Tag: ESA

Jurnal Romanesc 04.08.2022

Pe
16 august, Gabriela Melinescu, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate
scriitoare din România, stabilită în Suedia din anul 1975, împlineşte 80 de
ani. Institutul Cultural Român de la Stockholm o va sărbători pe scriitoare
marţi, 16 august, de la ora 18.30, la sediul ICR din Stockholm, printr-un
eveniment, care include o masă rotundă, o expoziţie şi prezentarea unui film
documentar despre Gabriela Melinescu, din Arhiva de Aur a Televiziunii Române.
La dezbaterea literară dedicată scriitoarei vor participa din Suedia
scriitoarea Agneta Pleijel şi traducătoarea Inger Johansson, şi din România
Denisa Comănescu, scriitoare şi editoare a unor titluri semnate de Gabriela
Melinescu.

Guvernul a aprobat acordul cu Serbia privind cedarea către România a clădirii
‘Luceafărul’ din Vârşeţ. Guvernul a aprobat, prin hotărâre, acordul între
Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind atribuirea dreptului de
proprietate asupra clădirii ‘Luceafărul’ ţării noastre, act semnat la
Bucureşti, la 27 iunie 2022. Potrivit unui comunicat al Executivului, actul
prevede cedarea de către Guvernul Republicii Serbia a dreptului de proprietate
asupra clădirii ‘Luceafărul’ Guvernului României. ‘Complexul ‘Luceafărul’ din
Vârşeţ, Provincia Autonomă Voivodina, Republica Serbia, constituie o componentă
de o importanţă deosebită a patrimoniului cultural al membrilor minorităţii
române din Serbia. Complexul este una din cele mai impozante clădiri din
Vârşeţ, localizat în centrul oraşului, pe un teren de aproximativ 2.460 metri
pătraţi. Destinaţia iniţială a fost Banca ‘Luceafărul’, care a finanţat
activitatea agricolă a românilor din zonă, clădirea fiind utilizată ulterior
pentru multiple acţiuni de promovare a identităţii culturale şi spirituale
româneşti. În perioada comunistă, clădirea a fost naţionalizată. După
înlăturarea regimului comunist, asociaţii ale membrilor minorităţii române au
iniţiat demersuri pentru retrocedarea clădirii, care nu au fost, însă,
soluţionate favorabil de autorităţile sârbe, în special din cauza lipsei
documentelor doveditoare ale dreptului de proprietate’.

Românii de pretutindeni sosesc
acasă luna aceasta într-un număr foarte mare, motiv pentru care august este
denumită Luna Diasporei.

Pe parcursul intregii luni, în
diferite județe ale țării, se desfășoară evenimente dedicate acestora,
culturale și de consultare, pentru dezbaterea temelor de interes pentru românii
ce trăiesc în afara granițelor țării, din diaspora și comunitățile istorice.
Pentru detalii, urmariti site-ul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni,
www.dprp.gov.ro si pagina de facebook a institutiei.

În anul 2033, pe Pământ vor sosi primele mostre de pe o altă
planetă, iar România este implicată în această misiune istorică pe Marte,
realizată de NASA și ESA. Specialiștii
români vor contribui la unul dintre cei mai sofisticați și avansați roboți
spațiali – un braț robotic ce va fi folosit pentru preluarea mostrelor de rocă
și praf și trimiterea lor pe Pământ pentru a răspunde la întrebarea: a existat
viață pe Marte? În cadrul misiunii, brațul robotic european
– Sample Transfer Arm (STA) – va juca un rol esențial. România va avea contribuții importante la realizarea acestei tehnologii
de vârf a industriei spațiale europene. Specialiștii români vor contribui la siguranța
brațului robotic și se vor asigura că acesta vede și interpretează corect
realitatea. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI
este responsabil pentru dezvoltarea unor echipamente critice misiunii Mars
Sample Return, numite Hold Down & Release Mechanism (HDRM), tehnologie care
va zbura pe Marte.

4 August 2022
Das Programm Artemis – ein Magnet für Wissenschaft, Entdeckung und Innovation

Das von der NASA mit Unterstützung der Europäischen Weltraumorganisation (ESA) durchgeführte Artemis-Programm zielt darauf ab, eine menschliche Besatzung zum Mond zurückzubringen, darunter zum ersten Mal eine Frau. Die dritte Artemis-Mission soll im Jahr 2025 Astronauten zum Erdtrabanten bringen – die erste Besatzung, die nach einer 50-jährigen Pause seit der Apollo-17-Mission landet. Im Rahmen dieser Zusammenarbeit bringt die ESA das European Utility Module für Orion auf den Weg, die Energiequelle für den Antrieb des Raumschiffs.

Um gemeinsame Grundsätze, Richtungen und bewährte Praktiken für das gesamte Programm zur friedlichen Erforschung von Mond, Mars, Asteroiden und Kometen festzulegen, hat die NASA eine Reihe von Erklärungen – die Artemis-Abkommen – initiiert, die Rumänien Anfang März unterzeichnet hat. Rumänien ist damit das 16. Unterzeichnerland und übernimmt gemeinsam mit den anderen Ländern die Verantwortung, geeignete Ma‎ßnahmen zu ergreifen, um sicherzustellen, dass sowohl Einrichtungen als auch private Betreiber, die in seinem Namen handeln, die Grundsätze dieser Dokumente einhalten.

Wir haben uns dem Artemis-Programm zur Erforschung des Mondes in erster Linie aus einem Geist der Zusammenarbeit heraus angeschlossen. (…) Einer der deutlichsten Vorteile der Teilnahme an dieser einzigartigen Mission ist die Fähigkeit von Artemis, ein Magnet zu sein, der die jüngere Generation für Wissenschaft, Entdeckung und Innovation anzieht – Dinge, die Roboter noch nicht können. Es ist auch ein Weg, den Fokus von Konflikten zwischen Menschen auf die Herausforderung der Entdeckung, Erforschung und Verteidigung des Planeten zu verlagern“, sagt der Präsident der rumänischen Raumfahrtbehörde (ROSA), der Physiker Dr. Marius-Ioan Piso, der die Vereinbarungen im Namen Rumäniens unterzeichnete.

Die Artemis-Abkommen enthalten, bekräftigen und entwickeln mehrere Grundsätze des Weltraumrechts in Übereinstimmung mit den Regeln und Praktiken, die im Vertrag festgelegt sind, der seit 1967 die Tätigkeit der Staaten bei der Erforschung und Nutzung des Weltraums regelt. Dabei handelt es sich um Grundsätze wie die friedliche Erforschung, die Transparenz, die Hilfeleistung in Notfällen, die Bereitstellung wissenschaftlicher Daten oder die Bewahrung des Weltraumerbes, wobei die in diesen Abkommen festgelegten Grundsätze für zivile Weltraumaktivitäten gelten sollen, die von den zuständigen Stellen der einzelnen Unterzeichnerstaaten durchgeführt werden.

