Tag: etnici romani

  • Jurnal românesc – 26.04.2023

    Jurnal românesc – 26.04.2023

    Fostul primar al comunei ucrainene Mahala, Elena Nandriş, cere
    administraţiei de la Bucureşti să se implice mai mult în apărarea intereselor
    populaţiei de etnie română din regiunea Cernăuţi. Ea şi-a manifestat îngrijorarea
    faţă de aplicarea noii Legi a învăţământului, care le impune şcolilor cu
    predare în limba minorităţilor să introducă, treptat, ore în limba ucraineană.

    Guvernul României ar trebui să se implice mai insistent în apărarea
    limbii noastre române, pentru că noi o pierdem şi nouă ne pare foarte rău. Noi
    iubim limba noastră, noi ne zbatem pentru limba noastră, noi o preţuim mai mult
    decât voi acolo. Noi am spus totdeauna: vrem să vorbim, vrem să cântăm şi să ne
    rugăm în limba noastră. Sunt 551 de ani de când suntem români. Şi acum, în
    câţiva ani, distrugem totul. Ne doare foarte mult. Mulţi din România nu înţeleg
    asta
    , a declarat Nandriş pentru Agenţia de presă Agerpres.

    În comuna
    Mahala sunt două licee cu predare exclusiv în limba română, unul cu 411 elevi
    şi celălalt cu 320 de elevi. Începând din anul şcolar viitor, predarea în
    ucraineană devine obligatorie din clasa a 5-a. În primul an de gimnaziu, elevii
    trebuie să înveţe minimum 20% din materii în ucraineană, procentul crescând
    până la 80% în ultimii doi ani de liceu. Legea învăţământului a fost modificată
    în 2017, iar, într-o primă etapă a dispus ca şcolile cu predare în limba rusă
    să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învăţământ în ucraineană
    începând cu 1 septembrie 2020. Şcolile minorităţilor naţionale din Ucraina,
    care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene, precum cea română, trebuie să
    introducă treptat limba ucraineană începând cu septembrie 2023.




    Ambasadorul României la Londra, Laura Popescu, a primit distincţia
    Diplomatul European al Anului în Regatul Unit al Marii Britanii şi
    Irlandei de Nord, acordat de revista Diplomat. Premiul i-a fost decernat în
    urma votului diplomaţilor acreditaţi la Londra, iar la ceremonie au participat
    peste 200 de membri ai corpului diplomatic şi oficiali britanici. Ambasada
    României transmite că, în discursul său, Laura Popescu le-a mulţumit colegilor
    de la misiunile diplomatice pentru foarte buna colaborare la Londra şi a
    apreciat că distincţia este şi rezultatul muncii întregii echipe diplomatice a
    României în Marea Britanie. Prima femeie ambasador al României în Regatul Unit,
    Laura Popescu este în prezent şi preşedintele Women in Diplomacy, o reţea care
    reuneşte femeile diplomat din Londra. În acest context, a vorbit despre noua
    generaţie de femei ambasador ale României şi despre rolul important şi
    contribuţia pozitivă a femeilor în diplomaţie. Anul trecut, premiul pentru
    Diplomatul European al Anului i-a fost decernat ambasadorului Uniunii Europene
    în Marea Britanie.




    Senatul a adoptat propunerea legislativă care prevede ca diplomaţii
    români să fie obligaţi să cunoască cel puţin două limbi străine, dintre care
    una să fie engleza sau franceza. La votul pentru modificarea Legii 269/2003
    privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României s-au înregistrat
    94 de voturi pentru şi o abţinere. Iniţiatorii proiectului
    legislativ, un grup de parlamentari ai Uniunii Salvaţi România, susţin că
    interesele României în străinătate trebuie să fie reprezentate de un corp de profesionişti
    pregătiţi la cele mai înalte standarde. Multilingvismul este o politică
    asumată la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, în sensul în care ni se
    arată clar din poziţia Comisiei Europene că stăpânirea limbilor străine joacă
    un rol vital în sporirea capacităţii de inserţie profesională a mobilităţii
    (…). Multilingvismul asigură instrumentele uzuale de lucru şi desfăşurarea
    corespunzătoare a activităţii corpului diplomatic şi consular
    , au
    precizat senatorii USR în expunerea de motive. Propunerea legislativă va intra
    acum în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.




