Radio România Internațional

Tag: energie regenerabila

  • Noi obiective europene privind energiile regenerabile

    Noi obiective europene privind energiile regenerabile

    Parlamentul European promovează utilizarea surselor regenerabile de energie, cu noi obiective ambițioase care conduc UE spre obiectivele sale privind schimbările climatice.

    Parlamentul European a aprobat noile obiective ale UE pentru creșterea utilizării energiei din surse regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice. UE dorește să păstreze cetățenii în centrul tranziției energetice, protejând consumatorii autohtoni, promovând mai întâi eficiența energetică și stimulând transportul mai ecologic. Conform noilor norme convenite de către Parlament și guvernele naționale, cel puțin 32% din consumul de energie al UE în 2030 va trebui să provină din surse regenerabile precum soarele sau vântul. Este o creştere a țintei de la 27% la 32% , în încercarea de a atinge obiectivele de reducere a emisiilor cu efect de seră stabilite în cadrul Acordului de la Paris.

    Raportorul spaniol pentru energie regenerabilă, Jose Blanco Lopez, din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democratilor din Parlamentul European, a declarat: Ne dorim o economie fără emisii de carbon până în 2050. Acesta este un pas care ne va permite să respectăm Acordul de la Paris privind schimbările climatice, să contribuim la reducerea emisiilor.

    UE vrea să simplifice modul în care consumatorii îşi pot poată genera, stoca și folosi propria lor energie, fără taxe sau costuri suplimentare. Deputatul olandez, Bas Eickhout: Multe locuințe trebuie să fie mai eficiente din punct de vedere energetic. Cred că acest lucru se va dezvolta în continuare. Desigur, toate țările trebuie să pună aceasta în aplicare. Dar casele mai eficiente, din punct de vedere energetic, vor fi cea mai mare schimbare pentru consumatori.

    Uniunea Europeană vrea și transporturile să fie mai curate. Energia regenerabilă va ajunge la cel puţin 14% în domeniul transportului până în 2030, susţinută de o serie de facilităţi care să încurajeze folosirea ei în diverse sectoare. Folosirea biocombustibililor convenţionali va fi limitată în întreaga Uniune Europeană. Din ianuarie, benzina vândută în România va avea un conţinut de biocarburanţi de minimum 8% în volum faţă de 4,5% cât este acum. În cazul motorinei, conţinutul de biocarburanţi trebuie să fie de minimum 6,5% în volum.


  • Plan de acţiune al Comisiei pentru dezvoltarea bioeconomiei

    Plan de acţiune al Comisiei pentru dezvoltarea bioeconomiei

    Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune
    pentru dezvoltarea unei bioeconomii durabile și circulare, care să servească la
    dezvoltarea societății, a mediului și a economiei în Europa. Strategia în domeniul bioeconomiei face
    parte din eforturile Bruxelles-ului de a oferi un nou impuls pentru locuri de
    muncă, creștere economică și investiții, urmărind, în acelaşi timp, să
    îmbunătățească și să intensifice utilizarea durabilă a resurselor regenerabile    .
    Comisia a propus 14 măsuri pentru a îndeplini trei obiective-cheie.

    Vicepreședintele responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și
    competitivitate, Jyrki Katainen,
    explică: Primul obiectiv – extinderea
    și consolidarea biosectoarelor, deblocarea investiţiilor şi pieţelor; al doilea
    – dezvoltarea rapidă de bioeconomii în întreaga Europă;     iar al treilea – înțelegerea limitărilor ecologice ale
    bioeconomiei. Există numeroase oportunităţi legate de bioeconomie. Bioeconomia
    reprezintă un concept vast. Când vorbim de oportunităţi ne gândim cu uşurinţă
    la energie – la energia regenerabilă, ne putem gândi la opotunităţi uriaşe în
    domeniul industriei textile, în domeniul medical sau în cel al plasticului.