Gegenüber Radio Rumänien erklärte Marius-Ioan Piso, dass der Vertrag von vor 55 Jahren immer noch gültig sei, es habe keine Änderungen gegeben, es handele sich lediglich um Feinabstimmungen, die das Wesentliche nicht verändert hätten, aber für eine Anpassung an die heutigen Bedingungen notwendig seien: Die Themen, die diskutiert werden, die grundlegenden Themen sind in erster Linie diejenigen, die mit dem Eigentum an anderen Planeten, Himmelskörpern, Bereichen des Universums zu tun haben, das ist eine Diskussion, und Themen, die mit Ressourcen zu tun haben, die Nutzung von Ressourcen im Weltraum, d.h. die Möglichkeit, z.B. das Universum zu verändern, um einige Ressourcen zur Erde zu bringen. Und es gibt noch ein weiteres Thema, das für jeden offensichtlich ist, nämlich die friedliche Nutzung. Ansonsten gibt es keine Änderungen – die Feinabstimmung betrifft in erster Linie die Ressourcen, wobei es sich auf europäischer Ebene um eine Initiative handelt, ein Zentrum für Weltraumressourcen wurde in Luxemburg eingerichtet, das für Europa arbeitet – man kann also den alten Vergleich zwischen dem Weltraumrecht und dem Seerecht beibehalten, anstelle des Mondes können wir an die Antarktis denken, die Unterschiede sind recht gering, die Unterschiede bestehen nur in Bezug auf die Kapazität und die Kosten, die zur Erreichung bestimmter Ziele erforderlich sind.“

Bei den Weltraumressourcen handelt es sich um hypothetische Diamanten aus Meteoriten, Asteroiden, die gejagt werden, erklärt Dr. Marius-Ioan Piso, oder hypothetische Schwermetalle. Auf der anderen Seite ist beispielsweise die Konzentration von Helium, dem Isotop 3 des Heliums (Helium -3), auf dem Mond wesentlich höher als auf der Erde, und es lässt sich besser als Brennstoff für künftige Fusionsreaktoren verwenden, so dass wir von einem kommerziellen Zweck sprechen.

Aber, fügt der Direktor der rumänischen Raumfahrtbehörde hinzu: Der Mond ist in erster Linie für die Wissenschaft interessant, er ist unverzichtbar. Der Mond kann Standorte für Detektoren, für Messsysteme, für Experimente bieten, die unter menschlichen Bedingungen, sagen wir, auf der Erde nicht gelöst werden können. Der Mond kann uns auch eine Menge Informationen darüber geben, was in unserer irdischen Zone passiert ist und passiert. Die gesamte Mondoberfläche funktioniert wie eine Art Tonbandgerät, eine Art Aufnahmegerät für die Geschichte von etwa 4-5 Milliarden Jahren, seit es ihn gibt, und diese Dinge können entschlüsselt werden. Ich möchte ein weiteres wichtiges Ziel für den Mond hinzufügen – unseren Satelliten als Basis für Missionen zu anderen Planeten, zum Beispiel zum Mars, zu nutzen. Das hei‎ßt, diese Flüge von dort aus zu machen, weil es viel einfacher ist, wir nutzen hier die sehr geringe Schwerkraft des Mondes, etwa ein Sechstel der Schwerkraft der Erde, und das wäre dann ein drittes Ziel.“

Mehr denn je ist es wichtig, über Grenzen hinweg zusammenzuarbeiten, um unsere Partnerschaften zu stärken und die friedliche Nutzung des Weltraums zu gewährleisten“, sagte NASA-Administrator Bill Nelson bei der Unterzeichnungszeremonie. Das rumänische Artemis-Abkommen ist ein wichtiger Schritt zur Erreichung dieses Ziels. Die Vereinigten Staaten unterhalten seit mehr als 140 Jahren diplomatische Beziehungen zu Rumänien, und die NASA begrü‎ßt den Entdeckergeist, den Rumänien im Bereich der Raumfahrt mitbringt, während wir gemeinsam einen neuen Kurs einschlagen, fügte Bill Nelson hinzu.

8 April 2022
ESA și NASA, un parteneriat pentru viitor

Un parteneriat pentru viitorul Planetei a fost oficializat pe 13 iulie,
când directorul general al ESA, Josef Aschbacher, și administratorul NASA, Bill
Nelson, au semnat o declarație de intenție. Acest pas important își propune să
deschidă calea către un răspuns global la schimbările climatice, prin unirea
eforturilor de observare a Pământului, cercetare și aplicații. Cele două
instituții cu rol major în explorarea spațiului își propun să aducă la zi
informațiile cruciale despre viitorul Pământului.

Explică Ion Nedelcu, membru al grupului Comisiei Europene care
asigură managementul programului Copernicus.

Acordul semnat de ESA
și NASA, care au o colaborare veche în domeniul spațial, nu face decât să
eficientizeze acțiunile întreprinse la nivel global pentru prevenirea și
combaterea efectelor schimbărilor climatice. ESA, prin programele pe care le
derulează, de exemplu în cadrul Earth Explorers, al programelor de lansare de
misiuni spațiale pentru a observa diferite tipuri de parametri ce
caracterizează mediul terestru, atmosfera și mediul marin, iar NASA, prin
acțiunile întreprinse în cadrul System Observatory, de exemplu, nu fac decât să
asigure o complementaritate a acestor acțiuni, acțiuni care devin relevante și
în cadrul acordului Space Planet Observatory, un acord între agenții spațiale,
din care facem parte și noi, și care încearcă să asigure un efort susținut, cum
spuneam, în dezvoltarea misiunilor necesare pentru observarea acestor parametri
globali care ne ajută să înțelegem schimbările climatice.

Nu este prima data când ESA și NASA își unesc forțele. Echipe de la ESA și
NASA au lucrat împreună la campanii pe teren în Arctic pentru a-și valida
misiunile CryoSat și ICESat. În plus, ESA și NASA
definesc în prezent o nouă misiune gravitațională pentru a face lumină asupra
proceselor esențiale ale sistemului Pământului, cum ar fi ciclul apei. De
exemplu, va cântări apa în diferitele sale locuri, cum ar fi apele subterane,
dar și cele ale oceanelor, pentru a înțelege distribuția și transportul masei
de apă. Prin noul parteneriat strategic, ESA și NASA vor explora și dezvolta
noi modalități de a lucra împreună, de a realiza o sinergie între activitățile
lor, de a coordona activitățile în ceea ce privește interesele strategice,
științifice și politice și vor identifica procesele pentru a lucra mai eficient
și mai rapid în colaborarea care a fost reiterată la mijlocul acestei veri.

RadioRomaniaInternational · Alo, Bruxelles? 06.10.2021

6 October 2021
Weltraumschrott: Trümmerwolke in der Erdumlaufbahn soll entsorgt werden

Es ist eine kommerzielle Mission mit einem Gesamtbudget von 100 Millionen Euro. 86 Millionen Euro davon werden von der ESA investiert. Die Mission soll 2025 stattfinden und wird Teilstücke der europäischen Vega-Trägerrakete einsammeln. Im Herbst war eine Vega-Rakete nach einem technischen Problem ins Meer gestürzt, zwei Satelliten gingen dabei verloren. Schon in der Vergangenheit gab es Versuche, Weltraummüll aus der Bahn eines aktiven Satelliten zu entfernen. Diese wird die erste Mission sein, bei der ein Reinigungs-Satellit direkt echten Trümmerschutt entfernt.

Das Thema Weltraumschrott ist ein dringendes Thema — Hunderttausende Trümmerteile umkreisen die Erde, und wenn sie nicht entfernt werden, können künftige Generationen möglicherweise keine Telekommunikations- oder Wettervorhersage-Satelliten mehr starten. Jeden Tag werden mehr und mehr Satelliten gestartet, und das Problem ist, dass sie, wenn sie nicht mehr funktionieren, Gefahr laufen, aufeinanderzuprallen, erklären die Ingenieure von Airbus Defence and Space. Wenn sie kollidieren, entstehen riesige Mengen an Weltraummüll, der wiederum Schäden verursachen kann.