    Unsprezece cetăţeni români şi un membru de familie, cetăţean
    sudanez, au fost evacuaţi din Sudan în Djibouti cu două zboruri organizate de
    autorităţile franceze şi sudaneze, transmite Ministerul român de Externe. Opt
    români şi sudanezul membru de familie au părăsit deja statul est-african cu un
    zbor militar organizat de autorităţile elene cu destinaţia Atena, iar un alt
    român s-a deplasat pe cont propriu în Egipt şi a solicitat asistenţă consulară
    Ambasadei României la Cairo. Ambasadele României la Addis Abeba şi Cairo menţin
    în atenţie situaţia altor 14 cetăţeni români şi 2 membri de familie, cetăţeni
    sudanezi, care intenţionează să părăsească pe cale rutieră Sudanul şi să intre
    în Egipt. Ambasada României la Addis Abeba arată că în Sudan se mai află 11 de
    cetăţeni români şi 4 membri de familie sudanezi şi egipteni, care au solicitat
    sprijin în vederea evacuării. Bucureştiul reiterează recomandarea fermă
    adresată tuturor românilor care se află pe teritoriul Sudanului să se adreseze
    urgent Ambasadei României la Addis Abeba şi să comunice coordonatele proprii,
    dacă nu au făcut-o deja, pentru a putea fi contactaţi în caz de necesitate.
    Ambasada poate fi contactată la telefonul +251 116 62 26 75. De asemenea,
    pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii
    diplomatice +251 935 35 00 59.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    40
    de elevi și liceeni etnici români din Timocul sârbesc, în vizită la Craiova și
    la București.

    Interviu cu Oana Cerchia, manager de proiecte în cadrul Fundației
    Prietenii Muzeului de Istorie a României, organizator al evenimentului.


  • Jurnal românesc – 18.04.2022

    Jurnal românesc – 18.04.2022

    Peste 1.000 de
    copii etnici români din străinătate sunt așteptați, anul acesta, în taberele
    din România puse la dispoziție de Ministerul Familiei, Tineretului și
    Egalității de Șanse. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că
    programul de tabere ARC destinate acestora va continua. Secretarul de stat
    Gheorghe Cârciu s-a întâlnit cu ministrul de resort Gabriela Firea cu care a
    discutat următorii pași în implementarea proiectului. DRP arată că peste 26.000
    de copii români din afara granițelor țării au avut șansa să descopere România
    în ultimii ani. Taberele au fost organizate la Căprioara, în județul Hunedoara,
    la Săcelu, în Gorj, la Oglinzi, în Neamț şi la Sulina, în Tulcea. Departamentul
    transmite că detalii legate de organizare și de procedura de înscriere vor fi
    făcute publice pe rețelele de socializare și pe site-ul drpr.gov.ro în perioada
    următoare.




    A 13-a ediție a
    Galei Studenților Români din Străinătate va avea loc la 19 aprilie, începând cu
    ora 18:30, la Cluj-Napoca, anunţă Liga Studenților Români din Străinătate. Gala
    LSRS reuneşte studenții și absolvenții români din întreaga lume, inclusiv din
    România, și are drept scop celebrarea și încurajrea rezultatelor academice
    excepționale ale acestora. Organizatorul transmite că această ediție a Galei
    apreciază depășirea obstacolului pandemic şi recunoaşte eforturile studenților
    care au luptat în diverse moduri pentru a salva vieți. Mai mult, anul acesta,
    Gala aduce în prim-plan o nouă viziune, premiindu-i pe studenții români din
    străinătate care au făcut pasul de a se întoarce în România și care contribuie
    la dezvoltarea țării. Astfel, momentele principale ale evenimentului vor fi
    marcate de decernarea celor două premii speciale, introduse în cadrul acestei
    ediții: premiul Eroul Covid și premiul Împreună din nou
    acasă. Liga transmite că această Gală poate construi o punte între
    persoanele interesate de studiile universitare și postuniversitare în afara
    ţării sau între angajatorii din România și studenții absolvenți români din
    străinătate. Intrarea la eveniment se face pe bază de invitație, însă
    persoanele interesate pot trimite un email la adresa gala@lsrs.ro.




    Graţie
    cooperării cu consulul României la Solotvino, coridoarele umanitare nu s-au
    oprit nicio clipă, a declarat guveratorul regiunii ucrainene
    Transcarpatia, Viktor Mykyta. Acesta a avut o întrevedere cu consulul României
    la Solotvino, Grațian-Florin Pârvu, cu care a discutat proiectele-cheie de
    dezvoltare economică a regiunii, între care înfiinţarea unui parc industrial în
    localitate până la sfârșitul primăverii. România este partenerul nostru
    strategic și sprijinul de încredere pentru regiunea de graniță a Transcarpatiei
    (…) În fiecare zi, cetățenii noștri trec granița, iar de la Guvernul României
    primim multe transporturi de ajutoare umanitare
    , a spus guvernatorul
    ucrainean. El a apreciat faptul că România a sprijinit Ucraina încă din primele
    zile ale invaziei ruseşti şi le-a mulţumit cetăţenilor români pentru munca
    deosebită și atenția acordată. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în
    statul vecin, concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.