    Astfel, pentru a exploata potențialul
    bioeconomiei de a moderniza economia și industriile europene, Comisia va crea o
    platformă în valoare de 100 de milioane euro, pentru a aduce inovațiile
    ecologice mai aproape de piață și pentru a reduce riscurile investițiilor
    private în soluții durabile    . De asemenea, va facilita dezvoltarea unor noi
    biorafinării durabile în întreaga Europă. Statele membre și regiunile, în
    special în Europa Centrală și de Est, au un vast potențial insuficient utilizat
    de valorificare a biomasei și a deșeurilor. Pentru a remedia această situație,
    Comisia a decis să elaboreze o agendă strategică de implementare a dezvoltării
    durabile a produselor alimentare și agricole, a silviculturii și a produselor
    ecologice. De asemenea, va institui, în cadrul programului Orizont 2020, un
    mecanism de sprijinire a politicii în domeniul bioeconomiei UE pentru țările
    UE, cu scopul de a elabora agende naționale și regionale privind bioeconomia.
    Bruxelles-ul va lansa şi acțiuni-pilot pentru dezvoltarea de bioeconomii în
    zonele rurale, de coastă și urbane, de exemplu în ceea ce privește gestionarea
    deșeurilor sau stocarea carbonului în sol. Ecosistemul se confruntă cu
    amenințări și provocări grave, cum ar fi o populație în creștere, schimbări
    climatice și degradarea terenurilor. Pentru a face față acestor provocări,
    Comisia va pune în aplicare un sistem de monitorizare și va promova bunele
    practici cu privire la modul de funcționare a bioeconomiei în limite ecologice
    sigure.


  • Energia regenerabilă în România

    Energia regenerabilă în România

    Comisia Europeană şi-a propus ca, în anul
    2020, 20% din consumul de energie să fie din surse regenerabile. La rândul său,
    România s-a angajat ca 24% din consumul din 2020 să fie energie verde.




    Interesul pentru energii regenerabile a crescut
    vertiginos în ultimul deceniu, ceea ce s-a concretizat într-un nivel istoric al
    investițiilor pentru valorificarea acestora.

    Eurodeputatul Marian – Jean
    Marinescu     are detalii:




  • Planul Juncker își depășește obiectivul inițial de investiții de 315 miliarde EUR

    Planul Juncker își depășește obiectivul inițial de investiții de 315 miliarde EUR

    Comisia Europeană și Grupul Băncii
    Europene de Investiții (BEI)     și-au îndeplinit angajamentul de a mobiliza 315
    miliarde EUR în investiții suplimentare în cadrul Planului de investiții pentru
    Europa, așa-numitul Plan Juncker.
    Au fost aprobate sute de operațiuni susținute printr-o garanție bugetară din
    partea Uniunii Europene și din resursele proprii ale Grupului BEI, operațiuni
    care se preconizează că vor genera investiții în valoare de 335 miliarde EUR în
    cele 28 de state membre ale UE. Acest cuantum depășește obiectivul inițial de
    315 miliarde EUR prevăzut în 2015, când a fost lansat Fondul european pentru investiții strategice, ceea ce
    ajută la compensarea deficitului de investiții rezultat în urma crizei
    economice și financiare.

    Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a oferit mai multe
    amănunte: Acest plan de investiții are impact în multe domenii. Proiectele finanțate prin planul Juncker
    ne-au permis, în Finlanda, de exemplu, să ajutăm sute de migranți și refugiați
    să se integreze pe piața muncii. Am putut finanța
    cercetări împotriva cancerului la copii sau înfiinţarea unui parc
    eolian în Grecia. O parte din investiţia de acolo a fost acoperită de
    întreprindere, cea mai mare parte a fost acoperită din fonduri provenite din
    planul Junker, care a investit în domeniul energiei regenerabile, în domeniul
    cercetării, în cel digital şi al transporturilor, inclusiv în domeniul social.
    15 milioane de noi gospodării au acum acces la internet de bandă largă și am
    construit 500.000 de apartamente noi la preţuri avantajoase. Circa 700 000 de
    întreprinderi mici și mijlocii au beneficiat de pe urma îmbunătăţirii accesului
    la finanțare, au fost create zeci de mii de noi
    locuri de muncă, iar PIB-ul UE a crescut cu 0,5 %.

