Radio România Internațional

Tag: etnici romani

  • Jurnal românesc – 26.08.2019

    Jurnal românesc – 26.08.2019

    Ambasadorul
    României la Londra, Dan Mihalache, le dă asigurări românilor din Marea Britanie
    că viaţa nu se va schimba foarte mult după 31 octombrie, data la care Regatul
    Unit ar urma să iasă din Uniunea Europeană. Potrivit reprezentanţei diplomatice
    a ţării noastre la Londra, chiar şi în cazul unui Brexit fără acord, românii
    vor putea călători în continuare în Marea Britanie pe baza cărţii de identitate
    şi a paşaportului, pentru o perioadă de cel mult 3 luni. Şi românii stabiliţi
    deja în Regat vor putea pleca şi reveni oricând. Potrivit ambasadorului,
    dreptul de rezidenţă al acestora va fi protejat chiar şi în cazul unui Brexit
    dur. Dan Mihalache le recomandă însă românilor din UK să se înscrie, până pe 31
    decembrie 2020, pentru obținerea noului tip de rezidență intitulat
    settled status care le va permite să trăiască, să lucreze sau să
    studieze fără restricţii în Marea Britanie, precum şi să acceseze serviciile de
    sănătate sau pe cele de ajutor social. Peste 400.000 de români se află în
    Regatul Unit şi reprezintă a doua cea mai mare comunitate provenită din țările
    UE, după polonezi. Dintre aceştia doar 140.000 au depus cereri pentru a primi
    noul statut.




    Peste 3.400 de
    dosare au fost depuse până în prezent pentru obţinerea de burse oferite de
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni copiilor etnici români din Ucraina.
    Instituţia anunţă că o delegație a sa a colectat documentele în cadrul unor
    deplasări efectuate la Cernăuți, Solotvino, Izmail și Odesa, cu sprijinul
    oficiilor consulare ale României și al mediului asociativ românesc din ţara
    vecină. MRP precizează că au fost înregistrate 1.753 de dosare pentru clasa I
    și 1.666 de dosare pentru clasa a II-a faţă de 1.655 de burse acordate în total
    anul trecut. Cuantumul unei burse este de 1.000 de lei. De programul de burse
    inițiat de MRP beneficiază elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina, care
    studiază în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în
    limba română ca limbă maternă, din sistemul de învățământ preuniversitar din
    Ucraina, înscriși în anul școlar 2018-2019. Guvernul României a decis, în
    iulie, alocarea a încă 3.000.000 de lei pentru suplimentarea numărului de burse
    pe care MRP le acordă elevilor etnici români din Ucraina. Numărul de potențiali
    beneficiari ai burselor de studiu este de aproape 3.900 de elevi.




    Președintele
    Republicii Moldova, Igor Dodon, consideră că aceasta nu va adera la Uniunea
    Europeană, inclusiv pentru că Europa nu este pregătită pentru extindere,
    transmite Radio Chişinău. Deşi şi-a reafirmat sprijinul pentru întărirea
    relațiilor cu Uniunea Eurasiatică, Dodon vrea ca Moldova să preia totuşi de la
    Bruxelles experiență și resurse financiare. Preşedintele moldovean a declarat
    că este adeptul relațiilor bune și cu Estul și cu Vestul, dar nu doreşte ca
    Republica Moldova să fie monedă de schimb în luptele geopolitice ale
    marilor jucători. De partea cealaltă, ministrul de externe de la
    Chişinău, Nicu Popescu, apreciază că Republica Moldova nu poate exista ca
    societate funcţională fără Uniunea Europeană. El a afirmat că-şi doreşte
    continuarea luptei împotriva corupţiei, atragerea de cât mai mulţi investitori,
    eliminarea tarifelor de roaming şi conectarea sistemelor energetice interne la
    cele ale UE. România este cel mai mare partener comercial al Moldovei şi
    un mare investitor în Moldova. Dar putem face mult mai multe, a declarat
    Popescu. El a amintit de finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău şi de
    construcţia în comun de infrastructură, precum poduri şi autostrăzi.