    Institutul
    Cultural Român de la New York şi Muzeul Naţional al Literaturii Române
    organizează, în perioada 19 aprilie – 18 octombrie, un nou proiect online
    intitulat Primul meu american: întâlniri şi portrete
    transatlantice. Seria de recitaluri literare îi are ca invitaţi pe
    scriitorii Ana Maria Sandu, Bogdan Coşa, Adriana Babeţi, Florin Lăzărescu,
    Elena Vlădăreanu şi Caius Dobrescu, care au fost rugaţi să îşi reamintească
    prima întâlnire cu un american în carne şi oase şi impactul avut de
    aceasta în viaţa şi cariera lor literară. Textele inedite, scrise special
    pentru acest proiect, vor fi citite de autori în limba română, şi vor fi
    subtitrate în engleză. Traducerile sunt semnate de Andrew K. Davidson, Diana
    Manole şi Gabi Reigh. Programul va fi deschis, la 19 aprilie, de textul Anei Maria
    Sandu, care a ales să se refere la o întâlnire cu starul literar
    româno-american Andrei Codrescu. Recitalurile literare vor fi difuzate în
    fiecare lună, pe paginile de Facebook, YouTube şi Instagram ale celor doi
    parteneri, precum şi pe site-ul ICR New York.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    19 ani de la reîntoarcerea Bisericii Ortodoxe Române în Timoc, Serbia.
    Interviu cu părintele Boian Alexandrovic, paroh de Malainița și Remesiana,
    protopop iconom stavrofor al Daciei Ripensis și vicar administrativ al
    Timocului.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Valori
    comune în zona transfrontalieră Ucraina-România promovate prin cartea tipărită
    la Cernăuți, la cea de-a VIII-a ediție a Salonului Internațional de Carte
    Românească (3-4 decembrie 2021).

    Interviu cu dr. Marin Gherman, fondatorul
    Centrului Media BucPress, Cernăuți, coorganizator al evenimentului.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Proiectul de lege cu privire la legalizarea dublei cetățenii urmează să fie depus în Rada Supremă a Ucrainei. Ce presupune legea pentru etnicii români din această țară?

    Interviu cu dr. Marin Gherman, preşedinte fondator al Centrului Media BucPress – asociaţie a jurnaliştilor români din Ucraina.


  • Claudiu Târziu, Viorel Badea şi Boris Volosatîi, vizită în Rep. Macedonia de Nord

    Claudiu Târziu, Viorel Badea şi Boris Volosatîi, vizită în Rep. Macedonia de Nord

    La împlinirea a 116 ani de la emiterea Iradelei de recunoaştere a drepturilor egale ale românilor (aromâni şi meglenoromâni) din Imperiul Otoman, senatorul Claudiu Târziu, preşedinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, împreună cu senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei şi deputatul Boris Volosatîi, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, au întreprins o vizită de lucru în Republica Macedonia de Nord pentru a se documenta asupra situaţiei şi problematicii minorităţilor înrudite aromână şi meglenoromână şi a aduce un omagiu personalităţilor aromâne şi meglenoromâne din această ţară, se arată într-un comunicat de presă al Senatului României.

    Membrii delegaţiei au vizitat Ambasada României la Skopje, unde au purtat discuţii cu E.S. ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Macedonia de Nord, Adela-Monica Axinte şi cu Gabriel Nicola, prim colaborator al misiunii, ministru plenipotenţiar.

    Senatorul Claudiu Târziu, a subliniat că, la 31 de ani de la căderea comunismului, România nu are încă o strategie bine articulată pentru sprijinirea eficientă a românilor de pretutindeni.

    ‘Ca stat înrudit, România manifestă timiditate şi nu trece mai departe de declaraţii de bune intenţii. Interesul nostru de sprijinire a românilor din Macedonia de Nord şi Balcani nu-l poate servi nimeni în locul nostru. Este foarte important să manifestăm iniţiativă şi să fim activi, aşa cum am fost până în anul 1948, acţionând în beneficiul cultural-identitar al fraţilor aromâni şi meglenoromâni din Balcani. Considerăm că o bună conlucrare a Comisiei pentru românii de pretutindeni cu Executivul, în speţă cu Ministerul Afacerilor Externe al României, este esenţială pentru succesul demersului nostru. Principalele aspecte pe care le-am identificat şi pentru care vom încerca să găsim soluţiile adecvate sunt: extinderea învăţământului în dialectele aromân şi meglenoromân, acordarea de burse identitare copiilor români din Macedonia de Nord care studiază dialectul istoric aromân al limbii române comune; acordarea de burse universitare studenţilor aromâni şi meglenoromâni care doresc să studieze în Universităţile din România; acordarea cetăţeniei române în regim simplificat membrilor celor două minorităţi înrudite şi recuperarea proprietăţilor comunităţii şi bisericii aromâne confiscate abuziv de statul comunist iugoslav şi moştenite de guvernul Republicii Macedonia de Nord sau de către Biserica Ortodoxă Macedoneană, nerecunoscută canonic de ansamblul lumii ortodoxe’.

    Senatorul Claudiu Târziu: ‘Între România şi R. Macedonia de Nord există un vast teren de cooperare în vederea recunoaşterii şi respectării de către aceasta a statutului firesc al României de stat înrudit al aromânilor şi meglenoromânilor. Prietenii noştri macedoneni înţeleg că aşa cum şi România, înainte de integrarea în Uniunea Europeană a trebuit să acorde drepturile fireşti minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv minorităţii macedo-slave, în aceeaşi măsură şi Macedonia de Nord trebuie să acorde aceleaşi drepturi românilor (aromâni şi meglenoromâni) de pe teritoriul său, înainte de integrarea în Uniune. Este chiar o condiţie sine qua non a integrării.’

