Radio România Internațional

Tag: Erasmus+

  • Parlamentul European a votat bugetul pe 2020

    Parlamentul European a votat bugetul pe 2020

    Parlamentul European a aprobat bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor, reușind să obțină resurse mai multe pentru protecția mediului, pentru stimularea cercetării, investiții în infrastructură și sprijin pentru tineri.

    După trei săptămâni de negocieri dificile, Parlamentul European, reunit săptămâna trecută în plen, la Strasbourg, a adoptat cu o largă majoritate (543 voturi pentru, 136 contra şi 23 de abţineri) bugetul Uniunii pentru anul viitor. Documentul, deja promulgat de preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, prevede o majorare de 850 milioane de euro pentru finanţarea proiectelor de cercetare pentru lupta împotriva încălzirii climei, a procesului de digitalizare şi a programului Erasmus+ pentru tineri.

    Acest ultim buget anual înainte de viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, cuprinde un nivel global de credite de angajamente pentru cheltuieli viitoare în valoare de 168,7 miliarde euro (o creştere de 1,5% comparativ cu 2019). De asemenea, plăţile care vor fi făcute în cursul exerciţiului financiar 2020 au crescut şi ele cu 3,4% până la 153,6 miliarde euro.




    Bugetul pentru anul următor va continua să sprijine creșterea economică și competitivitatea economiei europene, precum și alte priorități ale Uniunii, cum ar fi securitatea și gestionarea migrației.

    Un procent de 21 la sută din buget este destinat măsurilor care vizează combaterea schimbărilor climatice. Acest lucru a fost realizat prin creșterea pachetelor financiare pentru acțiuni legate de climă în mai multe domenii, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea, infrastructura de transport și energetică, dar și acțiunea externă a Uniunii Europene.

    De altfel, majoritatea europarlamentarilor au votat, săptămâna trecută, o rezoluţie simbolică prin care s-a declarat ‘urgenţă climatică’ în Europa. Ei au cerut Comisiei ‘să asigure pe deplin legislaţia necesară şi propunerile bugetare să fie pe deplin aliniate’ cu obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

    Combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului, oceanelor și biodiversității ar trebui să fie cea mai importantă prioritate a Parlamentului European, spun majoritatea cetăţenilor Uniunii potrivit unui sondaj Eurobarometru dat publicităţii vineri.

  • Proiect de parteneriat strategic – ERASMUS+ / “INTERNATIONAL HAIRDRESSERS”

    Proiect de parteneriat strategic – ERASMUS+ / “INTERNATIONAL HAIRDRESSERS”

    INTERNATIONAL HAIRDRESSERS este un
    proiect strategic – ERASMUS+, în parteneriat cu 6 organizaţii din 6 ţări – Malta, Norvegia, Grecia, Portugalia, Spania şi
    România.


    Proiectul se află în etapa de pregătire
    profesională a participanţilor din cele 6 ţări, modul coordonat de dna CECILIA VĂDUVA – Lector/ Formator cu o
    experienţă de peste 10 ani în proiecte europene, având la bază calificări şi
    specializări în diverse domenii.


    Cu o vastă expertiză în accesarea şi
    implementarea proiectelor europene, dna CECILIA
    VĂDUVA, director al societăţii
    GICEROVA SRLdin Rm. Vâlcea ne
    va spune care sunt principalele obiective ale programului şi rezultatele
    aşteptate:


    Proiectul se desfăşoră pe
    o perioadă de 2 ani, cu o finanţare
    de 235 000 euro, de la Uniunea Europeană şi cofinanţare zero.


    Aceşti bani sunt pentru toţi partenerii
    din proiect.


    Suma alocată este primită de coordonatorul
    de proiect – Asociaţia
    Socio-Culturală Sfântul Ioan Botezătorul Berbeşti – România şi este
    distribuită către parteneri în functie de bugetul prevăzut în aplicaţia de proiect, la depunerea
    proiectului, de fiecare organizaţie în parte.


    Principalele obiective ale
    acestui proiect vin în întâmpinarea direcţiei strategice referitoare la scăderea
    şomajului prin crearea unor locuri de muncă şi dobândirea de noi competenţe profesionale.


    Un alt obiectiv este îmbunătățirea
    acestui curs de calificare pe partea de frizerie-coafură, adăugându-i noi
    auxiliare în cadrul proiectului şi deci creşterea şanselor de angajare a
    participanţilor la curs oferindu-le
    instruire de calitate, cât şi un obiectiv principal – dezvoltarea de parteneriate
    la nivel local, național, internațional și acorduri de lucru între furnizorii
    de instruire și actorii de pe piața muncii.