  • Jurnal românesc – 16.08.2019

    Jurnal românesc – 16.08.2019

    Românii din
    comunităţile istorice şi din ţară, prezenţi la Universitatea de Vară de la
    Izvoru Mureşului, au participat la hramul Mânăstirii Adormirea Maicii
    Domnului. Liturghia a fost oficiată de episcopul Covasnei şi Harghitei,
    Andrei Moldovan, şi de fostul episcop al românilor din Serbia, Daniil.
    Preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor-Vlahilor Ariadnae
    Filum din Serbia, Zavişa Jurj, a spus că românilor din Timoc le-a lipsit
    timp de 200 de ani Biserica Ortodoxă Română şi că Izvoru Mureşului este pentru
    ei o a doua casă. Şi preşedintele Partidului Neamului Românesc din Timoc,
    Predrag Balaşevici, a afirmat că pentru românii din Timoc este mare
    lucru că se află la mânăstire într-o zi mare, având în vedere că sute de
    ani nu au avut posibilitatea să se roage în limba română şi să asiste la o
    slujbă în limba maternă. Mânăstirea de la Izvoru Mureşului, supranumită şi mânăstirea
    românilor de pretutindeni, este ctitorie a fostului arhiepiscop al Covasnei şi
    Harghitei, Ioan Selejan, în prezent mitropolit al Banatului, şi a fost ridicată
    la începutul anilor 2000. Este realizată în stil brâncovenesc şi atrage atenţia
    nu doar prin frumuseţea construcţiilor sau zona în care este aşezată, ci şi
    prin cea mai mare suprafaţă de pictură în frescă din România şi printr-un altar
    sculptat în lemn de păr sălbatic. Lucrările Universităţii de Vară se încheie pe
    17 august.




    Numărul total de
    cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 iulie
    2019 este de 18.963.792, cu 722 mai puţini decât la 31 martie, transmite
    Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul alegătorilor români care
    figurează în Registrul Electoral, 18.263.098 au domiciliul sau reședința în
    țară, iar 700.694 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de paşaport
    electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor
    ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 224.490,
    Germania – 101.292, Statele Unite ale Americii – 60.436, Italia – 60.386,
    Canada – 43.463, Spania – 39.253, Israel – 37.232 şi Ungaria – 27.577. Potrivit datelor prezentate de AEP şi de
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în diaspora trăiesc peste 5,6
    milioane de români.




    60 de copii ai etnicilor români din Valea
    Timocului, în Serbia, încep în această toamnă cursuri de limba română. Românii
    spun că îşi înscriu copiii la aceste cursuri pentru că vor să îi trimită la
    studii superioare în ţara noastră. Studiul limbii române în şcolile din Valea
    Timocului a început de abia în anul 2013 şi întâmpină numeroase dificultăţi,
    transmite corespondentul Radio România. Potrivit acestuia, lipsesc dascălii, nu
    sunt manualele, iar autorităţile sârbe pun numeroase piedici prin care încercă
    să îi convingă pe etnicii români să nu înscrie copiii la cursurile de limba
    română. În consecinţă, foarte mulţi români din Serbia evită să îşi
    declare originile de teama unor probleme pe care le-ar putea avea. Cu toate
    acestea, numărul celor care au solicitat limba română la şcoală a crescut în
    ultimii ani, stimulat şi de faptul că Executivul de la Bucureşti acordă burse
    de studiu la facultăţile din România tinerilor români din Serbia.

  • Guvernul acordă încă 3 milioane de lei pentru elevii români din Ucraina

    Guvernul acordă încă 3 milioane de lei pentru elevii români din Ucraina

    Guvernul va suplimenta cu trei milioane de lei fondurile alocate finanţării programului care dă posibilitatea elevilor de etnie română care studiază în şcoli cu predare în limba maternă din Ucraina să beneficieze de burse de studiu, a anunţat, miercuri, premierul Viorica Dăncilă.

    Viorica Dăncila: Guvernul României este preocupat de respectarea şi promovarea drepturilor la identitate lingvistică ale etnicilor români din afara graniţelor. Astăzi vom lua măsuri pentru a da posibilitatea cât mai multor elevi de etnie română care studiază în şcoli cu predare în limba română din Ucraina să beneficieze de burse de studiu. Vom suplimenta cu trei milioane de lei fondurile alocate finanţării acestui program, având în vedere că numărul elevilor care doresc să studieze în limba română şi să primească o bursă a crescut în acest an şcolar cu 60% faţă de precedentul an de studiu.

    Acest program a condus la creşterea numărului etnicilor români care doresc să îşi înscrie copiii în şcoli cu predare în limba maternă şi contribuie semnificativ la aprofundarea cunoştinţelor în materie ale acestora, a adăugat premierul Viorica Dăncilă.

  • Începe selecţia partenerilor pentru bursele de studiu acordate etnicilor români

    Începe selecţia partenerilor pentru bursele de studiu acordate etnicilor români

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni anunță deschiderea procesului de selecție a asociațiilor, fundațiilor și a altor organizații nonguvernamentale în vederea derulării Programului de acordare de burse elevilor etnici români înscriși în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă din Ucraina.


    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a demarat Programul de acordare de burse elevilor etnici români înscriși în clasa I în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă din Ucraina, în anul școlar 2017-2018. Astfel, au beneficiat de burse peste 1.600 de copii etnici români din Regiunile Trascarpatia, Cernăuți și Odesa.