    Conform sursei citate, delegația a vizitat mai apoi orașul Bitola din sudul țării, important centru aromân, unde au avut întrevederi și discuții de lucru cu domnul Alexandru Mamakis, Consul onorific al României, și cu domnul Hristu Ciolacu, președinte al Comunei aromâne și epitrop al bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena din localitate.

    În cadrul discuțiilor, delegația parlamentară din România a fost informată despre demersurile făcute de către cei doi interlocutori către Ministerul Afacerilor Externe de la București, demersuri legate de proprietățile comunității românești din zonă, dar și despre discuțiile purtate de către domnul Alexandru Mamakis, Consul onorific al României cu ministrul de externe al guvernului de la Skopie în încercarea de soluționare a acestor problemelor legate de aceleași proprietăți, încă neretrocedate.

    Senatorul Claudiu Târziu şi deputatul Boris Volosatîi au vizitat în Bitola patru obiective istorice de importanţă deosebită pentru statul român şi minoritatea aromână înrudită: clădirea fostului Consulat al României care a funcţionat până în 1948, clădirea fostului liceu comercial românesc din Bitola, biserica aromână ‘Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena’ şi cimitirul românesc, unde delegaţia a adus un pios omagiu importantelor personalităţi aromâne: profesorul Apostol Mărgărit, fost inspector al şcolilor româneşti din Balcani şi poetul Constantin Belimace, autorul imnului românilor sud-dunăreni ‘Dimândarea părintească’.

    Aromânii și meglenoromânii sunt recunoscuți prin Constituția Macedoniei de Nord, sub denumirea slavă de vlahi, drept grup etnic cofondator al acestui stat. Numărul persoanelor de origine română din această țară nu este cunoscut cu exactitate, estimările variind între 10 mii și 150 de mii. Dialectul istoric aromân este studiat ca materie facultativă în unele școli publice, existând unele emisiuni de radio și televiziune în dialect la posturile naționale.

    Vizita parlamentarilor români continuă în zilele următoare în Albania, țară în care comunitatea istorică aromână deține o pondere importantă.

  • Jurnal românesc – 27.04.2021

    Jurnal românesc – 27.04.2021

    Acordul vizează pregătirea participării
    delegaţiilor României la Jocurile Olimpice, Jocurile Paralimpice şi la cele
    pentru tineret şi îşi propune identificarea celor mai eficiente metode de
    valorificare a potenţialului sportivilor de promovare a imaginii României la
    nivel internaţional, inclusiv prin organizarea unor evenimente de diplomaţie
    culturală, publică şi sportivă. Bogdan Aurescu a subliniat semnificaţia
    specială a faptului că participarea României la Jocurile Olimpice de la Tokyo
    din această vară se produce în contextul marcării a 100 de ani de relaţii
    diplomatice româno-nipone şi a evidenţiat angajamentul MAE pentru sprijinirea
    participării sportivilor români în contextul dificil asociat pandemiei de
    COVID-19. La rândul său, Mihai Covaliu a prezentat stadiul pregătirilor pentru
    Casa ospitalităţii române, care va funcţiona inclusiv cu sprijinul MAE, în
    cadrul Ambasadei României în Japonia. 63 de sportivi români s-au calificat la
    Jocurile Olimpice de la Tokyo, care sunt programate se se desfăşoare în
    perioada 23 iulie – 8 august.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni îi invită pe copiii români din diaspora și din
    comunitățile istorice să trimită desene, fotografii sau scurte clipuri video
    care să descrie modul în care au participat la pregătirea Paștilor după tradițiile
    românești. Proiectul intitulat Tradițiile unesc Diaspora – Povești
    ilustrate de Paști se adresează minorilor etnici români, cu vârsta între
    3 şi 14 ani, care locuiesc în afara graniţelor. Cei interesaţi pot trimite materialele la adresa de e-mail
    comunicare@dprp.gov.ro sau prin intermediul unui mesaj privat pe Facebook, până
    în 3 mai, la ora 12.00 ora României. DRP arată că mesajele participanţilor trebuie să conţină numele, vârsta,
    localitatea de reşedinţă, zona din România din care familiile acestora au
    plecat, precum și acordul pentru publicarea imaginilor și informațiilor
    aferente. Materialele primite vor fi publicate pe pagina de Facebook a
    Departamentului.