    Dat fiind succesul Fondului european
    pentru investiții strategice, Consiliul European și Parlamentul European au convenit anul trecut să
    îi prelungească durata și să îi extindă capacitatea la 500 miliarde EUR până la
    sfârșitul anului 2020. Lansat în 2014, planul Juncker permite Grupului BEI să
    finanțeze operațiuni care sunt mai riscante decât media investițiilor sale.
    Proiectele susținute sunt adesea puternic inovatoare, fiind asumate de
    întreprinderi mici, fără istoric de creditare, sau grupează necesități de
    infrastructură mai mici în funcție de sector sau de geografie. Sprijinirea unor
    astfel de proiecte a obligat Grupul BEI să creeze noi produse de finanțare, de
    exemplu, împrumuturi riscante cu caracteristici de aport de capitaluri proprii
    sau platforme de investiții. Planul a avut cel mai mare efect în țările cel mai
    puternic lovite de criză, adică în Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia
    și Spania. Deși impactul investițiilor directe este deosebit de mare în aceste
    țări, calculele arată că regiunile care vor beneficia de efectele pe termen
    lung ale acestora sunt cele vizate de obiectivele de coeziune (în principal
    țările din Europa de Est).


  • Parlamentul European propune noi reguli privind electricitatea

    Parlamentul European propune noi reguli privind electricitatea

    Propunerile adoptate săptămâna trecută în Comisia pentru Industrie a Parlamentului European pleacă de la ideea că piața de electricitate are nevoie de o reformă amplă care să ofere mai multe posibilități de alegere și prețuri mai mici pentru consumatorii și întreprinderile din Uniune. Propunerile completeaza totodata un pachet legislativ mai amplu privind Energia Curata, prezentat la sfarsitul anului trecut de Comisia Europeana. Noile norme pun accentul pe sursele regenerabile de energie și oferă mai multe drepturi consumatorilor, după cum afirmă vicepreședintele executivului comunitar, Maros Sefcovic: Vrem să oferim fiecărui individ dreptul de a produce și consuma energie regenerabilă din surse proprii, de a o vinde și a obține un venit din această activitate. Încurajăm crearea de cooperative în domeniul energiei . Într-o manieră nemai întâlnită până acum oferim mai multă putere consumatorilor. Încurajăm cetățenii, comunitățile, într-un cuvânt consumatorii, să profite de aceste noi prerogative. Cerem statelor membre să încurajeze competiția, inovarea și investițiile.

    Iar printre măsurile votate în Comisia pentru Industriea Parlamentului European se numără și susținerea pentru o participare activă a consumatorilor și comunităților locale la piața energiei electrice.

    De altfel, încă din noiembrie anul trecut, parlamentarii din Comisia pentru industrie au cerut măsuri pentru promovarea așa-numitului autoconsum de energie regenerabilă. Este vorba, mai precis, de sprijin pentru micii consumatori care produc, cu ajutorul panourilor solare de exemplu, electricitate pe proprietatea lor și au instalate sisteme de stocare a energiei. Europarlamentarii vor ca aceștia să nu fie obligați să plătească vreo redevență sau taxe.

    Comisia vrea totodată ca micile comunități să aibă posibilitatea să instaleze împreună panouri solare sau turbine eoliene. Ar apărea astfel cooperativele capabile să producă electricitate din surse regenerabile.

    Comisia pentru Industrie a Parlamentului comunitar pledează totodată pentru dreptul europenilor de a-și schimba furnizorul de electricitate fără taxe și rapid, în doar 24 de ore față de două săptămâni, cât prevăd actualele norme.Iar decizia de a alege un nou furnizor ar trebui luată în cunoștință de cauză, consideră parlamentarii europeni din Comisia pentru Industrie. De aceea ar fi nevoie, spun ei, ca în fiecare stat membru să existe cel puțin un instrument de comparare a prețurilor accesibil gratuit pe internet.

