Radio România Internațional

Tag: Erasmus+

  • Alexandru Timuş din Republica Moldova

    Alexandru Timuş din Republica Moldova

    Alexandru Timuş s-a născut în 1998 la Baraboi,
    un
    sat din raionul Dondușeni situat în nordul Republicii Moldova. Până în clasa a IX-a
    studiază acolo, după care se mută în România, la Colegiul Național Pedagogic
    Mihai Eminescu din Târgu Mureș, unde e admis la specializarea Ştiinţe
    Sociale-intensiv engleză. Alexandru Timuş ne povestea că familia sa
    e foarte legată de România.


    Bunica mea, erau şapte copii în familie din care
    patru sunt plecaţi din Republica Moldova în Germania, în Franţa şi în România.
    Iar mulţi din ei şi-au făcut studiile în România mai întâi. Inclusiv naşii
    părinţilor mei, ei locuiesc acum în Târgu Mureş, deja au ieşit la pensie, dar
    de vreo 20 de ani sunt stabiliţi aici. Am ales să vin în România, la Târgu
    Mureş, acolo unde era şi fratele meu la universitate, la Universitatea
    Petru Maior, la economie, el deja a făcut masteratul, acum e la doctorat
    la distanţă şi lucrează în Târgu Mureş. El a venit în România în principiu
    pentru că sistemul de învăţământ e mai bine pus la punct aici faţă de cel din Republica
    Moldova, acolo şi calitatea vieţii e un pic mai slabă, plus că în Târgu Mureş
    aveam deja rude. Cât de legaţi suntem acum de România? Aş spune chiar foarte
    mult, pentru că fratele meu are deja şapte ani de când stă aici, eu, şase, iar majoritatea
    prietenilor pe care îi am acum sunt din România.



    În România, în anii de şcoală la Târgu Mureş,
    Alexandru Timuş şi-a descoperit pasiunea pentru informatică.


    În clasa a IX-a am dat un test
    la TIC (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor) şi la testul iniţial eu am
    luat cea mai bună notă. Imediat ce
    profesoara a citit notele, a spus: Tu o să mergi la olimpiadă la
    informatică!. Eu am zis: Bine. După care, în clasa a IX-a, a X-a, a XI-a şi
    a XII-a, profesoara mă tot îndemna să învăţ şi să merg la olimpiadă. An de an
    luam locuri tot mai bune, în clasa a XII-a am ajuns să obţin locul 5 pe judeţ
    la TIC. Ceea ce se datorează în mare parte profesoarei Andreea Drăguş, ea m-a
    îndemnat să aprofundez acest domeniu şi nu îmi pare rău nicio clipă pentru
    acest lucru.



    În prezent, Alexandru Timuş a trecut în anul
    al-III-lea la Facultatea de Informatică a Universităţii
    Politehnice Timişoara. Tot acolo se gândeşte să urmeze în viitor şi un masterat
    în acelaşi domeniu. De câteva luni lucrează ca tehnician de
    echipamente de calcul şi reţele la filiala din România a celei mai
    importante companii americane producătoare de software din lume. A făcut parte
    şi din Organizația Studenților
    Basarabeni din Timișoara,
    cu care încă păstrează legătura. Iar un semestru, între 2019 şi 2020, a
    beneficiat de o mobilitate de tip Erasmus+ la Universitatea de Ştiinţă şi
    Tehnologie AGH din Cracovia.


    Fratele meu m-a îndemnat, care
    şi el a fost în Turcia cu o astfel de bursă, şi mi-a spus că merită. Am vizitat
    şase oraşe din Polonia, iar Cracovia mi-a plăcut cel mai mult. Şi universitatea
    de acolo e destul de bună, din ce-am citit, e pe locul al doilea în domeniu în
    Polonia. Am avut parte acolo şi de colegi foarte buni, şi ei studenţi Erasmus,
    organizaţiile Erasmus Student Network ne-au ajutat să ne acomodăm, au desfăşurat
    diferite activităţi care să ne ajute să ne integrăm în societatea poloneză. Cred
    că această experienţă m-a dezvoltat destul de mult pentru că a trebuit să învăţ
    singur, era un pic mai dificil decât în România, dar a meritat 100% decizia de
    a merge acolo.



    Şi decizia de a veni la studii în România a meritat 100% pentru Alexandru
    Timuş.


    Pentru că m-a ajutat destul de
    mult să mă dezvolt. Dacă aş fi rămas în Republica Moldova, aş fi trăit tot pe spatele
    părinţilor, cum se spune, iar faptul că am venit aici m-a făcut mult mai
    independent.



    Cum se simte tânărul basarabean în România?


    Ca acasă. Efectiv acum, în
    ultimele luni pe care le-am petrecut în Republica Moldova, deja simţeam dorul
    de România, voiam să ajung înapoi aici şi nu mai simţeam o diferenţă între mine
    şi oamenii cu care vorbesc, cum simţeam înainte. Acum mi-e dor, am deja mulţi
    prieteni aici, am o viaţă mai activă aici şi îmi place destul de mult.



    Acelaşi Alexandru Timuş din Republica Moldova, student la informatică în
    Timişoara şi un scurt mesaj din partea sa în încheiere:


    Aş vrea să le spun românilor
    de aici care au colegi din Republica Moldova la şcoală, la universitate,
    oriunde ar fi, să fie mai primitori, nu că nu ar fi, dar cumva să se
    intereseze, să ne mai invite să facem parte din grupurile lor, din cercul lor
    de cunoştinţe, să ieşim cu ei, să ne putem adapta mai uşor la felul în care
    gândesc tinerii de aici, la modul lor de viaţă. Celor din Republica Moldova
    care se gândesc să vină în România, le spun: Veniţi! Sigur n-o să regretaţi!
    De asemenea, aş vrea să le mulţumesc prietenilor mei care m-au ajutat şi mi-au
    fost alături, Claudia, Laura, Georgiana, sunt colege din Târgu Mureş care m-au
    ajutat destul de mult, şi vreau să îi mulţumesc şi fratelui meu, desigur, şi
    profesoarei mele de TIC, Andreea Drăguş, îi adresez un mare mulţumesc pentru
    îndemnul ei.




  • Promovarea patrimoniului cultural prin realitatea virtuală augmentată, la Râmnicu Vâlcea

    Promovarea patrimoniului cultural prin realitatea virtuală augmentată, la Râmnicu Vâlcea

    Opt organizații europene din
    Slovenia, Cehia, Portugalia, Malta, Italia, Grecia, Irlanda și Romînia și-au
    propus să implementeze în bibliotecile publice proiectul Visual Library of
    Cultural heritage ( Biblioteca vizuală a patrimoniului Cultural), prin care, folosind un program de realitate
    augmentată să promoveze cele mai
    importante elemente de patrimoniu cultural, național și european din țările pe
    care le reprezintă.









    În condițiile în care suntem
    tot mai tentați să ne cufundăm într-o lumea virtuală pentru inedite experiențe
    senzoriale, Realitatea virtuală este noua inovație la care au accesat
    biblioteci din întreaga lume.


    Astfel, cei care vizitează
    Biblioteca Antim Ivireanul din Râmnicu Vâlcea pot accesa informații despre
    patrimonial cultural al Uniunii Europene în cadrul unui program Erasmus despre
    care ne oferă toate detaliile doamna Alina Nicola:




    Proiectul
    urmărește inițierea unei metode de promovare a patrimoniului cultural, național
    și european, prin utilizarea tehnologiei realității augmentate, care presupune
    adăugarea de date unui conținut selectat și îmbogățirea lui cu informații
    vizuale. Trebuie spus că proiectul nostru se bazează pe experiența fiecărei
    organizații partenere și dincolo de promovarea patrimoniului cultural european își propune să crească sentimentul de apartenență la valorile europene, punând
    accent pe specificul național.


    Până în
    prezent, proiectul a presupus desfășurarea a trei sesiuni de instruire în
    cadrul cărora câte un grup de participanți, din fiecare țară, au învățat
    diverse tehnici care să le permită să creeze o bibliotecă vizuală augmentată,
    menită să promoveze cele mai importante obiective culturale din patrimoniul
    țărilor europene.


    Proiectul
    trebuia să se defășoare pe o perioadă de doi ani dar, din cauza epidemiei de
    coronavirus, suntem nevoiți să-l prelungim, pentru a realiza și ultima
    activitate de învățare, cea referitoare la utilizarea unei aplicații, aplicația
    ZAPPER, care să ne perimtă să învățăm această metodă a realității augmentate.


    Fiecare
    partener va realiza o broșură cu cele mai importante elemente din patrimoniul
    țărilor partenere, fiecare pliant putând fi accesat cu ajutorul unui dispozitiv
    mobil care vă va introduce în descrierea obiectivului respectiv.




  • Michal Wasiucionek

    Michal Wasiucionek

    A
    ajuns în România cu mulți ani în urmă, la finalul liceului, în 2006, când a
    venit împreună cu un grup de prieteni, a bătut țara în lung și în lat timp de o
    lună și s-a îndrăgostit de-a dreptul de aceste locuri. Mai târziu, în timpul
    facultății, a aplicat pentru o bursă Erasmus la Universitatea din Bucureşti,
    după care a hotărât să facă doctoratul la Florenţa, pe tema istoriei Țărilor
    Române şi a relaţiilor cu Imperiul Otoman.

    A ales să revină la București din
    2015 pentru a putea face cercetare și pentru a-și termina de scris teza de
    doctorat, a studiat cu bursă și s-a angajat ulterior la Colegiul Noua Europă. A
    învățat repede limba română, care face parte din pasiunile sale și și-a
    construit o nouă viață în capitala României. Michal a fost invitatul acestei
    rubrici și în 2018, iar acum revine la Radio România Internațional și ne
    povestește ce a mai făcut în ultimii doi ani, cum a fost perioada de izolare
    din ultimile luni pentru el și cum s-a schimbat viața lui în tot acest timp:


    Ultimii ani au reprezentat mai degrabă o
    perioadă de continuitate pentru mine și de a pune rădăcini și mai adânci în
    București, pentru că de un an sunt angajat atât la Colegiul Noua Europă, cât și
    la Institutul de Istorie Nicolaie Iorga din București, ceea ce înseamnă că m-am
    integrat, sper, și mai mult aici în oraș și în țară. Continui să lucrez și să
    fac cercetare pe aceleași teme legate de relațiile dintre Țările Române și
    Imperiul Otoman și cum această legătură a jucat un rol hotărâtor, de fapt, în
    istoria României. Deci în privința aceasta este mai degrabă o continuare, o
    dezvoltare, decât o schimbare bruscă de curs.