    Persoanele
    fizice şi juridice interesate să obţină finanţare nerambursabilă din partea
    Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova mai au la dispoziţie până
    pe 14 mai să trimită dosarele. Proiectele finanțate au ca obiectiv consolidarea
    comunităţii de limbă, cultură, religie, spiritualitate şi istorie aflate la
    baza relaţiei României cu Republica Moldova. Ghidul de finanţare 2021 precum şi
    informaţii despre documentele necesare acordării acesteia se găsesc pe site-ul
    instituţiei drrm.gov.ro. Cererile de finanțare trebuie transmise în format
    electronic la adresa programe@drrm.gov.ro până cel târziu vineri, 14 mai, ora
    23 şi 59 de minute.




    Seria de
    evenimente virtuale Prezențe culturale românești în Benelux,
    organizată de reprezentanţa la Bruxelles a Institutului Cultural Român,
    continuă cu un material video dedicat sculptorului Marian Sava. Filmul, care va
    fi difuzat pe 28 aprilie pe canalele de comunicare ale ICR Bruxelles,
    conturează parcursul artistic al sculptorului român prin mărturiile unor
    cunoscuți critici de artă din Belgia, Franța, Luxemburg şi România. Curatorul
    acestei prezentări virtuale a operelor lui Marian Sava este criticul de artă
    Jan de Maere, profesor de istoria artei la Universitatea Vrije din capitala
    Belgiei. Seria Prezențe culturale românești în Benelux a început în
    2020 cu două documentare despre participările românești la evenimente majore
    care au avut loc în Belgia, Olanda şi Luxemburg. Proiectul se înscrie în
    strategia ICR Bruxelles de promovare a artiștilor români care trăiesc și
    creează în Benelux şi vine în continuarea prezenței românești la a 27-a ediție
    a Festivalului Internațional de Arte Europalia, desfăşurat în perioada 2
    octombrie 2019 – 2 februarie 2020.




    A 3-a ediţie a
    Festivalului Filmului Românesc în Tenerife, care a fost amânată în 2020 din
    cauza crizei sanitare, are loc în perioada 27 aprilie – 1 iunie. Manifestarea prezintă șase lungmetraje de
    producție recentă şi este deschisă de prezentarea filmului Dragoste 1.
    Câine, primul din Trilogia Dragoste regizată de Florin
    Șerban. Festivalul, organizat de Institutul Cultural Român de la Madrid, va
    continua pe 4 mai cu a doua peliculă din trilogie, Dragoste 2.
    America. Pe 11 mai va fi proiectat filmul Un om la locul lui
    de Hadrian Marcu, pe 18 mai, La Gomera de Corneliu Porumboiu, urmat
    de Ivana cea groaznică de Ivana Mladenović, programat pentru 25
    mai. Festivalul din San Cristóbal de La Laguna se încheie la 1 iunie cu
    Parking de Tudor Giurgiu. ICR Madrid transmite că intrarea
    la proiecţii este gratuită în limita locurilor disponibile.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Ordinul 1201/17.09.2019 emis de Ministerului Educației și Științei de la Kiev, conform căruia începând cu anul 2020 diplomele absolvenților ar trebui să conțină specializarea limba și literatura română/moldovenească și posibilele efecte ale implementării acestuia asupra etnicilor români din Ucraina.

    Interviu cu dr. Marin Gherman, jurnalist și politolog, preşedinte fondator al Centrului Media BucPress – asociaţie a jurnaliştilor români din Ucraina.


  • Jurnal românesc – 16.02.2021

    Jurnal românesc – 16.02.2021

    O delegație a românilor din Timoc, formată din președintele partidului Neamului Românesc din Serbia, doctorul Predrag Balașevic, și şeful asociației Ariadnae Filum, Zavișa Jurj, se află într-o vizită de lucru în România. Aceştia s-au întâlnit, deja, cu reprezentanţi ai partidelor parlamentare, cărora le-au adus la cunoştinţă situația extrem de dificilă în care se găsesc cei aproximativ 300.000 de etnici români din Timoc. Cei doi au atras din nou atenţia asupra politicii de asimilare etnică la care sunt supuşi conaţionalii din Timoc, a lipsei drepturilor ce ţin de limbă şi biserică și a resurselor pentru menținerea identității românești.

    Membrii delegației au informat, totodată, asupra distrugerii unei importante părți a regiunii în care trăiesc de către o companie chineză care exploatează cuprul şi apreciază că acest lucru se face cu complicitatea administraţiei de la Belgrad, care şi-ar dori să-i alunge pe românii autohtoni din zonă. De asemenea, atât Predrag Balașevic cât şi Zavișa Jurj au deplâns dezinteresul diplomației de la Bucureşti pentru problematica românilor din Serbia. Recent, reprezentanţii românilor din Valea Timocului au transmis o scrisoare instituţiilor de la Bucureşti şi Bruxelles în care au detaliat situaţia disperată în care se află comunitatea şi le-au cerut să intervină pe lângă autorităţile sârbe pentru ca acestea să le respecte drepturile prevăzute în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

    Starea de urgență în sănătate publică în Republica Moldova a fost prelungită până la 15 aprilie, în contextul creşterii numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus, transmite Radio Chişinău. În ultimele 14 zile, în raioanele Cahul, Căuşeni, Donduşeni, Făleşti, Rezina, Rîşcani, Soroca, Ştefan Vodă şi Ungheni a fost instituit codul portocaliu de alertă, iar în celelalte 29 – codul roşu. Comisia națională extraordinară de sănătate publică din stânga Prutului a instituit şi noi interdicţii, între care restricţionarea activităţii centrelor comerciale, care vor fi închise în zilele de weekend, şi a piețelor, care vor fi deschise doar în zilele de marți, joi și sâmbătă, cu excepția piețelor agricole. Chişinăul a decis şi închiderea cluburilor de noapte, a discotecilor şi reducerea numărului maxim de participanți la evenimentele festive în localuri publice, de la 50 la 20.

