelare directă între numărul de pași zilnic și obezitate. Unul dintre ele arată și că orașele care sunt mai prietenos create pentru pietoni au și o rată de obezitate mai mică.

    În România, mai multe surse arată că rata obezității este între 20 și 25% – aceasta crescând de la 14%, cât era în 1997. Apoi: mai puțină poluare fonică. Mașinile multe sunt foarte zgomotoase. Într-un oraș liniștit oamenii sunt mai productivi și mai sănătoși din punct de vedere mental. Și afacerile au de câștigat: ești mult mai predispus să te oprești la un magazin atunci când mergi pe jos sau cu bicicleta, decât atunci când treci repede cu mașina. Studiile arată că pe străzile în care au fost prioritizați pietonii veniturile afacerilor locale au crescut peste așteptări.

    Cine are de pierdut? Unul dintre efectele tranziției către “orașele de 15 minute” este scăderea dependenței de mașini – lucru ce afectează direct un sector care susține, în anumite zone, o parte semnificativă din piața muncii. Revenind la București, acesta este un oraș al contrastelor, iar lucrul este valabil și la nivelul transportului. Sunt trasee unde ai acces ușor la metrou, tramvai sau autobuz – care sunt separate de trafic, ceea ce le face predictibile și de multe ori varianta cea mai rapidă.

    În același timp, sunt și multe alte trasee unde pentru a ajunge din punctul A în punctul B, folosind transportul în comun, trebuie schimbate mai multe linii, ceea ce adaugă timp suplimentar călătoriei. În momentul de față, în capitala României fiecare sector reface străzi conform deciziilor interne, neavând o strategie la nivelul întregului oraș. Problema asta o vedem nu numai la nivelul Bucureștiului, ci în general la nivelul întregului aparat administrativ – lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoasă. Lipsa infrastructurii adecvate pentru transportul public, calitatea deficitară a majorității mijloacelor de transport și lipsa conexiunilor eficiente sunt principalele motive pentru care românii preferă utilizarea mașinii personale, chiar și pe distanțe scurte.

    Pe de altă parte, statutul personal este un alt motiv important pentru care românii merg cu mașina, pentru că în România transportul în comun este asociat cu venituri mai mici, spre deosebire de țări.

    Datele și ideile prezentate provin dintr-un material online realizat de inginerii romani Dalia Stoian – specialistă în soluții solare sustenabile și Claudiu Butacu – specialist în energie regenerabilă.

  • Calendarul evenimentelor internaționale climatice într-un an politic dificil

    Calendarul evenimentelor internaționale climatice într-un an politic dificil

    Omenirea, sau măcar o
    parte din ea, pare din ce în ce mai conștientă de necesitatea și urgența
    absolute privind aplicarea politicilor cilmatice care, în primul rând, urmăresc
    să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Încălzirea globală cu greu mai poate fi negată, efectele ei devin vizibile
    cu ochiul liber aproape peste tot.

    Pământul a depășit recent 1,5 °C de
    încălzire globală față de nivelurile preindustriale, potrivit datelor furnizate
    de Serviciul Național de Meteorologie din Marea Britanie. Acesta este un prag
    critic despre care oamenii de știință avertizează de mult timp că ar putea
    provoca efecte ireversibile: valuri de căldură (inclusiv marine), precum și
    secete și inundații mai intense; creșterea accelerată a nivelului mării (în
    ultimele 3 decenii, datele de la NASA arată o creștere de aproximativ 10 cm a
    Oceanului Planetar); extincția crescută a speciilor; inrăutățirea penuriei de
    alimente și apă; răspândirea sporită a bolilor; destabilizarea calotei glaciare
    din Groenlanda și Antarctica de Vest. Pentru a preveni sau măcar limita toate
    acestea, este necesar ca emisiile globale de gaze cu efect de seră să scadă cu
    aproximativ 45 % față de nivelurile din 2010 până în 2030 și să ajungă la un
    nivel net zero până în 2050. Diferitele combinații de acțiuni care ar putea
    realiza acest lucru sunt, potrivit site-ului de specialitate
    Infoclima:


    – Eliminarea treptată a combustibililor fosili – cărbune, petrol și gaze
    naturale – cât mai repede posibil și înlocuirea lor cu surse de energie curată,
    cum ar fi energia eoliană, solară, geotermală și energia nucleară avansată.


    – Creșterea drastică a eficienței energetice în clădiri, transporturi și
    industrie pentru a reduce cererea de energie. Intensificarea eforturilor de
    eliminare a carbonului prin îmbunătățirea gestionării terenurilor pentru
    sechestrarea acestuia și prin tehnologii precum captarea directă.


    – Reducerea
    defrișărilor și refacerea pădurilor și a altor rezervoare naturale de carbon.


    – Trecerea la vehicule electrice și la mai mult mers pe jos, cu bicicleta
    și cu transportul în comun.


    – Reducerea deșeurilor materiale, a pierderilor de alimente și schimbarea
    dietei către alimente pe bază de plante.


    – Tranziția proceselor industriale către alternative cu emisii reduse de
    carbon. Investirea în captarea carbonului la marii emițători, cum ar fi
    fabricile și centralele electrice.