    La
    finanalul proiectului se vor crea 2 auxiliare:


    Un GHID pentru etapele calificării în
    meseria de înfrumuseţare, de coafură, realizat prin perspectiva europeană şi
    care va conţine tehnici şi metode utilizate în fiecare ţară parteneră, – care să-i ajute pe cursanţi să-şi formeze o
    viziune despre această meserie nu doar în România ci şi în alte ţări europene.




    Al doilea
    auxiliar este un GHID de evaluare a competenţelor dobândite în timpul
    cursurilor de calificarea pentru fiecare partener.




    În
    primul an al proiectului vom termina primul auxiliar:


    Aceste schimburi de experienţă se fac timp de o
    săptămână, în fiecare an, pe perioada de implementare a proiectului de 2 ani.


    Primul training s-a desfăşurat în MALTA, al doilea training
    s-a desfasurat în PORTUGALIA, al treilea training s-a desfăşurat în ROMÂNIA, în perioada 11-16
    noiembrie. Am fost gazda participanţilor din ţările partenere, dar şi
    coordonatorul programului de formare pe Beauty.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Peste 3 miliarde de euro pentru programul Erasmus+ 2020, program care oferă oportunitatea tinerilor europeni de a studia, a se pregăti sau câștiga experiență profesională în străinătate.




  • Predare și învățare în era digitală: SELFIE

    Predare și învățare în era digitală: SELFIE

    S-a împlinit un an de la lansarea SELFIE – acronimul unui instrument online gratuit al Uniunii Europene care ajută școlile să evalueze și să îmbunătățească modul în care utilizează tehnologia pentru predare și învățare. Peste 450.000 de elevi, profesori și responsabili școlari din 45 de țări l-au folosit până acum, iar până la sfârşitul anului, numărul de utilizatori ar putea depăşi 500.000.

    SELFIE nu este, de această dată, o fotografie autoportret, ci acronimul în limba engleză – de altfel, extrem de inspirat şi atractiv pentru grupul său ţintă – al titulaturii cât se poate de tehnice şi judicioase a instrumentului european: auto-reflecție asupra învățării eficiente prin promovarea inovării cu ajutorul tehnologiei educaționale.

    Mai simplu, SELFIE este un instrument finanțat prin programul Erasmus+ şi invită întreaga comunitate școlară – profesori, responsabili școlari și elevi – să reflecteze asupra unei serii de întrebări și afirmații privind utilizarea tehnologiei în șase domenii-cheie, printre care se numără competențele digitale ale elevilor, dezvoltarea profesională a profesorilor, infrastructura și conducerea. Participarea este voluntară. Fiecare școală poate formula întrebările în funcție de nevoile sale, iar după ce elevii, profesorii și responsabilii școlari au răspuns, unitatea primește un raport personalizat cu date și perspective. Aceste rezultate pot ajuta o școală să vadă ce funcționează bine și mai puțin bine și să identifice domeniile în care trebuie să acționeze. Potrivit datelor Comisiei Europene, cele mai des întâlnite chestiuni se referă la cât de mulţumiţi sunt profesorii de formarea pe care o primesc; care parte a infrastructurii ar dori elevii să fie îmbunătățită; dacă școala are sau nu o viziune asupra modului în care dorește să utilizeze tehnologia și, dacă da, dacă aceasta a fost comunicată personalului și elevilor.




    Toate răspunsurile în cadrul SELFIE sunt anonime și nu se colectează niciun fel de date personale, iar rezultatele nu sunt folosite pentru notarea școlilor sau a sistemelor de învățământ. Însă, SELFIE este îmbunătățit încontinuu prin testarea de către utilizatori și prin colectarea de feedback din partea școlilor. Noile caracteristici includ un ghid video despre setarea și adaptarea instrumentului, precum și posibilitatea de a compara rezultatele cu exercițiile anterioare SELFIE ale aceleiași școli.

    SELFIE este disponibil în 31 de limbi (24 de limbi oficiale ale Uniunii, plus albaneză, georgiană, macedoneană, muntenegreană, rusă, sârbă și turcă), el putând fi utilizat în școlile din învățământul primar superior, secundar și profesional.