    De asemenea, numărul de pasageri admis în mijloacele de transport municipal, raional și interraional a fost redus la 50% din capacitatea de îmbarcare, iar centrele comerciale închise sunt obligate să asigure un spațiu de 4 metri pătrați pentru fiecare vizitator. Radio Chişinău precizează că instituțiile de învățământ vor funcționa în continuare fără restricții.

    Programul Conferințele Leon Feraru, organizat online de reprezentanța Institutului Cultural Român la New York, continuă pe 17 februarie cu istoricul Sanda Golopenția, profesor de literatură la Universitatea Brown, care va vorbi despre conflictele cultural-ideologice în mediul academic american, mutațiile survenite în civilizația americană după Războiul Rece și tulburările vieții intelectuale contemporane americane. Proiectul Conferințele Leon Feraru, realizat împreună cu Centrul de Studii Sud-Est Europene al Universității Columbia, are drept scop crearea unui spațiu al dialogului intelectual româno-american, care să scoată în evidență cele mai valoroase contribuții românești, americane și internaționale, în domeniile istorie, literatură și arte, politologie şi relații internaționale. Programul a început pe 13 ianuarie şi se desfăşoară până pe 9 iunie. Programul complet se găseşte pe site-ul icr.ro şi pe pagina de Facebook a ICR New York.

    Expoziția de fotografie Lumea de aproape a artistului israelian de origine română Yaakov Herevon este găzduită de ICR Tel Aviv până pe 15 martie. Sunt expuse instantanee realizate în stil close-up, care surprind momente din natură, precum şi lucrări dedicate mediului înconjurător din Israel, alături de o serie de fotografii realizate în timpul numeroaselor călătorii pe care artistul le-a întreprins în România în căutarea rădăcinilor familiale românești. Yaakov Herevon s-a născut în Israel şi spune că a fost mereu fascinat de moștenirea culturală primită din România, de la mama sa născută la Galați. A absolvit studii de fotografie avansată la Camera Obscura și a participat la numeroase expoziții solo și colective atât în Israel, cât și în România. Expoziţia de la sediul ICR Tel Aviv poate fi vizitată de luni până joi între orele 09.00 – 17.00 şi vineri în intervaalul 09.00 – 14.00, doar cu programare în prealabil.

  • Radio Cernăuți

    Radio Cernăuți

    Radio Cernăuți, primul și unicul post de radio din Ucraina care emite 24 de ore din 24 în limba română – 5 ani de la înființare de Ziua Națională a României.


  • Jurnal românesc – 04.11.2020

    Jurnal românesc – 04.11.2020

    Acesta a arătat că primii inoculaţi vor fi cei din sistemul medical şi persoanele din grupele de risc, urmând ca vaccinarea întregii populaţii să înceapă cel mai devreme la primăvară. România este parte a acordurilor încheiate de către Comisia Europeană pentru furnizarea de vaccinuri anti-COVID-19, atunci când acestea vor fi disponibile, urmând ca ţării noastre să îi revină o alocare de peste 10 milioane de doze de vaccin, a declarat preşedintele. În ceea ce priveşte posibilitatea decretării stării de urgenţă sanitară şi anulării alegerilor pentru Parlamentul României, preşedintele a afirmat că experţii nu consideră că acest lucru se impune şi a oferit drept exemplu scrutinul prezidenţial din Statele Unite ale Americii, care a avut loc pe 3 noiembrie.

    În momentul acesta nu luăm în calcul amânarea alegerilor (…) trebuie să vedem evoluţia în întreg şi să luăm acele măsuri care permit controlul extinderii pandemiei şi atunci cu siguranţă şi alegerile vor fi posibile, a spus Iohannis.

    Pe de altă parte, liderul social-democraţilor din Legislativul de la Bucureşti, Marcel Ciolacu, este de părere că, dacă vor fi organizate alegeri în decembrie toată România va intra din nou în stare de urgenţă şi carantină. El consideră că Guvernul liberal va organiza alegeri parlamentare în orice condiţii. Scrutinul pentru desemnarea membrilor Senatului şi ai Camerei Deputaţilor este programat să aibă loc pe 6 decembrie, iar în străinătate se va desfăşura pe durata a două zile.

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie a fost de 18.981.242, cu 2.012 mai mic decât la 30 septembrie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.237.521 aveau domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 743.721, în străinătate. Aceştia din urmă sunt şi posesori de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 235.250, Germania – 105.211, Italia – 67.884, Statele Unite ale Americii – 60.909, Canada – 44.115, Spania – 45.050, Israel – 40.692 şi Ungaria – 27.145. Potrivit Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, înainte de începutul pandemiei de COVID-19, în diaspora trăiau peste 5,6 milioane de români, iar în iulie, ministerul Economiei a estimat că circa 1,2 milioane au revenit în ţară pe fondul crizei sanitare.

    Tinerii etnici români din Bulgaria, Serbia, Ucraina şi Ungaria sunt încurajaţi de Institutul Cultural Român să participe la concursul Colaj de obiceiuri de iarnă. Copiii şi tinerii cu vârsta maximă de 20 ani sunt invitaţi să se înregistreze audio-video interpretând colinde sau prezentând obiceiuri de iarnă româneşti, păstrate în rândul comunităţilor locale. Pot fi prezentate obiceiuri de Crăciun, de Sfântul Nicolae, de Anul Nou, Bobotează, reţete culinare sau procedee de confecţionare a unor obiecte folosite la colindat. Materialele video nu trebuie să depăşească 5 minute şi pot fi transmise la adresa vlad.condrea@icr.ro, până la data de 12 noiembrie. Fiecare participant se poate înscrie în concurs cu un singur clip video, iar ICR precizează că înregistrările în care vor apărea mai multe persoane vor putea primi un singur premiu. Rezultatele vor fi anunţate pe 16 noiembrie. Vor fi decernate 21 de premii în valoare totală de 5.040 de euro. ICR precizează că va realiza un colaj cu materialele căştigătoare, care va fi publicat pe 11 decembrie.

    Pictoriţa israeliană de origine română Bella Rosenbaum este invitata reprezentanţei Institutului Cultural Român la Tel Aviv în cadrul seriei Portret de artist. Aceasta va dialoga cu directorul adjunct al ICR Tel Aviv, Cleopatra Lorințiu, despre procesul de creație, crezul artistic, precum și despre personalitățile care i-au marcat cariera de-a lungul timpului. Bella Rosenbaum s-a născut la Fălticeni. A imigrat, împreună cu familia, în Israel, unde a urmat studii de arte plastice și arhitectură, după care a avut o intensă activitate în domeniu. Lucrările sale au făcut parte din expoziții de grup și individuale prezentate în Israel, Canada, Germania şi România. Artista a realizat expoziții de pictură la Piatra-Neamț, locul copilăriei sale, și a prezentat lucrări ale tinerilor pictori români la Galeria Municipală din Hertzlyia. Prin seria Portret de artist, reprezentanţa culturală românească în Israel îşi propune incursiuni în activitatea unora dintre personalitățile marcante ale scenei culturale israeliene care au rădăcini românești sau care realizează frecvente schimburi culturale cu România. Materialul video cu Bella Rosenbaum va fi transmis pe 5 noiembrie, de la ora 18.00, pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv și pe canalul de YouTube.

  • La alegerile locale din Ucraina au fost aleși 17 primari români

    La alegerile locale din Ucraina au fost aleși 17 primari români

    17 primari etnici români aleși în cele 22 de comune cu
    populație românească majoritară sau mixtă din regiunile Cernăuți și
    Transcarpatia, conform rezultatelor prealabile ale alegerilor locale din
    Ucraina.

    Interviu cu jurnalistul şi politologul dr. Marin Gherman, preşedinte
    fondator al Centrului Media BucPress din Cernăuți.



  • Deschiderea unui consulat al României la Ismail, la solicitarea asociaţiilor din Sudul Basarabiei

    Deschiderea unui consulat al României la Ismail, la solicitarea asociaţiilor din Sudul Basarabiei

    Reprezentanții asociațiilor național-culturale românești din Sudul Basarabiei, regiunea Odesa, solicita deschiderea unui consulat al României la Ismail.

    Interviu cu prof. Zinaida Pinteac, Profesor Eminent al Învățământului Public din Ucraina, președintele Filialei raionale Sărata a Alianței Creștin-Democrate a Românilor din Ucraina.


  • Jurnal românesc – 24.10.2019

    Jurnal românesc – 24.10.2019

    Ministrul în exerciţiu al Muncii, Marius Budăi, a anunţat intenţia
    Guvernului de a majora salariul de bază minim brut pe ţară de la 2.080 lei
    lunar, cât este în prezent, la 2.262 lei pe lună de la 1 ianuarie 2020.
    Potrivit proiectului de act normativ, persoanele care ocupă de cel puţin un an
    funcţii pentru care se solicită studii superioare ar urma să primească un
    salariu minim brut garantat de 2.620 lei lunar. Creşterea netă propusă ar urma
    astfel să fie de 100 de lei pe lună respectiv 200 de lei lunar pentru cei cu
    studii superioare. Marius Budăi a declarat că măsura, înscrisă în programul de
    guvernare al PSD, este sustenabilă, din moment ce România are a doua cea mai mare
    creştere economică din Uniunea Europeană şi va contribui la reducerea sărăciei
    şi la limitarea migraţiei forţei de muncă peste hotare. De cealaltă parte,
    premierul desemnat Ludovic Orban a criticat anunţul ministrului şi a apreciat
    că un guvern demis nu poate adopta decizii privind stabilirea salariului minim.