    În ceea ce
    privește felul în care am petrecut sfârșitul
    lumii, am avut o
    experiență destul de interesantă. Eu fiind istoric, din motive de cercetare
    trebuie să mă deplasez destul de des, iar începutul pandemiei m-a prins în
    străinătate, în Turcia. A fost o perioadă destul de complicată în ce privește
    evaluarea diferitelor posibilități și am hotărât să mă revin cât mai repede în
    România, ca să fiu sigur că nu mă găsesc cumva în situația de a rămâne în
    străinătate fără să mă pot întoarce în România. Apoi, la jumătatea lunii martie
    am decis să mă autoizolez, din cauza faptului că am fost în călătorie, chiar
    dacă în Turcia nu fusese identificat până atunci niciun caz de Covid, dar în
    același timp mi s-a părut că era o măsură de siguranță, iar atunci când m-am
    întors am petrecut două săptămâni singur acasă. Exact atunci când perioada
    aceasta s-a terminat, s-au introdus restricții în ce privește părăsirea
    domiciliului, așadar pentru mine a fost o perioadă destul de lungă.


    A fost un timp în care, să spun sincer, speram să am timp să citesc mai
    mult în liniște, să citesc cărți pe care voiam să le citesc, dar niciodată nu
    aveam timp. Destul de repede am încetat să urmăresc presa, nu cu totul, dar am
    redus consumul de știri destul de brusc, pentru că pur și simplu, la un moment
    dat, mă simțeam un pic copleșit de știri, de cantitatea de informații și de
    atitudinea destul de panicardă.


    Mi se pare că am făcut unele schimbări în ce privește, de exemplu,
    atitudinea față de planificare. A fost un bun moment de a pune lucrurile în ordine,
    de a mă organiza mai bine. Înainte de pandemie niciodată nu aveam timp și mi se
    pare că aceste câteva luni au fost un moment bun exact în această privință. De
    exemplu, eu am început să gătesc mult mai mult și am revenit la învățarea de
    limbi străine, lucru    ri pentru care nu aveam timp până acum. Această perioadă a
    fost pentru mine și una de oarecare oportunitate.


    Michal a fost nevoit să aleagă între
    Florența și București în ultimul an de studiu doctoral și el a ținut să se mute
    în capitala României. Aici s-a integrat rapid și și-a făcut o viață plăcută, cu
    prieteni și evenimente interesante. Anul acesta încă nu a reușit să-și vadă
    familia din Polonia, din cauza situației actuale, însă are în plan o călătorie
    cât de curând se va putea. Chiar dacă nu au fost de acord cu decizia lui la
    început, părinții și fratele l-au vizitat în trecut și le-a plăcut noua casă a
    lui Michal. El se declară fericit în România, iar eu l-am întrebat dacă se vede
    aici pe termen lung:







    Da,
    absolut, mă văd pe termen lung și în momentul de față nu am niciun plan să
    plec, fiindcă mi-am construit o viață aici. Părinții mei au avut la început
    câteva dubii după ce am ales România și a fost o oarecare neînțelegere. Dar,
    după ce au venit aici în România și le-a plăcut foarte mult, au spus că chiar
    înțeleg de ce m-am mutat, chiar dacă uneori ne tachinăm în privința asta. Și
    aceasta fiindcă, după ce am terminat studiile de doctorat în Italia, din
    perspectiva lor ar fi fost mai drăguț să mă viziteze la Roma sau la Florența,
    decât la București. Dar e o glumă mai degrabă decât o adevărată uimire.


    Sunt aici
    câteva lucruri care mă țin: primul este că oamenii din România sunt foarte
    drăguți, că este această atmosferă, aș spune în general relaxată și este cumva
    o energie pozitivă aici. Mereu mi-au plăcut și România, și Bucureștiul, pentru
    că au acest șarm, care uneori scapă vederii. La fiecare colț în România și în
    București se poate găsi ceva nou, ceva ce nu știam, ce nu așteptam. Au acest
    farmec foarte specific și Bucureștiul, și România. Uneori, e adevărat că este o
    țară care are unele probleme, dar în același timp este un loc care pentru mine
    este foarte pozitiv și foarte primitor.

  • Eugen Moşnoi din Republica Moldova

    Eugen Moşnoi din Republica Moldova

    Eugen Moşnoi vine din Cioreşti, un sat
    idilic din Republica Moldova. A studiat construcţii şi inginerie civilă la
    Chişinău, la Universitatea Tehnică a Moldovei. În anul al treilea îşi
    îndeplineşte un vis atunci când alege să dea curs unei experienţe de tip
    work&travel în Statele Unite ale Americii, unde lucrează şi călătoreşte
    timp de 4 luni.


    Am lucrat ca bucătar la un complex
    turistic american, a fost o experienţă foarte faină, chiar am învăţat foarte
    multe, mi-am dorit să merg să văd cultura lor, să învăţ din cultura lor, să văd
    cum trăiesc ei, pentru că atunci când eram copil chiar îmi doream cumva să-mi
    realizez acel vis american, să văd cum locuiesc ei, cum trăiesc. Da, America
    chiar mi-a plăcut, mi-a lăsat o experienţă foarte bună, este un stat foarte
    bine organizat, foarte progresist, un stat foarte bogat.

    Am călătorit în statul
    Chicago în principal şi de la americani chiar am învăţat cum să fac bani, încă
    nu am realizat acest lucru, dar ei sunt o societate, cred eu, foarte axată pe
    câştigul banilor, sunt foarte bine organizaţi şi bogaţi aş spune. Cred că ei
    pot să facă bani din orice. Adică acolo într-adevăr e un stat al ideilor, sunt
    foarte mulţi oameni deştepţi, care ştiu să realizeze, să implementeze ideile,
    iar din aceste idei ei câştigă, pot câştiga mulţi bani. Oamenii ne-au ajutat cu
    tot ce au putut, mi s-au părut foarte buni şi receptivi. În acel complex
    turistic lucrau mulţi studenţi, mi-am făcut foarte mulţi prieteni – români,
    polonezi, din toată Europa de Est şi din ţările fostei Uniuni Sovietice. Deci a
    fost o experienţă, aş spune eu, pe care nu o poţi uita.


