Radio România Internațional

Tag: energie verde

  • România şi tranziţia la energia verde

    România şi tranziţia la energia verde

    “Doar cu securitate energetică, energie accesibilă pentru economie şi populaţie şi competitivitate economică se poate face pasul decisiv spre următorul obiectiv esenţial – obţinerea de energie curată, verde”. Declarația a fost făcută de premierul Marcel Ciolacu cu prilejul reuniunii Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă de la București, la care au luat parte reprezentanţi ai sectorului public şi privat din întreaga Europă şi din Statele Unite.

    ‘Sistemele noastre energetice trebuie să fie capabile să furnizeze energie în orice moment şi în condiţii de stres intern ori extern tuturor consumatorilor, oriunde” – a spus premierul. Potrivit acestuia, se impune diversificarea surselor de energie şi a mijloacelor de producţie, iar în contextul războiului din Ucraina vecină şi a apropierii iernii este nevoie de acţiune imediată pentru a susţine Republica Moldova, Ucraina, toate ţările din regiune cu vulnerabilităţi. De aceea, spune premierul, România îmbunătăţește capacităţile de interconectare cu toate ţările din jur, cu Bulgaria și Grecia, dar și cu Turcia, Azerbaidjan și Georgia.

    Potrivit lui, Bucureștiul investește în noi capacităţi de obţinere a energiei din surse regenerabile şi urmărește dublarea capacităţii nucleare. Scopul, spune Marcel Ciolacu, este modernizarea sectorului energetic, care să devină mai rezistent la şocuri regionale sau globale.

    Primul ministru s-a referit și la proiectul Neptun Deep de explorare a gazelor în Marea Neagră, care va dubla capacitatea de producţie de gaze a României şi va transforma ţara în cel mai mare producător din UE începând cu 2027. El a evidenţiat sprijinul acordat României de SUA în proiecte energetice strategice din domeniul nuclear, referindu-se aici la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la centrala Cernavodă, din sud-est. De altfel, în cadrul forumului de la București a fost semnat și un parteneriat între Nuclearelectrica și două companii americane, proiect prin care o fostă termocentrală pe cărbune este transformată într-o centrală nuclear-electrică modernă care va produce cu zero emisii de dioxid de carbon.

    “România este foarte angajată să facă tranziţia verde într-un mod pragmatic şi fezabil, un exemplu pentru regiune şi lume, şi asta înseamnă utilizarea gazelor pe termen scurt şi mediu, dar şi a energiei nucleare”, a declarat, la rândul său, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Minele şi termocentralele pe cărbune din România vor mai funcţiona, spune ministrul, cel puţin un an şi jumătate, pentru că țara încă are nevoie de termocentralele convenţionale, care şi-au dovedit utilitatea mai ales în contextul valului de caniculă din ultima perioadă. Discuţiile de la București se concentrează, zilele acestea, pe viitorul energiei în întreaga lume, dar şi pe dezvoltarea energiei viitorului, energie sigură, accesibilă şi mai ales energie nepoluantă, pe implementarea unor noi surse de producere a energiei, fie ea termică, fie electrică, dar şi pe cooperarea între statele europene şi SUA.

  • Bani europeni pentru centrale eoliene şi fotovoltaice

    Bani europeni pentru centrale eoliene şi fotovoltaice

    Comisia Europeană a aprobat miercuri acordarea de către România a unei scheme de ajutor în valoare de 3 miliarde de euro (15,22 miliarde lei) în sprijinul instalaţiilor care produc energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică, în vederea promovării tranziţiei către o economie fără emisii poluante.

    Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză şi de tranziţie pentru măsuri de ajutor de stat, anunță Comisia, care a fost instituit pentru a încuraja luarea de măsuri de sprijin pentru accelerarea tranziţiei verzi şi reducerea dependenţei de combustibili. Vor fi eligibile, în cadrul măsurii, proiectele de construcţie şi exploatare a unor instalaţii noi de producere de energie electrică din surse solare fotovoltaice şi din surse eoliene onshore. Ajutorul va fi acordat printr-o procedură de licitaţie competitivă, înainte de 31 decembrie 2025.

    Potrivit CE, schema garantează beneficiarilor un nivel minim de rentabilitate. În plus, mai precizează Comisia, schema notificată de România este necesară, adecvată şi proporţională pentru accelerarea tranziţiei verzi şi facilitarea dezvoltării anumitor activităţi economice.

    Tot pentru tranziția spre energie curată, la București, Senatul a adoptat, recent, un proiect iniţiat de Guvern care stabiliește cadrul legal pentru dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră. Potrivit iniţiatorului, prin promovarea acestui proiect, România îşi va menţine şi consolida poziţia de producător important de energie în regiune şi va avea un rol activ şi însemnat în tranziţia spre energie curată la nivelul Uniunii Europene.

    Amintim că ministerul Energiei, referindu-se la estimările Băncii Mondiale, menționa recent că România dispune de un potențial impresionant pentru energia eoliană offshore, estimat la 76 GW de putere instalabilă, ceea ce indică un cadru favorabil pentru avansul acestui sector energetic regenerabil.

    La nivel european, o analiză a Institutului Fraunhofer arată că instalaţiile eoliene au fost responsabile anul trecut pentru 19% din toată electricitatea produsă în UE, ceea ce a ajutat blocul comunitar ca aproape jumătate din producţia totală de electricitate să fie din surse regenerabile.