    Regizorul şi scenaristul Cristi Puiu participă, în perioada 24-29
    octombrie, la a 23-a ediţie a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava, în
    Cehia, unde va avea calitatea de președinte al juriului. Cineastul va susţine
    și un masterclass, pe 26 octombrie la Cinema Dukla, cu tema
    Autenticitatea în filmele de ficţiune / Poate filmul de ficţiune să fie
    mai de încredere decât cel documentar?
    . Cristi Puiu va fi cel care va
    decide câştigătorul marelui premiu al competiţiei oficiale, Opus Bonum, pentru
    care se întrec nouă producţii din Franţa, Marea Britanie, India, Madagascar şi
    Palestina. Peliculele abordează probleme legate de rasism, dezastre naturale şi
    poveşti personale. De asemenea, va avea loc o proiecţie specială a filmului Moartea
    domnului Lăzărescu
    , recompensat, printre altele, cu premiul Un
    certain regard
    la Festivalul de Film de la Cannes din 2006. 277 de filme
    sunt prezente la ediţia din acest an a Festivalului de Film Documentar de la
    Jihlava, iar prezenţa lui Cristi Puiu este sprijinită de Institutul Cultural
    Român de la Praga.






    Ambasada României în Marea Britanie a găzduit lansarea organizaţiei
    MET Police Romanian Association, care îşi propune să-i aducă laolaltă cei
    aproape 100 de agenţi de origine română care lucrează în cadrul Poliţiei
    Metropolitane. Ambasadorul ţării noastre la Londra, Dan Mihalache, a evidenţiat
    excelentele legături de cooperare cu poliţia londoneză şi a punctat rolul pe
    care agenţii români îl joacă în menţinerea unui climat de siguranţă în capitala
    Regatului Unit, precum şi preocuparea pe care aceştia o manifestă pentru a
    sprijini comunitatea românească. Preşedintele şi vice-preşedintele Asociaţiei,
    agenţii Cristian Dumitru şi Adrian Anghelina, au susţinut importanţa asocierii
    poliţiştilor de origine română şi a integrării lor în Poliţia Metropolitană cu
    păstrarea identităţii şi a legăturilor de cooperare cu poliţia română.
    Aproximativ 500.000 de români trăiesc în Marea Britanie potrivit estimărilor
    Ambasadei României la Londra.




    Expoziţia Electrecord – Romania in Vinyl Covers,
    dedicată celei mai mari și mai vechi companii de înregistrări audio din
    România, va fi deschisă pe 25 octombrie, la Biblioteca Muntpunt din Bruxelles.
    Vor fi expuse coperți de discuri însoțite de mostre audio din diverse genuri
    muzicale, cu o atenţie deosebită acordată coperților originale realizate în
    ultima parte a secolului 20 de artişti vizuali precum Ion Bitzan, Ana Golici,
    Wanda Mihuleac, Marilena Preda-Sânc și Decebal Scriba. Evenimentul este
    completat de interviuri video ale artiștilor menţionaţi, dar și de amintirile
    directoarei Electrecord, Cornelia Andreescu și de intervenția anecdotică a
    compozitorului Vasile Șirli, fost director artistic. Manifestarea
    vizual-muzicală este inclusă în programul Festivalului Internaţional de Arte
    EUROPALIA România
    , la care ţara noastră, în calitate de invitat de onoare, pune
    în scenă peste 250 de evenimente în perioada octombrie 2019 – februarie 2020.
    Expoziţia va putea fi vizitată până pe 20 noiembrie.










    Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării, deputatul Constantin Codreanu, a cerut Ministerului Educaţiei
    majorarea fondului de burse acordate studenţilor, masteranzilor şi
    doctoranzilor etnici români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria,
    Bulgaria, Albania şi Macedonia de Nord.

    Bursele studenţilor etnici români
    pot reprezenta inclusiv un proiect strategic pentru România, având în vedere
    că, într-o mare măsura, contribuie la apropierea de ţara-mamă şi la păstrarea
    identităţii româneşti a comunităţilor noastre din afara graniţelor,
    a
    declarat Codreanu. Acesta apreciază că o valoare echitabilă a bursei ar însemna
    578 de lei în loc de 300, pentru studenţii care urmează programe de studii de
    licenţă şi 1.156 de lei faţă de 350 de lei, pentru cei care urmează programe de
    studii de masterat. Parlamentarul a cerut totodată o situaţie a numărului de
    burse acordate în prezent etnicilor români precum şi o analiză a impactului pe
    care majorările le-ar avea în bugetul anului 2020.