Tag: energie verde

  • Stimulente pentru investiţia durabilă în tranziţia ecologică, pe agenda Parlamentului European

    Stimulente pentru investiţia durabilă în tranziţia ecologică, pe agenda Parlamentului European

    Finanțarea Pactului verde european,
    subiect de actualitate, aflat în atenția
    eurodeputaților, presupune un plan de investiții care să vizeze atât
    reducerea disparităților economice și ecologice dintre statele membre, cât și
    stimularea competitivității, prin crearea unor noi locuri de muncă durabile și
    de înaltă calitate.





    În raportul coordonat de Siegfried Mureșan, Parlamentul European și-a
    exprimat poziția oficială cu privire la obiectivele generale ale planului de
    investiții care să respecte principiul de a nu aduce prejudicii
    semnificative.


    Domnule Siegfried Mureșan, concret care sunt principalele stimulente pentru
    investiția durabilă în tranziția ecologică?



    La începutul acestu an, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au
    decis un lucru foarte important și anume ca până în anul 2050 să reducem
    poluarea, să reducem emisiilie de bioxid de carbon și să combatem schimbările
    de climă. Pentru a ne atinge aceste obiective e nevoie de bani, e nevoie de
    investiții în cercetare, în dezvoltare, în noi surse de energie. E nevoie de
    tranziția de la sursele de energie cele mai poluante cu surse de energie mai
    puțin poluantă. Și pentru asta trebuie, în fiecare an, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene să
    investim între 250 de miliarde de euro și 400 de miliarde de euro. Vrem ca din
    bugetul Uniunii Europene, pe următorii 7 ani, cel puțin 25% să fie alocat în
    proiecte care au un impact pozitiv asupra mediului înconjurător. Acesta este
    elementul central al raportului meu – să ajutăm cel mai mult zonele în care
    tranziția spre noi surse de energie va fi cea mai dificilă; în România, zonele
    miniere.


    Acest raport dă liniile directoare ale Parlamentului European cu privire la
    modul în care ne vom atinge obiectivele cu privire la combaterea schimbărilor
    de climă, fiindcă Pactul verde poate fi un succes doar dacă reușim să alocăm
    suficienți bani, atât de la nivel public, cât și din investiții private. Atât
    infrastructura, cât și agricultura, investițiile în politica de coeziune…și așa
    mai departe, de altfel orice fel de investiții în spitale, în școli pot fi
    făcute în așa fel încât să reducem consumul de energie, să reducem emisiilie de
    bioxid de carbon. Bugetul public este o sursă importantă pentru a ne asigura că
    ne atingem aceste obiective, de asemenea investițiile private. Dorim să
    realizăm această tranziție spre o economie verde împreună cu sectorul privat,
    împreună cu industria, nu împotriva ei.






  • Miniștrii europeni cer un cadru juridic adecvat pentru tranziția la economie verde și digitală

    Miniștrii europeni cer un cadru juridic adecvat pentru tranziția la economie verde și digitală

    Miniștrii economiei din ţările membre ale Uniunii Europene au discutat, săptămâna trecută, prin videoconferință, despre modul în care se poate valorifica la maximum planul de redresare al Uniunii pentru a realiza o industrie europeană mai dinamică, mai rezilientă și mai competitivă, prin investiții în tranziția verde. Discuțiile au avut ca punct de plecare concluziile adoptate de Consiliu la 16 noiembrie prin procedură scrisă. Acestea ar trebui să servească drept contribuție a Consiliului la lucrările pregătitoare ale Comisiei pentru actualizarea Noii strategii industriale pentru Europa.

    Peter Altmaier, ministrul federal german al economiei și energiei, consideră că O industrie a Uniunii competitivă și rezilientă în cadrul unei piețe unice mai integrate și pe deplin funcționale va reprezenta coloana vertebrală a redresării noastre în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Asta înseamnă să depunem eforturi pentru a realiza și a asigura cel mai adecvat cadru juridic pentru o tranziție rapidă, justă și durabilă către o economie verde și digitală, precum și să instituim măsuri de stimulare adecvate, inclusiv din punct de vedere financiar, pentru orientarea tehnologică către un viitor competitiv, a mai spus oficialul german.

