Radio România Internațional

Tag: era digitala

  • O Europă potrivită pentru era digitală

    O Europă potrivită pentru era digitală

    Prin politicile sale,
    strategia UE urmărește ca transformarea digitală să fie benefică pentru oameni,
    companii și mediul înconjurător. De asemenea, UE dorește să-și consolideze
    suveranitatea digitală și să stabilească standarde, mai degrabă decât să urmeze
    standardele stabilite de alții, pentru a face Europa potrivită pentru era
    digitală.

    Am vorbit cu europarlamentarul Vlad Botoș (Renew Europe) despre
    concluziile primului raport privind stadiul evoluției deceniului digital, care
    cuprinde o evaluare a performanței UE în raport cu obiectivele și țintele pe
    care Europa și le-a stabilit pentru 2030.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • Beneficii și provocări în era digitală

    Beneficii și provocări în era digitală

    Apariția internetului a dus omenirea în era digitală, accesul rapid la informații punându-și puternic amprenta asupra modului de învățare și de dezvoltare și făcând posibilă apariția unor noi modele de afaceri. Prin intermediul motoarelor de căutare sau a website-urilor specializate, informațiile sunt mult mai accesibile tuturor oamenilor. A devenit o banalitate să accesăm pagini virtuale și putem comunica aproape instantaneu cu persoane aflate la mii de kilometri. Datorită accesului rapid la informații putem beneficia de cunoștințe și expertiză fără limitările impuse de timp sau spațiu. Iar internetul, condus de cantități tot mai mari de informații online, comerț, divertisment și servicii de rețele sociale, continuă să crească.

    Există însă și reversul medaliei: odată cu beneficiile internetului, ne confruntăm și cu provocări în privința securității și confidențialității datelor. O analiză a istoriei internetului ne arată că acesta își are originea în eforturile de construire și interconectare a rețelelor de calculatoare care au apărut din cercetare și dezvoltare în Statele Unite și au implicat colaborări internaționale, în special cu cercetători din Regatul Unit și Franța. Se întâmpla undeva pe la începutul anilor 1960, pentru ca 10 ani mai târziu să se ajungă la protocoale pentru funcționarea prin internet, în care mai multe rețele separate să poată fi unite într-o rețea de rețele.

    Istoria mai consemnează că furnizorii de servicii Internet comerciale au început să apară la sfârșitul anilor 1980. Dar și că cercetările efectuate la CERN în Elveția de către informaticianul britanic Tim Berners-Lee în 1989-90 au condus la World Wide Web, care a legat documentele hipertext într-un sistem informațional, accesibil din orice nod din rețea. De la mijlocul anilor 1990, internetul a avut un impact revoluționar asupra culturii, comerțului și tehnologiei, inclusiv creșterea comunicării aproape instantanee prin poștă electronică, mesagerie instantanee, apeluri telefonice voice over Internet Protocol (VoIP), chat video și World Wide Web cu forumurile sale de discuții, bloguri, servicii de rețele sociale și site-uri de cumpărături online. În tot acest angrenaj, cantități din ce în ce mai mari de date sunt transmise la viteze din ce în ce mai mari pe rețelele de fibră optică.

    Despre impactul apariției internetului asupra vieții de zi cu zi a vorbit la Radio România jurnalistul Ion Vaciu, președintele Consiliului pentru Transformare Digitală. Practic a virtualizat totul. În domeniul bancar a introdus banul virtual, bineînțeles prin intermediul cardului, ca să se ajungă astăzi până la monedă virtuală. În domeniul industrial efectiv a introdus aceste legături cu robotica de mai târziu și poți să lucrezi de la distanță. În domeniul agriculturii sunt o mulțime de aplicații, nu există domeniu de piață în industrie care să nu fie afectat, modificat pozitiv, zic eu, de către internet, pentru că, ce este de fapt internetul? O rețea de rețele, cea mai mare rețea a planetei și a depășit granițele planetei. Pentru că avem internet și în comunicațiile satelitare și avem internet chiar la marginea Căii Lactee.

    În aprilie-septembrie 1993 a început să se inițieze Internetul românesc, a amintit Ion Vaciu, iar majoritatea utilizatorilor din România erau mulțumiți cu email-ul, zonele cele mai active fiind cea universitară și cercetarea. Prima rețea de internet în școli și universități a apărut, așadar, în 1993, iar internetul în bandă largă este disponibil din 2000, prin cablu coaxial, a precizat Ion Vaciu. Datele arată că la 30 de ani de când internetul a ajuns în România, țara se situează în top 10 state din lume la viteza de navigare. În spatele poziției fruntașe se află munca de zeci de ani a specialiștilor români, care au pus umărul la dezvoltarea rețelelor de comunicații. Care este viitorul internetului în România, care sunt provocările și oportunitățile majore în fața noastră, ce se va întâmpla în următorii ani?

    Din nou, Ion Vaciu: Avem 10 tendințe relevante în dezvoltarea internetului și acestea ar fi: internetul lucrurilor, despre care toată lumea știe, care ar însemna creșterea conexiunii și a interconectivității obiectelor și dispozitivelor inteligente într-o varietate de sectoare ca sănătate, transport, industrie. Chiar azi am citit o știre că 6G deja a reușit să interconecteze obiectele neconectate, prin satelit, pe o funcție de tip radar. Deci, practic vom avea și obiectele neconectate, deci nu e neapărat să fii la internet ca să fii conectat, poți să fii conectat în viitor, din 2030, și prin 6G. Apoi, doi – 5G și rețelele de mare viteză, care în România după toate datele ANCOM la zi au atins nivelul de 3%, deci abia 3% avem 5G, avem mult de luptat. Trei – Edge computing, un subiect foarte puțin abordat în România și asta înseamnă dezvoltarea infrastructurii de calcul distribuită, care permite procesarea datelor și luarea deciziilor mai aproape de utilizatori, adică e mult mai ușor și mai ieftin să ai datele și tot ceea ce accesezi aici aproape de tine. Patru – inteligența artificială și machine learning, toată lumea vorbește, dar e un fenomen mult mai vechi decât ne-am imagina și abia acum a izbucnit. Cinci – realitatea virtuală și augmentată, cunoscută ca și VR, AR. Șase – utilizarea tehnologiilor pentru a oferi experințe interactive și imersive în diverse medii ca gamingul, turismul și educația.