    Programul va continua și în acest an, cuantumul bursei fiind de 1.000 de lei/elev.

    Bursele se acordă elevilor etnici români cu domiciliul în Ucraina, care studiază în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă, din sistemul de învățământ preuniversitar din Ucraina, înscriși în anul școlar 2018-2019, în condițiile Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, și Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

    În prima etapă de implementare a Programului vor fi acordate burse pentru elevii etnici români înscriși în clasa I în anul școlar 2018-2019. În cea de a II-a etapă, în funcție de resursele financiare disponibile, vor fi acordate burse elevilor înscriși în clasa a II-a.

    Sunt eligibile pentru a participa la procesul de selecție toate asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale care aparțin etnicilor români din Ucraina și au ca obiect de activitate păstrarea, afirmarea și/sau promovarea identității culturale, lingvistice, religioase, etnice a românilor de pretutindeni, cu sediul în regiunile din Ucraina.

    Asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale trebuie să fie înregistrate atât din punct de vedere legal, cât și fiscal în Ucraina și să demonstreze că au capacitatea de a desfășura în bune condiții procesul de selecție al beneficiarilor de burse.

    Selecția asociațiilor, fundațiilor sau organizațiilor nonguvernamentale se va face de către o comisie organizată la nivelul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

    Asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale selectate vor avea obligația de a încheia un contract cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în condițiile Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care a fost publicat anunțul privind rezultatul selecției.

    Termenul pentru transmiterea documentelor este 31.05.2019.


    Dosarul de participare la selecție va conține următoarele documente:

    1) Cerere de participare la selecție – Anexa nr. 1;

    2) Statutul asociației, fundației sau organizației din care trebuie să rezulte că aparține etnicilor români din Ucraina, că au ca obiect de activitate păstrarea si promovarea identității lingvistice și culturale și că au sediul (principal sau secundar) în Ucraina, copie certificată conform cu originalul și traducere în limba română certificată de reprezentantul legal;

    3) Dovada înregistrării din punct de vedere legal și fiscal în Ucraina- copie, certificată conform cu originalul și traducere în limba română certificată de reprezentantul legal;

    4) Actul de identitate al reprezentantului legal – copie certificată conform cu originalul;

    5) Actul de identitate al persoanei desemnate ca responsabilă a Programului de burse- copie certificată conform cu originalul;

    6) CV-urile reprezentantului legal și al persoanei desemnate ca responsabilă;

    7) Declarația privind apartenența la identitatea culturală română a reprezentantului legal și a persoanei desemnate ca responsabilă – Anexa nr. 2;

    8) Declarația privind protecția datelor cu caracter personal – Anexa nr. 3;

    9) Extrasul de cont al asociației, fundației sau organizației – copie, certificată conform cu originalul și traducere în limba română certificată de reprezentantul legal.

    Toate documentele vor fi trimise inițial în format electronic, la adresa burse@mprp.gov.ro, conform calendarului stabilit și publicat. În cazul în care, în urma evaluării, dosarul este aprobat, vor fi transmise toate documentele în original sau cu mențiunea conform cu originalul, în vederea semnării contractului, la următoarea adresă: bulevardul Primăverii nr. 22, sector 1, cod poştal 011972, Bucureşti, România.

  • Jurnal românesc – 08.02.2019

    Jurnal românesc – 08.02.2019

    Ambasadorul României în
    Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a declarat pentru Radio Chişinău că în acest
    an, în care România asigură în primele şase luni preşedinţia Consiliului
    Uniunii Europene, vor fi organizate o serie de acţiuni şi de evenimente la
    Chişinău. Manifestările sunt menite să repoziţioneze Republica Moldova în
    arhitectura instituţională a Parteneriatului Estic, un instrument pe care
    ambasadorul îl apreciază ca fiind de succes. Daniel Ioniţă a menţionat totodată
    că manifestările dedicate Anului Centenar continuă în 2019 cu o serie de
    evenimente culturale. Vom continua cu manifestări care sunt menite să
    aducă la suprafaţă o istorie reală, pentru că noi credem că o dată ce va fi
    cunoscută pe deplin această istorie, avem şansa unui viitor mai bun    , a
    spus ambasadorul român. Diplomatul a remarcat şi relaţiile speciale dintre
    Republica Moldova şi România. Prin tot ceea ce facem aici dorim să
    susţinem parcursul european al Republicii Moldova. (…) Nu suntem aici să
    oferim lecţii cuiva, suntem aici pentru a ajuta, pentru a facilita dialogul, a
    promova şi întări relaţiile speciale dintre ţările noastre    , a afirmat
    Daniel Ioniţă. Ambasadorul României a amintit şi de proiectele pe care România
    le realizează în Republica Moldova pentru bunăstarea cetăţenilor, indiferent de
    apartenenţa lor etnică sau de preferinţele politice.