    Nicio soluție unică nu este suficientă și nici abordările statale sau
    zonale nu pot avea decât rezultate parțiale. Ca atare, efortul trebuie să fie
    global, iar anul 2024 se anunță unul foarte bogat în întruniri internaționale
    pe teme de mediu, în încercarea de a pune de acord diversele abordări și
    interese. Iată câteva dintre cele mai importante:

    Anul a debutat cu Conferința
    IRENA în format virtual, care va fi urmată în aprilie de una în format fizic în
    Abu Dhabi, în paralel cu World Future Energy Summit. IRENA – Agenția
    Internațională pentru Energii Regenerabile – este o organizație
    interguvernamentală mandatată să faciliteze cooperarea, să avanseze
    cunoștințele și să promoveze adoptarea și utilizarea durabilă a energiei
    regenerabile. Anul trecut ea a reunit in conferință lideri mondiali și factori
    de decizie în domeniul energiei pentru a face bilanțul planurilor și
    politicilor operaționale și a evidenția acțiunile întreprinse pentru a pune în
    aplicare tranziția energetică în în întreaga lume.

    Luna viitoare, la Colombo în
    Sri Lanka, se va desfășura a opta Conferință Internațională privind Schimbările
    Climatice, iar tema principală este găsirea unor soluții eficiente și
    inovatoare pentru atingerea unui nivel net zero la nivel global. Alte subiecte
    vor fi: evaluarea impactului asupra diverselor ecosisteme, răspunsuri tehnice,
    economice și sociale la schimbările climatice, schimbările climatice și
    sănătatea, agricultura și securitatea alimentară etc.

    Va urma, în martie la
    Bali, în Indonezia, a zecea ediție a Forumului Mondial al Apei, eveniment
    important organizat de ONU și menit să găsească soluții concrete pentru a
    răspunde provocărilor în domeniu, mai ales pe continentul African și în
    regiunea Orientului Mijlociu.

    O lună mai târziu, va fi organizată
    Conferința internațională privind schimbările climatice: Impact și
    răspunsuri, în localitatea franceză Pau. Este a 16-a ediție, dominată de
    o preocupare comună pentru știință și răspunsurile sociale la schimbările
    climatice.

    Mai spre toamnă, în octombrie, va fi a treia Conferință mondială
    privind Schimbările climatice și durabilitatea, de această dată la Barcelona în
    Spania. Vor participa climatologi, biologi, agronomi, experți în energie, dar
    și oameni importanți din varii industrii și organizații guvernamentale, mai
    scrie siteul românesc Infoclima.

    În sfârșit, marele eveniment climatic al
    anului 2024 va avea loc la Baku, în Azerbaidjan, țară membră OPEC Plus. Ea va
    găzdui COP 29 care va trebui să găsească soluții la gama de politici și măsuri
    propuse la COP 28 Dubai, care au fost amânate, și unde negocierile au fost
    extrem de dificile și cu puține rezultate concrete. Toate au loc într-un
    context politic internațional foarte volatil, cu două crize majore – Ucraina și
    Gaza – care pot afecta serios eforturile de mediu ale tuturor


  • 118 țări au semnat, la Dubai,  un angajament legat de triplarea capacității de energie regenerabilă

    118 țări au semnat, la Dubai, un angajament legat de triplarea capacității de energie regenerabilă

    118 țări au semnat sâmbătă, la Conferința Climatică a ONU din Dubai, un angajament neconstrângător legat de triplarea capacității de energie regenerabilă până în anul 2030. Capacitatea totală instalată în aceste 118 țări va crește de la 3.400 de GW în prezent la cel puțin 11.000.

    Peste 20 de state, între care și România, au susținut triplarea capacităților de energie nucleară, ca o altă măsură de contracarare a încălzirii globale.

    50 de concerne ce reprezintă 40% din producția mondială de petrol și gaze au promis, tot în Dubai, că vor decarboniza operațiunile lor extractive și vor reduce emisiile de metan aproape de zero până în anul 2050.

  • Planul de acțiune pentru energia eoliană europeană

    Planul de acțiune pentru energia eoliană europeană

    Uniunea
    Europeană și-a propus să atingă un nivel de cel puțin 42,5% de energie
    regenerabilă până în 2030. În acest sens, capacitatea energiei eoliene va crește
    de la 204 GW în 2022 la mai mult de 500 de GW în 2030.


    Comisia Europeană a
    prezentat planul de acțiune pentru energia eoliană europeană pentru a se
    asigura că tranziția către o energie curată va merge mână în mână cu
    competitivitatea industrială. Planul de acțiune caută să mențină un lanț
    sănătos și competitiv de producere a energiei.


    Executivul comunitar încurajează
    statele membre ca împreună cu instituțiile europene și producătorii să treacă
    la acțiune prin punerea în aplicare a politicilor actuale și a legislației.
    Șase principale arii de acține au fost stabilite: accelerarea dezvoltării
    printr-o creștere a predictibilității, achiziționarea de echipamente, acces la
    finanțare, un mediu internațional corect și competitiv, încurajarea
    parteneriatelor pentru energie regenerabilă, angajarea industriei eoliene și a
    statelor membre.