  • Jana Markova, o tânără din Slovacia pasionată de limbi străine, stabilită în România

    Jana Markova, o tânără din Slovacia pasionată de limbi străine, stabilită în România

    Jana Markova vine din Slovacia, unde a absolvit Facultatea de
    Relații Economice Internaționale la Universitatea din Bratislava, după care a
    urmat un masterat în același oraș, un alt masterat la Universitatea Carolină
    din Praga, la Facultatea de Arte, unde a absolvit studii sud-est europene, cu
    specializare în limba română și limba sârbă. A continuat studiile cu două burse
    Erasmus la Facultatea de Folozofie la Universitatea de Est din Sarajevo,
    Bosnia-Herțegovina și la Facultatea de Litere în cadrul Universității din
    București, unde a studiat limba, istoria și cultura română. Povestea Janei în
    România a început acum câțiva ani, când a decis să se mute în România, dar de
    fapt, cu adevărat a debutat înainte de această decizie care i-a schimbat viața:




    De fapt a început când m-am
    îndrăgostit de limba română, când am câștigat o bursă pentru cursurile de vară
    de limba română. Am urmat acest curs în Iași, prima dată, apoi anul următor în
    Craiova, după care am făcut un stagiu de practică în același oraș. Cred că
    prima dată când am intrat pe teritoriul României a fost acum patru ani, apoi am
    învățat limba. Am făcut acest lucru foarte repede, apoi am făcut un stagiu de
    practică la Ambasada Slovaciei din Chișinău. Am învățat românește cam în patru
    luni și m-am întors aici, am început să studiez un masterat în limba română,
    fiindcă am vrut să fac ceva cu o limbă pe care deja o cunoșteam. Așa am ales
    studiile Erasmus în România și am hotărât să rămân aici.





    Jana este talentată la limbi străine: în afară de română,
    vorbește sârbă, germană, spaniolă, engleză, cehă, iar acum studiază limba turcă,
    la Facultatea de Limbi Străine din București. Cum s-a născut pasiunea pentru
    limba și cultura română?


    S-a născut atunci când am participat
    la o conferință în Muntenegru, unde a fost și un vorbitor din România, avocat.
    El mi-a dat un sfat: dacă vrei să faci ceva cu relații internaționale, e mai
    bine să știi și o limbă mică, nu doar limbile mari. Deja studiasem la
    Universitatea din Bratislava engleza, germana și spaniola și el a fost de
    părere că, din moment ce vorbesc spaniolă, îmi va fi foarte ușor cu româna.
    Lucru care a fost adevărat la început, după care mai puțin. Oricum, din
    copilărie m-au interesat țările balcanice. Pentru mine România e țara cea mai
    frumoasă, pentru că are totul. La mare nu am fost până acum, mă pregătesc să mă
    duc cândva. Eu provin dintr-o țară foarte mică, care e la fel, foarte frumoasă,
    dar e o experiență diferită între țările mici și mari. În țara mea suntem 5,5
    milioane de locuitori, iar aici numai în București sunt cam 3 milioane de
    oameni, așadar e diferit. Din punctul meu de vedere, România are de toate:
    munte, mare. Nu cunosc țară mai frumoasă, iar eu am călătorit destul de mult
    prin Europa.


    Jana lucrează acum într-o firmă din București și și-a făcut
    mulți prieteni. Părinții au vizitat-o și s-au bucurat să constate ce bine s-a
    integrat Jana la noi în țară. Ce îi place cel mai mult aici?


    Ce îmi place aici? Cred că oamenii,
    în general cultura și natura românilor. O țară poate avea clădiri mai frumoase,
    dar acest lucru nu ține oamenii acolo. E adevărat că românii nu prea stau în
    țara lor. Dar mie îmi plac românii, felul lor de a fi. La noi în Slovacia nu
    sunt multe aspecte diferite, dar cea mai mare diferență între slovaci și români
    e că voi sunteți mai deschiși. Eu am făcut totul, am învățat limba, toate
    eforturile ca să pot să locuiesc aici.


    Jana se vede locuind în România încă mulți ani de acum
    încolo. Nu este acasă definitiv pentru ea, dar deocamdată îi place mult viața
    ei la București. A călătorit și în alte orașe ale României și, după această
    experiență de câțiva ani am întrebat-o ce ar vrea să îmbunătăţească aici:


    Am spus că iubesc felul de a fi al
    românilor, societatea românească, dar există și unele lucruri care se pot
    îmbunătăți. Nu-mi place comportamentul românilor care spun că e mai bine în
    străinătate. Cred că schimbarea începe de la noi, de la fiecare, de la sine,
    prin urmare trebuie să începem de la noi înșine. Ce aș schimba sunt lucruri
    foarte mici, dar de fapt care spun foarte mult despre România și oamenii ei.
    Spre exemplu, românii nu prea au respect unii față de alții și cel mai stresată
    sunt când merg la poștă și mi se întâmplă de fiecare dată să vină cineva care
    se bagă în față și spune că nu a știut că ceilalți stau și ei la coadă. Atunci
    de ce crede că suntem acolo? Toți așteptăm la același rând. Iar incidente din
    acestea mi se întâmplă foarte des, așadar acest lucru aș schimba: să ne uităm
    mai mult la noi, iar apoi la ce fac unii și alții în jur și să avem mai mult
    respect.