    Ministrul pentru Românii de
    Pretutindeni, Natalia Elena Intotero, a declarat la Radio România că, potrivit
    estimărilor, 10 milioane de cetăţeni români trăiesc în afara graniţelor, număr
    care îi include pe cei aproximativ 4 milioane de etnici români din comunităţile
    istorice. Potrivit ministrului cea mai mare comunitate de români este în
    Italia, peste 1,2 milioane de cetăţeni înregistraţi, urmată de Spania, cu
    aproximativ 1 milion de cetăţeni şi Marea Britanie, cu peste 410.000. Întrebată
    de ce românii încă aleg să plece peste hotare, Elena Intotero a răspuns că, în
    primul rând sunt motive de ordin financiar, salarii mai mari şi servicii de
    calitate. Ministrul a precizat că majoritatea celor din diaspora spun că îşi
    doresc linişte şi stabilitate. În ceea ce priveşte organizarea
    bursei locurilor de muncă în Italia, ministrul Intotero şi-a exprimat speranţa
    că un număr cât mai mare de români din peninsulă şi nu numai vor alege să
    revină acasă. Această bursă a locurilor de muncă va fi pentru toţi
    românii: atât cei din ţară, cât şi pentru cei plecaţi, în special comunităţile
    mai numeroase din Italia, Spania şi Marea Britanie, a declarat Intotero.
    Ministrul a adăugat că, în anumite domenii de activitate, în momentul de faţă
    salariile în România sunt aproape identice cu cele pe care românii le
    câştigă în ţările unde au ales să trăiască şi să muncească.




    Agenția Națională pentru
    Ocuparea Forței de Muncă pune la dispoziţie, prin rețeaua EURES, 30 de locuri
    de muncă în Germania pentru studenții români. Oferta primită de la angajatorii
    germani, prin intermediul Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din
    Koln, este valabilă pe o perioadă de 2 luni, în timpul vacanței de vară, şi
    include posturi în domeniul hotelier, ȋn gastronomie, ȋn producția industrială
    și ȋn domeniul serviciilor. Job-urile se adresează persoanelor cu vârsta
    cuprinsă între 18 şi 35 de ani, care urmează cursuri de zi la o instituție de
    învățământ de stat sau particulară acreditată conform legii și care au
    cunoștințe bune şi foarte bune de limba germană. Documentele necesare
    completării dosarelor de înscriere se găsesc pe site-ul www.anofm.ro la
    secțiunea Comunicare / Anunțuri diverse. Data limită pentru depunerea dosarelor
    este 14 februarie a.c. Informații suplimentare pot fi solicitate consilierilor
    EURES din cadrul agențiilor județene în raza cărora solicitanţii au domiciliul
    sau studiază.

  • Delegație a etnicilor români din Ucraina în vizită la MRP

    Delegație a etnicilor români din Ucraina în vizită la MRP

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut la data de 20 decembrie 2017, o întrevedere de lucru cu o delegație a etnicilor români din Ucraina formată din reprezentanți ai mediului asociativ, ai presei scrise de limba română din Ucraina și ai altor instituții culturale și de învățământ.

    Agenda de discuții a cuprins analiza efectelor noii legi a învățământului din Ucraina, proiectele aflate în desfășurare care beneficiază de sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), precum și inițiativele derulate de Guvernul României pentru a sprijini predarea în limba română în școlile românești din afara granițelor.

    Cu acest prilej, ministrul a prezentat pe larg măsurile deja întreprinse de MRP în beneficiul etnicilor români înscriși în sistemul de învățământ ucrainean cu predare în limba română, care acționează pe două dimensiuni: sprijinirea elevilor care învață în limba română în Ucraina și susținerea profesorilor care predau discipline de studiu în limba română. Totodată, ministrul a pus în discuție posibilitatea de a extinde proiectul propriu al MRP Descoperă și Cunoaște România pentru tinerii etnici români din Ucraina.