    Ar mai fi apoi, mai spune Ion Vaciu, blockchainul și criptomonedele, cloudul computing și servicii în cloud – care ar fi baza, infrastructura noilor servicii, securitatea cibernetică și protecția datelor, computația cuantică, despre care s-au făcut primii pași și la noi, respectiv reglementarea și politica digitală, despre care puțină lume vorbește, dar trebuie făcută și ea și trebuie făcută cu cap.


  • Consultare privind noul cadru UE de monitorizare a pădurilor

    Consultare privind noul cadru UE de monitorizare a pădurilor

    Comisia Europeană urmărește elaborarea unui cadru de observare a pădurilor la nivelul Uniunii, cu scopul de a oferi acces liber la informații detaliate, exacte, periodice și în timp util cu privire la starea și gestionarea acestora.

    Pe lângă îmbunătățirea monitorizării pădurilor, informațiile colectate vor conduce la un proces decizional bazat într-o mai mare măsură pe date privind pădurile. Factorii de decizie, silvicultorii și administratorii de terenuri vor putea lua, astfel, măsuri rapide și decisive ca răspuns la noile presiuni asupra pădurilor, cum sunt pierderea biodiversității, dăunătorii, exploatările forestiere, incendiile de vegetație.

    Acest rezultat preconizat constituie un element esențial pentru sporirea încrederii publicului în ceea ce privește gestionarea pădurilor, reducerea exploatării forestiere ilegale, stimularea și recompensarea unei gestionări mai durabile a pădurilor și sprijinirea adaptării acestora la schimbările climatice.

    Această inițiativă va contribui, de asemenea, la dezvoltarea unei Europe pregătite pentru era digitală, deoarece va capacita cetățenii, întreprinderile și administrațiile, oferindu-le acces la date armonizate privind pădurile și utilizând mai bine tehnologiile digitale.

    Prin Pactul verde european se solicită luarea de măsuri pentru a se îmbunătăți cantitatea și calitatea pădurilor din toate statele membre, astfel încât Uniunea Europeană să își poată atinge obiectivul de neutralitate climatică și de creare a unui mediu sănătos. Noua Strategie a Uniunii pentru păduri pentru 2030 a stabilit viziunea pentru împădurirea, conservarea și refacerea eficace a pădurilor în Europa.

    Toate părțile interesate sunt invitate să își împărtășească opiniile în cadrul consultării publice online care se va desfășura până la 17 noiembrie, pe site-ul Comisiei Europene. Chestionarele sunt disponibile în limbile oficiale ale Uniunii, iar pentru a putea fi completate este necesară crearea unui cont sau conectarea cu un cont de pe o rețea de socializare.


  • Intră în vigoare norme mai stricte în materie de protecție a consumatorilor, adaptate erei digitale

    Intră în vigoare norme mai stricte în materie de protecție a consumatorilor, adaptate erei digitale

    Vânzările online transfrontaliere sunt în creștere în Europa, iar prin noul cadru legislativ, executivul comunitar vrea să întărească protecția consumatorilor prin introducerea unor acțiuni colective în despăgubire și prin impunerea unor sancțiuni mai mari companiilor care nu respectă normele. Potrivit Comisiei Europene, atunci când cumpără online, consumatorii trebuie să primească informații clare despre cine vinde produsul sau serviciul oferit, daca este un profesionist sau un alt consumator. Totodată, noua legislație garantează și o mai mare transparență a rezultatelor căutării unui produs. Utilizatorii vor fi informați dacă o clasificare mai bună a produselor în rezultatele de căutare este efectul unor plasări plătite sau nu, acest lucru fiind necesar pentru a se evita practicile comerciale înșelătoare.

    Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders: Consumatorii trebuie să fie informați în mod corespunzător și să fie încurajați să facă alegeri durabile. Ei,în mod individual, au puțină putere, dar împreună sunt foarte puternici, dacă pot acționa în cunoștință de cauză. Acțiunile de despăgubire colectivă sunt necesare consumatorilor europeni și trebuie să continuăm să îi protejăm împotriva vânzărilor agresive și totodată să îi protejăm totodată și pe cei vulnerabili.

    Vor putea fi sancționați și comercianții care folosesc elemente de design manipulator, menite să îi convingă pe consumatori să facă anumite alegeri. Până pe 14 iunie este disponibilă o consultare publică, prin care Comisia Europeană își dorește să afle de la toți cei interesați – autorități, cetățeni, organizații non guvernamentale, dacă legislația existentă la nivel european în materie de protecție a consumatorilor este adecvată pentru a asigura un nivel ridicat de protecție în mediul digital. Adoptate în luna noiembrie a anului 2019, normele intrate recent în vigoare actualizează instrumentele disponibile pentru a aborda provocările cu care se confruntă piețele digitale.


  • Provocările şi oportunităţile erei digitale

    Provocările şi oportunităţile erei digitale

    Transformarea digitală ocupă un loc important în preocupările Uniunii
    Europene, iar sumele alocate sunt consistente, în acord cu obiectivele. De ce
    este nevoie de transformare digitală? Răspunsul este simplu: pentru că
    societatea evoluează, nevoile cetățenilor se schimbă, apar noi instrumente de
    relaționare și, în același timp, între transformarea digitală și
    competitivitate există o legătură puternică.

    Sunt tot atâtea motive pentru care
    Bruxelles-ul a conceput Europa digitală – primul
    program comunitar care își propune să accelereze recuperarea și să stimuleze
    transformarea digitală a Europei. În
    valoare de 7,6 miliarde de euro, programul acoperă perioada 2021-2027 și oferă
    finanțare pentru proiecte în cinci domenii cruciale: supercomputere, inteligență
    artificială, securitate cibernetică, abilitati digitale avansate și asigurarea
    utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale din întreaga economie și
    societate.