    De asemenea, în octombrie 2023, CE a lansat un pachet de măsuri pentru impulsionarea sectorului energiei eoliene. Acesta include tot mai mult sprijin financiar pentru furnizorii din această industrie, prin intermediul Băncii Europene de Investiţii, dar şi modificări cu privire la licitaţiile pentru energii regenerabile.

    Potrivit Reuters, în raportul său anual, grupul de lobby WindEurope a descris 2023 ca anul ‘îmbunătăţirii semnificative’ în zonele cheie din sectorul energiei eoliene europene, care s-a confruntat cu dificultăţi în 2022, pe fondul inflaţiei ridicate, al majorării dobânzilor şi al volatilităţii de pe piaţa energiei, după ce Rusia a invadat Ucraina. Anul trecut, potrivit statisticilor oficiale, investiţiile în parcurile eoliene offshore din Europa au urcat la 30 miliarde de euro, faţă de doar 0,4 miliarde de euro în 2022.

  • De unde vine energia pentru Uniunea Europeană?

    De unde vine energia pentru Uniunea Europeană?

    Uniunea Europeană mizează pe energia verde pentru a reduce facturile şi vrea ca până în 2030, 42,5% din energia blocului comunitar să provină din surse regenerabile. Chiar dacă are resurse pentru energie şi potenţial pentru a o produce, în prezent, întreaga Uniune este dependentă energetic de importuri.



    Am discutat pe acest subiect cu europarlamentarul român Eugen Tomac, cu Cosmin Cârstoiu – acţionarul primei fabrici de panouri solare din România şi cu Oana Mircea – reprezentantul Enel Green Power România.



  • Vizita premierului român în Germania

    Vizita premierului român în Germania

    Germania susţine România pentru ca aceasta să devină membru
    cu drepturi depline al spaţiului Schengen     – a declarat cancelarul german, Olaf
    Scholz, în cadrul întâlnirii de la Berlin cu premierul României, Marcel
    Ciolacu. Acesta s-a aflat într-o vizită de două zile în Germania, în cadrul
    căreia a apreciat susținerea necondiţionată a acestei țări pentru aderarea
    Bucureștiului la spaţiul de liberă circulație și, de asemenea, au fost trasate
    principalele linii de acţiune dintre cele două state.În cadrul întâlnirii bilaterale s-a
    discutat despre securitatea pe flancul estic al NATO şi despre următorul summit
    al Alianței de la Vilnius, de săptămâna viitoare. Susţinerea acordată la
    consolidarea flancului estic al NATO este una exemplară, a spus cancelarul,
    precizând că România este un aliat şi partener important de încredere. Cât
    privește relația bilaterală, oficialul a apreciat că țările noastre au relaţii
    extrem de bune şi strânse    , iar relaţiile economice bilaterale sunt
    îmbucurătoare.


    La rândul său, Marcel Ciolacu a declarat că îşi doreşte o
    reducere a deficitului comercial dintre cele două ţări. Marcel Ciolacu: Am
    discutat despre cooperarea economică şi despre cum putem dezvolta împreună atât
    zona comercială, cât şi componenta investiţională, folosind inclusiv resursele
    europene. Germania este partenerul comercial principal al României. Există,
    însă, în continuare, un potenţial enorm de dezvoltare între cele două ţări şi
    împreună am identificat noi modalităţi prin care putem să lucrăm împreună
    pentru a acoperi noi pieţe. Spre exemplu, două direcţii importante sunt
    participarea activă la procesul de reconstrucţie a Ucrainei sau sprijinirea
    dezvoltării Republicii Moldova. În acest context, doresc să reiterez susţinerea
    noastră deplină pentru Ucraina.


    Germania s-a arătat interesată de investiţii în petrochimie, de industria
    producătoare de îngrăşăminte, precum și de industria de materiale de
    construcţii din România. Vizita premierului român în Germania a cuprins
    întâlniri cu reprezentanţiai Parlamentului federal, ai mediului de afaceri,ai diasporei şi ai industriei de apărare. Potrivit lui Marcel Ciolacu,
    investiţiile germane sunt aşteptate mai ales în domenii precum materialele de
    construcţie sau produsele alimentare. În ceea ce priveşte energia verde,
    premierul a amintit că România are în plan dezvoltarea unui parc eolian în
    Marea Neagră, iar, după ce legislaţia va fi adoptată, marile companii germane
    din domeniu ar putea fi atrase să facă investiţii. Cât privește diaspora,
    Marcel Ciolacu le-a prezentat reprezentanţilor comunităţii de români din
    Germania proiectele guvernului de la Bucureşti dedicate acesteia. Trebuie să
    găsim soluţiile de a exista totuşi o comunicare între dvs. şi cei de acasă. O să
    venim cu un program de start-up pentru diaspora – a declarat premierul.


  • Programul “Casa verde fotovoltaice”

    Programul “Casa verde fotovoltaice”

    Începe etapa 2023 a programului Casa verde fotovoltaice. Mai precis, din 2 mai, în program se pot înscrie firmele şi instalatorii care montează astfel de sisteme alternative de energie verde. Ulterior, ar urma să înceapă procedurile pentru persoanele fizice sau juridice care vor să beneficieze de cei 20 de mii de lei de la Stat pentru instalarea de panouri fotovoltaice. Ministrul Mediului, Tánczos Barna, estimează că fondurile deja alocate ar putea fi dublate, situaţie în care aproape 150.000 de gospodării ar urma să aibă panouri fotovoltaice până la sfârşitul anului. Aceasta, dacă vor fi suficienţi instalatori care să se înscrie în program.