    Maroš
    Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene, a remarcat câștigurile aduse
    până acum de sectorul energiei eoliene din Uniunea Europeană.

    Vrem ca puterea eoliană să
    continue să fie o poveste europeană de succes, atât din punctul de vedere al
    energiei, cât și al industriei de profil. Aceasta pentru că este, într-adevăr,
    o poveste europeană de succes.

    Permiteți-mi să vă ofer câteva cifre. În 2022,
    puterea eoliană a furnizat, în medie, 16% din electricitatea consumată în Uniunea
    Europeană și, în multe zile, mai mult de o treime, deci mai mult de 30%.
    Ecosistemul nostru competitiv integrat de aproape 250 de fabrici, construit ca un
    lanț de valoare în aproape toate statele membre, are o capacitate suficientă să
    acopere cea mai mare parte a cererii curente.

    Principalii producători europeni
    contează pentru aproape 85% din piața europeană de energie eoliană. Sectorul
    eolian a cunoscut o importantă creștere și a devenit creator important de
    slujbe pentru Europa. El contribuie cu 36 până la 42 miliarde euro la PIB-ul
    european și a creat 300.000 de slujbe de bună calitate.



  • Acord provizoriu pentru directiva privind energia regenerabilă

    Acord provizoriu pentru directiva privind energia regenerabilă

    Acordul provizoriu va duce la creșterea cotei de energie regenerabilă din consumul total de energie la 42,5% până în 2030, cu un supliment de 2,5%, care va permite atingerea țintei de 45%. Fiecare stat membru va contribui la acest obiectiv comun.

    În plus, pentru a accelera integrarea surselor regenerabile în sectoarele unde aceasta a fost mai lentă, negociatorii Consiliului și Parlamentului au convenit provizoriu asupra unor ținte specifice mai ambițioase pentru sectoarele transport, industrie, respectiv pentru sistemele de termoficare și răcire centralizate.

    În ceea ce privește transportul, statele membre vor avea opțiunea de a alege unul dintre următoarele obiective care trebuie atins până în 2030: fie reducerea obligatorie cu 14,5% a emisiilor de gaze cu efect de seră prin folosirea energiei regenerabile; fie o țintă obligatorie de cel puțin 29% energie regenerabilă din consumul final.

    Industria va trebui să majoreze folosirea de energie regenerabilă cu 1,6% anual, iar 42% din hidrogenul utilizat ar trebui să provină din combustibili regenerabili de origine non-biologică până în 2030 și 60% până în 2035.

    În sistemele centralizate de termoficare, respectiv răcire, aproape jumătate din energia folosită va trebui să fie din surse regenerabile până în 2030. Acordul provizoriu prevede o creștere treptată obligatorie a ponderii energiei verzi de 0,8% pe an la nivel național până în 2026 și apoi de 1,1% până în 2030. Procentul aplicabil anual fiecărei țări este adaptat la condițiile specifice.

    În plus, acordul introduce proceduri accelerate pentru proiectele de producere de energie din surse regenerabile, pentru ca Uniunea să devină mai rapid independentă de combustibilii fosili rusești.


  • Reformarea pieţei energiei electrice a UE

    Reformarea pieţei energiei electrice a UE

    Comisia Europeană propune reformarea concepției pieței
    de energie electrică a UE pentru accelerarea creșterii energiei regenerabile și
    eliminarea treptată a gazelor, pentru a face ca facturile consumatorilor să fie
    mai puțin dependente de prețurile volatile ale combustibililor fosili, pentru a
    proteja mai bine consumatorii de viitoarele creșteri ale prețurilor și de
    potențiala manipulare a pieței, dar și pentru a face industria comunitară mai
    curată și mai competitivă.

    Regenerabilele sunt biletul nostru către suveranitatea energetică și pentru
    a pune capăt dependenței noastre de combustibilii fosili. Trebuie să ne
    actualizăm designul pieței pentru a ne asigura că această tranziție are loc cât
    mai repede posibil
    a subliniat Frans Timmermans, vicepreședinte executiv
    pentru European Green Deal.

    Propunerile
    vor permite consumatorilor și furnizorilor să beneficieze de o mai
    mare stabilitate a prețurilor bazată pe tehnologii de energie regenerabilă și
    nefosilă, a explicat și comisarul pentru energie, Kadri Simson:

    Măsurile
    pe care le propunem astăzi vor avea impact în trei domenii. În primul rând,
    reforma își propune să facă facturile de energie electrică ale consumatorilor
    și companiilor europene mai independente de prețurile pieței pe termen scurt. În al doilea rând, reforma va accelera implementarea
    surselor regenerabile. Iar în al treilea rând, reforma va îmbunătăți protecția
    consumatorilor. Concepția actuală a pieței de energie electrică a
    oferit o piață eficientă și bine integrată de-a lungul mai multor decenii, dar
    aprovizionarea globală strânsă și manipularea piețelor noastre de energie de
    către Rusia a făcut ca mulți consumatori să se confrunte cu creșteri masive ale
    facturilor la energie. Astăzi propunem măsuri care vor spori stabilitatea și
    predictibilitatea costurilor cu energie în întreaga UE. Stimularea
    investițiilor în surse regenerabile ne va ajuta să ne atingem obiectivele Green
    Deal și să facem din UE puterea energiei curate pentru următoarele decenii.