  • Anca Rujoiu, editor şi curator care trăieşte în România şi Singapore

    Anca Rujoiu, editor şi curator care trăieşte în România şi Singapore

    Anca Rujoiu, editor şi curator care trăieşte în România şi Singapore.


  • Majorarea bugetului Erasmus +

    Majorarea bugetului Erasmus +

    În 30 mai 2018, Comisia Europeană a publicat propunerea pentru următorul program Erasmus 2021-2027. Noul program urmărește viziunea Comisiei de a acționa în direcția unui Spațiu european al educației până în 2025, așa cum a fost stabilit. Umătorul program Erasmus va avea un buget majorat de 30 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027.

    Unul dintre obiectivele principale ale Parlamentului European pentru următoarea generație a Programului Erasmus+ este ca mai mulți tineri să participe la diferitele mobilități cu scop educațional. În acest sens, a fost propus un set detaliat de măsuri pentru eliminarea tuturor barierelor economice, sociale și culturale, deputații europeni confirmând că fondurile pentru următorul Program Erasmus+ ar trebui să fie triple pentru a permite participarea cât mai multor persoane, dar și pentru a adapta mai bine subvențiile la nevoile acestora.De la Erasmus+ 2021-2027 se dorește să fie axat pe persoanele cu mai puține oportunități, precum și să fie luate măsuri și acțiuni noi pentru creșterea numărului de participanți, astfel deputații europeni au propus ca atât Comisia Europeană, cât și agențiile naționale Erasmus să elaboreze un cadru european de incluziune și să elaboreze strategii naționale de incluziune.

    Umătorul program Erasmus va avea un buget majorat de 30 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027. Iata declarația fostului eurodeputat Monica Macovei la ședința Parlamentului European, raportul privind Erasmus +: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport:

    Cercetarea, inovația sunt singurele care aduc progresul pentru fiecare țară în parte, și pentru Uniune, și pentru individ și comunitate. Inteligența, creativitatea, toate puse la muncă, toate împreună – uneori național, uneori transfrontalier – sunt cele care ne duc înainte.

    Asta se vede și la vot. Oamenii needucați, oamenii care nu circulă, nu studiază, care nu au contact cu alții din alte țări, nu vor vota un partid democratic și nu vor înțelege ce e democrația și nu vor reacționa la măsuri antidemocratice.

    De aceea, Programul Erasmus+ este unul fantastic. El a adus până acum peste 9 milioane de tineri care au învățat în străinătate, au învățat fie la școală, fie au învățat să practice o meserie.

    În România, în primii ani după 2007 au fost 35.000 de beneficiari. Acum avem peste 250.000 de beneficiari.


  • Universităţi pentru Spaţiul european al educaţiei

    Universităţi pentru Spaţiul european al educaţiei

    Comisia Europeană a anunțat instituțiile
    de învățământ superior din întreaga Europă care vor face parte din primele
    alianțe ale universităților europene – un pas important în vederea creării unui Spațiu european al educației
    până în 2025.

    Din cele 54 de cereri primite, au fost
    selectate 17, implicând 114 instituții de învățământ superior din 24 de state
    membre, pe baza unei evaluări realizate de experți externi independenți,
    inclusiv rectori, profesori și cercetători, numiți de Comisie. Fiecare alianță este alcătuită în
    medie din șapte instituții de învățământ superior din toate regiunile Europei,
    conducând la noi parteneriate.

    Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: La sfârșitul anului 2017, liderii UE au
    aprobat crearea universităților europene ca pilon esențial al spațiului
    educațional european pe care vrem să îl construim împreună până în 2025. Sunt
    încântat că am reușit să lansăm acest prim pilot atât de repede și că acum 85
    de milioane euro sunt disponibile pentru a susține primele alianțe în următorii
    trei ani. Universitățile europene vor stimula mobilitatea și
    cooperarea, permițând studenților, personalului și cercetătorilor să se mute fără
    probleme între instituțiile de învățământ superior. Alianțele vor fi deschise
    tinerilor din toate mediile sociale, oferind programe curriculare comune sau
    module care acoperă diverse discipline, permițând studenților să aleagă ce,
    unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană. Europa are
    nevoie de aceste noi universități care ne vor ajuta să construim o Europă mai
    unită și mai rezistentă, deschisă lumii, promovând valorile noastre comune și
    creând noi oportunități pentru tineri de a învăța și de a dezvolta o identitate
    europeană.

    Universitățile europene selectate cuprind o
    gamă largă de instituții de învățământ superior din întreaga UE, de la
    universități de științe aplicate, universități tehnice și universități de arte
    frumoase, până la universități polivalente și care desfășoară activități
    intense de cercetare.Universitățile europene vor contribui, în acelaşi timp, la
    dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care sunt situate, întrucât studenții
    lor vor colabora îndeaproape cu întreprinderi, autorități municipale, cadre
    universitare și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se
    confruntă regiunile respective.

    Pentru următorul buget pe termen lung al UE din
    perioada 2021-2027, Comisia a propus implementarea integrală a universităților
    europene în cadrul programului Erasmus+, cu un buget majorat în mod
    semnificativ.


  • Proiectul RESCUE – Prima armă de luptă împotriva abandonului școlar

    Proiectul RESCUE – Prima armă de luptă împotriva abandonului școlar

    Abandonul școlar, definit ca părăsire a sistemului școlar în mod voluntar, din motive nonmedicale, înainte de finalizarea ciclului obligatoriu de învățământ, reprezintã o problemă acutã în România, rata abandonului școlar fiind de 18,1%, mult peste media UE (10,6%). Impactul acestui fenomen se traduce în primul rând în perpetuarea ciclului vicios al sărăciei: fãrã educație, o familie nu poate spera la bunăstare materială, ceea ce se reflectă direct asupra șanselor copiilor de a reuși în viațã.

    Mariana Arnăutu, manager de proiect, World Vision România, ne-a declarat: Acest proiect se numește, ca să îl detaliez, în engleză îi spunem ..Reeding Early School Leaving Signals! , iar în română îi spunem ,,Citirea semnalelor de părăsire timpurie a şcolii. Este un program finanțat prin programul ERASMUS al Uniunii Europene. A fost implementat în perioada 2016 și încă mai are câteva luni de implementare până în august 2019 și a presupus, în urma unei analize pe care am efectuat-o în cele trei țări: România, Italia și Bulgaria, o analiză la nivelul școlilor cu care am parteneriat și la nivel național, cu privire la fenomenul acesta al părăsirii timpurii a școlii, ca să vedem care sunt cauzele și ce se poate face.

    Proiectul RESCUE, o inițiativã transnaționalã de combatere a abandonului școlar din România și alte state europene, coordonată de Fundația World Vision România, a anunțat publicarea primelor rezultate concrete: un instrument prin care profesorii de școalã pot identifica din vreme semnalele ce indicã riscul ca elevii sã pãrãseascã școala.

    În premierã, un proiect internațional destinat combaterii abandonului școlar le oferã profesorilor din România instrumente concrete pentru a lupta cu acest flagel . Profesorilor li se oferã sprijin prin implicarea școlilor și a comunitãților locale. Abandonul școlar este una dintre principalele probleme ale sistemului de învãțãmânt din România, cu o ratã aproape dublã fațã de media UE

    În 2015, România avea cea de-a treia cea mai mare rată la nivelul UE.

    RESCUE este un proiect internațional, dezvoltat în comun de un parteneriat din care fac parte, pe lângă World Vision România, și alte organizații nonguvernamentale, instituții de învãțãmânt și o companie privatã, provenite din patru țãri din Uniunea Europeanã.


  • Premieră în judeţul Caraş-Severin, unde o grădiniţă a primit titlul de “Şcoală Europeană”

    Premieră în judeţul Caraş-Severin, unde o grădiniţă a primit titlul de “Şcoală Europeană”

    Anul acesta, numărul școlilor care au primit certificatul Şcoală Europeană a crescut la 87 de unități școlare, în comparație cu 65 câte erau în 2018. De altfel, multe dintre școlile premiate anul acesta, au mai fost premiate și în anii trecuți. Nu este cazul Grădiniţei Floarea Soarelui din Reşiţa, care se află la o premieră, după cum spune directorul instituţiei, Elena Coca. S-a clasat pe locul 6, într-o competiţie în care au intrat 136 de unități din întrega țară.

    Este o onoare că am obţinut acest titlu, şi pe un loc fruntaş dintre atâtea şcoli care au participat la nivel naţional. Activitatea pe care am depus-o împreună în ultimii ani, ne-a determinat să intrăm în concurs. Am participat la două proiecte Erasmus, până acum şi la unul transfrontalier cu Serbia. Este vorba de mobilităţi de cadre didactice în Oslo în Norvegia şi Bologna în Italia. Tot ce am învăţat acolo (activităţi nonformale, jocuri interactive, etc) se resfrânge asupra activităţii pe care o desfăşurăm cu preşcolarii. Cred că experienţa pe care am dobândit-o acolo este de bun augur.

    Pe Elena Coca am întrebat-o şi despre bullying, un fenomen întâlnit tot mai des în unităţile de învăţământ.

    La grădiniţă nu sunt probleme mari din acest punct de vedere, dar ne preocupă. Chiar la cursul din Italia am abordat şi această temă. Vedeţi că şi cursurile acestea pe care le fac cadrele didactice vin în sprijinul de a putea rezolva aceste situaţii, dacă ele apar.

    Competiția Şcoală Europeană se organizează anual și se adresează tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar care au fost şi sunt implicate în programele europene din domeniul educației și formării profesionale.

    Competiția a fost lansată în 2004, iar de atunci 22 de unităţi şcolare din Caraş-Severin au obţinut acest certificat de Şcoală Europeană.


  • Spitale regionale din bani europeni

    Spitale regionale din bani europeni

    România trebuie să acceseze cât mai mulți bani pentru sănătatea românilor din cei 43 de milioane de euro destinate țării noastre în următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene. Cel mai important obiectiv este construirea spitalelor regionale cu fonduri europene, cel puțin cele trei spitale care au fost programate la: Cluj-Napoca, Iași și Craiova, bani europeni care pot veni pentru construcția unor spitale noi, bine dotate, cu circuite moderne, fără risc de infecții intra-spitalicești. A doua direcție de a atrage bani europeni va fi reabilitarea, modernizarea unor spitale clinice, unviersitare, județene deja existente.

    Cristian Bușoi: Uniunea Europeană nu este perfectă, dar Uniunea Europeană dă României bani pentru dezvoltare și oferă românilor libertatea de a circula, de a trăi și de a munci oriunde în acest minunat continent. Vom lupta să aducem câți mai mulți bani europeni, cel puțin cei 43 de miliarde de euro din acest exercițiu financiar, pentru a crește subvenția în agricultură către media europeană, pentru a reabilita tehnic 500.000 de apartamente, pentru a duce accesul la gaz în toate orașele din România, pentru 20.000 de burse Erasmus pe an, pentru cadastrarea tuturor proprietăților din România pe bani europeni. Pentru mine cel mai important proiect va fi construirea cu bani europeni a spitalelor regionale. În ultimii 30 de ani nu s-a construit niciun spital nou în România. 60.000 de români mor în fiecare an de cauze care ar putea fi evitate dacă sistemul de sănătate ar funcționa.

    Sunt 473 de milioane de euro din care și entități din România pot face proiecte si marele program de cercetare al Uniunii Europene din care capitolul sănătate are la dispoziție pentru perioada următoare 9.7 miliarde de euro. Aici este o oportunitate foarte mare ca universități, institute de cercetare din România în parteneriat cu entități similare cu alte țări europene să poată aduce bani europeni, in afară de cei care sunt deja alocați României, direct de la Bruxelles, și care pot susține și dezvolta cercetarea medicală din România.


  • Mario Villar Palacios

    Mario Villar Palacios

    Mario
    Villar Palacios, student Erasmus la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi
    Cinematrografică I.L. Caragiale din Bucureşti.

    Salut, mă numesc Mario
    Villar Palacios, vin din Spania şi sunt actor. Ascultaţi Radio România Internaţional.



    Mario Villar Palacios e
    student în anul al II-lea la actorie la Escuela
    Superior de Arte Dramático del Principado de Asturias, Gijón. Din
    februarie până în iulie 2019, graţie unei burse Erasmus, el a ales să înveţe la
    Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din
    Bucureşti.





  • Comisia Europeană a propus bugetul pentru 2020

    Comisia Europeană a propus bugetul pentru 2020

    Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget pentru anul viitor, în valoare de peste 168 de miliarde de euro. Suma include și contribuţia Marii Britanii, țară care, teoretic, se pregătește să iasă din spațiul comunitar cel mai târziu pe 31 octombrie.

    Este ultimul buget propus de Comisia Europeană, condusă de Jean Claude Juncker. Este și ultimul din actualul cadru financiar multianual 2014-2020. Propunerile au fost făcute plecând de la ideea că Marea Britanie joacă un rol, pentru că această țară este inclusă în actualul buget multianual.

    Cu aceste cuvinte a început prezentarea proiectului de buget pe anul viitor comisarul european, Gunther Oettinger. Declarația arată că Executivul comunitar contează pe acordul negociat cu premierul britanic Theresa May, care prevede onorarea către Uniunea Europeană a obligaţiilor financiare care revin Regatului Unit până la sfârşitul anului viitor. Adică pînă la încheierea actualui cadru financiar multianual 2014-2020, adoptat în unanimitate de cele 28 de state membre ale Uniunii, deci inclusiv de Marea Britanie.

    Comisia ia totuși în calcul posibilitatea unor amendamente la buget, în cazul în care divorțul dintre Londra și Bruxelles are loc la final de octombrie fără nici un acord.

    Marea Britanie este un contributor net la bugetul Uniunii, cu nu mai puțin de 12 miliarde de euro. Trebuie să acoperim golul într-un fel. De aceea, în funcție de situație, va trebui să venim în octombrie cu amendamente la proiectul de buget. Vor avea loc discuții extraordinare și vom reduce suma de bani de care dispunem.

    Până atunci însă, bugetul propus pentru anul viitor este de peste 168 de miliarde de euro în creştere cu 1,3 la sută față de cel de anul acesta.

    Propunem mai multe investiții în cercetare și dezvoltare. Sunt, de fapt, cele mai ambițioase de până acum. Vrem să obținem valoare adăugată din investițiile pe care le facem. De aceea ne propunem să asigurăm finanțare sau cofinanțare pentru cât mai multe proiecte de cercetare și inovare, spune același comisar european pentru buget, Guenter Oettinger.

    Și, într-adevăr, peste 13 miliarde euro ar urma să fie alocate programului de de cercetare și inovare Orizont 2020, iar 1,2 miliarde de euro sunt fonduri destinate sistemului european de navigație prin satelit, Galileo. Ar putea crește astfel gradul de utilizare al acestui sistem, de la 700 de milioane de utilizatori în întreaga lume în prezent la 1,2 miliarde de utilizatori până la sfârșitul anului viitor.

    Și programul Erasmus plus ar urma să primească aproape 3 miliarde de euro. Este programul care le permite europenilor să studieze, să se instruiască sau să facă muncă voluntară în străinătate timp de un an.

    Mai trebuie spus că peste 156 de milioane de euro sunt alocate noului program rescEU (o modernizare a actualului mecanism de protecție civilă) pentru a face față în mod mai eficient cutremurelor, incendiilor de pădure și altor dezastre naturale.

    Proiectul de buget trebuie examinat acum de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii, adică de miniștrii responsabili din statele membre ale Uniunii.


  • UE şi Tunisia, un parteneriat privilegiat

    UE şi Tunisia, un parteneriat privilegiat

    În ultimul an s-au înregistrat progrese în procesul de tranziție către democrație în Tunisia, dar acest lucru trebuie să fie însoțit de un progres economic și social similar, pentru a exista certitudinea că el poate fi susținut. Uniunea Europeană a publicat zilele trecute cel mai recent raport privind evoluția relațiilor cu Tunisia, în ultimul an.

    Raportul este structurat în jurul priorităților strategice Uniunea Europeană – Tunisia, care urmează a fi realizate până în 2020, şi are ca scop descrierea cât mai detaliată a progreselor realizate în domeniile-cheie ale Parteneriatului. Aceste priorități se concentrează pe dezvoltarea socio-economică incluzivă și durabilă; tinerii, democrația, buna guvernanță și drepturile omului; coeziunea socială, mobilitatea și migrația; precum și securitatea și lupta împotriva terorismului.

    Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită cooperării cu Tunisia, construită pe baza istoriei şi a valorilor comune, dar şi a respectului reciproc. Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a evidenţiat faptul că, în ultimul an, s-au înregistrat progrese semnificative în cadrul Parteneriatului Privilegiat Uniunea Europeană – Tunisia.

    Reuniunea de astăzi ne-a permis să trecem în revistă evoluţiile din diverse sectoare ale Parteneriatului nostru Privilegiat. Sunt mulţumită să constat progresele realizate în cursul acestor ani, care au fost cu adevărat fructuoşi. Am analizat îndelung prioritatea pe care o consider cea mai importantă din Parteneriatul nostru, şi anume, susţinerea ambiţiilor tinerilor tunisieni. Sunt bucuroasă să vă anunţ că am semnat astăzi o finanţare de 60 de milioane de euro prin intermediul programului comun Uniunea Europeană pentru tineri, destinat în special tinerilor defavorizaţi, prin programe de incluziune socială şi politică.