Deshalb ist die Bergung der grö‎ßten Trümmerteile ein Notfall für die Raumfahrtbehörden. Nach etwa sechs Jahrzehnten Weltraumtätigkeit und mehr als 5.500 Weltraumstarts treiben schätzungsweise etwa 23.000 Objekte mit einem Durchmesser von mehr als 10 Zentimetern um die Erde, die eine Trümmerwolke bilden: ehemalige Raketen, Raumschiffsteile, Satellitenteile, die nach verschiedenen Explosionen in der Umlaufbahn zurückgeblieben sind, sogar ganze Satelliten am Ende ihres Lebenszyklus. Bei Fragmenten, die grö‎ßer als 1 cm sind, geht die Zahl sogar in die Hunderttausende. Es gibt alle Arten von Objekten im All, sogar einen Schraubenzieher, der von einem Astronauten fallen gelassen wurde“, sagt Luisa Innocenti, Leiterin des ESA-Büros CleanSpace, und erklärt:

Dieser Schrott umkreist die Erde mit hoher Geschwindigkeit, was eine hohe Kollisionsgefahr in sich birgt. Dieser kann nicht nur operative Satelliten und deren Dienste (Wetter-, Ortungs-, Erdbeobachtungsdienste) zerstören, sondern auch neue Trümmer erzeugen und somit eine Kettenreaktion auslösen — das sogenannte Kessler-Syndrom.“

Irina Ștefănescu, wissenschaftliche Mitarbeiterin der rumänischen Raumfahrtbehörde, sprach bei Radio Rumänien über die Gefahren des Weltraumschrotts für aktive Satelliten, für die internationalen Raumstationen und die möglichen Folgen für jeden von uns. Rumänien ist seit 2018 Teil eines Konsortiums europäischer Länder, die zusammenarbeiten, um Weltraummüll und Satelliten zu beobachten. Irina Ștefănescu:

Für normale Menschen können sie ein Risiko darstellen — durch die Auswirkungen, die sie beispielsweise auf Telekommunikationssatelliten haben. Die Fernsehübertragung kann unterbrochen werden, die Mobiltelefonnetze, von denen wir alle so abhängig geworden sind, können ernsthaft gestört werden. Ein solches Objekt, selbst ein winziges, bewegt sich mit sehr hoher Geschwindigkeit durch den Raum, mit Tausenden von Kilometern pro Sekunde. Das bedeutet, dass dieser Schrot eine sehr lange Strecke in einer sehr kurzen Zeit zurücklegen kann. Deshalb hat er auch eine sehr hohe kinetische Energie, sodass er problemlos jedes von Menschenhand geschaffene Objekt zerstören kann, das gerade im Einsatz ist. Und ich denke dabei nicht nur an die Satelliten, sondern zum Beispiel auch an die Internationale Raumstation, wo sich Astronauten an Bord befinden, ein solches Ereignis könnte Menschenleben gefährden.“

Die ClearSpace-Mission ist schwierig: Das neue Gerät muss zunächst die Bewegung der Teilstücke beobachten — was von der Erde aus nicht möglich ist — und dann in der Lage sein, ihn mit seinen vier Roboterarmen einzufangen. Einmal eingefangen, wird das Teilstück zusammen mit dem Reinigungs-Satelliten aus der Umlaufbahn geschleudert und zerfällt in der Atmosphäre. Wichtig ist, dass das Teilstück vom ClearSpace-Satelliten eingefangen wird und dabei nicht dessen Roboterarme zerstört, was weiteren Weltraummüll erzeugen würde. In Zukunft wollen die ClearSpace-Ingenieure noch grö‎ßere Trümmer aus der Umlaufbahn entfernen.

Laut Rolf Densing, dem Einsatzleiter der ESA, wird das Problem des Weltraummülls mit dem geplanten Start von Zehntausenden Kleinsatelliten durch SpaceX, OneWeb und Blue Origin noch schlimmer. Nochmals die Forscherin Irina Ștefănescu:

Da der Weltraum von immer mehr Objekten umkreist wird — nehmen wir nur das Beispiel der von Elon Musks Firma gestarteten Satelliten — wächst die Gefahr exponentiell. Man muss die Umlaufbahnen sehr gut kennen und man muss sie verfolgen und Korrekturen vornehmen, denn auch wenn wir uns vorstellen, dass diese Objekte in einer Umlaufbahn, egal welcher Art, um die Erde kreisen, wird diese in Wirklichkeit abgelenkt und es müssen Korrekturen vorgenommen werden, und das ist die Aufgabe der Kontrollzentren, der Kommandozentralen auf der Erde.“

Das Europäische Raumfahrtkontrollzentrum erhält täglich Hunderte von Kollisionswarnungen. Auf diese Warnungen folgen Vermeidungsma‎ßnahmen, die jedoch sehr kostspielig sind und zu Unterbrechungen der Satellitendienste für mehrere Tage führen können.

Audiobeitrag hören:

RadioRomaniaInternational · Weltraumschrott: Trümmerwolke in der Erdumlaufbahn soll entsorgt werden

14 May 2021
Lansarea platformei europene “RACE” de monitorizare spaţială a redresării după pandemie

Denumită RACE (Rapid Action Coronavirus Earth – adică Acţiune Rapidă asupra Coronavirusului pe Pământ), platforma foloseşte datele obţinute de sateliţi pentru a evalua impactul blocajului cauzat de coronavirus și pentru a monitoriza redresarea activităţilor şi economiilor după eliminarea restricţiilor cauzate de pandemie. Această platformă este gândită să acţioneze atât la nivel local şi regional, cât şi mondial.

RACE va monitoriza în special principalii parametri de mediu – precum concentraţiile de particule poluante în atmosferă, schimbările de calitate ale aerului și apei – dar şi activitățile economice și individuale – inclusiv activitatea industrială, transporturile, construcțiile, traficul şi productivitatea agricolă.

În acest scop, platforma RACE va combina datele de observare obţinute de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus – pe care îi deține Uniunea Europeană – cu ajutorul inteligenței artificiale și analizei datelor. Sunt implicate însă numeroase alte companii şi institute de cercetare, operatori de telecomunicaţii şi o universitate.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a arătat că acest instrument extrem de versatil ne va ajuta nu numai în contextul pandemiei de coronavirus, ci și în multe alte domenii, inclusiv în atingerea obiectivelor ecologice.

În cadrul sesiunii online de lansare a platformei RACE, Joseph Aschbacher, Directorul Agenţiei Spaţiale Europene pentru Observarea Pământului, a arătat că datele obţinute din spaţiu sunt cruciale în sprijinirea eforturilor de gestionare a crizelor din timpul pandemiei de coronavirus.

El a mai arătat că Europa deţine în prezent capacităţi de observare a Pământului de cel mai înalt nivel, iar programul Copernicus împreună cu programele ESA de observare aPământului sunt surse ale unor beneficii uriaşe în societate, pentru că pot ilustra schimbările socio-economice şi de mediu în statele membre.

Joseph Ashbacher a prezentat şi două exemple în care combinaţia dintre inteligenţa artificială şi datele obţinute de sateliţii comerciali a fost folosită la monitorizarea producţiei unei fabrici auto din Germania sau a traficului aerian de pe aeroportul din Barcelona.

În lunile următoare, platforma RACE îşi va extinde activitatea pentru a monitoriza şi alte regiuni europene.

RadioRomaniaInternational · Europa la zi 11.06.2020

11 June 2020
Effects of the pandemic on world economy

According to the EU methodology, Romania’s gross government debt is going to stand at 40.9% of the GDP at the end of 2020, as against 35.2% of the GDP in 2019, shows the 2020 Convergence Programme published by the Romanian Finance Ministry. The figure is the result of estimates related to an economic contraction of about 1.9%, a depreciation of the national currency against the EURO, given the use of the foreign- currency-denominated-debt system, and a deficit of more than 3% of the GDP, a consequence of the SARS-CoV-2 coronavirus pandemic.