    Propunerile survin în condițiile în care prețurile ridicate și
    volatile, precum cele de anul trecut, au pus o povară excesivă asupra
    consumatorilor. Prețurile lunare de pe piața angro de energie au atins 550
    de euro/megawat-oră (MWh) în unele state membre în august 2022, cu peste 300%
    mai mari decât prețurile medii din 2021. Astfel că mai multe țări au îndemnat
    Comisia să modifice cadrul actual de piață pentru a se asigura că majorarea
    prețurilor gazelor fosile nu va duce din nou la creșteri dramatice ale
    facturilor de electricitate.

    Propunerea oferă consumatorilor o gamă largă de contracte și informații
    mai clare înainte de a semna contracte, pentru ca aceștia să aibă opțiunea de a
    bloca prețuri sigure, pe termen lung, pentru a evita riscurile excesive și
    volatilitatea. În același timp, aceștia vor putea în continuare să aleagă
    să aibă contracte de prețuri dinamice pentru a profita de variabilitatea
    prețurilor ca să folosească electricitatea atunci când este mai ieftină.

    Pe
    lângă extinderea opțiunilor consumatorilor, reforma urmărește în continuare să
    stimuleze stabilitatea prețurilor prin reducerea riscului de eșec al
    furnizorului. Protecția consumatorilor vulnerabili este, de asemenea,
    îmbunătățită semnificativ, iar consumatorii vor putea să investească în parcuri
    eoliene sau solare și să vândă excesul de energie solară vecinilor, nu doar
    furnizorilor lor.


  • Crește producţia de electricitate din surse de energie regenerabilă

    Crește producţia de electricitate din surse de energie regenerabilă


    Uniunea Europeană a înregistrat o creștere a producției de electricitate din surse de energie regenerabilă de aproape 5% în 2021 față de anul anterior, arată datele Eurostat. În același timp, s-a majorat consumul brut de electricitate în statele membre, ceea a condus la o creștere a ponderii surselor de energie regenerabilă în consumul brut de numai doar 0,1% (de la 37,4% în 2020 la 37,5% în 2021).



    Creștere semnificativă a ponderii energiei solare



    Energia eoliană este cea mai folosită cu 37% din totalul electricității generate din surse regenerabilă. Energia hidroelectrică reprezintă aproape o treime din total, în timp ce cealaltă treime este alcătuită din energia solară (15%), biocombustibili solizi (7%) şi alte surse de energie regenerabilă (8%). Utilizarea energiei solare a înregistrat cea mai importantă creștere, fiind folosită într-o pondere de numai 1% din electricitatea consumată în UE în 2008.



    În rândul celor 27 de state membre, Austria (76,2%) şi Suedia (75,7%) au înregistrat cele mai mari ponderi ale consumul brut de electricitate generat din surse regenerabile în 2021. Cele două țări sunt urmate de Danemarca (62,6%), Portugalia (58,4%), Croaţia (53,5%), Letonia (51,3%), Spania (45,9%), Germania (43,7%), în timp ce România a avut o pondere de 42,4%. La polul opus se situează Malta (9,7%), Ungaria (13,7%), Luxemburg (14,2%), Cehia (14,5%) şi Cipru (14,8%).



    Sursele de energie regenerabilă în totalul electricității consumate în UE (2021) / Sursa: Eurostat



    surse-energie-regenerabila-consum-ue-2021-eurostat.jpg



    România, aproape de media UE a folosirii combustibililor fosili pentru energie



    Tot Eurostat arată că Uniunea este încă dependentă de combustibilii fosili pentru aprovizionarea cu energie. Astfel, ponderea acestora în energia brută disponibilă în blocul comunitar s-a situat la 70% din totalul energiei folosite în 2021. Nivelul este similar celui înregistrat în 2020, dar în scădere cu 13 puncte procentuale față de 1990 datorită creșterii ponderii energiei provenite din surse regenerabile.



    România înregistrează o pondere a combustibililor fosili apropiată de media celor 27 de state membre (72,4%). Cele mai mici procente au fost înregistrate în Suedia (32%) și Finlanda (38%), în timp ce Malta (96%) a avut cea mai ridicată pondere a combustibililor fosili în energia brută disponibilă.



    Ponderea combustibililor fosili în aprovizionarea cu energie a UE (1990-2021) / Sursa: Eurostat


    pondere-combustibili-fosili-1990-2021-ue-eurostat.jpg



    Doar 3% scădere în ultimii 10 ani pentru România



    Față de 2020, doar cinci țări din spațiul comunitar au raportat ușoare scăderi în ponderea combustibililor fosili: Finlanda (-3 pp), Belgia (-3 pp), Lituania (-3 pp), Portugalia (-2 pp) şi Danemarca (-2 pp), iar cel mai semnificativ avans a fost în Bulgaria (4 pp), Estonia (3 pp), Polonia şi Slovacia (ambele cu 2 pp).