  • Jurnal românesc – 23.11.2017

    Jurnal românesc – 23.11.2017

    Guvernul de la Bucureşti aadoptat, miercuri, o serie de măsuri de sprijinire directă a etnicilor
    romani care învată în limba română în Ucraina şi susţinerea profesorilor care
    predau discipline de studiu în limba română. Măsurile propuse de Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni, consolidează cadrul legal prin care etnicii
    români din Ucraina să beneficieze de sprijin educaţional din partea României.
    Noile reglementări vizează alocarea de burse pentru etnicii români care studiază
    în sistemul de învătământ de limba română din Ucraina, suplimentarea burselor
    alocate etnicilor români din Ucraina în sistemul de învăţământ românesc,
    organizarea unor stagii de perfectionare pentru profesorii din scolile de limba
    română din Ucraina. În scopul promovării si protejării dreptului de a studia în
    limba maternă, Ministerul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni va continua
    dialogul bilateral cu partea ucraineană., în speranta că prin eforturi
    coroborate, cele două state vor găsi soluţii pentru respectarea drepturilor la
    identitate lingvistică a etnicilor români din ţara vecină.

    Deputatul de Diaspora
    Doru Coliu a atras atenţia asupra unei probleme cu care se confruntă cetăţenii
    români stabiliţi în afara graniţelor ţării. Potrivit acestuia, românii din
    diaspora posesori ai Paşaportului de Cetăţean Român cu Domiciliul în
    Străinătate, faimosul CRDS, pentru că au domiciliul fiscal în altă ţară dar
    rămân cetăţeni români cu drepturi depline, întâmpină dificultăţi atunci când
    trebuie să deschidă un cont bancar în România sau când vor să deschidă o
    afacere. Deputatul afirmă că autorităţile române eliberează acestor cetăţeni
    români doar o carte de rezidenţă valabilă pe o perioadă de 1 an, însă această
    carte de rezidenţă, din cauza formatului său care lasă de dorit şi din cauza
    perioadei de valabilitate prea scurte, nu este recunoscută de băncile
    comerciale şi nici de către o parte a administraţiei publice locale.
    Problematica vine şi de la faptul că administraţia sau băncile nu au fost
    informate de valabilitatea acestui paşaport pe teritoriul României. Pentru a
    remedia această gravă problemă, deputatul de Diaspora Doru Coliu face apel
    către Ministerul de Externe pentru a pune bazele unui program de informare al
    cetăţenilor români din Diaspora cu privire la dificultăţile întâmpinate pe
    teritoriul României de către posesorii de paşapoarte CRDS. Deputatul face un
    apel şi către Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru a informa
    administraţiile statului, băncile şi societăţilor comerciale cu privire la
    valabilitatea acestui act de identitate in România.

    Europarlamentarul
    Cătălin Ivan a iniţiat o dezbatere pe tema votului electronic, alături de
    dezvoltatori de software şi tehnologie în Parlamentul European. Cred că
    tehnologia în orice formă a devenit esenţială în zilele noastre. Votul
    electronic este o opţiune absolut necesară pentru românii din diasporă. Voi
    face toate demersurile şi în ţară pentru a implementa votul electronic, ca o
    variantă complementară votului la urne,     a afirmat Catalin Ivan. Scrutinul din
    noiembrie 2014 organizat pentru alegerile prezidenţiale a provocat un val de
    nemulţumiri în rândul românilor din diasporă. După zeci de ore de stat la coada
    la secţii de votare în număr redus, zeci de români din străinătate au depus
    plângeri la Parchetul General reclamând că au fost impiedicaţi să voteze

  • Reacţii româneşti la noua lege a educaţiei din Ucraina

    Reacţii româneşti la noua lege a educaţiei din Ucraina

    Reacţiile româneşti la decizia preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, au curs, marţi, după ce liderul de la Kiev a promulgat controversata lege de Educaţiei. Bucureştiul regretă că, în pofida tuturor apelurilor sale pe lângă partea ucraineană, preşedintele Poroşenko a semnat actul normativ care diminuează semnificativ predarea în limbile minorităţilor, deci implicit şi în română.

    Ministerul de Externe a anunţat că va continua demersurile pe lângă autorităţile internaţionale pentru a semnala impactul negativ al legii. Vor continua, în egală măsură, acţiunile în plan bilateral, pentru ca românii din Ucraina să poată continua să înveţe în română. Ministrul de externe Teodor Meleşcanu, în exclusivitate pentru postul nostru de radio, a declarat: Ceea ce este important pentru noi este ca românii să aibă siguranţa că îşi pot continua studiile la un nivel cât mai înalt în limba maternă. Tocmai de aceea, am convenit să aibă loc o întâlnire între miniştrii Educaţiei din România şi Ucraina, astfel încât să se discute concret cu curricula, cu materiile pe masă, unde este nevoie să avem materii în limba ucraineană şi care sunt materiile, evident, importante pe care trebuie să le avem în limba română.