    Tánczos Barna: “Se înscriu firmele care instalează panourile fotovoltaice. În principiu, pe 15 mai deschidem sesiunea de depunere a cererilor de finanţare pentru prima euroregiune. Am împărţit primirea cererilor de finanţare pe perioade distincte, în funcţie de euroregiuni, pentru a scădea presiunea pe sistemul informatic şi, dacă reuşim să obţinem şi acordul Comisiei Europene, împreună cu dl. Boloş (n.red. ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene), putem să mai dublăm, anul acesta, bugetul alocat acestui program şi să ajungem la 150.000 de sisteme instalate în 2023.“



    Pentru a se putea înscrie, cei care vor să obțină finanţare în această nouă etapă a programului Casa verde fotovoltaice trebuie să facă dovada că locuinţa este întabulată, că nu au datorii la bugetele locale şi de Stat, dar și – ca o noutate – că adresa din cartea de identitate corespunde cu cea a locului unde se face instalarea. Pentru rezervarea subvenţiei de la Stat, anul acesta doritorii se vor înscrie singuri (nu prin intermediul firmelor instalatoare) în aplicaţia informatică a Administraţiei Fondului pentru Mediu.



    Prin instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, ei își vor putea acoperi necesarul de consum, dar şi să livreze surplusul în reţeaua naţională. Beneficiarii obţin o finanţare de până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei, pentru instalarea de sisteme de panouri fotovoltaice cu o putere de minimum 3 kW. Bugetul total alocat este de 2 miliarde de lei, bani necesari pentru 100.000 de beneficiari.



    Că apelează la ajutorul Statului sau decid să își instaleze integral din buget propriu sisteme alternative de energie verde, românii par tot mai interesați să devină independenți energetic. Mai ales după creșterea prețurilor la curent electric și gaze naturale, cererea de panouri solare a explodat.






  • IEA avertizează UE în legătură cu posibile probleme energetice

    IEA avertizează UE în legătură cu posibile probleme energetice

    Directorul executiv al Agenţiei Internaţionale a Energiei, turcul Fatih Birol, a lansat acest mesaj la un eveniment organizat de Comisia Europeană. Din martie anul trecut, Agenţia Internaţională a Energiei a sprijinit 17 state membre în eforturile lor de a avansa în tranziţia ecologică şi pentru a renunţa la combustibilii fosili din Rusia.

    Văd un pic de exces de încredere în privinţa iernii viitoare – a spus Fatih Birol, înainte de a avertiza că următoarea iarnă poate fi chiar mai complicată decât actuala, mai cu seamă că ţările blocului comunitar încă importă 30 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia. Este o cantitate importantă, cu toate că reprezintă mai puţin de o treime faţă de achiziţiile de dinainte de război. Mai departe, Fatih Birol a evidenţiat faptul că Uniunea Europeană importă din ce în ce mai multe gaze naturale lichefiate, în condiţiile în care capacitatea suplimentară de anul trecut a fost una dintre cele mai scăzute din istorie. Şi, nu în ultimul rând, China va reveni anul acesta pe piaţă ca un mare cumpărător de gaze, după ce a depăşit o perioadă de contracţie a consumului.

    Văd că guvernele europene au un exces de încredere, iar rolul nostru este să le spunem că treaba nu s-a terminat şi că iarna viitoare va fi un alt test important – a insistat directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei. În acelaşi timp, Fatih Birol a felicitat Bruxelles-ul, pentru că, după o criză energetică al cărei epicentru a fost în Europa, a reuşit să reducă emisiile de dioxid de carbon, pe măsură ce a accelerat implementarea de tehnologii curate, precum panourile solare, eolienele şi pompele de căldură şi, în paralel, a reuşit să scadă cu 38% veniturile Moscovei din vânzările de petrol şi gaze.

    Uitându-ne în urmă cu un an, vedem că veniturile Rusiei s-au diminuat semnificativ şi vor scădea şi mai mult, tranziţia spre energie verde a avansat constant şi emisiile au fost reduse. Este o mare poveste de succes – a punctat Fatih Birol. Nu în ultimul rând, el a cerut Uniunii să profite de oportunitatea de a dezvolta un masterplan pentru a stimula o industrie europeană care până acum se baza pe un model de afaceri sprijinit de energia ieftină rusească, cu scopul de a putea concura la scară mondială. În acest sens, el a avertizat că, deşi preţul gazelor a scăzut mult faţă de nivelul înalt atins vara trecută, încă este de trei ori peste nivelurile istorice, în timp ce cotaţiile gazelor naturale în Statele Unite sunt de şapte ori mai mici, iar electricitatea în China este de trei ori mai ieftină.


  • REPowerEU: măsuri energetice incluse în planurile naționale de redresare

    REPowerEU: măsuri energetice incluse în planurile naționale de redresare

    Noul plan urmăreşte reducerea dependenţei energetice de Rusia şi accelerarea tranziţiei spre energia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din Uniunea Europeană. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire şi accelerarea trecerii la energia curată, iar România va beneficia de o alocare totală de 1,4 miliarde de euro pentru finanţarea unor proiecte în domeniul energiei până în 2026.