    O analiză a datelor publicate de Eurostat din ultimii 10 ani arată că Danemarca a înregistrat cele mai mari performanțe în scăderea ponderii combustibililor fosili, de la 81% la 57% (-25 pp). Cifre foarte bune au mai înregistrat Estonia, cu un declin de 22 de puncte procentuale (de la 91% în 2010 la 69% în 2021), dar și Finlanda cu 19 puncte procentuale diferență (de la 57% la 38%). România se numără printre statele cu cele mai mici scăderi cu numai 3 puncte procentuale mai puțin față de 2010 (75%), alături de Germania (-2pp) Malta (peste 3 pp), Ungaria (-4 pp) şi Franţa (-4 pp).



  • Proiecte pentru decarbonizare

    Proiecte pentru decarbonizare

    În sectorul energetic românesc au fost închise în ultimii 30 de ani mai multe capacităţi de exploatare a resurselor primare, precum şi de producere a energiei electrice şi termice. Motivele principale sunt legate de reducerea generală a activității economice, de gradul redus de rentabilitate sau de neadaptarea la noile norme de mediu. Strategia Energetică a României – țară care are o parte considerabilă de energie regenerabilă în mixul energetic, 40% – prevede, însă, creșterea sectorului energetic, ținând cont de țintele UE pentru 2030, respectiv Pactul Ecologic European pentru 2050. Creșterea înseamnă inclusiv construirea de noi capacități de producție bazate pe tehnologii de vârf nepoluante.

    Stabilitate energetică şi decarbonare fără energie nucleară nu se poate. De aceea, România va construi cu partenerii americani, canadieni şi francezi noi capacităţi nucleare la Cernavodă şi, totodată, acordăm o mare atenţie tehnologiei SMR, declara, în octombrie, ministrul de resort, Virgil Popescu. SMR, adică Reactoare Modulare Mici (small modular reactor). România va include SMR în sistemul naţional de producere a energiei până în anul 2028 și doreşte să participe la producerea avansată de reactoare modulare mici în regiune, precum şi la pregătirea resurselor umane şi susţinerea funcţionării acestei noi tehnologii în alte ţări, anunța ulterior, în această lună, Administraţia Prezidenţială de la București. Iar un acord în acest sens deja a fost semnat cu SUA, care vede în tehnologia SMR o soluţie pentru decarbonizare – opinie împărtăşită de România. UE, cel puțin deocamdată, nu a catalogat, însă, clar energia nucleară ca energie curată şi, deci, nu o finanţează.

    Invitat la Radio România, profesorul Ionuţ Purica, expert în energie nucleară, a vorbit despre avantajele acestui tip de reactoare : Reactoarele mici pot să fie grupate mai multe, astfel încât să acopere necesarul de energie sau lipsa necesarului de energie, pornind câte unul, succesiv, sau oprind câte unul, succesiv, dintr-un număr de reactoare aflate într-un anumit loc, în, evident, sistemul energetic naţional. În al doilea rând, reactoarele mici modulare pot fi fabricate complet în hale industriale şi aduse la locul în care trebuie să funcţioneze, pot fi puse în funcţiune mai repede. În al treilea rând, combustibilul din reactoarele mici modulare nu trebuie scos ca un combustibil uzat – poate fi luat reactorul cu totul, dus înapoi, reumplut cu combustibil proaspăt şi readus – sau el, sau unul nou – în poziţia din care trebuie să funcţioneze. Lucrul ăsta e foarte bun şi din punct de vedere al securităţii şi a antiterorismului nuclear.

    În momentul de faţă, există foarte multe proiecte de reactoare mici modulare, dar trebuie înţeles că americanii făceau aşa ceva încă de prin anii ’60 şi le trimiteau către unele baze, chiar în Antarctica, în care alimentau baza respectivă cu energie electrică şi cu căldură, explică profesorul Ionuț Purica. În momentul de faţă, şi ruşii, de exemplu, pun asemenea reactoare pe barje şi le trimit pe râurile din Siberia, în care alimentează oraşele de acolo, un reactor din acesta putând să alimenteze cu energie electrică, de exemplu, un oraș întreg cinci ani de zile minim, fără întrerupere. Autoritățile ar trebui să se aplece mai mult asupra energiilor verzi cu practicabilitate demonstrată, spun activiști de mediu la București.

    Ce facem cu descentralizarea de energie? De ce nu încurajăm oamenii să-și pună în continuare panouri fotovoltaice, să pună eoliene și pompe de cădură acolo unde se poate, de ce nu mergem mai mult pe energii verzi în continuare? Sunt întrebările care vin din partea activiștilor către autorități, cărora le reamintesc și că România dispune de un bazin hidrografic important care poate fi valorificat mai bine. Nuclearul poate să servească în anumite limite bine încadrate juridic tranziției, dar nu ar reprezenta o soluție în sensul de a se dezvolta necontenit și a inhiba dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile, trebuie găsit un echilibru, consideră și președintele Universității Ecologice, Mircea Duțu:

    Momentul dificultății energetice pe care o presupune tranziția climatică este speculat, din nou, de industria nucleară pentru a se relansa. Să ne amintim că în anii 1960 penuria de energie electrică și marile întreruperi de curent precum cea care a marcat New York-ul în noiembrie 1965 a reprezentat pretextul spre a convinge populația să accepte în anumite limite dezvoltarea energiei nucleare. În anii 1970 a fost acea criză petrolieră, vezi spectrul epuizării petrolului și al cărbunelui dezvoltând din nou energia nucleară și acum în condițiile în care sunt dificultăți energetice legate de impunerea renunțării la fosili, energia nucleară încearcă să se impună la nivelul opiniei publice ca o soluție posibilă. Adevărul e undeva la mijloc. În ce sens? Din punct de vedere strategico-politic, energia nucleară se luptă să fie înscrisă în rândul energiilor curate. Dar ce se întâmplă cu aceste noi dezvoltări? Păi riscurile de accident nuclear rămân și se multiplică. De ce spun asta? Toată istoria de până acum a accidentelor importante a arătat că acestea sunt produse prin erori umane. Ca atare, cu cât aceste dispozitive sunt mai numeroase și sunt exploatate de echipe de oameni diferite cu atât sporește riscul unui accident. Faptul că au o putere mai mică nu împiedică efecte dezastruoase la nivel local și național.

    Un sondaj al YouGov publicat în octombrie arată că 66% dintre români nu vor ca o centrală nucleară să se construiască în vecinătatea lor, în timp ce sprijinul cetăţenilor pentru energia verde este la cote foarte înalte.


  • Comisia anunță trei Pacte energetice la dialogul la nivel înalt al ONU din New York

    Comisia anunță trei Pacte energetice la dialogul la nivel înalt al ONU din New York

    În cadrul dialogului la nivel înalt al ONU privind energia, care a avut loc săptămâna trecută la New York, vicepreședintele executiv pentru Green Deal, Frans Timmermans, și comisarul pentru energie, Kadri Simson, au prezentat trei pacte energetice, în parteneriat cu Agenția Internațională pentru Energie și Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile.

    Acestea vor contribui la mobilizarea investițiilor necesare pentru a asigura accesul universal la energie și pentru a accelera tranziția către o energie curată în întreaga lume.

    În primul rând, un nou proiect împreună cu Agenția Internațională pentru Energie va pregăti un program de reducere la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră în țările dependente de cărbune. Aceste foi de parcurs vor propune căi incluzive de decarbonizare a sistemului energetic care să asigure o tranziție corectă, echitabilă din punct de vedere social, asigurând în același timp securitatea aprovizionării cu energie și creșterea accesului la energie.

    În al doilea rând, Comisia va coopera cu Agenția Internațională pentru Energii Regenerabile pentru a pregăti Perspective regionale privind tranziția energetică pentru Africa, America Latină și Caraibe și Europa. Acestea vor oferi o analiză amănunțită a potențialului și a opțiunilor regiunilor în ceea ce privește energia regenerabilă, eficiența energetică, infrastructura, accesul la energie și cooperarea transfrontalieră, precum și o evaluare a nevoilor de investiții și a impactului socio-economic.

    În al treilea rând, Comisia va colabora cu alți parteneri la elaborarea unui Catalog al acordurilor privind hidrogenul ecologic. Acesta va fi conceput pentru a da un impuls utilizării hidrogenului verde la nivel mondial.

    Foile de parcurs și perspectivele regionale privind tranziția energetică, care urmează să fie elaborate împreună cu țările și regiunile vizate, vor oferi oportunități pentru a ghida orientările viitoare ale UE în materie de politică energetică și cooperarea în domeniul investițiilor.


  • Contribuția României la scăderea emisiilor de carbon din UE

    Contribuția României la scăderea emisiilor de carbon din UE

    Comunitatea Declic a solicitat un studiu despre evoluția
    și viitorul gazului fosil în România care a
    fost realizat de analistul în energie Andrei Ilaș. Raportul
    arată cu date concrete, cifre și analize, de ce gazele nu au viitor economic,
    dincolo de contribuția lor nocivă la încălzirea globală.



    Concluziile
    importante ale acestui studiu ne sunt prezentate de Cătălina Hopârteanu -
    reprezentantă a comunității Declic:





    România este una
    dintre țările cel mai puțin dependente
    de importul de energie fosilă, doar 14% din gazele fosile sunt importate și la
    consumatorii casnici ajunge undeva la 26% din gaz. România a înregistrat o
    scădere a intensității emisiilor de carbon în sectorul energiei electrice, în
    ultimii 20 de ani, pentru că a eliminat masiv folosirea cărbunelui. Am reușit
    să ajungem în top 10 cele mai semnificative reduceri ale emisiilor de carbon
    din Uniunea Europeană. Asta ne dă speranță că atunci când vom renunța treptat
    și la gaze vom reuși să reducem și mai mult emisiile de carbon și să atingem
    țintele impuse de Uniunea Europeană.





    Evoluția și perspectivele Gazului Fosil în România – studiu independent
    comandat de comunitatea Declic arată că este important ca țara noastră să se îndrepte spre
    energie regenerabilă. Roxana
    Pencea – coordonator campanii Declic subliniază ideea că parcurile offshore eoliene în Marea Neagră sunt o
    soluție pentru independența energetică a României.