    Sunt mândră şi pentru că a fost realizat obiectivul de a tripla bursele Erasmus+, pentru a favoriza mobiliatea tinerilor studenţi şi cercetători tunisieni. Cooperarea noastră şi raporturile noastre economice sunt, de asemenea, solide. Anul acesta, angajamentul financiar al Uniunii Europene în favoarea Tunisiei a atins 305 milioane de euro. Am confirmat astăzi şi dorinţa de a continua cooperarea în diferite domenii, precum transporturile, mediul, energia, cercetarea şi inovarea, dar şi protecţia civilă.

    Principalele inițiative ale anului trecut au vizat, potrivit raportului Uniunii Europene, programe de susținere a competitivității și a exporturilor, atât pentru industrie, cât și pentru agricultură, ajutor pentru modernizarea administrației și reforme fiscale, precum și sprijin pentru pregătirea și reducerea riscurilor de catastrofe naturale.

    Amintim că, din 2011, Tunisia se află în tranziţie spre democrație, făcând din acest obiectiv o sursă de speranță la nivel regional și mai mult decât atât. S-au înregistrat progrese semnificative anul trecut, în special odată cu organizarea alegerilor municipale în luna mai, cu sprijinul deplin al Uniunii Europene, marcând un moment esenţial în procesul de descentralizare.

    Cu toate acestea, raportul Comisiei menționează şi că tranziția poate fi susținută numai dacă este însoțită de progrese sociale și economice de o anvergură similară.


  • UE promovează cooperarea în domeniul educaţiei şi al culturii

    UE promovează cooperarea în domeniul educaţiei şi al culturii

    Cooperarea este una dintre valorile fundamentale pe care s-a clădit Uniunea
    Europeană. În domeniul educaţiei şi al culturii, cu atât mai mult, este nevoie
    ca tinerii de astăzi să perpetueze această dimensiune a societăţii europene.
    Corpul european de solidaritate este noua iniţiativă a Uniunii Europene, care
    le oferă tinerilor şansa de a face voluntariat sau de a se implica în proiecte
    în propria ţară sau în străinătate, pentru a ajuta comunităţi şi oameni din
    toată Europa.

    Corpul european de solidaritate urmăreşte să construiască o
    societate incluzivă, să sprijine persoanele vulnerabile şi să caute soluţii la
    provocările cu care se confruntă comunităţile actuale. În acest sens, reuneşte
    tineri care vor să înveţe, să ajute şi să se dezvolte, la rândul lor. Tibor Navracsics, comisarul european pentru educaţie,
    cultură, tineret şi sport:

    Ţine de noi să le oferim tinerilor din societatea
    europeană oportunităţi de a se implica şi de a construi comunităţi puternice şi
    coezive. Sunt mândru de faptul că, în ultimii ani, am creat oportunităţi noi.
    Corpul european de solidaritate a fost lansat abia de doi ani şi jumătate şi
    este un exemplu excelent pentru acest lucru. Auzim despre impactul pe care
    Corpul european de solidaritate îl are asupra comunităţilor de peste tot din
    Europa. Pentru mine, Corpul European de solidaritate este atât de important
    pentru că, asemenea programului Erasmus, expune faţa umană a integrării
    europene. Oferă experienţe de învăţare şi mult mai mult decât atât,
    permiţându-le tinerilor să îi sprijine pe ceilalţi. Astfel, aceştia contribuie
    la respectiva comunitate. Este o experienţă despre apartenenţă, despre a
    construi ceva mai bun pentru viitor.


    Proiectele de
    solidaritate sunt înfiinţate şi desfăşurate de grupuri formate din cel puţin
    cinci participanţi ai Corpului european de
    solidaritate, în vederea abordării principalelor provocări din comunităţile
    lor. Proiectele pot dura între două şi 12 luni şi trebuie să aibă loc în ţara
    de reşedinţă a participanţilor la proiect. Tinerii care doresc să formeze un
    grup pentru a conduce un proiect de solidaritate trebuie să fie înregistraţi
    prin Portalul Corpului european de solidaritate.
    Nu există o limitare superioară a numărului de participanţi. Un astfel de proiect
    de solidaritate ar trebui să reflecte o preocupare comună pentru problemele din
    cadrul societăţii europene, cum ar fi, de exemplu, integrarea resortisanţilor ţărilor
    terţe, schimbările climatice sau participarea democratică.