    Între timp, Ministerele Educaţiei şi pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni de la Bucureşti pregătesc un act normativ prin care elevii etnici români din Ucraina să fie sprijiniţi să înveţe în limba maternă. Ministrul pentru Relaţia cu românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a făcut precizări: Ministerul românilor de pretutindeni, împreună cu Ministerul Educaţiei, pregătim un act normativ care să ne permită să acordăm un pachet educaţional pentru elevii etnici români din Ucraina, astfel încât aceştia să poată opta în continuare, până la intrarea legii în vigoare, pentru învăţământul în limba română. De asemenea, vom încerca să discutăm cu partea ucraineană modalităţi prin care să obţinem un regim separat pentru etnicii români din Ucraina, astfel încât să menţinem formula actuală a învăţământului în limba română.

    Demersuri face şi Parlamentul României, care a anunţat că o delegaţie formată din deputaţi şi senatori va face, în cel mai scurt timp posibil, o vizită la Kiev, pentru a iniţia un dialog politic cu autorităţile ucrainene competente în scopul soluţionării, conform standardelor europene, a situaţiei create de promulgarea legii Educaţiei în raport cu învăţământul în limba maternă a minorităţilor naţionale. Până atunci, un grup de parlamentari români s-au întâlnit, deja, la Bucureşti, cu ambasadorul ucrainean în România, Oleksandr Bankov, care a dat asigurări că nicio şcoală unde predarea este acum în limba minorităţilor nu se va închide, iar profesorii nu vor fi daţi afară. Diplomatul şi-a amintit, cu această ocazie, de sprijinul constant acordat de România pentru integrarea ţării sale în Uniunea Europeană.

  • MRP susține necesitatea reexaminării Legii Învățământului din Ucraina/Declaraţie de presă N. Nicolai

    MRP susține necesitatea reexaminării Legii Învățământului din Ucraina/Declaraţie de presă N. Nicolai

    UPDATE: DECLARAȚIE DE PRESĂ a Noricăi Nicolai, Membră a Parlamentului European, Vicepreședintă, Grupul ALDE, cu privire la Legea 3419-D, adoptată de Rada ucraineană, care prevede că sistemul de educație din această țară se va desfășura doar în limba de stat, ceea ce va duce la desființarea inevitabilă a tuturor școlilor cu predare în limbile minorităților naționale.

    Doresc să îmi exprim totala dezaprobare și indignare cu privire la Legea 3419-D, adoptată de Rada ucraineană, care prevede că sistemul de educație din această țară se va desfășura doar în limba de stat, ceea ce va duce la desființarea inevitabilă a tuturor școlilor cu predare în limbile minorităților naționale. Ucraina este o țară pe care cursul istoriei a îmbogățit-o cu un număr mare de minorități naționale, cea rusă, belarusă, românească, moldovenească, tătară, bulgară, poloneză, evreiască sau maghiară, iar diversitatea sa culturală nu poate fi omogenizată prin legi de tip pur populist, rupte de realitate.

    Contextul politic internațional extrem de dificil, dar și angajamentele Ucrainei în relația sa cu Uniunea Europeană ar trebui să îl determine pe președintele Petro Peroșenko să reanalizeze oportunitatea unei astfel de legi, înainte de a o promulga. Normele europene, dar și cele internaționale obligă fiecare stat să aibă o conduită corectă față de minoritățile naționale, să le ofere dreptul de a-și conserva cultura și tradițiile, iar folosirea limbilor naționale în școli face parte din aceste prevederi.

    Atrag atenția, pe această cale, că, în cazul în care Ucraina va persista în a aplica o astfel de legislație contrară drepturilor minorităților naționale, voi lua atitudine și voi propune o rezoluție pe această temă, în cadrul Adunării Parlamentare a Euronest, care se va desfășura la sfârșitul lunii octombrie la Kiev.

    ————-

    Urmare votării Legii Învățământului de către Rada Supremă a Ucrainei, ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut astăzi, 8 septembrie a.c., o întrevedere cu Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, la care au participat și reprezentanți din partea Ministerului Afacerilor Externe.

    Ministrul român și-a exprimat nemulțumirea față de noul text legislativ adoptat de forul parlamentar ucrainean, subliniind că, în versiunea finală, acesta aduce atingere dreptului comunității etnice române din Ucraina de a învăța în limba maternă.

    Adoptarea acestui act legislativ contravine angajamentului exprimat anterior de autoritățile de la Kiev privind posibilitățile de a sprijini învățământul în limba maternă pentru etnicii români și de extindere a cooperării bilaterale în domeniul educațional.

    Ministrul român a subliniat deficiențele privind procedurile de adoptare a noii legi, susținând necesitatea efectuării tuturor procedurilor interne pentru a reexamina formula legislativă și a lua în considerare apelul comunității românești din Ucraina, susținut de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

    Totodată, a prezentat date privind situația concretă a învățământului în limba română din Ucraina, insistând că, după adoptarea noului cadru legislativ, se va restrânge și mai mult accesul etnicilor români la educație în limba maternă.