Calculated according to the European System of Accounts ESA, Romania’s budget deficit is forecast at 6.7% of the GDP for the end of 2020, higher by almost 2.4% as compared to the 2019 value. The increase is due to the future augmented budget expenditures of 39.5% of the GDP — on the rise by 3.5% as against 2019. This is due, according to the Finance Ministry, to the significant increase in the share of social transfers in the GDP, as well as to the increase in the share of subsidies.

At the same time, the total revenue receipts of the government are estimated to grow from 31.7% of the GDP in 2019 to 32.7% of the GDP in 2020, the forecast being based on a moderate positive evolution of the salary fund and a drop in private consumption, in the context of the coronavirus pandemic. Financial experts recall that the pandemic has caused a loss of revenues, following the slowing down of economic activity, on the one hand, and an increase in expenses, on the other hand, for medical equipment and social assistance — payment of furloughs and indemnities for parents who stay at home to supervise their children, given the suspension of classes.

The Finance Ministry officials also recall that the excessive deficit procedure for Romania had already been launched, independently of the coronavirus crisis, because the ESA deficit had gone beyond the 3% of the GDP threshold in 2019, and the recommendation was to return to the 3% target until 2022. Against the backdrop of the coronavirus pandemic, the European Commission has, meanwhile, launched the General Escape Clause, which allows the member states to deviate from the established budget and fiscal targets, and the costs generated by the COVID-19 pandemic to receive special treatment. For Romania this means that, when the time comes for being assessed in terms of its budget deficit target, the assessment will be made by overlooking the costs generated by the pandemic.

The Finance Ministry document also shows that gross investments will be reduced by 2.6% in 2020, this being the result of the negative dynamics reported by the exports and imports of goods and services. As regards inflation for 2020, the estimated percentage for the end of the year is 3%. At the same time, in relation to economic growth on medium term, financial experts believe that it is going to return to 3% or 4%, the figure estimated ahead of the pandemic. (translation by Lacramioara Simion)

25 May 2020
Ariane 6 şi Vega C, cele mai noi vehicule spaţiale ale ESA

Europa se
aliniază ultimelor tendinţe din industria spaţială, prin construirea a două
vehicule spaţiale care să folosească drept transportoare şi, ulterior,
lansatoare pentru sateliţi de mici dimensiuni. Este vorba de Ariane 6 şi Vega
C, noile astfel de vehicule ale Agenţiei Spaţiale Europene. Anul 2020 va marca
zborul în premieră al acestora. Cu detalii, Daniel Neuenschwander, directorul
Transportului Spaţial din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene:

Mai întâi, despre
Ariane 6. Acest proiect se derulează la viteză maximă. Industria spaţială a
demarat deja etapa de producţie. 14 lansatoare ale Ariane 6 sunt deja în
pregătiri pentru a fi adăugate zborului iniţial. Cât despre Vega C, toate
motoarele sunt testate. Am testat deja Zephyr 40, care a fost şi ultimul test
de motor. De acum, ne aflăm în faza de final şi în ceea ce priveşte primul zbor
al vehiculului Vega C. Eforturile Europei în ceea ce priveşte transportul
spaţial funcţionează şi îşi fac simţite rezultatele. Este munca în colectiv a
industriei spaţiale, incluzând Agenţia Spaţială Europeană, cu sprijinul
statelor membre. Am avut un prim zbor cu Vega, conceptual, care va permite
lansarea unui număr semnificativ de sateliţi de dimensiuni mici. Acum, pregătim
acelaşi lucru şi pentru Vega C şi Ariane 6. Toate lansatoarele noastre
europene, care sunt puse la punct în prezent, vor avea capacitatea de a lansa
sateliţi de dimensiuni mici.

Ariane 6 va
înlocui cu succes, după cum cred inginerii Agenţiei Spaţiale Europene, actualul
vehicul Ariane 5, încercând să rămână competitiv pe piaţa spaţială de astăzi, caracterizată
tot mai mult de prezenţa companiilor private. Astfel, Ariane 6 include detalii
tehnologice de ultimă generaţie, cum ar fi construcţia modulară, şi împărtăşeşte
unele tehnologii cu Vega C pentru a economisi costurile. Arianespace lansează
misiuni de rachetă Ariane cu infrastructura pusă la dispoziţie de către Agenţia
Spaţială Europeană. Unul dintre lucrurile pe care racheta Ariane 6 le împarte
cu Vega C este, de exemplu, motorul P120.

În timp ce Ariane
6 acoperă lansările grele, Vega C va prelua încărcătura pe sarcini utile uşoare,
la fel ca actuala Vega. Una dintre inovaţiile sale include un serviciu de
misiune pentru nave spaţiale mici, o sarcină utilă care permite lansarea a mai
mult de o duzină de sateliţi mici în cadrul evenimentului. În mod special, această
sarcină utilă poate fi folosită atât pe Vega, cât şi pe Vega C. Una dintre
primele încărcări utile ale Vega C ar putea fi o navă spaţială reutilizabilă,
numită Space Rider, un vehicul automat de tip navetă, care poate transporta
încărcăturile în spaţiu şi se poate întoarce pe Pământ. Acest plan de misiune
spaţială este în aşteptarea deciziei ministeriale prilejuite de conferinţa de
la Sevilla, din luna noiembrie a acestui an.

18 June 2019
Un satelit ESA va observa Pământul

O campanie aeriană pusă la punct de experţii Agenţiei Spaţiale Europenea efectuat deja teste pentru o viitoare misiune de observare a Pământului.

Zborurile au avut loc în regiunea arctică, între Groenlanda şi Islanda. La temperaturi de aproximativ -30 de grade Celsius, echipa coordonatoare a testa tversiunea aeriană a radiometrului cu microunde, un instrument care ar putea intra în componenţa unui satelit din programul Copernicus al Uniunii Europene. A dezvolta o misiune spaţială reprezintă un proces îndelungat, care necesită teste prealabile, desfăşurate în condiţii de mediu dificile. Dacă instrumentul testat va fi inclus în programul spaţial, ar putea colecta date deosebit de importante pentru înţelegerea alcătuirii şi a comportamentului gheţii arctice.

René Forsberg, expert în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene: Pentru moment, ne ocupăm de cele câteva misiuni care s-ar putea alătura proiectului Copernicus. Deocamdată, facem campanie pentru una dintre acestea, aflată în faza de simulare. Această misiune are rolul de observa gheaţa arctică, concentraţia şi distribuţia gheţii din calota arctică. Analizele vor avea o acurateţe înaltă. Este o misiune pe termen lung, aşadar înainte de a o finaliza, punem la punct toate coordonatele, pentru a stabili exact ceea ce vom măsura. Am întreprins deja două zboruri lungi, pentru a pune la punct planul misiunii în spaţiul în care se va desfăşura. Zborurile au fost o reuşită, am avut vreme bună şi fără nori pe cer. Avem deja un consiliu al misiunii, aşadar un dialog apropiat cu toţi cei implicaţi despre cum ar trebui să decurgă misiunea şi ce avem de făcut încadrându-ne în limitele de timp impuse pentru organizare. Este o campanie tipică pentru Agenţia Spaţială Europeană, ne concentrăm asupra misiunii şi o vom pune aplicare, aşa cum am făcut-o şi cu celelalte misiuni care au avut la bază sateliţii. Vom adapta toate instrumentele de care dispunem pentru această misiune.

Copernicus este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte spaţiale de observare a Pământului. Acesta furnizează informaţii exacte şi uşor accesibile cu scopul gestionării mediului înconjurător şi al preîntâmpinării eventualelor riscuri. De asemenea, sateliţii din programul Copernicus îi ajută pe experţi să observe efectele schimbărilor climatice, dar deservesc şi securitatea civilă. Iniţiativa este condusă de Comisia Europeană, în parteneriat cu Agenţia Spaţială Europeană. În prezent, două constelaţii de sateliţi incluse în Copernicus orbitează Pământul.

9 May 2019
O misiune către Soare

Agenţia Spaţială
Europeană se pregăteşte pentru o nouă misiune spaţială. Soarele va fi observat
de la o distanţă mică de către un vehicul spaţial cu totul remarcabil. Este
nevoie de măsuri extraordinare pentru proiectarea şi construirea lui, iar
specialiştii Agenţiei Spaţiale Europene, care lucrează împreună la realizarea
proiectului, sunt optimişti cu privire la rezultatul pe care îl vor obţine
împreună.

Cu detalii, Ian Walters, Airbus Defence and Space: Construim un aparat spaţial care are un semnal magnetic foarte jos.
Aproape că nu conţine materiale cu amprentă magnetică. Trebuie să ne asigurăm
de faptul că ne luăm toate precauţiile necesare, pentru a nu magnetiza
accidental acest aparat. Oamenii care lucrează la el trebuie să se asigure că
nu aduc cu sine câmpuri magnetice. Aşadar, fără telefoane mobile sau altceva
asemănător. La sfârşit, vom testa totul pentru a ne asigura de faptul că nu
există nicio amprentă magnetică.

Vehiculul spaţial
pe care cei de la Agenţia Spaţială Europeană îl construiesc va fi supus la
încercări numeroase, odată ajuns pe orbita stabilită pentru misiunea solară.
Expunerea la temperaturi extreme reprezintă o provocare importantă pentru
experţii agenţiei.

Ian Walters:
Vom fi pe o orbită lungă de aproximativ
160 de zile. Vom merge foarte aproape de Soare, la aproximativ 42 de milioane
de kilometri de stea. Nu sună aproape, dar este, de fapt, mult mai aproape
decât suntem de pe Pământ. De la acea distanţă vom observa puterea Soarelui, de
12-13 ori mai fierbinte decât o resimţim de pe planeta noastră. Asta înseamnă
că temperaturile devin foarte fierbinţi, de peste 500 de grade. Fiindcă ne vom
afla pe această orbită lungă, eliptică, vom merge şi destul de departe de
Soare, aşadar ne va fi şi foarte frig. Va fi un ciclu extrem. În 160 de zile,
vom trece de la foarte fierbinte la foarte rece. Misiunea completă va avea 20
de astfel de parcurgeri ale orbitei. Bineînţeles,
un alt lucru special pe care va trebui să îl facem pentru această misiune este
să păstrăm tot timpul instrumentele curate. Asta înseamnă o alimentare
permanentă cu nitrogen gazos. Acest procedeu se va face 24 de ore din 24. Nu ne
este permis să întrerupem acest flux mai mult de 30 de minute, aşa că avem
nevoie de un echipament cu totul special şi să monitorizăm continuu dacă există
întreruperi în alimentarea cu gaz.

Dacă totul va
decurge conform proiectului pus la punct de către Agenţia Spaţială Europeană cu
participarea NASA, misiunea solară va realiza observaţii fără precedent asupra
stelei care ne oferă lumina şi căldura necesare vieţii. Instrumentele de la
bordul misiunii, programată pentru lansare pe 20 februarie 2020, vor investiga,
între altele, atmosfera solară, vântul solar şi vor oferi imagini de înaltă
rezoluţie cu regiunile polare ale Soarelui.

18 April 2019
ESA încurajează proiectele studenţilor

108 studenţi vor lua parte la Academia Agenţiei Spaţiale Europene – ESA. După
ce, anul trecut, o iniţiativă similară s-a bucurat de un mare succes în rândul
tinerilor, experţii în domeniul aeronauticii spaţiale au decis să continue
proiectul. Agenţia Spaţială Europeană îşi doreşte să inspire în permanenţă
tinerii din universităţi, astfel încât Provocarea anului 2018 în inginerie
spaţială, eveniment desfăşurat în luna octombrie, a selectat cele mai bune
proiecte ale tinerilor pasionaţi de spaţiu. Anul acesta, 30 de universităţi au
participat la provocarea lansată de Agenţia Spaţială Europeană, din 14 state
membre ale agenţiei sau partenere. Interesant de menţionat este faptul că cele
patru echipe selectate nu concurează unele împotriva celorlalte, ci participă împreună
la activităţile propuse de către experţii ESA.

Unul dintre
cursurile ESEO propuse de ESA este EcoDesign, un simulator conceput ca un joc
pe echipe, prin care studenţii pasionaţi de ingineria spaţială pot învăţa mai
multe lucruri despre impactul asupra mediului terestru pe care îl pot avea
misiunile în spaţiu. De asemenea, EcoDesign propune o viziune unică asupra
ciclurilor vieţii într-o misiune spaţială şi asupra condiţiei sateliţilor
lansaţi pe orbita Pământului.

Un alt proiect
interesant a fost denumit SANTA, abrevierea denumirii originale traduse ca
Satelit pentru transportul aerian şi naval din Arctic. Acest proiect a fost
conceput de echipele de studenţi pentru a oferi servicii de supraveghere zonei
arctice, pe o orbită polară situată la 1600 de kilometri, alcătuită din opt
sateliţi. Nicola Melega, expert al Agenţiei Spaţiale Europene şi coordonator al
Academiei ESA: ESEO este un sistem complex şi cred că, în
final, s-a dovedit a fi o provocare complexă pentru toate echipele participante.
Noi am avut şansa de a le fi alături, am avut şansa de a-i învăţa câteva
lucruri despre instrumentele pe care le folosim, despre cum ar trebui abordate
lucrurile care, în mod obişnuit, nu le sunt foarte la îndemână în universităţile
în care ei studiază.

Interacţiunea cu
experţii Agenţiei Spaţiale Europene le oferă studenţilor posibilitatea de a-şi
îmbunătăţi know-how-ul şi înţelegerea ingineriei de sateliţi în ansamblu. Acordarea accesului la infrastructuri de
ultimă generaţie şi împărtăşirea expertizei şi a practicilor comune ale ESA
reprezintă valoarea reală adăugată a programului Educaţie ESA, este de
părere Hugo Marée, şeful Biroului pentru Educaţie al Agenţiei Spaţiale Europene.

19 November 2018
Misiunea Beyond a Agenţiei Spaţiale Europene

Agenţia
Spaţială Europeană a pus pe agenda sa misiunea Expedition 60/61 către Staţia Spaţială
Internaţională, misiune care va fi denumită Beyond, care înseamnă Până dincolo. Va fi o
misiune internaţională formată din astronautul italian Luca Parmitano, care va
fi la al doilea său zbor cosmic, astronautul american Andrew Morgan de la NASA
şi cel rus Alexander Skvorţov de la Roscosmos. Numele pe care Luca Parmitano
l-a ales a fost inspirat de misiunile Proxima şi Horizons ale astronauţilor europeni Thomas
Pesquet şi Alexander Gerst şi se doreşte a fi una care să treacă de limitele
actuale ale cunoaşterii.