    În același timp, clienții vor putea solicita un contor inteligent care să prezinte consumul de energie și costul în timp real și care să poată fi citit de la distanță.

    Comisia pentru Industrie a Parlamentului European cere totodată țărilor membre să elaboreze planuri de acțiune pentru reducerea numărului de gospodării vulnerabile și sărace.

    Înainte de a intra în vigoare, noile norme au nevoie de aprobare în plenul legislativului comunitar.


  • Prima sesiune plenară din 2018 a Parlamentului European

    Prima sesiune plenară din 2018 a Parlamentului European

    Parlamentul European
    se va reuni săptămâna viitoare în prima sesiune planară din acest an. Pe agenda
    primei zile figurează subiecte legate de energie, precum promovarea utilizării
    energiei din surse regenerabile, eficienţa energetică şi Uniunea energetică.
    Tot pe agenda zilei de luni figurează dosarul implementării strategiilor
    macro-regionale ale Uniunii Europene şi cel al conservării resurselor piscicole
    şi protejării ecosistemelor marine.


    Fiind
    prima reuniune a europarlamentarilor de după vacanţa de Crăciun şi de Anul Nou,
    în programul zilei de marţi figurează şi prezentarea concluziilor celui mai
    recent Consiliu European organizat la jumătatea lunii trecute, mai precis în
    zilele de 14 şi 15 decembrie. În aceeaşi zi vor fi prezentate declaraţiile
    Consiliului şi Comisiei Europene la finalul preşedinţiei semestriale a
    Estoniei, urmate de luări de cuvânt ale europarlamentarilor.


    Subiectul cel
    mai important de pe ordinea de zi a primei sesiuni plenare din acest an a
    Parlamentului European va fi prezentarea programului Bulgariei care, în primul semestru al acestui an, va
    deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. La o recentă întâlnire cu oficialităţile din Bulgaria, preşedintele Parlamentului European,
    Antonio Tajani, enunţa câteva priorităţi ale preşedinţiei Bulgariei: Obiectivul nostru comun
    este de a da răspunsuri concrete unei jumătăţi de miliard de cetăţeni europeni.
    Ne confruntăm cu probleme importante: apărarea frontierelor externe, problema
    imigraţiei, lupta împotriva terorismului şi creşterea economică.



    Începând de astăzi şi până la 25
    ianuarie, toţi miniştrii cabinetului de la Sofia au prevăzute întâlniri cu eurodeputaţii în cadrul reuniunilor comisiilor de specialitate ale
    Parlamentului European. Din punct de vedere geografic, Bulgaria va trebui să fie preocupată de procesul de integrare a statelor din Balcanii de Vest, dar şi de gestionarea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Turcia. În
    ceea ce priveşte apărarea frontierelor externe ale
    Uniunii, Bulgaria, ca şi România, o face din afara spaţiului Schengen, un dosar care,
    privit din partea celorlalte state membre, nu pare a fi o prioritate, ci se află mai degrabă în faza unor
    declaraţii formale, de sprijin.
    Înaintea preluării preşedinţiei
    semestriale, o poziţie nuanţată a avut-o preşedintele
    Bulgariei, Rumen Radev, care a subliniat că ţara sa nu
    acceptă adăugarea de: noi criterii
    nescrise, inclusiv cele politice, dat fiind că Bulgaria a îndeplinit în
    2011 toate cerinţele pentru
    aderarea la spaţiul Schengen.

  • Acorduri UE – Cuba

    Acorduri UE – Cuba

    Uniunea Europeană
    doreşte să fie un partener economic stabil şi de încredere pentru Cuba, a
    declarat şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, la finalul unei recente vizite de două zile la Havana menită să
    consolideze relaţiile economice şi politice între Blocul comunitar şi statul
    comunist.


    Am deschis un nou capitol în relatiile noastre, iar acum dorim mai multe
    investiţii şi relaţii economice cu Cuba    , a declarat Mogherini, la o
    conferinţă de presă. Potrivit şefei diplomaţiei europene, vizita
    urmăreşte
    punerea în aplicare
    rapidă a Acordului de Dialog Politic şi de
    Cooperare între UE şi Cuba, încheiat în decembrie 2016, care implică domenii
    precum drepturile omului,migraţia, drogurile, guvernarea şi schimburile
    comerciale. Această normalizare a relaţiilor cu Havana, care are UE printre
    principalii săi parteneri comerciali, s-a realizat în urma procesului de
    apropiere cu insula decis de fostul preşedinte american Barack Obama, dar pus
    parţial sub semnul întrebării de către succesorul acestuia, Donald Trump.
    Mogherini a anunţat că
    acorduri de cooperare în domeniul energiei regenerabile, agriculturii durabile,
    culturii şi expertizei, în valoare totală
    de 49 de milioane de euro, vor fi semnate în curând.

    Federica Mogherini: Este a treia mea
    vizită în Cuba, prima după semnarea
    noului acord de dialog politic şi cooperare între UE şi Cuba, în vigoare. Este
    primul acord juridic semnat vreodată între UE şi Cuba. UE a devenit în 2017 primul
    partener comercial, primul investitor străin, principalul partener pentru
    dezvoltarea Cubei. Vom semna în curând, un nou program de cooperare pentru
    utilizarea energiei regenerabile în valoare de 18 milioane de euro, un altul în
    domeniul agriculturii sustenabile în valoare de 21 de milioane de euro şi vom
    implementa şi dezvolta un program de schimburi culturale şi de experţi, în
    valoare de 10 milioane de euro. Voi prezida cu ministrul de externe, Bruno
    Rodriguez, la Bruxelles, pe 28 februarie, primul Consiliu comun din istorie
    dintre UE – Cuba pentru a vorbi despre cum să avansăm mai mult cooperarea
    noastră în proiecte concrete.

    De asemenea,
    o delegaţie a Băncii Europene de Investiţii va vizita Cuba la sfârşitul lunii
    ianuarie.
    Volumul schimburilor comerciale UE – Cuba a depăşit în 2016, 2,4 miliarde de
    dolari. Acordul istoric de dialog politic şi cooperare încheiat în decembrie
    2016 între UE şi Cuba a intrat provizoriu în vigoare la 1 noiembrie 2017,
    urmând să fie ratificat de către toate statele membre ale Uniunii.


  • Depașirea cotei de 27% energie regenerabilă până în 2030

    Depașirea cotei de 27% energie regenerabilă până în 2030

    În anul 2008,
    UE s-a angajat să atingă o cotă de 20% din energia din surse regenerabile până
    în 2020. La sfârșitul anului 2014, instituțiile UE au discutat despre perioada
    post 2020. Comunicarea Comisiei și concluziile Consiliului European privind
    clima și energia Uniunii Europene pentru 2030 au stabilit scena pentru
    dezvoltarea viitoare a energiilor regenerabile în Europa: până în 2030, UE ar trebui
    sa atingă un obiectiv de energie din surse regenerabile de 27% din energia
    produsă în UE.


    Asociația
    Europene de Biomasă este de părere că obiectivul de 27% din energia
    regenerabilă este un minim.


    Ilias
    Papageorgiadis membru reales al Consiliul de Conducere al Asociației Europene
    de Biomasă despre modificarile privid
    depășirea acestei cote: Este o
    situație care s-a schimbat, acum, în luna decembrie. Parlamentul European
    propune și stabilește o cotă de 35%, obligatorie pentru nivelul european. Până
    în 2030 trebuie să ajungem la 35% și în același timp să avem eficiență
    energetică mai mare. În momentul actual în România avem o țintă atinsă, din
    punctul nostru de vedere, artificial pentru că acolo este inclusă și energia
    termică, consumată în satele noastre și care este nemăsurată, nimeni nu știe
    exact cât este acolo produs, și noi propunem
    diferența dintre 20%-22% cât este
    acum și 35% cât trebuie atins în 2030,să fie acoperită cu biomasă și biogaz. De
    ce?