    Susținerea dreptului la păstrarea identității lingvistice a tuturor românilor din Ucraina, precum și sprijinirea asociațiilor românești și a mass-media de limba română sunt o prioritate a ministerului, asumată atât prin Programul de Guvernare, cât și prin Strategia națională pentru românii de pretutindeni 2017-2020.

    Comunicat MRP

  • Tineri români din Cernăuți, Ucraina, reuniți la Mănăstirea Horezu într-o tabără de cultură

    Tineri români din Cernăuți, Ucraina, reuniți la Mănăstirea Horezu într-o tabără de cultură

    Ateliere de pictură, cursuri de muzică
    populară românească, ateliere de olărit, întâlniri cu reprezentanți ai
    administrației locale și mese rotunde pe diverse teme de interes, realizate cu
    sprijinul direct al Înaltpreasfințitului
    Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului,
    sunt câteva dintre activitățile la care vor participa elevi, studenți și
    profesori români din Cernăuți, Ucraina.
    Aceștia se vor reuni la Mănăstirea Horezu, în perioada 10-15 iulie 2017,
    în Tabăra de cultură și
    civilizație românească pentru tinerii români din Cernăuți-Ucrainaorganizată
    de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru
    românii de pretutindeni și Arhiepiscopia
    Râmnicului.


    Tinerii români din Cernăuți vor beneficia
    și de două excursii la obiective turistice și monahale din județul Vâlcea.


    Tabăra urmărește crearea și
    menținerea legăturii culturale între tinerii etnici români din Ucraina și
    tinerii din România, precum și conturarea unui cadru mai larg al valorificării
    tradițiilor și cunoștințelor generale despre patrimoniul cultural românesc. Proiectul
    pune accent pe tânăra generație și pe cultivarea spiritului de neam și țară, pe
    cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor românești.


    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni mulțumește
    Arhiepiscopiei Râmnicului și Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul
    Râmnicului pentru grija pe care o au pentru păstrarea identității naționale,
    culturale și spirituale a românilor din comunitățile istorice.

  • Jurnal românesc 07.06.2017 UPDATE

    Jurnal românesc 07.06.2017 UPDATE

    Florin Morariu, românul care a devenit cunoscut ca urmare a faptelor
    sale curajoase din timpul atentatului terorist din 3 iunie de la Londra, a fost
    primit marți la sediul Ambasadei României din Marea Britanie unde a discutat cu
    mai multi oficiali. Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei României la
    Londra, Florin Morariu a răspuns unei invitații lansate de ambasadorul
    României, Dan Mihalache, după ce faptele sale din timpul atentatului terorist
    din Londra au devenit cunoscute. Reprezentanții Ambasadei l-au felicitat pe
    Florin Morariu pentru conduita sa curajoasă din timpul atentatului şi au
    subliniat aprecierea autorităților statului român în legătură cu gesturile
    sale. Discuția a avut ca principal obiectiv explorarea modalităților concrete
    de a răspunde preocupărilor exprimate de acesta, cu precădere celor legate de
    asigurarea protecției sale fizice. Amintim că Florin Morariu l-a lovit,
    sâmbătă, pe unul dintre terorişti şi este considerat erou de presa internaţională.


    Secretarul de stat Veaceslav Şaramet i-a primit, marţi, pe
    reprezentanţii asociaţiilor studenţeşti ale etnicilor români din afara
    graniţelor. Discuţiile au vizat Metodologia de şcolarizare a românilor de
    pretutindeni în învăţământul superior din România pentru anul universitar
    2017-2018, document aflat în lucru şi elaborat de Ministerul Educaţiei, în
    colaborare cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Reprezentanţii
    asociaţiilor studenţeşti au evidenţiat nevoile studenţilor etnici români veniţi
    la studii în România şi au abordat subiecte specifice precum posibilitatea
    cumulării bursei de merit şi a celei de studii, acordarea fiecărui student a
    unui loc în cămin sau anularea prevederilor art.19 din actuala metodologie
    privind condiţia acumulării a 60 de credite transferabile pentru a trece în
    anul următor şi pentru a nu pierde finanţarea din partea statului român.
    Conducerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi-a exprimat acordul de
    a prelua prin e-mail observaţiile şi modificările asociaţiilor cu privire la
    Metodologia de şcolarizare a românilor de pretutindeni, urmând ca acestea să
    fie centralizate şi transmise, mai departe, instituţiilor care au competenţe în
    domeniu. De asemenea, a fost subliniată deschiderea ministerului de a adresa
    recomandări în scris conducerii instituţiilor superioare, cu respectarea
    autonomiei universitare, în vederea susţinerii accesului cumulat la burse de
    studii şi de merit.