Luca Parmitano spune că unul dintre principalele scopuri
ale viitoarei misiuni este punerea în folosul oamenilor a noilor descoperiri: Din câte ştiu, din ce am văzut până acum,
experimentele la care voi lucra voi fi complet noi. Pentru mine, câteva dintre
aceste experimente sunt foarte interesante pentru că ele vor avea un efect
imediat pe pământ pentru oricine. Unul dintre experimentele pe care îl voi face
este despre înţelegerea echilibrului. Pe orbită, sistemul nostru de echilibru
devine complet deconectat deoarece are nevoie de gravitaţie. În special în
ureche există două sisteme care măsoară mişcarea şi ne ajută să ne menţinem
echilibrul. Unul dintre ele este cel al otolitelor, minerale mici care plutesc
într-un lichid şi care transmit creierului semnalele rotaţiilor corpului
nostru. Dar ele au nevoie de gravitaţie pentru a funcţiona. Şi atunci, pe
orbită ele nu funcţionează. Noi mai avem un alt sistem de echilibru, care este
fluid, şi care măsoară mişcarea liniară. Spre deosebire ede primul, el nu are
nevoie de gravitaţie. Prin studierea lor putem înţelege cum creierul primeşte
semnalele şi îi putem ajuta pe cei care au probleme de echilibru sau ale
urechilor. Un alt experiment este percepţia timpului. În timp ce ne aflăm pe
orbită percepţia timpului se schimbă şi aceasta este ceva de care suferă oamenii
pe pământ, de demenţă sau de Alzheimer, de orice fel de probleme de cogniţie.
Aceasta ne dă o înţelegere, o privire din interior pe care şi-o fac oamenii
normali, oameni care au funcţiile cognitive normale, în deplina lor capacitate.
Ne arată cum funcţionează creierul în perceperea timpului.

Un alt
scop al cercetărilor echipei din care va face parte şi astronautul Agenţiei
Spaţiale Europene este siguranţa oamenilor în timpul misiunilor spaţiale mai
lungi. De asemenea, cercetările echipei vor dezvolta cunoaşterea care va
permite oamenilor şi roboţilor să exploreze Luna şi planeta Marte de la
suprafaţă.

28 September 2018
Misiunea BepiColombo, în stadiul de simulare

BepiColombo
este prima misiune europeană către planeta Mercur. Misiunea de explorare a celei
mai mici planete terestre din sistemul nostru solar este cu atât mai
spectaculoasă cu cât foarte puţine lucruri sunt cunoscute despre Mercur.
BepiColombo, care va fi lansată pe 19 octombrie, va ajunge în apropierea planetei spre finalul
anului 2025 şi va înfrunta temperaturi de peste 350 de grade Celsius. Pentru
acest lucru, este nevoie de simulări serioase, iar specialiştii care
coordonează misiunea către Mercur îşi iau toate precauţiile necesare.

Andrea
Accomazzo, director BepiColombo din partea Agenţiei Spaţiale Europene: În
camera de control, unde are loc simularea, personalul este pregătit ca, în
orice moment, în cazul unui eveniment neprevăzut, să evalueze situaţia şi să ia
deciziile corecte. Pentru asta ne antrenăm. Pregătirile pentru o asemenea
misiune includ toate aspectele. Ceea ce presupune această simulare este, de
fapt, o repetiţie pentru lansare. Pregătim echipele să lucreze împreună, să
stăpânească procedurile de zbor. De asemenea, vom simula condiţiile de zbor. Până
acum am mai făcut testări, dar acum, la simulare, încercăm să reconstituim, pe
cât posibil, condiţiile de zbor. În mod obişnuit, facem 20-30 de astfel de
repetiţii înaintea unei lansări.

După ce va ajunge pe planeta Mercur, misiunea Agenţiei Spaţiale Europene va
strânge date timp de un an şi ar putea primi, suplimentar, o perioadă de
exerciţiu de încă un an. Misiunea este alcătuită din două aparate de zbor, care
vor orbita în paralel planeta, atât la sol, cât şi în magnetosferă. Odată
separate de pe orbita comună, ambele ambarcaţiuni ştiinţifice vor face
măsurători complementare, de la compoziţia din profunzimea planetei, până la
interacţiunea acesteia cu vântul solar. Aceste date, puse laolaltă, vor
conduce, speră cercetătorii, la o înţelegere cât mai bună a planetei celei mai
apropiate de steaua părinte, adică de Soare. O serie întreagă de instrumente de
comunicare vor fi folosite în timpul misiunii, imaginile captate putând fi
transmise prin webcam-uri încă din timpul zborului spre Mercur. O primă
survolare a planetei Mercur a fost realizată de sonda Mariner 10, în anul 1970.

20 August 2018
Europa a lansat al șaptelea satelit de observare a Pământului

Uniunea Europeană a lansat cel de-al șaptea satelit, Sentinel 3b, care va furniza date importante privind schimbările climatice prin care trece Planeta. Acțiunea face parte din programul Copernicus,o rețea de sateliți de observare ai Terrei lansaţi progresiv de Uniunea Europeană şi Agenţia Spaţială Europeană. Noul satelit se va alătura satelitului Sentibel 3a, lansat anul trecut si care pluteste deasupra pamitnului la o altitudine de 815 kilometrri.

Președintele Agenției Spațiale Române, Marius Ioan Piso: Până acum s-au lansat 7 sateliți. Copernicus este un program de observare a Terrei care inițial a fost dedicat monitorizării mediului și pentru securitate. In prezent există un număr mare de senzori pe acesti sateliți care pot să dea informații despre tot felul de aspecte ale evoluției terestre ale evoluției atmosferei terestre, ale solului și de asemenea pot să asigure servicii de urgență cum ar fi monitorizarea inundațiilor sau a erupțiilor vulcanice. Ultimul satelit se numește Sentinel 3, care care mai multe instrumente cu scopul de a măsura topografia suprafeței mării, de a măsura temperatura mării și a suprafeței terestre, culoarea oceanului, culoarea Pământului, toate acestea cu mare precizie și siguranță. Rezultatele merg, în primul rând, spre sisteme de prevedere a vremii, a stării oceanelor care sunt foarte importante pentru Europa, pentru monitorizarea mediului și a climatului. Programul Copenicus continuă, se va ajunge la un număr de 10 sateliți, de 10 sisteme de senzori. Este prevăzut în continuare și în progranmele Agenției Spațiale Europene și ale Comisiei Europene. România participă de la început în acest program, iari în acest an vom organiza cea de a 6-a Conferință Regională Copernicus în București.

Primul satelit din constelatia Sentinel a fost plasat pe orbită în 2014. Echipat cu radare de ultimă tehnologie, doi sateliţi Sentinel-1 furnizează în prezent imagini ale Terrei ziua şi noaptea, indiferent de condiţiile meteorologice.O pereche de sateliţi optici, Sentinel-2, are drept misiune supravegherea suprafeţelor nou apărute din ape şi a coastelor. O sarcină utilă pentru mediu, agricultură şi securitate civilă. Un satelit Sentinel-5 P, care lucrează singur, observă compoziţia chimică a atmosferei din octombrie 2017. Noul satelit Sentinel 3b, lansat în această primăvară, are la bord o serie de instrumente de ultimă generaţie, și este fără îndoială cel mai complex satelit din misiunile Sentinel, au dezvăluit cercetătorii de la Agenția Europeană Spatială.

28 May 2018
Pregătiri pentru CHEOPS

Agenţia Spaţială Europeană pregăteşte lansarea satelitului CHEOPS pentru sfârşitul acestui an. Deşi poartă un nume cu rezonanţă antică, CHEOPS este, de fapt, un acronim al sintagmei satelit pentru caracterizarea exoplanetelor. Conceput în urma unui parteneriat între Agenţia Spaţială Europeană şi Biroul Spaţial Elveţian, CHEOPS a fost selectat în 2012 dintre cele 26 de propuneri de proiect pentru realizarea unui obiect spaţial de clasă mică, în cadul programului Cosmic Vision al Agenţiei Spaţiale Europene. Ceea ce îl deosebeşte pe CHEOPS de celelalte aparate de măsurare a exoplanetelor din categoria sa este faptul că la conceperea acestuia au participat specialişti din mediul academic elveţian, dar şi din alte ţări europene.

În urma concursului pentru cel mai bun proiect, Airbus Defence and Space din Spania a fost instituţia desemnată pentru asamblarea satelitului. Despre scopul principal al lui CHEOPS, Willy Benz, cercetător în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene: CHEOPS va măsura dimensiunile planetelor care orbitează alte stele decât Soarele. Aceasta se numeşte metoda de tranzit. Aşadar, CHEOPS serveşte la determinarea razei unei planete care orbitează o stea. Atunci când măsurăm schimbările de lumină din timpul unui tranzit planetar, măsurăm, de fapt, raportul dintre suprafaţa stelei şi cea a planetei. Deci, în funcţie de diminuarea luminii observate, putem ajunge să deducem dimensiunile planetei. Ceea ce îi interesează pe fizicieni sau pe astronomi este să poată determina dimensiunile planetelor cu ajutorul acestei metode. Pentru moment, le-am detectat, le-am găsit, cunoaştem mii de astfel de planete. Dar ne-am dori să putem caracteriza aceste planete, ne-ar plăcea să ştim din ce anume sunt făcute, care este compoziţia lor chimică etc. Dacă avem masa şi raza, putem să ne dăm imediat seama dacă planeta este stâncoasă, gazoasă sau lichidă. Acest lucru ne permite să facem o primă caracterizare a naturii fizice a obiectelor pe care le-am detectat, graţie cunoaşterii valorilor masei şi razei, în mod simultan. În plus, să cunoaştem raza şi masa ne permite şi calcularea gravitaţiei efective, ceea ce permite ulterior simularea spectrului şi o mai bună înţelegere a compoziţiei atmosferei. Pentru cele mai interesante dintre planete, aceste constante vor fi măsurate prin cele mai performante infrastructuri ale viitorului.

Lansarea satelitului CHEOPS este preconizată pentru sfârşitul lui 2018. Agenţia Spaţială Europeană a semnat încă de anul trecut un contract cu Arianespace pentru lansarea lui CHEOPS pe orbită, la bordul unei rachete Soyuz, de la Centrul Spaţial din Guyana Franceză. Fixat pe platformă, CHEOPS va cântări la lansare aproximativ 300 de kilograme şi va orbita Pământul de la un pol la celălalt, la o înclinaţie de 98 de grade faţă de Ecuator.

21 May 2018

Hörerpostsendung 18.10.2015

Heute gibt es zu Beginn zwei Ankündigungen:

In zwei Wochen ist es soweit: Am Sonntag, den 1. November 2015, gestalten wir mit Ihrer Hilfe den Hörertag bei Radio Rumänien International. Es ist schon zur Tradition geworden, dass Sie, unsere Hörerinnen und Hörer, anlässlich des Hörertags mit einem persönlichen Beitrag an der Gestaltung unserer Sendung aktiv teilnehmen. Diesmal ist unsere Sondersendung den Flüchtlingen gewidmet, die nach Europa kommen.

Wir verfolgen jeden Tag die Nachrichten über die Flüchtlingskrise. Es geht um Hunderttausende von Menschen, die ihr Leben riskieren, um aus ihren unsicher gewordenen Heimatländern nach Europa zu flüchten. Die gro‎ße Anzahl der Flüchtlinge ist eine gro‎ße Herausforderung für Europa, für die europäischen Werte, für den Arbeitsmarkt, für die soziale Integration. Aber wir sollten nicht vergessen, dass jeder Flüchtling seine eigene, meistens traurige Lebensgeschichte hat.

Für den Hörertag 2015 bei Radio Rumänien International warten wir mit gro‎ßem Interesse auf Ihre Meinungen zum Problem der Flüchtlinge, die nach Europa kommen. Selbstverständlich können Sie uns auch wahre Geschichten von Flüchtlingen, die Sie kennengelernt haben, mitteilen.

Ihre Antworten können Sie uns schriftlich per Post, E-Mail, Fax, im Internetformular oder via Facebook zusenden. Wenn Sie uns Ihre Meinung mündlich mitteilen möchten, können Sie uns auch im Vorfeld aufgezeichnete Audiodateien direkt per E-Mail zuschicken, falls Sie diese Möglichkeit haben.

Soviel zum Thema Hörertag am 1. November. Nächsten Sonntag, also am 25. Oktober, stellen wir auf Winterzeit um und wechseln damit auch die Frequenzen unserer Kurzwellensendungen. Ich habe zwar eine Massenmail mit den Winterfrequenzen an alle Hörer in unserem Verteiler geschickt, wir haben aber leider immer noch das Problem, dass die meisten E-Mails nicht zugestellt werden können — sie kommen mit einer Fehlermeldung zurück. Offenbar interpretieren Server wie t‑online, gmx, aol, aon und andere unseren Mail-Server als Spam-Quelle. Woran das liegt, könnten nur unsere IT-Leute sagen, doch die scheinen nicht sonderlich daran interessiert zu sein, der Sache nachzugehen. Daher möchte ich an dieser Stelle die Frequenzen erneut bekannt geben, zumal es auch noch einige Hörer gibt, die keinen Internetzugang haben. Zuvor jedoch ein paar Takte Musik, damit Sie schnell Schreibzeug und Papier holen können.

In der Zeit vom 25.10.2015 bis einschlie‎ßlich 26.03.2016 können Sie die deutschsprachigen Programme von RRI auf folgenden Wellenlängen über analoge Kurzwelle und via DRM empfangen:

Uhrzeit (UTC)

Frequenz (kHz)

Meterband (m)

Zielgebiet

07.00 – 07.30

6.020 DRM

7.345

49

41

Mittel- und Westeuropa

15.00 – 16.00

6.040

7.330

49

41

Mittel- und Westeuropa

19.00 – 20.00

6.010

7.405 DRM

49

41

Mittel- und Westeuropa

Die Frequenzen finden Sie auch schon auf unserer Homepage, und zwar im Abschnitt Über uns — Unterabschnitt Frequenzen. Dort finden Sie auch die Frequenzen aus vergangenen Jahren bis einschlie‎ßlich Sommer 2013, falls jemand eine Übersicht braucht. Der Button ganz oben rechts in der Reihe Kontakt, Frequenzen, Programm und Archiv“ führt momentan noch zu den gültigen Sommerfrequenzen für 2015, ab dem 25. Oktober wird er dann direkt zu den Winterfrequenzen 2015/2016 führen.

Und nun zu Hörerzuschriften. Heute möchte ich aus den Briefen zitieren, die wir noch im September erhalten haben, denn einige waren schon im August abgeschickt worden.

Johann Ruff (aus Mühlheim am Main, Hessen) schrieb uns:

Mir fehlen noch QSL-Karten aus dem Jahr 2014. Sind noch Karten von 2014 vorhanden? Ich hatte im April noch die Berichte aus 2014 beigelegt, leider habe ich bisher nichts mehr davon gehört.

Ist eigentlich der rumänische Kosmonaut, der damals mit dem sowjetischen Interkosmosprogramm im All war, noch am Leben?“

Vielen Dank für Ihren Brief, lieber Herr Ruff. QSL-Karten von 2014 sind nach meinem Wissen teilweise noch vorhanden. Ob Ihr Brief vom April hier angekommen ist, kann ich auf Anhieb nicht sagen, dafür müsste ich in der Ablage in unserer Poststelle suchen, was die Dame dort nicht unbedingt gern sieht. Wenn Sie aber bislang noch nichts von uns erhalten haben, ist der Brief womöglich verloren gegangen. Vielleicht schicken Sie uns die Empfangsberichte erneut zu, am besten per E-Mail, wenn Sie die Möglichkeit haben oder ein Freund oder Bekannter mit Internetzugang Ihnen den Gefallen tut.