    Roxana Pencea: Exploatarea zăcămintelor la Marea Neagră nu are un
    viitor economic, prețurile fiind mult prea mari pentru a se justifica
    exploatarea zăcămintelor de gaze fosile de acolo; în schimb, vedem în același
    timp că potențialul eolian de la Marea
    Neagră este foarte ridicat și practic toate investițiile ar trebui să se
    îndrepte în această direcție. Este de așteptat ca România să se îndrepte spre
    energie regenerabilă pentru că aceasta este practic energia mult mai puțin
    poluantă și în timp va deveni și mult mai puțin scumpă. România va trebui să-și
    reducă semnificativ consumul de combustibil fosil în următorii 30 de ani pentru
    a realiza alături de Uniunea Europeană obiectivul neutralității climatice. Iar,
    cum vă spuneam, România trebuie să adopte o lege a energiei eoliene offshore
    prin care să se poată realoca o parte din capitalul destinat proiectelor de gaz
    fosil de la Marea Neagră.




  • Afaceri ECO

    Afaceri ECO

    Conform unui
    studiu recent, 86% dintre respondenţii români consideră că încălzirea
    globală este o problemă foarte serioasă. Procentul este îmbucurător
    comparativ cu un alt sondaj de opinie realizat în 2009 când schimbările
    climatice reprezentau o îngrijorare doar pentru 16% dintre români. Potrivit
    aceluiași studiu din 2019, 75% dintre respondenții se declară interesați de
    campanii de ecologizare/colectare de deșeuri, iar 86% sunt preocupaţi de
    stadiul împăduririlor. Totuşi, gradul de participare la activităţi de tipul
    acesta este mai redus: 38% dintre români ar participa la o colectare de
    deşeuri, iar 33% s-ar implica în campanii de împădurire.


    Există, însă, din ce
    în ce mai multe iniţiative fie individuale, fie aparţinând unor grupuri
    restrânse de implicare în reducerea poluării şi în activităţi economice
    prietenoase cu mediul. Un exemplu îl constituie Dinu Drog, avocat din
    Bucureşti, iniţiator al unui grup de implicare civică destinat rezolvării unora
    din problemele cartierului unde trăieşte şi, mai nou, antreprenor în domeniul
    energiei regenerabile. Spre sfârşitul anului trecut a iniţiat o cooperativă de
    energie la iniţiativa unui vecin de cartier, cooptând şi un partener din
    Olanda. Dacă iniţial cooperativa a avut 15 membri, acum, după două luni de la
    lansare, sunt 140.


    Ce înseamnă, de fapt, o cooperativă de energie aflăm de la
    Dinu Drog: O cooperativă de energie
    este, de fapt, o comunitate energetică, un vehicul de business, care asigură
    membrilor cooperatori energie din resurse regenerabile. În același timp, este
    și producătoare de energie. Aceasta este o cooperativă de energie, așa cum este
    ea definită la nivelul legislației UE. E un întreg trend în Europa de
    democratizare a pieței de energie, de a face cetățenii cât mai activi prin
    oferirea posibilității de a deveni actori de piața de energie producând ei
    înșiși, individual, energie prin amplasarea de panouri solare pe casă. O altă
    variantă pentru producerea de energie este asocierea în cadrul unor astfel de
    cooperative energetice, vehicule care agregă oameni care vor să producă energie
    verde. Suntem în discuții avansate pentru cumpărarea unui câmp de panouri
    voltaice pe care vrem să-l cumpărăm prin aportul membrilor cooperatori.
    Momentan, cooperativa funcționează ca un fond de investiții, iar membrii, în
    schimbul investițiilor lor, primesc randament, adică o dobândă.



    Membrii
    cooperativei sunt şi acţionari, deci au acces la serviciile ei, dar vor deveni
    şi furnizori de energie verde., dar și beneficiari, de energie verde după
    obţinerea licenţei necesare. Ulteori, cooperativa va putea investi şi în
    capacităţi ecologice de producţie.
    Momentan, unicat în România şi în Europa de Est, cooperativa lui Dinu
    Drog este un exemplu de implicare cetăţenească din partea unor persoane foarte
    atente la mediul în care trăiesc şi la aerul pe care-l respiră.

    Dinu Drog: Soluții invididuale fiecare găsește: separă gunoiul, reciclează, e
    atent la consumul de curent… Însă este nevoie și de instrumente publice, de
    comunități care să dea mai multă greutate demersului. Și aici poate interveni
    cooperativa de energie: e un agregator de oameni interesați de astfel de idei:
    sustenabilitate și ecologie.


    Un alt exemplu de
    antreprenoriat ecologic sau prietenos cu mediul îl constituie şi editura
    Seneca, autointitulată prima editură verde din România. Din afacere mai fac
    parte o librărie şi o cafenea unde cărţile de ecologie sunt puse în evidenţă şi
    unde se plăteşte timpul petrecut acolo, nu neapărat consumaţia pe care ţi-o
    poţi prepara singur din ingrediente cât mai naturale.