    Eurodeputatul român Siegfried Mureşan, coraportor al Parlamentului European, a subliniat că este important ca guvernul să depună planul naţional cât mai repede:

    Imediat după ce planurile statelor vor fi aprobate, vor primi o prefinanţare de 20% din partea Comisiei – în cazul României aproximativ 280 milioane euro – sprijin care va veni până la finalul primăverii, sperăm, deci încă în această perioadă în care preţul energiei este mare şi povara pentru oameni, pentru întreprinderi este mare. Guvernul va trebui să prezinte un plan prin care să spună Comisiei Europene cum doreşte să atragă aceşti bani. Prin legislaţie, aşa cum am negociat-o, permite, de exemplu, inclusiv finanţarea ajutorului pentru încălzire.


    Noile norme se aplică retroactiv măsurilor de la 1 februarie 2022, cu un număr limitat de excepţii. Măsurile sunt concepute pentru a sprijini investiţiile menite să combată sărăcia energetică în cazul gospodăriilor vulnerabile, IMM-urilor şi microîntreprinderilor.

    Planul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii şi va deveni legislaţie la nivel european. Apoi, fiecare guvern va trebui să prezinte Comisiei spre aprobare planul naţional pentru a obţine finanţare. Conform prevederilor planului, statele membre au obligaţia să facă publică lista celor mai mari 100 de beneficiari din acest fond, în ordinea descrescătoare a finanţării primite.

    Conform Parlamentului, din suma de 20 de miliarde de euro de granturi suplimentare propusă de Comisie, opt miliarde vor proveni dintr-o licitaţie anticipată a certificatelor naţionale de emisii din cadrul sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii, în timp ce 12 miliarde vor proveni din Fondul pentru inovare.


  • Parlamentul European şi energia verde

    Parlamentul European şi energia verde

    Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, la Strasbourg, planul RePowerEU, prin care blocul comunitar acordă ţărilor membre fonduri nerambursabile, pentru a-şi îmbunătăţi sectorul energiei. În valoare totală de 20 de miliarde de euro, planul urmăreşte să reducă dependenţa energetică de Rusia şi accelerarea tranziţiei spre energia verde, sporind, totodată, rezilienţa sistemului energetic din Uniunea Europeană. Fiecare stat membru va avea acces la aceste fonduri, cu condiția să pună în aplicare obiectivele stabilite de această nouă lege europeană. Este vorba de diversificarea resurselor de aprovizionare cu energie, îmbunătăţiri care să ducă la reducerea consumului, precum și accelerarea procesului de trecere la energia verde, curată şi ieftină. Membrii Parlamentului European au convins ţările membre să aloce cel puţin 30% din fondurile obţinute prin RePowerEU pentru proiecte naţionale sau multinaţionale, care abordează blocajele existente în ceea ce priveşte transportul, distribuţia şi stocarea energiei, precum şi creşterea fluxurilor transfrontaliere. Nu în ultimul rând, eurodeputaţii s-au asigurat că măsurile sunt concepute pentru a sprijini investiţiile menite să combată sărăcia energetică în cazul gospodăriilor vulnerabile, al IMM-urilor şi microîntreprinderilor.

    România va beneficia de o alocare totală de 1,4 miliarde de euro pentru finanţarea unor proiecte în domeniul energiei, bani pe care va trebui să îi cheltuiască până în 2026. Guvernul de la Bucureşti trebuie să înainteze spre aprobare Comisiei Europene propriul proiect de investiţii până pe 30 aprilie cel târziu. Eurodeputatul român Siegfried Mureşan, coraportor al Parlamentului European pe acest proiect, a precizat că, imediat după ce planurile statelor vor fi aprobate, vor primi o prefinanţare de 20% din partea Comisiei, iar în cazul României aceasta va fi de aproximativ 280 milioane euro. Un alt coraportor, eurodeputatul român Dragoș Pîslaru, a afirmat că, prin acest plan, România își poate crește capacitatea legată de energie verde prin proiecte de mare anvergură cum ar fi câmpurile de turbine eoliene. El a adăugat că, prin REPowerEU, s-a obținut un lucru revoluţionar, şi anume microinvestiţiile pentru reducerea facturii de energie la consumatorul final vulnerabil sau la micul antreprenor vulnerabil. Potrivit acestuia, fondurile vor putea fi folosite inclusiv pentru modernizarea locuinţelor individuale. Avem în România cinci milioane de locuinţe individuale care sunt într-un stadiu de deteriorare foarte mare şi care au o problemă majoră de eficienţă energeticăˮ, a spus Dragoș Pîslaru. El a adăugat că este o chestiune istorică pe care REPowerEU poate să o facă, şi anume să modernizeze la standardele lui 2023, măcar 10% din tot acest fond locativ din Româniaˮ.


  • Bani europeni pentru tranziţie verde

    Bani europeni pentru tranziţie verde

    Comisia Europeană a anunțat că Fondul pentru modernizare a efectuat, în cel de-al doilea an de funcţionare, plăţi în valoare totală de 4,11 miliarde de euro în sprijinul a 61 de proiecte derulate în opt ţări beneficiare. României i-a revenit cea mai importantă sumă, aproape o treime din total, adică 1,39 miliarde de euro. Proiectul care a beneficiat de finanţare în România este dedicat construirii a opt parcuri fotovoltaice şi a două centrale electrice, precum şi modernizarea reţelelor de energie electrică ale ţării. S-au efectuat, de asemenea, plăți către Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia și Slovacia. Potrivit CE, Fondul de modernizare urmăreşte să sprijine ţări din UE cu venituri mai mici în tranziţia lor către neutralitatea climatică. Astfel, proiectele vor contribui la modernizarea sistemelor energetice, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei, industriei, transporturilor şi agriculturii, precum şi la îmbunătăţirea eficienţei energetice. Sprijinul acordat acestor investiţii, anunță Comisia, va ajuta statele membre beneficiare să îşi îndeplinească obiectivele în materie de climă şi energie pentru 2030 şi să accelereze tranziţia verde a UE.