Zu Ihrer Frage: Der 1952 geborene rumänische Kosmonaut Dumitru Prunariu lebt noch, er war am 14.-22. Mai 1981 der erste und bisher einzige rumänische Astronaut, der jemals ins Weltall geflogen ist. Die Weltraumfahrt erfolgte im Rahmen der Mission Sojus 40, Kommandant war der sowjetische Kosmonaut Leonid Popow. Insgesamt 7 Tage, 20 Stunden, 41 Minuten und 52 Sekunden dauerte die Mission. Der inzwischen 63-jährige Prunariu ist derzeit Mitglied des Verwaltungsrates der Rumänischen Raumfahrtagentur. Rumänien ist seit 2011 Mitglied der Europäischen Raumfahrtagentur ESA und beteiligt sich an diversen wissenschaftlichen Projekten wie etwa an der Entwicklung einer neuen Ariane-6-Rakete. Es handelt sich um ein wettbewerbsfähigeres Raumfahrzeug als die bisherigen, das 2020 lanciert werden soll. Die Mission beinhaltet die Beförderung wissenschaftlicher Satelliten und Raumsonden sowie die Platzierung von Kommunikations- und Fernsehsatelliten in der Erdumlaufbahn. Für die Finanzierung dieses Projekts hat Europa 4 Milliarden Euro zur Verfügung gestellt, haupttragende Länder sind Frankreich und Deutschland mit 52% bzw. 22% der Kosten für Ariane 6.

Aber auch Rumänien wird sich direkt an diversen, damit zusammenhängenden Projekten beteiligen, und zwar auch finanziell. Marius-Ioan Piso, Leiter der rumänischen Weltraumagentur, erwähnte ein 144 m langes Teleskop, das im Weltall gebaut werden soll. Damit will man potentiell gefährliche Gegenstände, die von der Sonne kommen, frühzeitig erkennen. Es gibt ein weiteres Projekt, das in der Umlaufbahn eines Doppelasteroiden abgewickelt werden soll. Ein Teil des Asteroiden soll umgelenkt werden. Dabei wird Rumänien einen beträchtlichen Beitrag von 40-45% des Aufwandes leisten, so Marius-Ioan Piso.

Eine Frage hatte auch unser Hörerfreund Michael Lindner (aus Gera, Thüringen):

Liebe Freunde der deutschen Redaktion!

Mit gro‎ßer Freude hörte ich am 30. August den Funkbriefkasten, der mir eine gro‎ße Überraschung brachte, hörte ich doch längere Auszüge aus meinem Reisebericht über die Insel Usedom. Ja, liebe Freunde, das ging ja schnell und ich freue mich, dass auch die anderen RRI-Hörerfreunde daran teilhaben konnten. Auch wenn es kein aufregendes Fernziel war, sind es doch gerade die naheliegenden Destinationen, die oftmals aus unerklärlichen Gründen ein Schattendasein führen, aber mindestens genauso interessant sind wie Reisen nach Spanien, Griechenland oder Italien.

Da ich gerade beim Thema Tourismus bin, möchte ich mich mit einer Frage an Sie wenden. Ich habe gelesen, dass Deutschland nach den USA die zweitgrö‎ßte Kreuzfahrtnation der Welt ist. Um die zwei Millionen Deutsche machen jährlich eine Kreuzfahrt, worüber ich sehr erstaunt bin, sind doch diese Reisen auch sehr kostenintensiv. In meinem Familien- und Freundeskreis kenne ich nur zwei Personen, die sich bisher diesen Luxus leisten konnten. Deshalb hat mich die statistische Angabe von etwa 2 Mio. sehr gewundert. Spricht natürlich eine eigene Sprache, vielen Menschen hier in Deutschland geht es eben überdurchschnittlich gut. Wie sieht eigentlich die Kreuzfahrtsituation bei den Rumänen aus? Wie populär sind solche Angebote, wieviel Prozent der Rumänen können sich solche Schiffsreisen überhaupt leisten? Würde mich sehr freuen, darüber einige detailliertere Angaben zu erhalten.“

Vielen Dank für Ihren Brief, lieber Herr Lindner. Ganz aktuelle Informationen habe ich nicht gefunden, aber nach einer Meldung der rumänischen Nachrichtenagentur Mediafax von 2011 lässt sich durchaus ein Trend nach oben erkennen. Demzufolge haben im erwähnten Jahr ca. 9.000 Rumänen Kreuzfahrten in Wert von insgesamt über 8 Mio. Euro gebucht. Damit hätten sie um 1,5 Mio. Euro mehr als im vorangegangenen Jahr 2010 für Luxusreisen dieser Art ausgegeben. Im Schnitt habe der rumänische Kreuzfahrt-Tourist 1.200 Euro für eine Reise aus der Tasche gezogen, die beliebteste Destination sei Südamerika gewesen. Weitere beliebte Reiseziele seien das Mittelmeer und die skandinavischen Fjorde, wobei der Preis für eine Kreuzfahrt je nach Ziel von 400 bis 3.000 Euro reicht. Einem Reiseveranstalter zufolge, der in dieser Meldung zitiert wird, haben im selben Jahr drei Paare die teuerste Reise gebucht — für eine zweimonatige Kreuzfahrt hätten die guten Leute insgesamt 60.000 Euro hingeblättert.

Diese stolzen Preise kann sich in Rumänien sicherlich nicht jeder leisten, die Zahlen deuten schon an, dass eher die oberen Zehntausend in den Genuss solcher kostspieliger Reisen kommen. Viel günstiger sind hingegen heimische Schiffsfahrten auf der Donau. Seit Mai 2015 bietet ein schweizerisch-rumänisches Unternehmen siebentägige Donau-Rundfahrten auf einem Schiff mit vier Decks und Platz für 260 Passagiere. Das All-inclusive-Angebot kostet erschwingliche 360 Euro pro Person.

So, letzten Sonntag habe ich reichlich überzogen, was ich offiziell eigentlich nicht darf — Zeit für Posteingangsliste:

Herkömmliche Postbriefe oder Postkarten erhielten wir von Wolfgang Waldl (A), Sandro Blatter (CH), Serge Thill (L), Gerolf Tschirner, Johann Ruff, Peter Möller, Frank Haberkamp, Erhard Lauber, Thomas Jeske, Joachim Verhees, Holger Lipp, Christoph Paustian, Ulrich Wicke, Michael Brawanski, Klaus Huber, Michael Völlger, Monika und Horst Kuhn, Heiner Finkhaus, Uwe Haferkorn, Michael Lindner, Michael Willruth, Peter Thränert, Hans-Peter Themann (alle aus Deutschland).

Die E-Mail-Liste geht diesmal bis Donnerstagnachmittag, als diese Sendung aufgezeichnet wurde — am Freitagnachmittag fahre ich nämlich zur Hochzeit meiner Nichte, die in einer anderen Stadt zuhause ist. Bis Donnerstag also erhielten wir E-Mails von Dmitrij Kutusow (Russland), Christian Mayer und Josef Robl (Österreich) sowie von Ralf Urbanczyk, Hans-Jürgen Tausend, Anna und Bernd Seiser, Erik Öffinger, Radegund Türk, Josef Hagmann, Dieter Feltes, Marco Schaa und Thorsten Brandenburg (alle aus Deutschland).

Audiobeitrag hören:

18 October 2015