    Directoarea Ştefania
    Oprina ne oferă detalii despre cum funcţionează o editură verde: Înseamnă să ai grijă de mediu, atunci când faci un produs -
    în cazul nostru o carte -, înseamnă să alegi hârtie reciclată pentru tipărire,
    înseamnă să înveți că o coală tipografică are o lățime standard și, de aceea,
    rămân mereu niște resturi care, în mod obișnuit, se aruncă, dar care pot fi
    folosite la tipărirea altor lucruri. De pildă, pot fi folosite la tipărirea de
    materiale promoționale pentru a nu folosi hârtie nouă. De asemenea, înseamnă să
    ai grijă și la cerneala pe care o folosești și unde tipărești. Dar toată grija
    e răsplătită prin faptul că ies niște cărți foarte frumoase pe care publicul le
    întâmpină cu multă plăcere, știind că pentru realizarea lor au fost tăiați mai
    puțin copaci.


    Interesul recent al
    românilor într-un trai cât mai sustenabil din punct de vedere ecologic se
    vădeşte şi din faptul că o carte apărută la editura Seneca, intitulată Familia
    aproape zero deşeuri şi scrisă de cuplul de francezi Jérémie Pichon și Bénédicte Moret a fost cea mai bine vândută
    carte de ecologie la Târgul de Carte Gaudeamus de la finalul anului trecut.

    Ştefania Oprina: Oamenii caută deja
    soluții practice pe care le și aplică. Au la ei o sacoșă textilă,
    reutilizabilă, pentru a nu mai folosi pungi de plastic. Nu mai folosesc nici
    tacâmuri de plastic, iar în locul paielor de plastic, vin de acasă cu paie de
    metal. Vor să afle și rețete, așa cum se găsesc și în carte: rețete de pastă de
    dinți sau de detergenți cât mai puțin poluanți. Astfel economisești și bani, și
    timp pentru că se formează niște obiceiuri sau o rutină care nu mai presupune
    consum de timp la supermarket, de pildă. În plus, rețetele te învață să produci
    cantități suficient de mari astfel încât să nu-ți transformi casa într-un
    laborator unde să stai non-stop.

    Fie că se manifestă prin
    investiţiile în energie regenerabilă sau renunţarea la obiectele din plastic,
    preocuparea românilor faţă de mediu şi iniţiativele civice în domeniu sunt,
    evident, în creştere.

  • 11 state membre, printre care și România, și-au atins deja țintele stabilite pentru 2020

    11 state membre, printre care și România, și-au atins deja țintele stabilite pentru 2020

    Energia din surse regenerabile
    câștigă tot mai mult teren în Uniunea Europeană. 11 state membre, printre care
    și România, și-au atins deja
    țintele stabilite pentru 2020.




    Potrivit datelor publicate recent
    de statistica europeană, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul
    final de energie din a ajuns la 17,5 la sută în 2017. Este o creștere de doar
    jumătate de procent față de 2016, dar
    raportat la 2004, nivelul este dublu faţă de pondere de 8,5 la sută
    înregistrată în urmă cu 15 ani.


    Statele membre unde sursele
    regenerabilele au cea mai mare pondere în consumul brut de energie sunt: Suedia
    (54,5 procente), Finlanda (41 la sută) şi Letonia (39%). La polul opus se
    situează Malta (cu doar 7,2 la sută), Olanda (6,6) şi Luxemburg (6,4 la sută).


    În România, ponderea energiei din
    surse regenerabile în consumul final de energie a ajuns la 24,5 la sută în
    2017, în scădere de la 25 de procente în 2016, dar peste ţinta de 24 la sută
    fixată în cadrul strategiei Europa 2020.


    Țara noastră face parte așadar
    din cele 11 state membre, care și-au atins deja obiectivele naţionale. Printre aceste țări fruntașe mai figurează Bulgaria, Danemarca, Croaţia, Italia, Ungaria,
    Finlanda şi Suedia.


    În strategia sa Europa 2020,
    Uniunea și-a stabilit ca țintă ca 20 la sută din energia consumată să provină
    din surse regenerabile, eoliană, solară sau biomasă. Fiecare țară a avut apoi
    libertatea de a-și stabili propriile obiective. Pentru 2030, ținta stabilită la
    nivel european e și mai ambițioasă. Este vorba de 32 la sută, iar planurile nu
    se opresc aici, după cum afirmă Maros Šefčovič, vice-președinte al Comisiei
    European, a cărui misiune este realizarea mult doritei Uniuni Energetice:


    Electricitatea va proveni în proporţie de aproape 80 la sută din surse
    regenerabile până în anul 2050. Importurile de combustibil fosil vor scădea
    astfel de la 55 la 20 la sută, iar acest lucru ne va permite să economisim 2 -
    3 mii de miliarde de euro după anul 2030. Banii pe care i-am plăti unor țări
    din afara Uniunii pentru energia pe care o consumăm i-am putea folosi astfel
    pentru investiții în industria locală, modernă și curată, care să asigure
    locuri de muncă înalt calificate. Am putea accelera renovarea clădirilor și am
    putea să le încălzim cu ajutorul energiei regenerabile, înlocuind astfel
    combustibilii fosili, care poluează.


    Sunt așadar
    obiective ambițioase, pentru care va fi nevoie de investiții în modernizarea
    infrastructurii, dar și susținerea
    anumitor zone, a căror economie se bazează pe combustibilii fosili – cărbune,
    petrol sau gaze naturale.