    1.Pentru
    că așa vom rezolva problema noastră cu deșeurile din toată țara


    2.Pentru
    că așa vom ajuta fermierii noștri și producătorii nostri de produse alimentare
    să fie mai competitivi și pentru România și la nivel european.


    3.Pentru
    că așa vom fi mai independenți energetic, nu vom mai avea nevoie să importăm,
    vom avea energie pe loc


    4.Pentru
    ca în zonele îndepărtate din țară, unde nu avem infrastructură bună, vom putea
    folosi energia termică sau electrică provenită din biomasă sau biogaz, vom
    oferii cetățenilor soluții de energie stabilă, fără probleme și fără să
    așteptăm să vină cineva care să repare o linie care este căzută.



    Sectorul
    poate realiza mult mai mult decât obiectivul de 27%, convenit de statele
    membre. Prin urmare, acest obiectiv ar trebui să fie minim, iar statele
    încurajate să furnizeze mai mult. În acest scop, noua directivă privind energia
    din surse regenerabile ar trebui să îmbunătățească măsurile existente sau să
    introducă noi măsuri pentru accelerarea dezvoltării surselor de energie
    regenerabilă în Europa.


    Se estimează
    că biomasa va contribui la mai mult de jumătate din obiectivul UE?




    Rolul
    biomasei

    Conform
    previziunilor statelor membre prevăzute în planurile lor naționale de acțiune
    în domeniul energiei regenerabile , se estimează că biomasa va contribui la mai
    mult de jumătate din obiectivul UE 2020 privind energia regenerabilă de 20%.
    Acest rol important este așteptat să rămână conform previziunilor din 2030 și
    2050. Biomasa reprezintă o sursă esențială de energie regenerabilă pentru a
    atinge obiectivele de decarbonizare pe termen lung ale UE.


    Silvicultura
    este o competență națională și nu o competență a UE. Mai multe politici ale UE
    privesc pădurile (mediul înconjurător, agricultura, politicile energetice
    etc.), însă deciziile privind practicile de gestionare durabilă a pădurilor
    aparțin statelor membre.


    În 2013,
    instituțiile UE au adoptat Regulamentul UE privind lemnul, care interzice
    plasarea lemnului recoltat ilegal și a produselor derivate din astfel de lemn
    pe piața UE. În 2013, Comisia a adoptat o nouă strategie a UE pentru păduri și
    sectorul forestier care conține acțiuni comune planificate de UE și statele
    membre, precum și recomandări adresate statelor membre. Printre altele, această
    strategie prevede ca Comisia, statele membre și părțile interesate să elaboreze
    criterii obiective, ambițioase și demonstrabile de gestionare durabilă a
    pădurilor, care să poată fi aplicate în diferite contexte politice indiferent
    de utilizarea finală a biomasei forestiere. Un grup de lucru ad-hoc a fost
    stabilit să lucreze la această întrebare și a publicat un raport . Sectorul
    forestier este, de asemenea, preocupat de politica privind emisiile /
    eliminările din LULUCF (utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării
    terenurilor și silvicultură). Ca urmare a unei decizii din 2013 de stabilire a unui sistem contabil, discuțiile
    ar trebui în prezent în curs de desfășurare privind dacă LULUCF ar trebui să
    facă parte din angajamentul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de
    seră.






    Poziția AEBIOM

    AEBIOM este
    de părere că managementul durabil al pădurilor este esențial pentru a garanta
    că biomasa utilizată în scopuri energetice este viabilă. În acest cadru,
    gestionarea durabilă a pădurilor este asigurată de legislațiile naționale,
    precum și de certificările voluntare. Acest cadru trebuie luat în considerare în
    cadrul dezbaterii în curs privind sustenabilitatea biomasei.


  • Noi măsuri pentru consumul de electricitate şi producerii de energie din surse regenerabile

    Noi măsuri pentru consumul de electricitate şi producerii de energie din surse regenerabile

    Mai
    mult de o treime din consumul total de energie al Uniunii Europene ar trebui
    asigurat în următorii ani din surse regenerabile, consideră parlamentarii
    europeni din comisia pentru industrie.


    Este vorba mai precis de cel puțin 35 la sută din consumul de energie de la nivel comunitar, iar ținta a fost stabilită pentru anul 2030. Potrivit unei rezoluții adoptate la începutul săptămânii de Comisia pentru Industrie a legislativului comunitar, autoritățile naționale ar trebui să se asigure că există suficiente instrumente financiare, stabile și previzibile, pentru atingerea acestui obiectiv.


    Parlamentarii europeni din Comisia pentru industrie vor, de asemenea, măsuri pentru promovarea unui așa-numit autoconsum de energie regenerabilă. Este vorba, mai precis, de sprijin pentru micii consumatori care produc, cu ajutorul panourilor solare de exemplu, electricitate pe proprietatea lor și au instalate sisteme de stocare a energiei. Europarlamentarii vor ca aceștia să nu fie obligați să plătească vreo redevență sau taxe.

    Nu în ultimul rând, Comisia pentru Industrie a Parlamentului european își dorește ca micile comunități să aibă posibilitea să instaleze împreună panouri solare sau turbine eoliene. Ar apărea astfel cooperativele capabile să producă electricitate din surse regenerabile. Iar statele membre ar trebui să încurajeze astfel de asocieri, fără să pună condiții nejustificate sau să ceară autorizare prin proceduri anevoioase.

    Propunerile vor ajunge în plenul legislativului de la Strasbourg în timpul sesiunii din luna ianuarie. Apoi vor începe negocieri cu guvernele statelor membre.

    Planurile europarlamentarilor din Comisie pentru Industrie apar la doar o săptămână după ce executivul comunitar a dat publicității cel de-al treilea raport privind starea uniunii energetice, care pune accent pe sursele regenerabile de energie ca mijloc eficient de combatere a încălzirii climatice. Documentul arată că tranziția Europei către o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon devine noua realitate pe teritoriul Uniunii.

    Sistemul pe care îl aveam până acum devenise nesustenabil. Nimeni nu mai voia să facă investiții în modernizarea sectorului energetic. Iar percepția universală, în toate statele membre, era că prețurile finale la energie sunt foarte mari. Facem toate aceste schimbări într-un moment al unei revoluții industriale accelerate. Care vine cu multe provocări, dar și cu foarte multe oportunități enorme, a afirmat recent vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, însărcinat cu crearea mult doritei Uniuni Energetice.

    Iar una din ideile de bază ale Uniunii Energetice este de a oferi, atunci când va deveni pe deplin funcțională, mai multe posibilități de alegere și prețuri mai mici pentru consumatorii și întreprinderile din Uniunea Europeană. Tranziția nu este însă posibilă fără adaptarea infrastructurii la nevoile viitorului sistem energetic, iar raportul arată că rețelele locale vor deveni tot mai importante în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni, care vor face treptat tranziția către electro-mobilitate, către producția descentralizată de energie.

  • Relansarea programului Casa Verde

    Relansarea programului Casa Verde

    Aşa-numitul program Casa Verde, anunţat de Ministerul român al Mediului, Apelor şi Pădurilor, este reluat după o pauză de cinci ani. Scopul acestui program îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea poluării generate de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră. De asemenea, se doreşte stimularea utilizării sistemelor care folosesc sursele de energie regenerabilă, nepoluante.



    Programul Casa Verde relansat într-un nou concept este revigorat, anul acesta, prin Casa Verde Plus şi Casa Verde Clasic, prin lansarea unei linii de finanţare de 150 de milioande de lei. Potrivit autorităţilor, pot beneficia de aceste fonduri persoane fizice, asociaţii de locatari, dar şi instituţii publice, spitale, şcoli sau universităţi. Se estimează că în jur de 15.500 de persoane fizice vor beneficia de finanţare.



    Prin programul Casa Verde Clasic sunt finanţate investiţii care utilizează materiale pentru izolaţie cum ar fi cânepa, lâna sau piatra bazaltică. Pentru programul Casa Verde Plus vor fi alocaţi 45 de milioane de lei(10 milioane de euro), din care vor fi finanţate materiale ecologice, sisteme de acoperişuri verzi şi sisteme de eficientizare a consumului de resurse sau de iluminat ecologice. In plus, aproximativ 44 de milioane de lei vor ajunge la cei care au încheiat contracte din 2011 în baza vechiului program Casa Verde, astfel încât beneficiarii să-şi poată finaliza lucrările.



    Un program Casa Verde care a existat si în anul 2011 finanţa instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire pentru persoanele fizice şi juridice.



    Pe lângă reducerea poluării, proiectul are şi alte avantaje. Ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, a menţionat reducerea facturilor la energie şi stimularea afacerilor in sectorul materialelor de construcţie ecologice. “Toată această piaţă este încă într-o fază de pionierat şi aş vrea ca, prin măsurile pe care le luăm, să stimulăm şi creşterea business-urilor în această zonă. Impulsionarea consumului de materiale de construcţii ecologice va crea o piaţă competitivă în acest sector şi sper că va duce, de asemenea, la crearea de noi locuri de muncă”, spunea, cu ceva timp în urmă, Cristiana Paşca Palmer.

  • România şi dosarul energiei

    România şi dosarul energiei

    Suntem foarte impresionaţi de rezultatele excelente înregistrate de România în procesul de atingere a ţintelor Strategiei Europa 2020, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi creşterea eficienţei energetice şi a ponderii surselor regenerabile. Declaraţia a fost făcută de vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru Uniunea Energetică, Maros Sefcovic. El şi-a exprimat aprecierea pentru modul în care România contribuie la conectivitatea reţelelor de gaze în Europa Centrală şi de Est.



    Pe de altă parte, autorităţile de la Bucureşti au anunţat că ar putea să obţină fonduri europene pentru a pune la punct infrastructura de transport a gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre către vestul ţării. Ministrul energiei, Andrei Gerea, a precizat, la Radio România, că, la nivelul UE, se pune accent pe multiplicarea rezervelor şi a surselor de aprovizionare şi a explicat că Bucureştiul poate deveni, astfel, clientul cel mai important al companiilor care exploatează gazele naturale din Marea Neagră.



    Andrei Gerea: ‘Noi trebuie să ne finalizăm investiţiile la care ne-am angajat şi anume trebuie finalizată infrastructura de transport a gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre către interiorul ţării. Acest lucru este favorizat şi de recentele decizii la nivelul Comisiei Europene de includere pe lista proiectelor de interes comun a magistralei care va face legătura dintre ţărmul Mării Negre şi vestul ţării’.



    Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a declarat, într-o întâlnire cu oficialul român, că Statele Unite urmăresc cu interes acţiunile întreprinse de România pe linia independenţei energetice. El a arătat că realizările Bucureştiului în ceea ce priveşte creşterea economică şi îmbunătăţirea mediului de afaceri trebuie să fie mai vizibile pe plan internaţional printr-o informare adecvată celor potenţial interesaţi. Ministrul Energiei i-a solicitat ambasadorului american să sprijine oportunităţile de investiţii existente în domeniul energetic din România.



    Gerea a prezentat priorităţile în domeniul energetic şi a amintit de principalele proiecte în domeniul gazelor naturale, atât în ce priveşte producţia, cât şi infrastructura de transport, precum şi de proiectele din domeniul energiei electrice. El a vorbit şi despre stadiul pregătirii Strategiei naţionale în domeniul energiei, şi a anunţat că noile capitole vor fi supuse dezbaterii publice în perioada următoare.



    Proiectul Strategiei Energetice a României pentru următorii 20 de ani, publicat pe site-ul ministerului de resort, relevă faptul că România are cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. Aceste rezerve ar urma să se epuizeze în aproximativ 14 ani, dacă se menţin parametrii actuali de producţie şi consum, se mai precizează în Strategia energetică naţională.