    Programul Start-Up Nation, prin care Guvernul sprijină IMM-urile nou
    înfiinţate, va fi lansat pe 15 iunie – a declarat, miercuri, ministrul pentru Mediul
    de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Alexandru Petrescu, în cadrul unei
    conferinţe pe tema dezvoltării capitalului românesc. Prin acest program se
    poate acorda un ajutor în sumă maximă de 200.000 de lei pe beneficiar,
    reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual
    de 10.000 de beneficiari. Recent, secretarul de stat în Ministerul pentru
    Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan Laufer, declara că bugetul
    total al programului este de 1,7 miliarde de lei – 1,2 miliarde de lei de la
    bugetul de stat şi 500 de milioane de lei, fonduri europene. Pentru a primi
    banii, prima condiţie este înfiinţarea unei societăţi comerciale după data de 1
    ianuarie 2017. A doua condiţie este crearea minimum unui loc de muncă şi menţinerea
    lui pe o perioadă de doi ani. Programul Start-Up Nation este destinat noilor
    antreprenori sau celor care vor să încerce şi alt business. Se doreşte ca, prin
    acest program, să fie înfiinţate 10.000 de firme noi şi 15.000-20.000 de locuri
    de muncă.

  • Zeci de copii etnici români din regiunea Vidin, în excursie tematică la nord de Dunăre, în Țara Mamă

    Zeci de copii etnici români din regiunea Vidin, în excursie tematică la nord de Dunăre, în Țara Mamă

    40 de elevi și profesori
    etnici români din regiunea Vidin (Bulgaria) au vizitat în premieră mai
    multe obiective turistice din România, în cadrul proiectului Drumeţ în ţara
    mea, derulat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni,
    în parteneriat cu Asociaţia Ave Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria.







    Muzeul Olteniei şi Muzeul
    de Etnografie din Craiova, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii de la Târgu Jiu,
    Mănăstirea din Tismana, Mănăstirea Sf. Ana din Orşova si oraşul Drobeta Turnu
    Severin sunt locațiile vizitate în perioada 16-17 aprilie.




    Este
    pentru prima dată când mă aflu în România. Tot ce am vizitat a fost foarte
    interesant    , a declarat Radina, elevă în clasa a VIII-a.




    Aceasta a fost cea de-a treia
    serie de participanți din regiunea Vidin în cadrul proiectului desfășurat în
    parteneriat cu Consiliul Județean Dolj. 120 de tineri etnici români din
    Bulgaria au avut oportunitatea să viziteze România de la începutul lunii
    aprilie până în prezent în programul Drumeț în Țara mea.

  • Tabără de cultură şi civilizaţie românească pentru tineri etnici români din Ucraina şi Croaţia

    Tabără de cultură şi civilizaţie românească pentru tineri etnici români din Ucraina şi Croaţia

    Tineri etnici români din Ucraina şi Croaţia se vor afla în perioada 26 iulie – 1 august în Tabăra de cultură şi civilizaţie românească iniţiată de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, unde vor avea ocazia să viziteze, printre altele, cele mai importante muzee din Bucureşti



    Etnicii români din Ucraina provin din Transcarpatia şi Cernăuţi iar cei din Croaţia sunt români băieşi. Scopul proiectului, care aduce laolaltă 27 de tineri din cele două ţări, însoţiţi de profesorii îndrumători, este acela de a crea şi de a menţine legătura între etnicii români, dar şi dintre aceştia şi românii aflaţi pe teritoriul ţării natale, prin întregirea şi aprofundarea perspectivei acestora asupra spaţiului românesc, se precizează în comunicatul amintit.



    Participanţii vor lua parte la cursuri de cultură şi civilizaţie românească, rolul acestei tabere fiind de a contura un cadru mai larg al valorificării tradiţiilor şi cunoştinţelor generale despre patrimoniul cultural românesc, precum şi conservarea şi promovarea identităţii culturale, etnice şi lingvistice în rândul tinerilor etnici români din Ucraina şi Croaţia.



    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi precizează că o astfel de tabără a avut loc şi în luna iunie, dar pentru etnicii români din Republica Moldova, studenţi ai Facultăţii de Istorie şi Filosofie – Universitatea de Stat din Moldova, urmând ca în scurtă vreme să-şi deschidă porţile o nouă tabără tematică, organizată pentru studenţi români stabiliţi în Spania.



    Tabăra de cultură şi civilizaţie românească pentru etnicii români din Ucraina şi Croaţia se va derula în parteneriat cu Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, Ambasada României în Republica Croată, Consulatul General al României de la Cernăuţi şi Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi.