Tag: ESA

  • Rumänien beteiligt sich an internationalen Weltraumfahrtprojekten

    Rumänien beteiligt sich an internationalen Weltraumfahrtprojekten

    Anfang des Monats haben in Luxemburg die Vertreter der Mitgliedsländer der Europäischen Raumfahrtagentur (ESA) eine sogenannte historische Vereinbarung“ über den Bau einer neuen Ariane-6-Rakete getroffen. Es handelt sich um ein wettbewerbsfähigeres Raumfahrzeug als die bisherigen, das 2020 lanciert werden soll. Die Mission beinhaltet die Beförderung wissenschaftlicher Satelliten und Raumsonden sowie die Platzierung von Kommunikations- und Fernsehsatelliten auf die Erdumlaufbahn. Dafür hat Europa eine Finanzierung von 4 Milliarden Euro zur Verfügung gestellt. In dieser Summe sind auch der Bau einer neuen Startanlage in Französisch-Guyana und die Entwicklung einer kleineren Startrampe inbegriffen. Insgesamt hat die Europäische Union ein globales Budget für seine Raketenstartanlagen in Höhe von 8 Milliarden Dollar für die nächsten zehn Jahre. Das Ziel ist einem immer stärkeren Wettbewerb auf dem internationalen Satellitenbeförderungsmarkt standzuhalten.



    Zurzeit startet die amerikanische Privatgesellschaft SpaceX Satelliten mithilfe der Falcon-9-Raketen zu Preisen zwischen 49 und 68 Millionen Euro. Darüber hinaus werden China und Indien zu wichtigen Wettbewerbern im kommenden Jahrzehnt. China hat es geschafft, mit dem Jadehasen auf dem Mond zu Landen. Indien hat seine Raumsonde Mangalyaan auf die Umlaufbahn des Mars gebracht, und das zu Preisen, die 10mal niedriger sind als die von der NASA für die Mission MAVEN.



    Es ist ein gro‎ßer Erfolg“, erklärte Jean-Jacques Dordain, Generalleiter der Europäischen Raumfahrtagentur. Er erinnerte daran, dass die Vereinbarung nach mehrmonatigen Verhandlungen im Rahmen der ESA, insbesondere zwischen Frankreich und Deutschland, den Hauptbeitragenden des Projekts, getroffen wurde. Paris verpflichtete sich, 52% und Deutschland 22% der Kosten der Ariane 6 zu tragen. Die aktuelle Rakete, Ariane 5, wurde 1996 in Betrieb genommen. Sie schaffte es, 50% des Marktes im Bereich der Satellitenbeförderung zu gewinnen, und brachte 62 Missionen erfolgreich zu Ende. Ariane 6 soll mehrere Technologien einschlie‎ßen, die von den europäischen Partnern entwickelt wurden. Hauptziel wird die Entwicklung einer modularen Rakete sein, die entsprechend den Anforderungen der jeweiligen Mission konfiguriert werden soll.



    Zu diesen Partnern zählt auch Rumänien, das 1992 das erste Abkommen mit der Europäischen Raumfahrtagentur geschlossen hat. Seit 2011 ist Rumänien Mitglied der ESA. Die besagte Organisation hat ihren Sitz in Paris und zählt 20 Mitgliedsländer — Belgien, Dänemark, Deutschland, Finnland, Frankreich, Griechenland, Gro‎ßbritannien, Irland, Italien, Luxemburg, Norwegen, die Niederlande, Österreich, Polen, Portugal, Rumänien, Spanien, Schweden, die Schweiz und Tschechien. Neben der Beteiligung an der Entwicklung der Ariane 6 Rakete, ist Rumänien beim neuesten Treffen in Luxemburg, durch den Beitritt zu diesem Programm auch zum Miteigentümer der Station, gemeinsam mit anderen 11 europäischen Ländern und den internationalen Partnern — USA, Kanada, Russland und Japan. Laut dem delegierten Minister für Forschung, Mihnea Costoiu, bietet dieses Programm eine Chance für die rumänische Raumfahrtindustrie. Der ehemalige Kosmonaut Dumitru Prunariu, zurzeit Mitglied des Verwaltungsrates der Rumänischen Raumfahrtagentur, erklärte für Radio Rumänien die Bedeutung dieses Ereignisses:



    Der Vorteil ist, eigene Experimente durchführen zu können, die europaweit ausgeschöpft werden können. Diese können nicht nur wissenschaftliche, sondern eines Tages sogar für Rumänien bedeutende monetäre Vorteile bringen. Durch unsere Anwesenheit dort, treten wir einem Klub bei, der Entscheidungen über die Zukunft der internationalen Raumstation trifft.“




    Die Beteiligung Rumäniens an diesen Programmen ist der Beweis dafür, dass das rumänische Potential im Bereich Forschung und Entwicklung bereits konkrete Ergebnisse liefert und dass die Investitionen, die hier getätigt werden, legitim und gerechtfertigt sind“, so die rumänischen Vertreter. Laut dem Präsidenten der Rumänischen Raumfahrtagentur, Marius-Ioan Piso, wird die internationale Raumstation ein exzellentes Labor darstellen, um Technologien für Weltraummissionen auf niedrigem Orbit, aber auch für Erkundungsmissionen des Sonnensystems zu testen. Welche sind die nächsten Projekte der ESA, an denen sich Rumänien beteiligen wird? Marius-Ioan Piso:



    Es wird einige Missionen geben. Es handelt sich um Missionen wie Proba-3, bei der man im Weltraum ein 144 m langes Teleskop bauen wird. Dieses soll dazu verwendet werden, um die möglichen gefährlichen Gegenstände, die von der Sonne kommen, zu erkennen. Dieses Projekt soll also die Sonne unter Beobachtung halten. Es gibt ein weiteres Projekt, das in der Umlaufbahn eines Doppelasteroiden abgewickelt werden soll. Ein Teil des Asteroiden soll umgelenkt werden. Dabei wird Rumänien einen beträchtlichen Beitrag von 40-45% des Aufwandes leisten.“




    Rumänien kann ein wichtiger Spieler auf dem Markt der kommerziellen Nanosatelliten werden, die eine immer wichtigere Rolle für Raum- und Landanwendungen spielen. Das erste Raumfahrtexperiment mit rumänischer Beteiligung fand 1972 im Rahmen des Programms Intercosmos statt. Am 14. Mai 1981 entsandte Rumänien seinen ersten Kosmonauten, Dumitru Prunariu, in den Weltraum. Es wurde somit zum 11. Land der Welt, das diese Leistung geschafft hat.

  • Proiecte spaţiale cu participare românească

    Proiecte spaţiale cu participare românească

    Reuniţi la începutul acestei luni în Luxemburg, reprezentanţii ţărilor membre ale Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) au ajuns la ceea ce au numit “un acord istoric” vizând construirea unei noi rachete, Ariane 6. Este vorba despre un vehicul spaţial mai competitiv decât modelele precedente şi care ar urma să fie lansat în 2020, misiunea sa incluzând lansarea de sateliţi ştiinţifici sau sonde spaţiale, precum şi plasarea de sateliţi de telecomunicaţii sau pentru televiziune, spre exemplu.



    Pentru aceasta, Europa s-a angajat la o finanţare de patru miliarde de euro, sumă care include construirea unei noi baze de lansări spaţiale în Guyana franceză şi dezvoltarea unui lansator de talie mică. În total, Uniunea Europeană are prevăzut un buget global pentru lansatoarele sale spaţiale de opt miliarde de dolari, pentru următorii zece ani. Obiectivul este de a face faţă unei concurenţe tot mai puternice pe piaţa internaţională a lansărilor de sateliţi.



    În prezent, compania privată americană SpaceX lansează sateliţi cu ajutorul rachetelor Falcon 9 la preţuri cuprinse între 49 şi 68 milioane de Euro, iar China şi India vor fi competitori serioşi în deceniul următor. China a reuşit să ajungă pe Lună cu Iepurele de Jad, iar India a plasat sonda spaţială Mangalyaan pe orbita planetei Marte la costuri de 10 ori mai mici decât cele făcute de NASA pentru misiunea MAVEN. “Este un mare succes”, a declarat Jean-Jacques Dordain, directorul general al agenţiei, amintind că acordul a fost obţinut după mai multe luni de negocieri în cadrul ESA, în special între Franţa şi Germania, care vor fi principalii contributori la realizarea proiectului. Parisul s-a angajat să asigure 52 %, iar Germania 22 % din costurile necesare pentru Ariane 6.



    Intrată în uz în 1996, actuala rachetă, Ariane 5, a reuşit să acapareze 50% din piaţă în sectorul lansărilor de sateliţi, realizând până acum cu succes 62 de misiuni. Ariane 6 ar urma să încorporeze mai multe tehnologii dezvoltate de partenerii europeni, obiectivul principal fiind realizarea unei rachete modulare care să poată fi configurată în funcţie de necesităţile fiecărei misiuni. Iar între aceşti parteneri se numără şi România, care a încheiat în 1992 primul acord cu Agenţia Spaţială Europeană, iar din ianuarie 2011 este membră a ESA – organizaţie internaţională cu sediul la Paris şi 20 de ţări membre — Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania şi Suedia. Alături de participarea la dezvoltarea rachetei Ariane 6, la recenta întâlnire de la Luxemburg, România s-a alăturat partenerilor europeni în finanţarea Staţiei Spaţiale Internaţionale, prin intrarea în acest program Bucureştiul devenind co-proprietar al Staţiei, alături de alte 11 state europene, precum şi de partenerii internaţionali – SUA, Canada, Rusia şi Japonia. Potrivit ministrului delegat pentru cercetare, Mihnea Costoiu, acceptarea României în acest program este o şansă pentru industria spaţială românească.



    Fostul cosmonaut Dumitru Prunariu, în prezent membru în Consiliul de Administraţie al Agenţiei Spaţiale Române, a explicat pentru Radio România importanţa acestui lucru: Beneficiile sunt de a putea efectua experimente proprii, care, valorificate la nivel european, pot să aducă beneficii nu numai ştiinţifice, dar şi materiale la un moment dat, importante pentru România. De asemenea, faptul că suntem prezenţi acolo, intrăm într-un alt club de decizie asupra a ceea ce se întâmplă cu staţia spaţială internaţională într-un viitor ceva mai îndepărtat. Acel procent ne ofertă posibilitatea ca în limita lui să facem noi propuneri şi să utilizăm în folosul României acea parte de staţie spaţială internaţională.”



    Implicarea României în aceste programe este o dovadă a faptului că potenţialul românesc în cercetare şi inovare începe să producă rezultate concrete şi că investiţiile în acest domeniu sunt legitime şi justificate”, spun responsabilii români.



    Potrivit preşedintelui Agenţiei Spaţiale Române, Marius-Ioan Piso, Staţia Spaţială Internaţională va reprezenta un laborator excelent pentru a testa tehnologii pentru misiuni spaţiale pe orbită joasă, dar şi pentru misiuni de explorare a Sistemului Solar. Care sunt următoarele proiecte ale ESA la care va participa şi România?



    Marius-Ioan Piso: Vor fi câteva misiuni. Sunt misiuni cum este Proba-3, care va realiza în spaţiu un telescop cu lungimea de 144 de metri, care va fi utilizat pentru detecţia potenţialelor obiecte periculoase care vin dinspre Soare, adică proiectul respectiv va oculta Soarele. Este un alt proiect care presupune orbitarea unui asteroid dublu şi deflecţia uneia dintre componentele asteroidului, în care România va avea o contribuţie foarte serioasă, 40-45%.”România poate fi un jucător important şi pe piaţa nanosateliţilor cu scop comercial, cu rol din ce în ce mai important pentru aplicaţii spaţiale şi terestre. Primul experiment spaţial cu participare românească a fost realizat în 1972, prin Programul Intercosmos, iar în 1981, pe 14 mai, România trimitea primul cosmonaut în spaţiu, Dumitru Prunariu, fiind cea de-a 11-a ţară din lume care reuşea acest lucru.

  • Michel Beine (Belgique) – la recherche spatiale en Roumanie

    Michel Beine (Belgique) – la recherche spatiale en Roumanie

    La Roumanie participe à des programmes de recherche spatiale. Le premier accord entre la Roumanie et l’Agence spatiale européenne (ESA) a été signé en 1992, suivi en 1999 par l’Accord Roumanie — ESA sur la coopération dans l’exploitation et l’utilisation pacifique de l’espace. Depuis 2007, la Roumanie contribue au budget de l’ESA en tant qu’Etat européen coopérant. La Roumanie est devenue en 2011 le 19e Etat membre de l’Agence spatiale européenne. Un audit technologique sur les entités pertinentes de Roumanie qui détiennent des capacités technologiques spatiales (instituts, centres de recherche, compagnies industrielles et PMEs) a été une étape importante dans le processus d’adhésion. Il convient de préciser que l’audit a été réalisé par l’ESA, en partant d’un échantillon de 134 entités ; des visites techniques et des entretiens ont été organisés pour 50 d’entre elles.



    Le statut d’Etat membre à part entière de l’Agence spatiale européenne permet l’accès aux organisations de Roumanie — à l’instar des autres Etats membres — à tous les programmes, ce qui constitue un important transfert de technologie et l’ouverture d’un marché de haute technologie.En plus, la propriété intellectuelle est maintenue au niveau national.



    D’ailleurs, le ministre délégué à la Recherche scientifique et au Développement technologique, Mihnea Costoiu, a participé en janvier dernier au Forum International pour l’exploration spatiale (ISEF), qui a eu lieu à Washington. C’est la réunion la plus importante des Etats impliqués dans la recherche et l’exploration spatiales, lit-on dans le communiqué de l’UNITE EXECUTIVE pour le financement de l’enseignement supérieur, de la recherche, du développement et de l’innovation. Des représentants de la Commission européenne de l’Agence spatiale européenne (ESA) ont également pris part aux travaux. Le ministre considère que la présence d’une délégation roumaine à ce prestigieux évènement signifie, pour la Roumanie, l’entrée dans le club des Etats qui participent effectivement à l’exploration de l’espace.



    La contribution substantielle de la Roumanie à la station spatiale internationale et aux missions spatiales avec des nano satellites — dont j’ai eu l’occasion de vous parler à l’occasion — est un des arguments qui a fait que la Roumanie soit invitée. La ministre a plaidé pour l’intensification de la coopération entre Etats dans le processus d’exploration spatiale. Il a estimé que toutes les missions d’exploration spatiale devraient être internationales et que toutes les nations devraient en bénéficier.



    La Roumanie est le deuxième Etat d’Europe de l’Est accepté par l’Agence spatiale européenne. Grâce à ce statut, les scientifiques roumains prendront part à des missions d’exploration telles que ExoMars et JUICE (exploration de Jupiter). Bien entendu, la recherche spatiale peut apporter de nombreux bénéfices à la Roumanie : en dehors des bénéfices économiques directs, des applications importantes peuvent être développées dans l’agriculture, en médecine et en systèmes de suivi des désastres naturels. Aux travaux de l’ISEF, la délégation roumaine a été formée de Marius-Ioan Piso, directeur général de l’Agence spatiale roumaine, Catalin Nae, directeur général de l’Institut national pour les recherches aérospatiales « Elie Carafoli », Sorin Zgura, directeur général de l’Institut de sciences spatiales et Valentin Silivestru, directeur général de l’Institut national de recherche et de développement de turbo-moteurs.