    Cei mai mulți bani sunt alocați calculului de înaltă
    performanță și proiectelor care vizează inteligența artificială, iar în perioada următoare vor fi lansate mai
    multe apeluri de finanțare. Europa digitală completează o
    serie de alte programe care sprijină transformarea digitală, precum Orizont
    Europa, care se concentrează pe cercetare și dezvoltare tehnologică.

    În plus, planurile naționale de redresare și
    reziliență trebuie să aloce cel puțin 20% din cheltuieli tranziției digitale. Transformarea – sau tranziția – digitală implică un proces de schimbare a
    gândirii, de automatizare a unor procese, de actualizare a modului în care
    interacționează funcționarii publici între ei.

    În România se vorbește, însă,
    deocamdată, mai mult despre digitalizare, ceea ce reprezintă o primă fază spre
    transformarea digitală. Eliza Vaș, expert la Institutul European din România,
    explică:

    Din păcate, în multe dintre
    cazuri vorbim mai degrabă despre o digitalizare. Zona de transformare digitală
    poate să fie utilizată pentru a caracteriza anumite insule, anumite instituții
    sau servicii publice care sunt oferite și sunt cu adevărat transformate
    digital, adică nu doar o parte din ele este digitalizată. În ceea ce privește
    vederea de ansamblu, ne confruntăm, din păcate, cu o fragmentare a serviciilor
    publice digitale. Din nou, sunt anumite locuri în care funcționează foarte bine
    un anumit tip de servicii, și dacă e să ne uităm doar într-un alt oraș nu
    neapărat într-o altă zonă a țării, vedem că, de exemplu, serviciul respectiv a
    rămas încă la faza birocratică în care se desfășoară interacțiunea dintre
    cetățean și autoritate prin intermediul unor hârtii, în condițiile în care
    acest proces ar putea să fie facilitat de un e-mail sau de alte procese
    digitale.

    Spre deosebire de digitalizare, care presupune adaptarea la noile
    tehnologii, transformarea digitală implică schimbări profunde și este important
    ca acestea să aibă loc cât mai repede. Din nou, Eliza Vaș, despre situația din
    România, dar și din UE, în general:

    După cum am văzut, pornind de la domeniul
    educației, pandemia cumva ne-a forțat să ne digitalizăm. În unele cazuri acest
    proces a condus la dezvoltarea anumitor competențe, chiar dacă nu s-a urmărit
    în mod deosebit acest lucru, în alte cazuri, din păcate, a condus la mărirea
    unor decalaje. Așadar, având în vedere că pe măsură ce, probabil, vom fi parte
    a diverselor crize sau impedimente ce apar în societate și în economie, este
    important să ne folosim de instrumentele pe care le avem la dispoziție și, mai
    mult de atât, este important șă ne asigurăm că cetățenii au competențele
    necesare pentru a le folosi.

    Spre exemplu, o statistică îngrijorătoare pentru
    România este că doar aproape 30% din cetățeni au competențe digitale cel puțin
    elementare. În ceea ce-i privește pe tineri, 44% din ei nu au competențe
    digitale cel puțin elementare, nu mai vorbim de competențe mai avansate, unde
    doar 10% din cetățeni au aceste competențe.

    Așadar, este foarte important să
    investim în racordarea României la transformările care au loc nu doar la
    nivelul UE, cât și la nivel internațional și să investim pe partea de
    competențe și pe instrumente și pe acces la aceste instrumente.

    În ceea ce
    privește zona de business este și o chestiune legată de competitivitate. În
    condițiile în care sunt foarte multe companii din alte zone ale lumii care
    desfășoară activități în zona noastră este important ca și întreprinderile din
    UE să fie sprijinite în așa fel încât să treacă prin acest proces de
    transformare digitală și să fie capabile să vină cu soluții inovative care să
    poată să fie utilizate de către cetățenii europeni.

    Spre exemplu, dacă e să ne
    referim doar la canalele de comunicare pe care le folosim în prezent, marea
    majoritate sunt create de către producători din afara UE și avem foarte puține
    exemple locale pe care putem să le folosim. Iar în ceea ce privește zona de
    servicii digitale, există o nevoie în rândul cetățenilor de a nu mai sta la
    ghișeu, de a nu mai sta la coadă pentru a rezolva diverse probleme
    administrative, ci de a putea face acest proces prin intermediul unei
    automatizări, de exemplu: trimit un e-mail pentru a primi o cerere sau în loc
    să stau la trei ghișee pentru a plăti o taxă pot să o plătesc la un automat,
    primesc chitanța și înaintez cu problema cu care m-am dus la instituția
    respectivă.

    Așadar, mai spune Eliza Vaș,
    sunt evoluții la nivel internațional, societatea se modernizează, se schimbă,
    apar tot mai multe instrumente digitale, dar sunt și evoluții în ceea ce
    privește comportamentul oamenilor, aceste nevoi de a avea acces la resursele
    digitale, la instrumentele digitale și de a le utiliza astfel încât
    interacțiunea între cetățeni și autorități să se poată desfășura de o manieră
    mult mai eficientă față de perioadele precedente.


  • Serviciile mass-media audiovizuale: norme UE adaptate erei digitale (prima parte)

    Serviciile mass-media audiovizuale: norme UE adaptate erei digitale (prima parte)

    În loc să stea în fața televizorului familiei, milioane de europeni, în special tineri, vizionează conținut pe internet, la cerere și pe diferite dispozitive mobile. Se impunea, astfel, o nouă legislație a serviciilor mass-media audiovizuale, care să includă și platformele online ce difuzează materiale audiovizuale și, desigur, care să îi protejeze mai bine pe consumatori, în speciali pe cei minori.

    Iulia Popovici a coordonat, în calitate de secretar de stat în Ministerul Culturii, transpunerea actualei Directive UE a serviciilor mass-media audiovizuale în legislația României.


  • Întalniri Digi şi Eco prietenoase la Râmnicu Vâlcea

    Întalniri Digi şi Eco prietenoase la Râmnicu Vâlcea

    Continuă la Centrul Europe
    Direct din Râmnicu Vâlcea seria întâlnirilor     #SHARE-uim din ceea ce ȘTIM, sub genericul Întâlniri
    Digi și Eco prietenoase. Discutăm despre acest proiect cu doamna Dana
    Rădulescu, coordonatorul centrului.




    #șeruimdinceeaceștim este un mic program în marile
    noastre activități de comunicare care sunt o Europă digitală și o Europă verde.
    Și pentru că am considerat util și necesar să ne împrietenim cu toții cu noile
    tehnologii , facem niște întâlniri cu bibliotecile publice locale care au
    nevoie de un mic sprijin în utilizarea noilor platforme digitale pe care pot
    organiza evenimente pentru publicul lor.


    Așa s-a născut ideea, dintr-o dorință de a-i ajuta,
    punctual, acolo unde este cazul, pe colegii nostri din bibliotecile publice
    pentru a se pregăti pentru era digitală.


    Îi ajutăm să înțeleagă care este diferența între o pagină
    de Facebook și un profil de Facebook, să utilizăm diferite platforme, care este diferența
    dintre ele, care sunt cu licențe, adică lucruri punctuale care le sunt acum de
    ajutor, mai ales în această perioadă când activitățile lor din teritoriu s-au
    mutat, unele dintre ele, în on- line.



    Si pentru că suntem la începutul lunii iunie, să spunem
    că pregătiți și cel mai mare eveniment al anului, Centrul Europe Direct Vl a primit un nou
    mandat din partea Comisiei Europene, până în 2025.


    Ar fi o onoare pentru noi să avem mai mulți utilizatori,
    jurnaliști, ONG-uri, autorități locale, la un eveniment foarte mare, Europe
    Direct Vl a primit un nou mandat și vrem să facem cunoscut acest lucru. De 14 ani suntem în rețeaua europeană și națională
    de informare și trebuie să știe lumea de existența noastră în cadrul
    Bibliotecii Județene.


    Scopul Centrelor Europe Direct este de a face Europa mai
    accesibilă oamenilor la nivel local și cu sprijinul partenerilor noștri de
    comunicare vom dezbate, împreună, pentru publicul noastru despre Uniunea
    Europeană, despre politicile sale, priorități și viitor.




  • O nouă strategie UE pentru combaterea crimei organizate

    O nouă strategie UE pentru combaterea crimei organizate

    Noua Strategie a Comisiei are la bază cea mai recentă evaluare Europol cu privire la formele grave de infracţiuni. Strategia prezintă instrumentele și măsurile care trebuie folosite în următorii 5 ani pentru a distruge modelele de afaceri și structurile organizațiilor criminale la nivel transfrontalier, inclusiv în mediul online. Cele mai frecvente infracţiuni observate în Europa sunt traficul de droguri, criminalitatea contra patrimoniului, frauda, introducerea ilegală de migranți și traficul de persoane.

    Noua strategie a Comisiei Europene de combatere a criminalităţii are următoarele obiective:

    În primul rând, întărirea cooperării pentru asigurarea respectării legii şi o colaborare judiciară mai strânsă. Comisia va moderniza Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale – (EMPACT) – care reunește toate autoritățile europene și naționale relevante pentru combaterea colectivă a infracțiunilor prioritare. S-a propus şi modernizarea cadrului Prüm, care permite schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înmatricularea vehiculelor. Executivul european va propune, de asemenea, un Cod al Uniunii Europene de cooperare poliţienească şi vor fi lansate negocieri pentru un acord de colaborare cu Interpolul. Vor fi revizuite normele decombatere a infracțiunilor ecologice, vor apărea noi instrumente împotriva contrafacerii şi vor fi prezentate şi măsuri de combatere a comerțului ilicit cu bunuri culturale. Nu în ultimul rând, Comisia a prezentat şi o strategie de combatere a traficului de persoane.

    Al doilea obiectiv este garantarea faptului că infracțiunile nu aduc profit. Peste 60% dintre rețelele infracționale active în Europa sunt implicate în acte de corupție și mai mult de 80% folosesc drept paravan companii legale, în timp ce doar un procent din activele provenite din săvârșirea de infracțiuni ajung să fie confiscate. Comisia va propune revizuirea normelor privind confiscarea profiturilor provenite din săvârșirea de infracțiuni, dezvoltarea normelor de combatere a spălării banilor, lansarea rapidă a anchetelor financiare și evaluarea normelor anticorupţie.

    Al treilea şi ultimul obiectiv este adaptarea autorităților la era digitală, pentru că mediul virtual este folosit în 80% dintre infracțiuni. Comisia va prezenta posibile abordări pentru păstrarea datelor și va propune o cale de urmat pentru accesul legal la informațiile criptate, protejând, totodată, securitatea și confidențialitatea acestora. Instrumentele și expertiza agenţiilor europene în domeniul investigaţiilor digitale vor fi puse şi la dispoziţia statelor naţionale.


  • Plan de acțiune european pentru educația digitală

    Plan de acțiune european pentru educația digitală

    Una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat în urma crizei provocate de pandemia de COVID 19 este faptul educația digitală nu mai este un subiect marginal, a devenit o parte integrantă a sistemului nostru de învățământ și formare profesională, a spus în conferința de presă de prezentare a planului de acțiune Margrethe Vestager, vicepreședintă a Comisiei Europene, însărcinată cu pregătirea tranziției către era digitală. A ținut să precizeze că deși nu sunt cuvintele ei, ci ale unui professor, este total de acord cu această concluzie. Educația digitală devine o parte integrală a viitorului nostru și un subiect extrem de important.

    Adoptat săptămâna trecută de executivul comunitar, planul de acțiune trece în revistă problemele apărute în primăvară în sistemele de învățământ și propune un set de inițiative menite să facă educația digitală accesibilă în întreaga Europă.

    Unul din primele lucruri pe care trebuie să îl facem este să ne asigurăm că școlile au echipamentele necesare pentru a trece prin această transformare digitală. Vom pune la punct ghiduri care să ofere asistență de-a lungul întregului proces. Plecând de la asigurarea conexiunii la internet și a dispozitivelor tehnice necesare până la mijloacele prin care profesorii vor putea stăpâni noile metode de învățare, mai spune Margrethe Vestager, enunțând astfel una din prioritățile pe termen lung ale planului de acțiune. Și anume, dezvoltarea unui sistem educațional digital de înaltă performanță.

    Cel de-al doilea obiectiv strategic pe care ni l-am propus este consolidarea aptitudinilor și competențelor digitale. Astăzi, mai mult de unul din cinci tineri nu are suficiente cunoștințe în acest domeniu. Este absolut necesar să le oferim oamenilor șansa să se perfecționeze, punctează Margrethe Vestager.

    Planul de acțiune va fi pus în practică de anul viitor și cuprinde măsuri până în anul 2027. Până atunci va fi analizat la un Summit european pentru educație, pe care Comisia îl va găzdui online pe 10 decembrie și care va reuni miniștrii de resort din statele membre.

    De ce este importantă această inițiativă, aflăm de la aceeași Margarethe Vestager: Ne modernizăm educația pentru că este important să adaptăm ce și cum învățăm la noua realitate tehnologică.



  • Predare și învățare în era digitală: SELFIE

    Predare și învățare în era digitală: SELFIE

    S-a împlinit un an de la lansarea SELFIE – acronimul unui instrument online gratuit al Uniunii Europene care ajută școlile să evalueze și să îmbunătățească modul în care utilizează tehnologia pentru predare și învățare. Peste 450.000 de elevi, profesori și responsabili școlari din 45 de țări l-au folosit până acum, iar până la sfârşitul anului, numărul de utilizatori ar putea depăşi 500.000.

    SELFIE nu este, de această dată, o fotografie autoportret, ci acronimul în limba engleză – de altfel, extrem de inspirat şi atractiv pentru grupul său ţintă – al titulaturii cât se poate de tehnice şi judicioase a instrumentului european: auto-reflecție asupra învățării eficiente prin promovarea inovării cu ajutorul tehnologiei educaționale.

    Mai simplu, SELFIE este un instrument finanțat prin programul Erasmus+ şi invită întreaga comunitate școlară – profesori, responsabili școlari și elevi – să reflecteze asupra unei serii de întrebări și afirmații privind utilizarea tehnologiei în șase domenii-cheie, printre care se numără competențele digitale ale elevilor, dezvoltarea profesională a profesorilor, infrastructura și conducerea. Participarea este voluntară. Fiecare școală poate formula întrebările în funcție de nevoile sale, iar după ce elevii, profesorii și responsabilii școlari au răspuns, unitatea primește un raport personalizat cu date și perspective. Aceste rezultate pot ajuta o școală să vadă ce funcționează bine și mai puțin bine și să identifice domeniile în care trebuie să acționeze. Potrivit datelor Comisiei Europene, cele mai des întâlnite chestiuni se referă la cât de mulţumiţi sunt profesorii de formarea pe care o primesc; care parte a infrastructurii ar dori elevii să fie îmbunătățită; dacă școala are sau nu o viziune asupra modului în care dorește să utilizeze tehnologia și, dacă da, dacă aceasta a fost comunicată personalului și elevilor.




    Toate răspunsurile în cadrul SELFIE sunt anonime și nu se colectează niciun fel de date personale, iar rezultatele nu sunt folosite pentru notarea școlilor sau a sistemelor de învățământ. Însă, SELFIE este îmbunătățit încontinuu prin testarea de către utilizatori și prin colectarea de feedback din partea școlilor. Noile caracteristici includ un ghid video despre setarea și adaptarea instrumentului, precum și posibilitatea de a compara rezultatele cu exercițiile anterioare SELFIE ale aceleiași școli.

    SELFIE este disponibil în 31 de limbi (24 de limbi oficiale ale Uniunii, plus albaneză, georgiană, macedoneană, muntenegreană, rusă, sârbă și turcă), el putând fi utilizat în școlile din învățământul primar superior, secundar și profesional.

  • Adaptarea normelor UE privind drepturile de autor la era digitală

    Adaptarea normelor UE privind drepturile de autor la era digitală

    Parlamentul European, Consiliul și Comisia au ajuns la un acord politic pentru a adapta normele europene privind drepturile de autor la era digitală. Acestea vor aduce beneficii concrete tuturor sectoarelor creative, presei, cercetătorilor, cadrelor didactice, instituțiilor care gestionează patrimoniul cultural și cetățenilor.

    Acordul politic adaptează normele privind drepturile de autor la lumea de astăzi, în care serviciile muzicale în streaming, platformele care oferă conținut video la cerere, agregatorii de știri și platformele de conținuturi încărcate de către utilizatori au devenit principalele puncte de acces la opere de creație intelectuală și la articole de presă.

    Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, a declarat: Mă bucur că am făcut un remarcabil pas înainte. A fost destul de complicat să ne descurcăm cu acele reguli vechi în era digitală. Negocierile au fost dificile, dar ceea ce contează în final este că avem un rezultat echitabil și echilibrat, adecvat pentru o Europă digitală: libertățile și drepturile de care se bucură în prezent utilizatorii de internet vor fi consolidate, creatorii noștri vor fi mai bine remunerați pentru munca lor, iar economia internetului va dispune de norme mai clare pentru a funcționa și a prospera. Directiva privind drepturile de autor va reprezenta un instrument foarte important şi pentru oamenii noştri de ştiinţă şi pentru antreprenori în activitatea lor legată de inteligenţa artificială. Nu putem să concurăm cu restul lumii dacă oamenii noştri de ştiinţă nu pot folosi instrumente precum Text şi Data Mining.

    Noua directivă consolidează poziția autorilor și a artiștilor europeni în mediul digital și stimulează jurnalismul de înaltă calitate în Uniunea Eurpeană. În special, le va permite creatorilor şi actorilor să aibă mai mult control asupra conținutului lor încărcat pe platforme și să fie remunerați pentru aceste utilizări. De asemenea, jurnaliştii vor avea dreptul de a primi o parte mai mare din veniturile generate de utilizările online ale publicațiilor de presă. Utilizatorii vor beneficia de noile norme de acordare a licențelor care le vor permite să încarce în mod legal conținuturi protejate prin drepturi de autor pe platforme precum YouTube sau Instagram.

    Noua directivă va asigura un acces mai larg la cunoștințe, prin simplificarea normelor privind drepturile de autor în domeniul extragerii textului și a datelor în scopuri de cercetare și în alte scopuri, în domeniul educației și în cel al conservării patrimoniului cultural. Utilizatorii vor avea acces, de asemenea, la opere, filme sau înregistrări muzicale care nu mai sunt în prezent disponibile în comerț în Europa, precum și la o gamă mai largă de producții audiovizuale europene pe platformele de transmisie de materiale video la cerere. Aceștia vor fi complet liberi să partajeze copii de picturi, sculpturi și alte opere de artă din domeniul public, în deplină securitate juridică.


  • Ce meserii preferă liceenii din România?

    Ce meserii preferă liceenii din România?

    Elevii din România știu să se
    conecteze la lumea în care trăiesc, fiind constienţi că revoluţia digitală va
    schimba fața lumii şi că, în următoarele decenii, datorită noilor tehnologii şi
    evoluţii ale economiei, vor apărea noi meserii pentru care ar trebui
    să se pregătească. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de INACO -
    Iniţiativa pentru Competitivitate,în cadrul proiectului Ghidul
    Meseriilor Viitorului    , majoritatea elevilor doresc să lucreze în
    domeniul calculatoarelor, după cum ne spune Andreea Paul, preşedintele Asociaţiei
    INACO    : Doi din trei elevi consideră că noile
    meserii ale viitorului vin din domeniile roboticii, al inteligenței
    artificiale, al calculatoarelor și imprimării 3D. La asta visează tinerii
    români. Sigur că acel Ghid la Meseriilor Viitorului i-a stimulat, le-a deschis
    voi ferestre de oportunitate, i-a ajutat să înţeleagă implicaţiile asupra pieţei
    muncii, ale tehnologiilor noi 4.0. I-a ajutat să înţeleagă că ele se aplică în absolut toate domeniile, de la
    artă până la medicină. Elevii au înțeles că viața le va fi mai ușoară, că vom
    munci mai inteligent, mai creativ, că au nevoie de noi abilităţi în piaţa
    muncii din viitor. Ceea ce cred că o să va surprindă la acest sondaj, pe lângă
    domeniul IT şi al medicinei, care par a fi foarte atractive pentru elevi, o să
    vă surprindă rezultatele ce ţin de apetitul tinerilor pentru a se angaja în
    armată şi poliţie. Aici procentele sunt de două ori mai mari decât în cazul
    educaţiei. Au apărut în acest sondaj şi meserii exotice, cum ar fi pilot de
    drone sau miner spaţial. Cred că asta este o inspiraţie emanată din Ghidul
    Meseriilor Viitorului, dar cert este că ei ne dau semnalul foarte clar că
    educația de astăzi este ruptă total de piața muncii din viitor.


    Specialiştii din cadrul Asociaţiei INACO consideră că România este total nepregătită
    pentru acest viitor, la capitolul edicaţie. Dar, prin proiectul Ghidul
    Meseriilor Viitorului, lansat în toamna anului trecut, comunitatea de
    profesionişti INACO vrea să arate tinerilor cum se va schimba lumea în
    următorii ani, în ce domenii vor aparea meserii noi, dar si cele mai bune
    previziuni despre economia şi piaţa locurilor de muncă. Deja câteva unităţi
    şcolare din ţară au fost dotate cu tehnologie modernă, iar proiectul continuă,
    după cum ne spune Andreea Paul: Suntem în discuții
    avansate cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru a crea
    primele laboratoare inteligente 4.0 în Bucuresti. Ne gândim să facem
    asta, în acest an, la 18 unităţi școlare și chiar în Constanța și
    Călărași. Un laborator SMART LAB 4.0 trebuie să conțină 6 imprimante
    3D, un scanner 3D, doi roboți educaționali multifuncționali, echipamente
    externe de realitate virtuală, software aferente, materialele consumabile
    necesare primului an de funcţionare şi mentenanţa asigurată pentru primul
    an de funcţionare. Dar, esențial este şi trainingul cadrelor didactice,
    și avem în vedere cam trei profesori pentru fiecare unitate de învățământ
    implicată în acest program. Al doilea pas, pe care de data asta îl cerem
    Ministerului Educației, este să se creeze în regim de urgență Grupul de
    lucru pentru educația viitorului. Astfel încât, în anul următor, să putem
    discuta despre un program național de utilare a școlilor cu aceste
    tehnologii noi. Laboratoarele inteligente 4.0 sunt la fel de importante astăzi
    ca şi laboratoarele de fizică, de chimie, de informatică, de geografie, de
    biologie cu care ne-am obişnuit în şcoala românească.


    Şi Marian Staş, expert în educaţie, consideră că sistemul de învăţământ
    din România trebuie schimbat pentru a
    crea o şcoală mai atractivă, în care elevul să fie determinat să
    înveţe şi pasionat de ceea ce face: Scoala funcționează cu piedica pusă, cu frâna trasă,
    puternic inadecvată nevoile reale ale societății și ale fiecărui copil în
    parte. Aici mă refer la două dimensiuni distincte: la învățământul superior și
    la învățământul preuniversitar. Poate că învăţământul superior e un pic mai
    focalizat, deşi şi acolo am unele rezerve, dar, cu siguranţă, învăţământul
    preuniversitar nu are nimic de a face cu ceea ce înseamnă nevoile reale ale copiilor de dezvoltare. Este de
    fapt un învaţământ proiectat sindicalist, încremenit în paradigma lui
    anterioară comunistă, fără nici un fel de relație cu ceea ce înseamnă
    nevoia reală, autentică a societății și a tinerilor pentru viitor. In momentul
    de faţă, şcoala preuniversitară e proiectată să aibe profesorii norme şi salarii,
    nu să le fie bine copiilor. De aici nebunia asta cu 15 -16 -18 discipline pe
    semestru, de aici nebunia cu meditaţii pe bani cu copii de la clase la care
    predăm, de aici nebunia cu evaluare naţională de clasa a VIII-a, care, de fapt,
    este o formă fără fond, pentru că subiectele sunt trivial de simple şi atunci
    nu ierarhizează corect s.a.m.d.



    In România doar 3 la sută dintre elevi
    sunt olimpici, 42% dintre elevi nu înţeleg ceea ce citesc, iar rata abandonului
    şcolar este în continuare printre cele mai ridicate din Uniunea
    Europeană. Deocamdată, noul ministru al Educaţiei, reales a
    4-a oară în aceasta funcţie, vrea să continue reforma cu o nouă Lege a
    Educaţiei. Se vorbeste, printre altele, despre renunţarea
    la manualul unic, trecerea la un bacalaureat diferenţiat sau la examen de treaptă.

  • Egalitatea limbilor în epoca digitală

    Egalitatea limbilor în epoca digitală

    Numai 54 % dintre europeni pot conversa în cel puțin o altă limbă,
    25 % pot vorbi cel puțin două limbi străine și 10 % pot conversa în
    cel puțin trei limbi.


    Pornind de la aceste constatări, Parlamentul European a adoptat la 11
    septembrie 2018 o rezoluție referitoare la egalitatea
    limbilor în epoca digitală    . Documentarea s-a întemeiat pe: raportul
    Europenii și limbile lor (2012); Rezoluția PE din 2004 referitoare la
    protejarea și promovarea diversității culturale; Rezoluția PE din 2003
    referitoare la limbile regionale și mai puțin utilizate din Europa – limbile
    minorităților din UE; studiul Egalitatea limbilor în era digitală – spre un
    proiect al limbajului uman (2017) etc.


    Seria de motivații (A – S) din preambul se deschide cu afirmația că tehnologiile
    limbajului pot facilita comunicarea persoanelor lipsite de auz, lipsite de
    vedere, sau cu deficiențe de auz, de vedere, precum și a celor dislexice,
    întrucât prin tehnologia limbajului înțelegem tehnologia care sprijină nu
    numai limbile vorbite, ci și limbajele semnelor, un element important al
    diversității lingvistice a Europei.


    Sunt enumerate obstacolele actuale în calea egalității digitale a limbilor
    (1 – 12), cerințele pentru cadrul instituțional (13 – 24) și recomandări pentru
    politicile UE în domeniul cercetării (25 – 45).


    Textul
    rezoluției poate fi citit aici:


    http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//NONSGML+TA+P8-TA-2018-0332+0+DOC+PDF+V0//RO


    (Dr. Mariana Bara, Institutul
    European din România)

  • Importanţa cooperarii în era digitală

    Importanţa cooperarii în era digitală

    Europa are nevoie, mai
    mult decât oricând, de cooperare şi de investiţii pe termen lung.
    Instabilitatea economică din perioadele de criză globală, dar şi problema
    migraţiei     tind să slăbească o coeziune creată în decenii. Iar Uniunea Europeană
    caută, în plin avânt al erei digitale, să-şi păstrezea identitatea şi să
    consolideze încrederea cetăţenilor în valorile europene    .


    Instabilitatea economică
    este o problemă deosebit de serioasă, care se manifestă la nivel mondial.
    Conflictul din Africa, dar şi neajunsurile pe care le au de înfuntat ţările
    vecine Uniunii Europene fac aceste zone să acceseze cu greu investiţii. Planul
    european de investiţii externe reprezintă poate cel mai ambiţioasă iniţiativă
    de până acum a Comisiei Europene    . La
    10 iulie 2018,Uniunea Europeană a implementatun pachet de programe de garanţii
    financiare în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro. Potrivit
    estimărilor, acest pachet va contribui la stimularea unor investiţii publice şi
    private de aproximativ 9 miliarde de
    euro în Africa şi în vecinătatea Uniunii Europene, suma vizată fiind de 44 de
    miliarde de euro până în 2020. Cu ajutorul unor contribuţii pe măsură din
    partea statelor membre şi din alte surse, investiţiile stimulate prin acest
    plan s-ar putea dubla.

    Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei
    Europene: Nu plecăm de la zero. Acum doi ani, am
    lansat planul de investiţii pentru Europa, care valorează, la nivel global, 44
    de miliarde de euro. Dintre acestea, 37 de miliarde au intrat deja în faza de
    execuţie, fapt că demonstrează că facem ceea ce ne-am propus. Iată, semnăm acum
    două acorduri care au o importanţă deosebită. Primul dintre acestea este un
    acord de garanţie a programului de investiţii pentru întreprinderile mici şi
    mijlocii. Comisia a pus la dispoziţie 75 de milioane de euro, ceea ce ar trebui
    să mobilizeze 750 de milioane de euro din investiţii şi să creeze 800 de mii de
    locuri de muncă. Cel de-al doilea acord semnat constă în implementarea zonei
    continentale de liber schimb pentru Africa. Suma pe care o punem la dispoziţia
    acestui program important se ridică la 50 de milioane de euro.



    Totodată, Comisia
    Europeană     merge mai departe cu iniţiativele pentru digitalizarea industriei şi
    a serviciilor conexe în toate sectoarele şi pentru stimularea investiţiilor,
    prin intermediul parteneriatelor strategice şi al reţelelor. Pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii
    Europene pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană propune majorarea la 123 de miliarde de euro a
    bugetului pentru acţiunea externă, simplificarea structurii acestui buget şi
    sporirea eficacităţii sale, pentru a putea face faţă provocărilor cu care se
    confruntă planeta la acest moment.


  • Digitalizare sau/şi lectură

    Digitalizare sau/şi lectură

    Odată cu
    revoluția informațională și diversificarea aparatelor digitale, alături de
    beneficii și avantaje au apărut și dezavantajele. Din perpectiva părinților și
    a educatorilor, în general, dezavantajele îi privesc pe copii. De la vârste
    extrem de fragede, ei se obișnuiesc să mânuiască telecomanda, tableta sau
    telefonul mobil în detrimentul jocurilor tradiționale și, mai târziu, la vârsta
    școlară, în cel al lecturii. Diana Mocanu, directoarea editurii Gama din Iași,
    editură axată pe proiecte educaționale, rezumă dezavantajele digitalizării prea
    timpurii asupra dezvoltării cerebrale a copiilor    . Există statistici la nivel european.
    Copii sub 5 ani petrec în medie 3 ore în fața ecranelor, ceea ce e foarte mult.
    Cred că pentru un copil de vârstă mică e important să-și dezvolte vocabularul,
    să-și dezvolte motricitatea fină. De asemenea, legăturile neuronale prin
    interacțiunea cu obiecte reale și nu cele virtuale. De aceea pentru un copil
    mai mic de 3 ani, e bine să impunem reguli și să-l ținem la distanță de ecrane.
    Pe măsură ce crește, este evident că digitalul își face loc în viața lui. În
    plus, adolescenții chiar trebuie să-și dezvolte competențe digitale, căci
    acesta este viitorul. Însă, pentru a prinde drag de carte, credem că este
    important ca ei să-și dezvolte această deprindere de a citi. Și aici, intervine
    rolul nostru de părinți. E foarte important să fim lângă copil ca să-l motivăm
    să citească și să-i dăm carți care să-l ajute să-și dezvolte gustul pentru
    lectură



    Tocmai pentru a deschide apetitul către lectură,
    editura Gama a lansat o campanie intitulată
    ZIUA ÎN CARE AVEM TIMP    , campanie dedicată atât copiilor, dar și
    părinților, aflăm tot de la Diana Mocanu: Campania a debutat cu dezbateri. Una a avut loc în cadrul Târgului de
    Carte Gaudeamus de la București, iar cealaltă la Iași, orașul de origine al
    editurii noastre. În cadrul ambelor dezbateri am invitat voci cunoscute din
    domeniul cărților și al parentingului, dar și din domeniul virtual, pentru a
    avea și cealaltă perspectivă. Am vrut să găsim soluții viabile pentru părinți,
    pentru a le fi alături.


    În acest
    sens de mare ajutor sunt colecțiile de cărți speciale concepute astfel încât
    părintele să poată citi în tandem cu copilul. Acest fapt îl poate ajuta pe
    copil să citească mai ușor, fără să depună prea mult efort. Diana Mocanu: Dacă punem în competiție
    gadgetul/aparatura cu cartea, trebuie să ne gândim că echipamentul digital e
    foarte atractiv, e amuzant și, mai ales, e ușor de utilizat. Cititul este, în
    schimb, o activitate complexă care presupune un efort de mai mulți ani. Puse
    unul în fața celuilalt – gadgetul și cartea – va câștiga gadgetul atâta timp
    cât copilul nu citește cu ușurință.


    Dar niciuna din
    campaniile de genul acesta nu fost eficiente, dacă nu se adresează deopotrivă
    și părinților pentru a-i educa, consideră poetul Robert Șerban, unul din
    participanții la dezbaterile organizate în cadrul campaniei ZIUA ÎN CARE AVEM
    TIMP. Iată cum răspunde Robert Șerban îngrijorărilor unor părinți referitoare
    la timpul îndelungat petrecut de copiii lor în compania aparaturii digitale.
    Robert Șerban: :Uită să se privească în oglindă. Uită se mai închidă televizoarele, uită,
    când ajung acasă, să-și lase telefoanele și tabletele deoparte. Adică, le cer
    copiilor lor ceea ce ei nu pot face, le cer copiilor să facă lucruri cărora
    lor, părinților, li se par imposibile. Or, se știe prea bine, copiii fac ce văd
    la părinți, la cei care le sunt modele. De ani de zile sunt întrebat de
    prieteni cu copii ce să facă, ce strategii să adopte ca să-i determine pe
    copiii lor să citească. Reacția mea era: Dar tu ce faci când ajungi acasă?,
    Ce să fac? Mă așez pe fotoliu și deschid televizorul?, Atunci, ce aștepți de
    la fiul tău? Te vede pe tine citind sau pe soția/soțul tău?. Cam asta e explicația.
    Aceste campanii sunt importante, dar pentru a nu rămâne doar la nivel de teorie
    sau de slogan, ar trebui să-i vizeze și pe părinți, nu doar pe copii.


    La rândul său părinte,
    Robert Șerban înțelege fascinația exercitată de internet și de jocurile electronice.
    Pe de altă parte, știe că tehnologia digitală poate fi un instrument foarte bun
    pentru cunoaștere, dacă e folosită cum se cuvine. Robert Șerban: Noi nu le folosim ca
    niște instrumente, ci ne lăsăm folosiți de ele. Ne acaparează tot timpul. Sunt
    fascinante și fabuloase. Mă întrebam, deseori, ce m-aș fi făcut dacă, copil
    fiind în anii 1970 – 1980, aș fi avut la îndemână așa ceva. Sunt convins că aș
    fi fost vrăjit așa cum sunt și copiii mei. Am un băiețel de opt ani și o fetiță
    de 12 ani. Și eu mă lupt cu instrumentele la care au acces. Încerc să-i
    protejez și, mai ales, încerc să le spun că aceste lucruri nu sunt decât niște
    instrumente. Telefonul îl folosim doar ca să vorbim, nu ca să privim toată ziua
    pe ecranul lui, la televizor ne uităm din când în când la un film sau la știri,
    nu să devenim dependenți de el. Formativ e, totuși, actul lecturii. Fie că se
    întâmplă pe ecran, pe o foaie de hârtie, pe o carte, e important să se
    petreacă. E demonstrat științific că cititul dezvoltă sistemul nervos, dezvoltă
    creierul, te ajută să te concentrezi și să-ți imaginezi.



    Campania
    editurii Gama s-a încheiat printr-o zi în care părinții și copiii și-au pus
    deoparte aparatura IT – laptopurile, tabletele, telefoanele mobile – și au
    închis televizorul pentru a fi aproape de cei dragi, în compania unei cărți, a
    unui joc sau ieșind în aer liber.