    În ultimul an de studiu la
    Universitatea Tehnică a Moldovei, în 2016 mai exact, Eugen Moşnoi beneficiază
    de o primă mobilitate Erasmus+ şi îşi scrie lucrarea de licenţă la Facultatea
    de Construcţii a Universităţii Politehnice din Timişoara. Îşi continuă apoi
    studiile în oraşul de pe râul Bega cu un masterat, tot la Politehnică, în
    domeniul reabilitării construcţiilor. Iar din 2018 e student doctorand la aceeaşi
    instituţie de învăţământ timişoreană, în domeniul ingineriei civile şi
    instalaţiilor. Ca doctorand, graţie unei alte mobilităţi Erasmus+, timp de
    aproape 4 luni, până la începutul lui februarie 2020, Eugen Moşnoi face un
    stagiu de cercetare la Institutul de Tehnologie din Nagoya, Japonia.






    Mi-a plăcut mult acolo pentru că am
    învăţat foarte multe despre societatea lor, mi-am dat seama că Japonia e o
    societate foarte progresistă, organizată, sunt foarte muncitori şi
    perfecţionişti, amabili şi repectivi la nevoile celor străini veniţi la ei.

    De
    asemenea, am învăţat foarte mult pe plan profesonal, mă refer la metoda lor de
    proiectare diferită de cea de aici, din România. Am avut şi ocazia de a
    călători, de a învăţa puţin din obiceiurile lor, din cultura lor. Am acumulat o
    experienţă foarte frumoasă.


    După încheierea doctoratului la
    Timişoara, Eugen Moşnoi vrea să rămână în România, despre care are o părere
    foarte bună.Din 2016 tânărul şi lucrează aici ca inginer proiectant la o
    companie din viitoarea Capitală Europeană
    a Culturii în 2021.
    Şi-ar dori să fie şi profesor universitar.


    România e o ţară-soră pentru
    Republica Moldova, avem aceleaşi obiceiuri, aceeaşi limbă şi cred că suntem
    până la urmă acelaşi popor, de fapt nu văd nicio diferenţă între Republica
    Moldova şi România, cu excepţia situaţiilor lor politice. România e un stat în care există multe oportunităţi, un stat care mi-a
    dat foarte multe, am putut să învăţ aici, să mă realizez profesional şi doresc
    pe parcurs să activez aici.

    Aş vrea să rămân în cadrul universităţii, colegii
    de la universitate sunt foarte apropiaţi şi sunt o echipă foarte bună de
    profesionişti, mai ales în domeniul construcţiilor metalice sunt dacă nu chiar
    aproape cei mai buni din toată România, şi cred că am foarte multe de învăţat,
    vreau să aprofundez acest domeniu, al construcţiilor metalice, şi să studiez
    metode noi de proiectare a clădirilor în arii seismice. Ar fi un vis al meu să
    rămân profesor, cred că e una din cele mai demne profesii pentru ca profesorul
    ghidează oamenii în viaţă, îi ajută să devină oameni, să se realizeze, le arată
    direcţii în care se pot dezvolta, cum pot ajunge mai buni.

  • Lucian Oprea din SUA

    Lucian Oprea din SUA

    Lucian Oprea, jurnalist (fondator al publicaţiei româneşti din Statele Unite ale Americii, Gândacul de Colorado), investitor în imobiliare şi manager al unui restaurant din Estes Park, Colorado.


  • “IN THE RIGHT SHOES”, un proiect dezvoltat în nouă state

    “IN THE RIGHT SHOES”, un proiect dezvoltat în nouă state

    Conform statisticilor
    OMS unul din şase copii cu vârsta între 10 si 19 ani se confruntă, la nivel
    mondial, cu o boală psihică si la nivel european – unul din cinci copii are o
    tulburare emoţională, de dezvoltare sau comportamentală, iar unul din opt are o
    tulburare mentală diagnosticabilă clinic.

    În
    acest context Asociația DEPSI din Craiova implementează un proiect de training
    internaţional, prin Programul Erasmus+.

    În toate
    cele 9 ţări promotoare în proiectul IN THE RIGHT SHOES tulburarea mintala este
    o sursa clara de marginalizare, discriminare, stigma, ceea ce, conform
    Eurofound, este direct asociată cu excluderea de la participarea civică democratică.


  • Strategie privind educaţia digitală

    Strategie privind educaţia digitală

    Plecând de la date care indicau că nu toţi copiii din Uniune au acces la internet, Comisia Europeană lansa la începutul anului 2018 un plln de acţiune pentru educaţia digitală. Deşi 80% din tinerii din Europa utilizau internetul pentru activităţi sociale, utilizarea tehnologiei IT în scopuri educative nu a ţinut pasul cu această evoluţie. Acest aspect a fost evidenţiat după declanşarea pandemiei, când unii elevi şi chiar unii profesori nu au reuşit să intre în mediul online pentru a participa la procesul educaţional, fie pentru că nu au avut acces la internet, fie că nu au avut echipamente, fie că nu au avut abilităţile necesare pentru a le folosi.



    Europarlamentarul Victor Negrescu, din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților, este raportor al Parlamentului European pentru construirea strategiei europene de educaţie digitală şi a detaliat:



    “Parlamentul European a remarcat faptul că statele membre din Uniunea Europeană nu au fost pregătite pentru această digitalizare, oarecum forţată în contextul COVID-19. Şi în acest context întradevăr am considerat oportun să iniţiem un punct de vedere al legislativului european, privind digitalizarea educaţiei la nivel european. Practic, acest punct de vedere urmează să reitereze nevoia unei abordări comune la nivel european, promovarea unor funcţii de finanţare pentru digitalizarea educaţiei, integrarea şi construirea unor criterii şi unor standarde privind accesul la educaţia digitală şi, mai ales, măsuri foarte clare în aşa fel încât fiecare copil din Uniunea Europeană să aibă acces la educaţie digitală pentru că, din păcate, am văzut că discrepanţele au fost foarte mari.”



    În ceea ce priveşte sursele de finanţare şi o legislaţie care să susţină aceată strategie de educaţie digitală, europarlamentarul Victor Negrescu a spus:




    “Noi ne-am dori întradevăr ca Uniunea Europeană să aibă o abordare comună în materie de educaţie. Din păcate, tratatul Uniunii Europene nu permite ca, în zona de educaţie, să existe măsuri comune. De aceea este nevoie de acorduri între statele membre. Dar, pe baza unor rezultate pozitive precum programul Erasmus am putea să facem lucruri în acest sens.


    De aceea, eu voi susţine acordarea unor finanţări pentru educaţie atât din programul Erasmus care urmează să fie mărit în viitor atât prin planul de revenire la nivel european, de relansare economică acolo putem să stabilim componente pe educaţie foarte consistente, educaţie pentru copii, dar educaţie pe tot parcursul vieţii, de asemeenea, dar aceste componente să fie putenic accentuate, inclusiv cu partea de educaţie digitală adică de adoptarea de competenţe digitale şi, nu în ultimul rând, cred că este mai mult decât important ca şi în celelalte forme de finanţare europeană zona aceasta de formare, de pregătire, de educare să fie bine punctată şi să fie reprezentată în ceea ce înseamnă soluţiile de finanţare.


    Este important să finanţăm accesul la infrastructură, adică la dispozitivele care se proiectează la internet, formarea profesorilor, de asemenea să fie finanţată, dezvoltarea unei curricule adaptată procesului educaţional, crearea unei platforme, de ce nu?, europene pentru educaţie, cu, care ar folosi toate limbile Uniunii Europene, dar unde avem conţinut util şi atractiv pentru copii.”



    Conform raportului privind viitorul buget european, prezentat de Comisia Europeană, sunt prevăzute cheltuieli suplimentare de aproximativ 15 miliarde de euro pentru infrastructura educaţională.





  • Repatrierea a 90 de români din Belgia și Olanda

    Repatrierea a 90 de români din Belgia și Olanda

    Ministerul Afacerilor Externe informează că, în cursul zilei de 26 mai, au revenit în țară 90 de cetățeni români care se aflau pe teritoriul Regatului Belgiei și al Regatului Țărilor de Jos (Olanda), ca urmare a demersurilor comune ale Ministerului Afacerilor Externe, ale Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și ale Ministerului Afacerilor Interne.



    Printre cetățenii români repatriați se regăsesc studenți Erasmus, persoane ale căror contracte de muncă s-au încheiat sau au fost reziliate, cazuri medicale, studenți aflați în tranzit din Statele Unite ale Americii și alte persoane care se află în situații deosebite.



    Repatrierea a fost asigurată cu o cursă aeriană specială operată de compania TAROM, pe ruta București-Bruxelles-Amsterdam-București.



    Demersurile de repatriere au permis, de asemenea, revenirea în țara de reședință pentru patru cetățeni ai Republicii Indonezia, un cetățean al Regatului Belgiei și un cetățean al Regatului Țărilor de Jos, rezidenți în România.



    MAE reînnoiește apelurile făcute anterior privind verificarea în prealabil a informațiilor publicate pe pagina de internet MAE, respectiv pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice și ale oficiilor consulare ale României în străinătate.



    Operațiunea de marți vine în continuarea demersurilor întreprinse pentru facilitarea revenirii în țară a cetățenilor români aflați în străinătate și care au fost afectați de măsurile de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19.

  • Concurs “Europa post-pandemie: cum se va schimba viața mea după ieșirea din criză?”

    Concurs “Europa post-pandemie: cum se va schimba viața mea după ieșirea din criză?”

    Chiar
    dacă ultimele luni au adus în față o sumedenie de reguli și restricții, cum ar
    fi distanțarea între persoane, proiecte, inițiative își propun să îi apropie pe
    cetățeni de Uniunea Europeană. Cu atât mai lăudabile demersurile cu cât în
    vizor sunt cei mai tineri dintre noi. Ei bine, la rubrica de astăzi facem
    cunoscută desfășurarea unui concurs cu titlul Europa post-pandemie: cum se va
    schimba viața mea după ieșirea din criză?    ,
    competiție al cărei organizator este Centrul EUROPE DIRECT Nord – Est cu
    sediul la Piatra Neamț. Câteva precizări, din partea doamnei Ana Roxana
    Pintilescu, coordonatoare activităților centrului.




    E un concurs prin care dorim să provocăm
    copiii și tinerii să reflecteze asupra felului în care vor fi afectate viețile
    lor în viitor, ca urmare a crizei actuale, și cum va arăta viitorul Europei
    după ieșirea din starea de urgență și alertă. Tema se referă la descrierea
    viitorului nostru ca cetățeni europeni, în perioada în care vor fi eliminate
    restricțiile impuse de starea de urgență și, apoi, de starea de alertă.




    Din ce
    ați primit, cum văd copiii, tinerii noștri viitorul Europei?




    Am fost surprinși de creativitatea și modul
    foarte matur de a privi lucrurile ale acestor copii. Ei au văzut această
    perioadă post-pandemie, cumva, din mai multe puncte de vedere. Foarte
    interesant, un aspect la care poate nu s-au gândit foarte mulți este cel legat
    de faptul că mulți elevi urmau să plece la studii în statele Uniunii Europene
    sau ar fi beneficiat de mobilități prin intermediul Programului Erasmus. Aceste
    direcții de dezvoltare sunt puse sub semnul întrebării, în acest moment. Un alt
    aspect surprins a fost cel legat de
    faptul că familii întregi sunt afectate de lipsa oportunității de a munci în
    străinătate în această perioadă, aceeași libertate pe care ar fi avut-o
    înainte, în calitate de cetățeni europeni.




    Așadar,
    înscrierile au fost închise la începutul acestei săptămâni, urmează anunțul
    legat de câștigători, săptămâna viitoare.




    Exact, am primit în jur de 130 de înscrieri în
    concurs, majoritatea sunt desene și am primit și câteva videoclipuri. Cei
    înscriși sunt elevi de clasele I – XII, de gimnaziu, liceu. Am primit mesaje și
    de la preșcolari și am decis să îi includem și pe ei într-o secțiune specială.
    Pe data de 26 mai vom anunța câștigătorii.
    Prin urmare, săptămâna aceasta încă se pot vota lucrările preferate pe pagina
    noastră de facebook, Centrul Europe Direct Nord – Est.




  • Priorităţi în bugetul UE post-COVID-19

    Priorităţi în bugetul UE post-COVID-19

    Eurodeputatul
    Siegfried Mureşan, împreună cu Grupul Partidul
    Popular European din care face parte, solicită regândirea priorităţilor
    bugetare ale Uniunii Europene în contextul pandemiei cu noul tip de
    coronavirus.


    Cerem un fond european ambiţios de redresare post-COVID-19 şi cerem ca Parlamentul să fie implicat în crearea acestui fond, aceasta este abordarea pe care o propune Siegfried Mureşan.

    În primul rând, finanţare consistentă pentru
    priorităţile tradiţionale ale Uniunii Europene, adică agricultura şi politica
    de coeziune. Ambele sunt politici de pe urma cărora România beneficiază foarte
    mult. În al doilea rând, trebuie să finanţăm corespunzător noile priorităţi ale
    Uniunii Europene, lucrurile pe care le-am promis împreună – Consiliul, Comisia
    şi Parlamentul – cetăţenilor, în ultimele luni. Pactul Ecologic European, securitatea
    frontierei, să facem mai multe în domeniul apărării, să creştem numărul de
    burse Erasmus pentru studenţi, să investim în digitalizare, în cercetare, în
    inovare – practic, în modernizarea Europei. Nu avem voie să uităm de această
    modernizare a Europei, doar pentru că ne confruntăm cu criza noului tip de
    coronavirus.


    Nu doar finanţare
    pentru sfera de activităţi deja consacrate îşi doreşte Siegfried Mureşan, dar
    şi un buget de rezervă pentru situaţii neprevăzute, similare celei cu care ne
    confruntăm, la fel şi pentru susţinerea domeniului medical post-COVID-19.

    Cea de-a treia condiţie, pentru a putea
    susţine bugetul, este ca acesta să conţină o rezervă pentru situaţiile de
    urgenţă ce pot apărea în următorii şapte ani. Vom avea crize şi în următorii
    şapte ani, pe care niciunul dintre noi nu le poate anticipa acum. Este nevoie
    ca bugetul Uniunii Europene să aibă o rezervă. Şi patru, un fond de redresare
    ca urmare a crizei COVID-19. Acest fond trebuie să conţină bani pentru
    modernizarea spitalelor. Este vorba de acel pachet de 50 de miliarde de euro pe
    care eu l-am propus şi pe care Parlamentul European îl susţine, alcătuit din
    fonduri pentru îmbunătăţirea infrastructurii din spitale, pentru modernizarea
    spitalelor din România şi din alte colţuri ale Uniunii Europene.


    În următoarele
    luni, Uniunea Europeană va lua decizii bugetare care vor hotărî parcursul
    întregii comunităţi pentru următorii şapte ani. Este deosebit de important ca
    instituţiile europene să decidă exact ce fonduri vor fi alocate pentru ca
    fiecare stat membru în parte să depăşească această criză sanitară fără
    precedent, dar şi ca Uniunea Europeană să fie pregătită, din punct de vedere
    financiar, pentru scenarii similare.

    Este
    nevoie de un buget robust, care să răspundă nevoilor oamenilor din fiecare colţ
    al Europei, din fiecare ţară, regiune şi oraş european. Este nevoie, totodată,
    de un fond şi de un Plan de redresare după criza COVID-19 care să ţină cont de
    aşteptările tuturor cetăţenilor europeni    , conchide Siegfried Mureşan în
    scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi
    preşedintelui Consiliului European, Charles Michel.


  • Erasmus+, oportunităţi pentru tinerii europeni

    Erasmus+, oportunităţi pentru tinerii europeni

    Erasmus+ oferă unui număr de peste 4 milioane de europeni posibilitatea de a studia, de a se forma, de a câștiga experiență profesională și de a participa la programe de voluntariat în alte țări. Astăzi vorbim despre importanţa acestui program al Uniunii Europene şi oportunităţile pe care le oferă tinerilor europeni.

    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi dr.
    Emilia Ciobotaru de la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti.


  • Opt proiecte Erasmus +, în şase ani, la o grădiniţă din Constanţa

    Opt proiecte Erasmus +, în şase ani, la o grădiniţă din Constanţa

    Tematicile proiectelor au fost dintre
    cele mai diverse, spune Mihaela Ivan, purtătorul de cuvânt al Grădiniţei:





    Grădiniţa Perluţele Mării din Constanţa a
    fost beneficiara a opt proiecte Erasmus Plus, cofinanţate de Uniunea Europeană.
    Fiecare a fost focusat pe o tematică diversă: drepturile copilului, incluziunea
    copilaşilor, tradiţii, educaţia bilingvă, educaţia financiară, jocuri – jocul
    fiind activitatea noastră de bază, la grădiniţă.





    Acum sunt în derulare două proiecte.
    Graţie lor, copiii vor învăţa prin joc, cum să gestioneze banii dar vor învăţa
    şi despre jocurile specifice altor ţări implicate în proiect:




    Ultimele două proiecte şi cele care sunt încă
    în derulare şi anul acesta şcolar şi anul următor, se numesc Let`s share our
    games -
    iar în acest proiect avem ca partenri Bulgaria, Grecia, Italia, Letonia,
    Lituania, Macedonia de Nord şi bineînţeles noi – iar al doilea proiect, care
    este în derulare, se numeşte Old turtle`s treasure tail – Comorile Bătrânei Ţestoase. Iar acest proiect, care
    se referă la educaţia financiară, are implicaţi parteneri din Bulgaria, Grecia,
    Italia, Lituania, Croaţia, Portugalia şi România. Proiectele implică ateliere
    de lucru cu profesorii, cursuri de perfecţionare, activităţi didactice.





    Partener în acest proiect este şi Grecia.
    Emanoil, director la o şcoală din Creta, face parte din echipa proiectului şi a
    fost prezent la grădiniţa din Constanţa pentru a le prezenta copiilor un joc de
    familie din ţara sa:




    Jocul de familie pe
    care îl prezentăm se numeşte Mere. Jocu presupune împărţirea în două echipe,
    doi conducători de joc care vor folosi o minge pentru a-i ochi pe cei care stau
    în centru. Este un joc care implică viteză şi inteligenţă, în a te feri de mingea
    care vine spre tine.





    Jocurile prezentate de partea română au
    fost Păcălici, Telefonul fără fir şi De-a v-aţi ascunselea.


    Prin intermediul proiectelor Erasmus +,
    la grădiniţă s-au îmbunătăţit metodele de predare iar cei mici s-au arătat
    foarte receptivi la noutăţi, spune Mihaela Ivan:




    Prin intermediul lor am validat strategii
    didactice moderne, am produs o serie de materiale auxiliare pentru preşcolari
    şi cadre didactice, am reşit astfel, că creştem calitatea actului educaţional.
    Preşcolarii sunt foarte entuziasmaţi de toate noutăţile cu care vin cadrele
    didactice la grupă, se implică cu mult aplomb în activităţi, mijloacele
    didactice fiind foarte atractive pentru ei, impactul este mare şi atunci şi
    implicarea lor şi efectul benefic, bineînţeles, este ridicat.




    Reprezentanţii grădiniţei spun că prin
    aceste proiecte au introdus metode şi materiale didactice noi.


    Au creat cărţi ilustrate, cărţi
    electronice, softuri educaţionale, colecţii de jocuri specifice diferitelor
    ţări europene, ghiduri şi îndrumătoare pentru cadrele didactice.




  • Noi reguli europene privind plățile transfrontaliere

    Noi reguli europene privind plățile transfrontaliere

    Comisia Europeană anunță că s-a schimbat modul în care vor fi taxate plățile în euro dintr-o țară într-alta. De la sfârșitul anului trecut, au intrat în vigoare noi norme privind plățile transfrontaliere, astfel plățile dintr-o țară non-euro într-una euro vor fi mai ieftine. Aflăm mai multe de la Ştefan Turcu, Șeful Biroului de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România:

    Europenii și Comisia Europeană așteptau de foarte mult timp ca aceste noi norme să intre în vigoare. E important de precizat că atât consumatorii, cât și întreprinderile sai firmele din statele membre, care nu fac parte din zona euro, beneficiază de plăți transfrontaliere în euro mai ieftine. Statele care nu fac parte din zona euro sunt România, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Ungaria, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Polonia și Suedia, deci în aceste țări se vor percepe aceleași comisioane ca în cazul unui virament aplicat plăților interne din aceste țări.

    De exemplu, dacă o familie din România vrea să trimită bani în euro copilului lor care participă la un program Erasmus la Paris, nu va mai fi nevoită să suporte costuri suplimentare, pentru că de la sfârșitul anului 2019 se plătește același comision ca în cazrul unei tranzacții interne în România. Ca să ne asigurăm că acest lucru se va realiza, Comisia Europeană va monitoriza foarte îndeaproape aplicarea acestor noi norme și va colabora foarte strâns cu autoritățile naționale pentru ca normele în cauza să fie corect puse în aplicare. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul European 518 din 2019 și face parte dintr-un program mai amplu al Comisiei Europene care are ca scop să le ofere consumatorilor un acces îmbunătățit și mai ieftin la serviciile financiare, lucru promis încă din anul 2017.

    Aceste norme sunt parte a unui plan de acțiune al Comisiei Europene care și-a propus, încă din timpul președinției Juncker, să elimine barierele naționale, în condițiile în care doar 7 % din consumatori achiziționează în prezent servicii financiare din alt stat membru.

    Urmează ca în aprilie 2020 să se aplice dispoziții suplimentare care vor permite consumatorilor din Uniunea Europeană să compare comisioanele de conversie monetară atunci când plătesc cu cardul în altă monedă a Uniunii Europene, adică dacă au o monedă diferită de euro să afle cât este cuantumul exact al comisionului.


  • Doljul, pe primul loc în România, în topul proiectelor în domeniul învăţământului

    Doljul, pe primul loc în România, în topul proiectelor în domeniul învăţământului

    Județul Dolj este
    pe primul loc în țară la ceea ce înseamnă atragere fonduri europene pentru
    sistemul de învățământ. Doamna profesor Ani Drăghici, inspector pentru fonduri
    europene în cadrul ISJ Dolj ne explică cum s-a ajuns la această performanță și,
    mai ales, ce înseamnă acest lucru pentru
    sistemul de învățământ doljean.


    Este o încununare
    a eforturilor Inspectoratului școlar, dar mai ales a cadrelor didactice. Sunt
    841 de proiecte intrate pe finațare. În momentul în care Agenția ERASMUS a
    înmânat Diploma noi aveam o întâlnire cu partenerii de proiect din UE, în
    județul nostru, bineînțeles că a fost o mare bucurie, dar și o sarcină în plus
    că trebuie să continuăm ceea ce am început, toți colegii mei din toate școlile
    sunt implicați, depunem proiecte și în acest an, în februarie vine termenul de
    depunere a acestora.


    Reporter: Ce a însemnat
    pentru profesori, pentru copii și pentru părinți această finanțare venită de la
    UE?


    Este o experiență
    în plus pe care o capătă profesorii și elevii, mulți dintre ei care provin din
    mediul rural, merg pentru prima dată într-o țară străină, este ceva inedit, vin
    cu altă experiență, cu alt suflu pentru a învăța și a duce mai departe ceea ce
    au realizat în cadrul proiectului.


    Reporter: Îmi spuneați nu
    numai că importăm din experiența altor sisteme de învățământ din UE dar și
    exportăm bune practici.


    Foarte multe bune
    practici, pentru că sistemul de învățământ românesc, chiar dacă este blamat de
    unii, este foarte bun și dezvoltă copilul mai ales din punctul de vedere al
    raționametului.




    Reporter: Să venim și cu
    exemple concrete dacă tot suntem pe locul întâi pe țară la atragere fonduri
    europene. Suntem pe locul întâi și la numărul de școli care au Carta VET.


    Cinci unități
    școlare au Carta VET (în domeniul formării profesionale), aceasta vine ca o
    încununare a experienței acumulate în derularea proiectelor VET, suntem
    bucuroși dar ne și obligă la mai mult.


  • TESI, un proiect în sprijinul persoanelor cu dificultăţi de citire, scriere şi comunicare

    TESI, un proiect în sprijinul persoanelor cu dificultăţi de citire, scriere şi comunicare

    Refugiații, persoanele din comunități enclavizate, cele cu deficiențe mari de înțelegere și vorbire, cele cu deficiențe motrice, au dificultăți mari în integrarea socială. O rezolvare poate veni din partea aplicației dezvoltate de studenții Facultății de Stiințe Sociale din Craiova, în cadrul programului Erasmus.

    În curând persoane cu
    dificultăți de citire, scriere și comunicare vor putea să comunice folosind
    indicii vizuale, această aplicație fiind dezvoltată în cadrul proiectului TESI,
    finanțat de Uniunea Europeană prin programul ERASMUS, despre care discutăm cu
    dna Conf. Univ. Dr. Gabriela Iacobescu, Decanul facultății de Științe din
    cadrul Universității Craiova:




    Proiectul este unul de
    suflet, continuare a unui alt proiect, finanțat tot de UE, care s-a focusat pe
    aplicațiile mobile. În acest proiect a fost gândită o aplicație personalizată
    pentru deficiențele fiecăruia dintre cei care utilizează aceste dispozitive, în
    principal pentru incluziunea lor socială.


    Am reușit să implicăm
    școala, societatea și familia în a concepe acest tip de aplicație pentru
    fiecare individ în parte. Ea poate fi adaptată,
    este foarte prietenoasă și poate fi folosită de oricine este interesat în această direcție.


    Singurul lucru pe care
    dorim să îl facem, în aceste momente, este să comunicăm societății că există
    aceste oportunități care la ora actuală sunt libere și sunt de dorit să fie
    cerute de societate.








    Este vorba de persoane
    care nu cunosc limbajul unei comunități, a fost un scop al proiectului de a
    folosi această aplicație și în cazul refugiaților, în cazul anumitor societăți
    enclavizate care preferă să-și păstreze limba maternă, deci în cazul în care
    există dificultăți de vocabular și de înțelegere se poate folosi această
    aplicație.


    Ea este formată din două
    părți. O parte este destinată exprimării și dialogului, cu ajutorul tabletei,
    între persoana cu deficiențe și oricare dintre persoanele din exterior, aici
    sunt anumite tipuri de imagini care sugerează anumite operațiuni pe care și le
    dorește persoana cu dizabilități să le comunice în exterior. Noi am ținut seama
    și de deficiențele motrice ale persoanelor, pentru că, în general, deficiențele
    verbale sunt asociate cu deficiențele motrice, și această aplicație este
    adaptată, de asemenea, fiecărei dizabilități motrice a persoanei respective.