    Comisia și-a confirmat intenția de a actualiza Noua strategie industrială pentru Europa astfel încât să țină seama de lecțiile învățate în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, cum ar fi necesitatea de a reduce dependența Uniunii de cererea și oferta externă în sectoarele strategice și pentru materiale strategice, precum și de a creşte investițiile în tranziția verde și cea digitală în ceea ce privește inovarea tehnologică și digitală.

    Miniștrii au împărtășit pe larg opinia potrivit căreia tranziția verde a industriei Uniunii este o condiție prealabilă pentru realizarea neutralității climatice și a altor obiective climatice. Actualizarea anunțată a Noii strategii industriale pentru Europa ar trebui, prin urmare, să încurajeze mai multe investiții în inovarea durabilă, verde și digitală, precum și o mai bună cooperare paneuropeană în domeniul tehnologiilor esențiale durabile și verzi, pentru ca aceasta să devină o poveste de succes.


  • Strategii pentru integrarea sistemelor energetice și pentru hidrogenul curat

    Strategii pentru integrarea sistemelor energetice și pentru hidrogenul curat

    Pentru a deveni neutră climatic până în 2050, Europa trebuie să își transforme sistemul energetic, care generează 75% din emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii. Cele două strategii stabilesc o nouă agendă de investiții în energia curată, în conformitate cu pachetul de măsuri al Comisiei privind redresarea economică și cu Pactul verde european.

    Strategia privind integrarea sistemului energetic va crea cadrul pentru tranziția către o energie verde într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Să ne imaginăm un sistem în care electricitatea pentru autoturisme ar proveni din panourile solare de pe acoperișuri, în timp ce căldura pentru clădiri va fi obţinută de la o fabrică alimentată cu hidrogen curat, obținut din energie eoliană. Această strategie are trei piloni principali. În primul rând, crearea unui sistem energetic mai circular, având în centru eficiența energetică. În al doilea rând, se va folosi tot mai mult electricitatea, pentru că este cel mai uşor de obţinut din surse regenerabile. Se urmăreşte, de exemplu, crearea unei reţele de un milion de puncte de încărcare a vehiculelor electrice, alături de mărirea producţiei de energie solară și eoliană. În al treilea rând, pentru sectoarele în care electrificarea este dificilă, vor fi folosiţi combustibili mai puțin poluanți, inclusiv biocombustibili durabili, biogaz şi hidrogen regenerabil.

    Strategia privind hidrogenul: într-un sistem energetic integrat, hidrogenul poate fi utilizat ca materie primă, combustibil sau purtător de energie și pentru stocarea energiei, având multe aplicații în industrie, transporturi, energie și construcţii. Hidrogenul nu emite la utilizare bioxid de carbon și aproape nicio altă formă de poluare atmosferică. Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, în principal din energia eoliană și solară. Această tranziție se va realiza de asemenea în etape, cu mărirea graduală a producţiei de hidrogen regenerabil şi desfăşurarea la scară largă a tehnologiilor de folosire a acestuia.

    Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia a lansat Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții.

    Pentru a direcționa sprijinul către cele mai curate tehnologii disponibile, Comisia va introduce standarde, terminologie și certificare comune.


  • Tinerii propun Comisiei Europene soluţii pentru protejarea mediului înconjurător

    Tinerii propun Comisiei Europene soluţii pentru protejarea mediului înconjurător

    Comisia Europeană se angajează într-un dialog consistent cu tinerii europeni, pentru a aborda într-un mod cât mai eficient problemele legate de mediul înconjurător. Schimbările climatice cauzate de poluarea care a atins, în ultimele decenii, niveluri alarmante reprezintă unul dintre subiectele principale de pe agenda oficialilor europeni şi nu numai. Noua generaţie este cea mai interesată de preîntâmpinarea problemelor de mediu, aşadar câţiva adolescenţi l-au provocat pe Maros Sefcovic, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru Uniunea energiei, la un dialog live pe pagina de Facebook a Executivului:

    Sunt foarte impresionat de faptul că, la vârsta voastră, sunteţi deja implicaţi în mod activ în a aborda problemele legate de schimbările climatice. Fiul meu are 19 ani şi îmi spune şi el cât de important este pentru generaţia voastră,din cauza tuturor schimbărilor care se întâmplă pe planeta noastră, în special înceea ce priveşte speciile de animale ameninţate de extincţie. Vedem cum, în fiecare an, numărul acestora creşte şi sunt foarte impresionat de ceea ce faceţi şi aş vrea să vă spun câte ceva despre ceea ce face şi Uniunea Europeană, despre cât de mult ne dorim ca noile tehnologii să se dezvolte, pentru a ne ajuta să deschidem calea la nivel de continent, să luptăm împotriva schimbărilor climatice.

    Maros Sefcovic le-a explicat tinerilor felul în care Comisia Europeană s-a implicat în prevenirea potenţialelor catastrofe naturale provocate de schimbările climatice:

    În toţi cei cinci ani în care am lucrat în Comisia Juncker, am făcut tot ceea ce am putut pentru ca Acordul de la Paris să fie nu doar semnat,cât şi implementat. Cred că noi, în calitate de reprezentanţi ai europenilor, am făcut tot posibilul ca problematica schimbărilor climatice să se afle în topul agendei politice internaţionale. Ştiu că, pentru cei tineri, acest lucru nu contează doar la nivelul politic, ei vor să vadă implementarea deciziilor politice. Putem vedea acest lucru în oraşele mari, pe drumurile europene. De asemenea, putem vedea ceea ce se întâmplă în ţările în curs de dezvoltare, cum ar fi cele din Africa, unde oamenii suferă cel mai mult din pricina schimbărilor climatice. Ei vor învăţa din greşelile noastre şi nu vor mai alege varianta combustibililor fosili, preferată în Europa în ultimii 200 de ani, ci vor avea la dispoziţie soluţii mai curate, care deja există.

    Un autobuz electric, autonom, a găzduit dialogul dintre tinerii implicaţi în combaterea schimbărilor climatice şi vicepreşedintele Comisiei Europene. Maros Sefcovic consideră că transportul electric ar putea fi, pe termen lung, o soluţie durabilă pentru un mediu înconjurător mai sănătos.


  • Noua legislaţie europeană privind energia curată

    Noua legislaţie europeană privind energia curată

    Parlamentul European a aprobat noi norme
    privind energia regenerabilă, eficiența energetică și guvernanța Uniunii
    Energiei
    – un pas important care va permite Uniunii Europene și statelor sale
    membre să se angajeze pe deplin în tranziția la o economie modernă și la o
    energie curată, în conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul de la
    Paris. Iniţiativa este
    parte a reacţiei Uniunii Europene faţă de fenomenul schimbărilor climatice şi
    urmăreşte obţinerea a cât mai multă energie din surse regenerabile, precum şi
    creşterea eficienţei energetice.

    Conform noilor norme convenite de către
    Parlament şi guvernele naţionale, cel puţin 32% din consumul de energie al
    Uniunii Europene în 2030 va trebui să provină din surse regenerabile precum
    soarele sau vântul
    . În acest sens, gospodăriile trebuie ajutate să îşi producă
    şi să îşi consume propria energie verde. De asemenea, ţările din spaţiul
    comunitar vor trebui să se asigure că cel puţin 14% din carburanţii utilizaţi
    în transport provin din surse de energie regenerabilă.

    Raportorul Miroslav
    Poche
    : Europa are
    propria sa responsabilitate la nivel global în ceea ce priveşte mediul, dar are
    şi capacitatea şi potenţialul de a face schimbările necesare. Ne-am asumat
    angajamentul de a reduce emisiile de CO2 cu cel puţin 40% până în 2030 şi eu
    cred că eficienţa energetică este cea mai bună cale de a face asta. Cred că
    noul act normativ reprezintă o oportunitate nu numai pentru mediu, cât şi
    pentru industrie, servicii şi cetăţeni, inclusiv pentru cei mai vulnerabili, şi
    cred că este un aspect pozitiv pentru competitivitatea noastră globală.

    Comisarul european pentru combaterea schimbărilor climatice și energie,
    Miguel Arias Cañete a făcut apel la autoritățile din statele membre ale Uniunii
    să arate aceeași ambiție și același angajament în momentul prezentării
    planurilor lor naționale pentru proiectele integrate în domeniul energie și
    climă, care trebuie prezentate Comisiei până la sfârșitul anului. Se estimează
    că odată cu transpunerea deplină a celor trei texte legislative adoptate acum
    şi în combinație cu politicile climatice europene deja adoptate, se vor obţine
    reduceri mai mari de emisii decât cele preconizate pentru întreaga Uniune
    Europeană – aproximativ 45% în anul 2030 față de 1990.