    Anul trecut, fondul a pus la dispoziţie aproape 900 de milioane de euro pentru opt ţări beneficiare și vine în completarea altor instrumente de finanţare europene, cum ar fi Politica de coeziune şi Fondul pentru o tranziţie justă. Fondul pentru modernizare funcţionează sub responsabilitatea statelor membre beneficiare, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană şi cu Banca Europeană de Investiţii. Pentru următorul ciclu de plăți, statele beneficiare îşi pot prezenta propunerile de investiţii în vederea obţinerii unui sprijin potenţial din Fondul pentru modernizare până pe 19 ianuarie 2023 pentru propunerile neprioritare şi până pe 16 februarie 2023 pentru propunerile prioritare. Pentru România, anul viitor, principala provocare va fi legată tot de absorbţia fondurilor europene, inclusiv a celor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă,unde 41% din cele 29 de miliarde de euro alocate se îndreaptă către tranziția verde.

    Preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România, Cristian Pârvan, consideră că principala preocupare atât a mediului de afaceri, cât şi a decidenţilor trebuie să fie accesarea banilor europeni, prin îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor asumate în cadrul PNRR şi prin depunerea, selectarea şi finanţarea de proiecte viabile. Cristian Pârvan: Mediul de afaceri încearcă să-şi ducă mai departe misiunea lui şi să înregistreze, evident, profit. Are însă foarte multe provocări, de la provocările energetice, forţă de muncă, până la faptul că, deocamdată, solidaritatea economică europeană este doar o dorinţă şi mai puţin concretizată în nişte proiecte pan-europene. Cristian Pârvan mai spune că o politică fermă, coerentă şi bine ţintită poate duce România la un alt nivel de dezvoltare.


  • Fondurile UE pentru tranziția către energia verde ajung și la tinerii din România

    Fondurile UE pentru tranziția către energia verde ajung și la tinerii din România

    Tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani vor primi sprijin financiar de până la 10.000 EUR pentru a pune în aplicare acțiuni locale în comunitatea lor, vizând tranziția verde. Programul se derulează în regiunile din Uniunea Europeană cele mai afectate de tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Proiectul se numește EUteenns4Green și este cofinanțat de Uniunea Europeană.

    În România cererea de candidaturi se adresează tinerilor din regiunile Gorj, Dolj, Hunedoara, Mureș, Galați și Prahova. Este vorba despre tineri și grupuri de tineri sau asociații care locuiesc sau își au sediul într-una dintre regiunile vizate de tranziția justă. Aceștia pot propune orice activitate care va antrena comunitatea lor locală în tranziția verde. Tinerii vor fi ajutați de persoane denumite facilitatori locali , care îi vor îndruma să își pregătească, în limba lor, propunerile de proiecte și le vor oferi orientări pe parcursul întregului proiect. Există cinci pași de urmat:

    1. Observa de ce are nevoie comunitatea ta și cum ai putea contribui.
    2. Gaseste-ti oamenii.
    3. Pasul 3: decideți asupra unei idei, care ar putea deveni un proiect.
    4. Pasul4: transformați-vă ideea într-un proiect, cu obiective si buget estimat si ultimul pas: aplicați pentru finanțare.

    Dacă vă împotmoliți sau aveți întrebări, vor fi organizate webinarii informative pentru a-i sprijini pe cei interesați să solicite finanțare. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 3 noiembrie. După anunțarea proiectelor câștigătoare în cursul lunii decembrie, acțiunile vor demara la începutul anului 2023.

    Toate informațiile sunt disponibile pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene în România sau pe cel al EUteenns4Green.

    Așadar, daca aveți între 15 și 24 de ani și locuiți în județele Gorj, Dolj, Hunedoara, Mureș, Galați sau Prahova, nu ezitați să aplicați pentru programul vizând tranziția verde cofinanțat de UE. Sprijinul financiar este de până la 10.000 EUR.


  • Parlamentul European face bilanţul activităţii din primele 6 luni ale anului

    Parlamentul European face bilanţul activităţii din primele 6 luni ale anului

    În calitatea mea de președinte îi voi aduce un omagiu lui David Sassoli fiind întotdeauna de partea Europei. Apărând valorile noastre comune, precum democrația, demnitatea, justiția, solidaritatea, egalitatea, domnia legii și drepturile fundamentale ale omului.

    Sunt cuvintele rostite la începutul anului, în ianuarie, de Roberta Metsola la scurt timp după ce a fost aleasă în fruntea Parlamentului European. I-a luat locul lui David Sassoli, care și-a pierdut viața din cauza unor probleme de sănătate în ultima săptămână de mandat.

    Roberta Metsola este cea de-a treia femeie președinte, după Simone Veil și Nicole Fontaine, dar și cea mai tânără persoană care ocupă această funcție din toate timpurile. Are 43 de ani și va conduce Parlamentul European până la alegerile din 2024.

    Alegeri la care ar putea exista o listă transnațională de candidați, potrivit unei propuneri făcute în primăvară de legislativul comunitar. Noul sistem, aflat acum în dezbatere, prevede ca la viitorul scrutin european, fiecare alegător să dispună de două voturi: unul pentru candidații din circumscripțiile naționale și celălalt pentru a-i alege pe cei înscriși pe o listă separată, într-o circumscripție unică la nivelul Uniunii.

    Trebuie să acționăm în așa fel încât vocea fiecărui cetățean să fie auzită. Exact acest lucru face cel de-al doilea vot. Le face auzită vocea europenilor în legătură cu cel fel de Europă vor, este de părere eurodeputatul Damian Boeslager.

    Pe 9 mai, după un an de discuții intense și dezbateri, Conferința privind viitorul Europei a ajuns la final. Reuniunea a avut loc în clădirea Parlamentului din Strasbourg, iar concluziile Conferinței conțin mai multe propuneri de reformă în domenii precum sănătatea, securitatea sau economia digitală.

    Tot în prima parte a acestui an, Parlamentul European a decis să nu blocheze propunerea Comisiei de a considera gazele naturale și centralele nucleare drept energie verde. Proiectul a scos însă la iveală divergențele profunde dintre țările membre în ceea ce privește mijloacele de combatere a schimbărilor climatice.

    Agenda Parlamentului european a fost dominată în aceste luni de războiul din Ucraina. Pe 1 martie, la scurt timp după ce Rusia a invadat această țară, a avut loc o sesiune plenară extraordinarăîn care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat europarlamentarilor. În aprilie, Roberta Metsola a fost primul lider al unei instituții europene care a mers la Kiev. Și tot Parlamentul European este cel care a cerut ca Ucraina , dar și Republica Moldova să primească statutul de țări candidate la Uniunea Europeană. O decizie istorică luată de șefii de stat și de guvern la summitul de la sfârşitul lunii 23 iunie.


  • Bistrița: printre orașele finaliste selectate pentru “premiile europene ale orașului verde”

    Bistrița: printre orașele finaliste selectate pentru “premiile europene ale orașului verde”

    Se vorbește tot mai des de energie verde şi de orașe verzi. Pactul verde este noua strategie prin care Uniunea Europeană își propune să aibă creștere economică și să reducă în același timp emisiile de gaze cu efect de seră, responsabile de încălzirea climei.

    Locuitorii statelor membre trăiesc în cea mai mare parte a lor în orașe, iar acest lucru generează o serie de probleme legate de mediu, cum ar fi poluarea aerului sau a apei, nivelul ridicat de zgomot sau pierderea biodiversității.

    Comisia Europeană a lansat în 2008 premiile Capitală europeană verde și Frunza verde europeanăcu scopul de a încuraja orașele să devină mai curate, mai eficiente din punct de vedere energetic și mai prietenoase cu mediul.
    Sunt așadar două categorii de distincții. În competiția pentru titlul de capitală europeană verde se pot înscrie orașele cu peste 100 de mii de locuitori. În 2020, câștigătoare a fost capitala Portugaliei, Lisabona, grație angajamentului de a planta 100 de mii de copaci.

    Anul trecut, premiul a fost acordat orașului Lahti, din Finlanda, apreciat pentru eforturile sale de a contribui la sănătatea locuitorilor. Începând din anul 1997, municipalitatea a luat măsuri a îmbunătăţi calitatea aerului, iar astăzi, 99 la sută dintre cetăţeni locuiesc la cel mult 300 de metri distanţă de un spaţiu verde urban.

    Grenoble, capitala europeană verde din acest an, a pus în aplicare politici pentru a reduce poluarea și pierderea biodiversității, cum ar fi o limită de viteză de 30 kilometri pe oră în întreg orașul.

    Anul viitor, titlul va fi deținut capitala Estoniei, Tallin, iar pentru 2024, bătălia se dă între orașele Valencia, din Spania, şi Cagliari, din Italia.

    Pentru premiul Frunză verde europeană pot candida orașele care au între 20 și 100 de mii de locuitori. Valongo, din Portugalia, a primit acest titlu pentru eforturile sale de a proteja ariile naturale, iar localitatea Gabrovo, din Bulgaria, pentru angajamentul său de a implementa eficiența energetică și tehnologiile curate.

    Bistrița intră în finala pentru desemnarea câștigătoarei din 2024 alături de Elsinore, din Danemarca, și Velenje, din Slovenia. Rezultatele vor fi anunțate pe27 octombrie.

    Mai trebuie spus că titlul de oraș verde nu se obține ușor. Implică un proces de selecție foarte strict, în cadrul căruia orașele trebuie să prezinte planuri concrete cu privire la ceea ce au de gând să facă în viitor pentru a deveni și mai verzi.


  • RePowerEU, răspunsul UE la criza energiei provocată de Rusia

    RePowerEU, răspunsul UE la criza energiei provocată de Rusia


    Comisia Europeană a prezentat, miercuri, planul RePowerEU prin care se dorește o reinventare a sistemului energetic european, dependent de importurile de gaz și petrol din Rusia. Prețul pentru independența de importurile rusești este de 300 de miliarde de euro, bani ce vor fi cheltuiți până în 2030 pentru investiții. Din această sumă, 10 miliarde de euro vor fi alocați pentru infrastructura de gaze, alte două miliarde de euro pentru petrol, iar grosul fondurilor se vor îndrepta către energia verde.


    Bruxelles-ul își propune să crească ponderea energiei verzi în statele UE de la 40%, cât este actuala țintă, la 45% până în 2030.



    Importuri de gaze din SUA și Orientul Mijlociu



    “RePowerEU ne va ajuta să economisim mai multă energie, pentru a accelera renunțarea la combustibilii fosili și, cel mai important, să demarăm investițiile pe scară largă. Așa că aș spune că aceasta va fi o accelerare a implementării Pactului verde european, a declarat șefa Comsiei Europene, Ursula von der Leyen.



    Până când Uniunea Europeană va putea susține necesarul de energie pe cont propriu, trebuie găsite soluții pentru necesitățile celor 27 de state membre. De aceea, pe termen scurt, Uniunea Europeană a găsit câteva variante pentru a înlocui o parte din importurile de gaze din Russia, în condițiile în care, anul trecut, Uniunea a importat 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Federația Rusă. Potrivit Executivului european, UE poate importa până la finalul până la 60 de miliarde de metri cubi de gaze naturale și lichefiate din SUA, Egipt, Israel și alte state din Orientul Mijlociu.

    Ursula von der Leyen, declarații despre planul RePowerEU (video în limba engleză):



    Statele UE, încurajate să consume mai puțin



    Documentul mai arată că statele UE pot economisi anual 80 de miliarde de euro în ceea ce priveşte importurile de gaze, 12 miliarde euro din cele de petrol şi 1,7 miliarde euro din cărbune.



    O altă parte a planului prezentat de Executivul european presupune economisirea de energie consumată în țările membre. Schimbările comportamentale ale companiilor și cetățenilor din Uniunea trebuie să reducă cu 5% cererea de gaze și petrol și o scădere a consumului de energie de 13% pănâ în 2030. Cele 27 de state membre sunt încurajate “să adopte măsuri fiscale pentru a încuraja economiile de energie, de exemplu prin aplicarea de cote reduse de TVA pentru sistemele de încălzire, lucrările de izolare a clădirilor și aparatele și produsele eficiente din punct de vedere energetic, se arată în comunicatul Comisiei.



    Proiect ambițios al țărilor de la Marea Nordului



    În același timp, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Danemarca s-au angajat să construiască o capacitate de energie eoliană de cel puţin 150 GW în Marea Nordului, până în 2050, pentru a crea o uzină de energie verde pentru Europa, transmite Reuters, citat de Agerpres.



    Energia produsă ar putea alimenta 230 de milioane de locuinţe europene, însă cele patru state își propun să folosească energia verde pentru a produce hidrogen şi combustibili ecologici pentru industria grea şi transport, după cum a anunţat ministrul danez pentru Afaceri, Simon Kollerup.



    Costurile pentru această capacitate de energie eoliană se ridică, de asemenea, la sute de miliarde de euro, iar cele patru țări vor apela la investitorii privați pentru a le acoperi, după cum a mai transmis guvernul de la Copenhaga.



  • Politica energetică a României în dezbatere

    Politica energetică a României în dezbatere

    Guvernul de la București a analizat, luni, într-o şedinţă informală, oportunităţile de finanţare de peste 16 de miliarde de euro de care România ar putea beneficia până în 2030, pentru a-şi dezvolta sectorul energetic în tranziţia către o economie care să respecte mediul şi să combată efectele schimbărilor climatice. Programate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, convenit, anul trecut, cu Bruxelles-ul, şi al Fondului de Modernizare, investiţiile – în domenii precum energie regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, energie nucleară, cogenerare sau biocombustibil – ar putea să transforme radical infrastructura energetică a României.



    În consecință, premierul Nicolae Ciucă a cerut să fie acordată prioritate capacităţii proprii de producţie a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile, abordare care ar genera beneficii economice, precum şi crearea de noi locuri de muncă în domenii tehnologice de viitor. Până în 2030, Guvernul român vrea să asigure accesul la energie electrică şi termică pentru toţi consumatorii; să protejeze consumatorul vulnerabil şi să reducă sărăcia energetică; să producă energie curată ori să modernizeze capacitatea instituţională de reglementare.



    Este importantă, totodată, în viziunea Bucureștiului, creşterea calităţii învăţământului în domeniul energiei şi formarea continuă a resursei umane calificate. Nu în ultimul rând, România vrea să își crească aportul energetic pe pieţele regionale şi europene și să devină furnizor regional de securitate energetică.



    Printre măsurile concrete avute în vedere se numără creşterea capacităţii instalate de centrale eoliene şi fotovoltaice, precum şi a numărului de prosumatori. Se urmărește, de asemenea, dezvoltarea unui program nuclear pe termen mediu şi lung, precum și modernizarea companiilor energetice Oltenia şi Hunedoara, investiţii ale companiilor naționale Hidroelectrica şi Romgaz. Atenție va fi acordată și eficienţei energetice, reducerii emisiilor cu gaze de seră sau cercetării şi inovării.



    În cifre, România s-a angajat să reducă, până în 2030, cu aproape 44%, față de 2005, emisiile de gaze cu efect de seră și să crească ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie cu peste 30%. Aceste angajamente reprezintă efortul ei de a contribui la atingerea țintelor climatice asumate la nivelul Uniunii Europene: reducerea cu minimum 55% a emisiilor și pondere a energiei regenerabile cu 32% mai mare.






  • România și tranziția către o energie curată

    România și tranziția către o energie curată

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că poluarea aerului ucide peste şapte milioane de persoane pe an la nivel mondial şi provoacă, de asemenea, boli şi absenteism de la locul de muncă. Un studiu publicat recent mai arată că reducerea poluării la nivelurile recomandate de organizația internațională ar permite evitarea a peste 50 de mii de decese pe an în Europa. Nocivitatea particulelor fine pentru sănătate, de exemplu, este dovedită în special în zonele urbane, aceasta traducându-se, în principal, prin mortalitate, boli cardiovasculare şi respiratorii, tulburări ale sarcinii şi ale dezvoltării fetale.



    Sunt necesare acțiuni rapide, schimbări care să vizeze traficul rutier, industria, aeroporturile şi porturile, dar şi încălzirea pe bază de lemn şi cărbune. În prezent, în Uniunea Europeană 18 țări mai folosesc cărbune, între acestea numărându-se și România, unde termocentralele de acest tip sunt concentrate în două companii din sudul țării — Oltenia și Hunedoara. Oprirea termocentralelor pe cărbune la nivel mondial și eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili se numără între măsurile care ar putea impacta puternic în direcția obținerii unui mediu mai curat. Aceasta în condițiile în care Bruxelles-ul este decis să acționeze cu și mai multă determinare pentru combaterea schimbărilor climatice.



    În luna decembrie, statele membre ale blocului comunitar au convenit ca, până în 2030, să își reducă cu cel puțin 55% emisiile de gaze cu efect de seră față de nivelul înregistrat în 1990. Pe termen ceva mai lung, obiectivul ar fi atingerea neutralității climatice în 2050. Potrivit Bloomberg, în 2020 regenerabilele au produs 38% din necesarul de electricitate din Uniunea Europeană, comparativ cu 34% în 2019. Această creştere a fost suficientă pentru a devansa, pentru prima dată, electricitatea produsă din combustibili fosili – sporirea rapidă a energiei eoliene şi fotovoltaice a forţat cărbunele să intre pe o pantă descendentă. 2020 a fost, însă, și anul în care restricţiile impuse în contextul pandemiei au afectat cererea de energie pe continent, a amintit, la Radio România, Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum:



    “Cu politicile actuale, s-a ajuns ca, anul trecut, pentru prima oară, producția de energie electrică din surse regenerabile în Europa să depășească producția din combustibili fosili. Așteptarea este ca în 2021 să-și mai revină puțin sectorul de cărbune, însă probabil că șocul pe termen mai lung va fi o accelerare a reducerii capacităților pe bază de cărbune. Întrebarea este — cu ce înlocuim? Și cu siguranță că va trebui să înlocuim cu centrale noi și flexibile, care să poată să facă față și intermitenței regenerabilelor. Însă ideea este să construim niște capacități care după aceea să nu ne blocheze într-un consum pe o perioadă foarte îndelungată de combustibili fosili.”



    Adică, explică Otilia Nuțu, înlocuirea, de exemplu, cu centrale pe gaze ar putea să pună alte probleme — chiar dacă acestea sunt mai puțin poluante decât cele pe cărbune, totuși este o problemă să investești în centrale care își recuperează investiția în 30 de ani. Datele statistice comunitare arată că ponderea combustibililor fosili – cărbune, gaze naturale sau petrol – în producţia de energie în Uniunea Europeană a fost în 2019 de 71% – pondere în scădere semnificativă în ultimele decenii, odată cu sporirea energiei din surse regenerabile. În cazul României, ponderea combustibililor fosili este în prezent de 73 de procente. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, amintește că, în ultimii cinci ani, au fost nenumărate acorduri la care România a fost parte. Acorduri care aveau în vedere reducerea emisiilor de dioxid de carbon, iar principalele vizate erau centralele pe cărbune. Trebuie să ne pregătim pentru viitor, spune Dumitru Chisăliță:



    “Noi trebuie de pe cum să ne așteptăm că în 2025 probabil vom avea o decizie care va viza centralele termice de apartament, în 2030 vom avea o decizie care va viza anumite activități de transport care există în momentul de față. Adică toate aceste elemente deja sunt anticipate. Investițiile vor trebui făcute atât în capacități de producție verde, dar și în capacități de stocare. Pentru că avem în vedere atât faptul că energia verde este energie care nu este continuă, ea este determinată de evoluțiile atmosferice. Și atunci, noi, noi Uniunea Europeană, noi România, trebuie să dezvoltăm și importante capacități de stocare sau care să poată intra rapid în funcțiune și să suplimenteze atunci când această energie dispare. De asemenea, rețelistica trebuie să o avem în vedere că ea practic va trebui să fie modelată, adaptată după tot ceea ce înseamnă sistemic modul de funcționare a energie regenerabile – care înseamnă o altă componentă importantă investițională. Nu în ultimul rând, trebuie să vedem dorința în ceea ce privește consumul și cererea de energie. Practic, vorbim foarte mult, și în România și la nivelul Uniunii Europene, de conversia masivă a transportului, de pe combustibilii clasici către combustibili electrici. Vorbim de încălzirea, care să nu se mai facă cu lemne, cu gaze, ș.a.m.d., în perspectiva anilor 2050 fac referire, ci să se meargă către energia electrică. Toate acestea înseamnă niște capacități imense care trebuie să fie dezvoltate pentru a suplimenta tot acest consum.”


    Cu costuri foarte mari, desigur.