Radio România Internațional

Tag: Eugen Tomac

  • Jurnal românesc – 5.11.2015

    Jurnal românesc – 5.11.2015

    La Bucureşti şi în alte oraşe mari din România, zeci de mii de
    români au continuat, miercuri seara, protestele după tragicul incendiu de
    vinerea trecută în care au murit peste 30 de persoane. Protestatarii au cerut,
    între altele, adoptarea unor măsuri dure împotriva corupţiei si reformarea
    clasei politice actuale. Manifestaţii similare au mai avut loc la Londra şi la
    Paris. Postul de Radio Europa FM relatează că, la Paris, câteva sute de
    persoane au manifestat, paşnic, în zona Trocadero, lângă Turnul Eiffel. Au fost
    scandate lozinci precum : Diaspora e cu voi şi Corupţia ucide.




    Aproximativ 10.000 de euro s-au strâns în prima zi a expoziţiei cu
    vânzare London Unedited – A Series of Unphotoshopped Photos by Teodora
    Maftei deschisă la London Street Atelier din Bucureşti, informează
    organizatorii într-un comunicat de presă. Expoziţia cuprinde 23 de fotografii
    realizate de Teodora Maftei în luna august, la Londra, şi a fost organizată în
    scop caritabil. Fondurile strânse în urma vânzării fotografiilor vor fi folosite
    pentru tratamentul fotojurnalistei române
    internată în stare gravă în urma incendiului de vineri, din clubul bucurestean Colectiv.






    Senatul Romaniei a adoptat iniţiativa legislativă a deputatului
    Eugen Tomac referitoare la acordarea unor drepturi, inclusiv financiare,
    foştilor deţinuţi politici de la Tiraspol,
    in regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova. Mă bucur
    că după lungi discuţii în contradictoriu am reuşit să-i conving, pe colegii mei
    senatori, de importanţa acestei iniţiative legislative care-i sprijină pe aceşti oameni, eroi ai luptei pentru
    democraţie. Sacrificiul lor merită
    gratitudinea statului român pe deplin – a declarat deputatul.








    Salariile personalului din sistemul public de învăţământ vor fi
    majorate cu 15%, începând cu 1 decembrie 2015, se prevede într-o ordonanţă de
    urgenţă adoptată, miercuri, de Executivul de la Bucuresti. De creşterea
    salariilor vor beneficia 359.810 cadre didactice, personal didactic auxiliar şi
    personal nedidactic, respectiv: 290.000 de persoane din învăţământul
    preuniversitar de stat, 7.850 de persoane din unităţile finanţate integral de
    la bugetul de stat, 57.500 de persoane din învăţământul universitar şi 4.460 de
    persoane din unităţile finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de
    la bugetul de stat.




    Prinţul Harry al Marii Britanii
    a vizitat, marţi seară, Institutul Cultural Român de la Londra, vizita
    fiind prilejuită de deschiderea expoziţiei de pictură ‘Peisaje transilvănene’ a
    artistei britanice Clare Inskip, dedicată frumuseţilor naturale şi tradiţiilor
    din vechea provincie românească. Prinţul Harry este al doilea membru al
    familiei regale britanice care trece pragul reprezentanţei româneşti de la
    Londra, după ce, în 2014, Prinţul de Wales a fost oaspetele de onoare al
    Institutului Cultural Român, cu ocazia ‘Festivalului Transilvania’. ‘Peisaje
    transilvănene’ cuprinde un set de 60 de picturi şi câteva sculpturi inspirate
    de călătoriile artistei în Transilvania şi de fascinaţia acesteia pentru
    spaţiul românesc.

  • Elektronische Stimme und Briefwahl erneut auf der Agenda des Bukarester Parlaments

    Elektronische Stimme und Briefwahl erneut auf der Agenda des Bukarester Parlaments

    Die Zahl der rumänischen Bürger im Ausland liegt laut der jüngsten Einschätzung der Bukarester Behörden bei 3,2 Millionen. Egal ob sie Mitglieder einer historischen Gemeinde aus den Nachbarländern Rumäniens oder der in Westeuropa oder Nordamerika lebenden Diaspora sind, genie‎ßen sie dieselben Rechte wie ihre in Rumänien lebenden Mitbürger. Eines dieser Rechte ist ihre Stimme bei Präsidentschafts-und Parlamentswahlen abzugeben.



    Die Bukarester Behörden haben sich dennoch bei der jüngsten Präsidentschaftswahl als nicht bereit erwiesen, für die rumänischen Bürger au‎ßerhalb der Landesgrenzen die erforderlichen Bedingungen zur Ausübung eines Grundrechtes wie die Stimmabgabe zu schaffen. Bei den vorausgegangenen Wahlen lag der Wählerstrom im Durchschnitt bei rund einhundert Tausend Menschen. Die bei Botschaften, Konsularabteilungen und Rumänischen Kulturinstituten im Ausland eingerichteten Wahllokale waren auch bei der Präsidentschaftswahl am 2. und 16. November für ähnliche Bedingungen vorbereitet.




    Alles wurde aber zu einem Debakel. Knapp 160.000 Wähler sind bei der ersten Wahlrunde am 2. November und ca 380.000 bei der Stichwahl am 16. November im Ausland zu den Urnen gegangen. Das Wahlverfahren lief sowohl am 2. als auch am 16. November nach demselben Szenario: kilometerlange Warteschlangen und nach stundenlangem Warten in der Kälte haben tausende Wahlberechtigte von ihrem Wahlrecht dennoch nicht Gebrauch machen können.




    Sowohl nach der ersten, als auch nach der zweiten Wahlrunde haben Au‎ßenminister Titus Corlăţean bzw Teodor Meleşcanu ihren Rücktritt bekannt gegeben. Beide erklärten auch dass es gesetzlich nicht möglich gewesen sei, die Anzahl der Wahllokale im Ausland zu erhöhen – eine solche Ma‎ßnahme hätte dazu führen können, dass das Ergebnis der Wahl gerichtlich anfechtbar gewesen wäre.




    Jahrelang haben die Bukarester Behörden über die Einführung der elektronischen Stimme oder der Briefwahl als Möglichkeit, das Wahlverfahren im Ausland zu erleichtern diskutiert und dennoch die Ma‎ßnahme nicht getroffen. Nach dem letzten Debakel bei den Wahllokalen im Ausland griff das Bukarester Parlament erneut das Thema auf. In der Abgeordnetenkammer brachte der Diaspora-Abgeordnete Eugen Tomac aus der oppositionellen präsidentennahen Volksbewegung PMP den Gesetzentwurf zur Briefwahl ein.




    Tomac erläutert: “Am Sonntag habe ich sechs Stunden in der Schlange gewartet um von meinem Grundrecht in Chişinău Gebrauch machen zu können. Vor einem Jahr hatte ich einen Gesetzentwurf zur Einführung der Briefwahl vorgeschlagen. Das Au‎ßen- sowie das Innenministerium haben ihren Beitrag zu diesem Gesetzentwurf gebracht, wir hatten vorher auch mit dem Permanenten Wahlausschuss darüber beraten. Duch die Organisierung der Präsidentschaftswahl in diesem Jahr hat die Regierung die im Ausland lebenden Rumänen geringgeschätzt.”




    Der Vorsitzende der Abgeordnetenkammer aus der regierenden sozialdemokratischen Union Valeriu Zgonea erklärte hingegen, der Gesetzentwurf benötige wesentliche Verbesserungen und müsse von Sonderausschüssen des Parlaments noch besprochen werden: “Es handelt sich um einen Gesetzentwurf, der gegen das Gesetz über das Wahlverfahren versto‎ß. Der Gesetzentwurf liefert keine Informationen die das Verfasungsgericht als unentbehrlich betrachtet: wer trägt die Verantwortung, welche sind die finanziellen Auswirkungen. Zudem kann er einen wesentlichen Aspekt nicht garantieren: die Sicherheit bei der Wahl.” In der kommenden Woche soll ein Sonderausschuss für die Wahl der Abgebordneten und Senatoren über den Gesetzentwurf diskutieren, fügte Zgonea hinzu.


  • Discuţii privind tehnicile de vot

    Discuţii privind tehnicile de vot

    Cea mai recentă evaluare privind numărul cetăţenilor români din străinătate, făcută chiar de autorităţile de la Bucureşti, e de circa 3,2 milioane de persoane. Fie membri ai comunităţilor istorice din statele vecine României, fie parte a tot mai numeroasei diaspore din Europa Occidentală şi America de Nord, toţi aceşti oameni au drepturi egale cu concetăţenii lor din Patrie. Inclusiv pe acela de a-şi alege preşedintele şi parlamentarii. Şi totuşi, aceleaşi autorităţi s-au dovedit complet nepregătite să le creeze condiţii pentru a-şi putea exercita acest drept elementar.



    Cum, la precedentele alegeri, afluxul mediu fusese de circa o sută de mii de persoane, secţiile de votare organizate, pentru prezidenţialele de luna aceasta, la ambasade, consulate sau sediile ICR au fost calibrate în consecinţă. Şi totul s-a transformat într-un răsunător fiasco. Interesul generat de scrutin a adus la vot circa 160 de mii de oameni la primul tur, de pe 2 noiembrie, şi aproape 380 de mii la finala de pe 16.



    Scenariul a fost, de fiecare dată, acelaşi: cozi kilometrice, ore de aşteptare în frig, ploaie şi vânt, nervi, frustrare şi, în final, pentru mii de oameni, uşi închise în nas, fiindcă ora închiderii urnelor venise înainte ca ei să fi apucat să voteze. După fiecare tur, şefii de la Externe, Titus Colrlăţean şi Teodor Meleşcanu, şi-au dat demisia şi au acuzat legislaţia electorală în vigoare. Ani de zile luate în calcul, dar niciodată aplicate, soluţiile alternative, precum votul electronic sau votul prin corespondenţă, au reintrat pe agenda legislatorilor de la Bucureşti abia după haosul din diaspora.



    În Camera Deputaţilor există o propunere legislativă privind votul prin corespondenţă, iniţiată de deputatul neafiliat pentru diaspora Eugen Tomac, membru PMP, care explică: “Duminică am aşteptat şase ore pentru a-mi exercita la Chişinău dreptul la vot. În urmă cu un an de zile am propus o iniţiativă legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă, proiect de lege la care au contribuit instituţii importante: Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, a fost consultată Autoritatea Electorală Permanentă. Prin votul de astăzi aţi dat o palmă umilitoare milioanelor de români care locuiesc în afara graniţelor.”



    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, spune, însă, că documentul legislativ trebuie îmbunătăţit şi rediscutat în comisiile parlamentare de specialitate: “Este un proiect de lege neserios, încalcă legea privind tehnica legislativă. Nu ştim cine are responsabilitate, nu ştim care este impactul financiar aşa cum cere decizia Curţii Constituţionale şi nu asigură un lucru esenţial: securitatea votului.”



    Zgonea a precizat că, săptămâna viitoare comisia specială pentru elaborarea legii pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor va lua în discuţie propunerea legislativă.

  • România 43

    România 43

    Votul prin corespondenta — introdus pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor.


    Interviu cu deputatul de diaspora Eugen Tomac, initiatorul actului normativ.



  • Nachrichten 11.10.2014

    Nachrichten 11.10.2014

    Chişinău: Rumänien möchte dass bei seiner EU-Ratspräsidentschaft im Jahr 2019 die benachbarte rumänischsprachige Republik Moldau zu den EU-Mitgliedsstaaten gehöre. Das hat Rumäniens Ministerpräsident Victor Ponta in der moldauischen Hauptstadt erklärt. Premierminister Ponta lie‎ß zudem zusammen mit seinem moldauischen Gegenüber Iurie Leancă die bisherigen gemeinsamen Projekte im Energie, -Kultur, -Bildungsbereich sowie Noteinsätze in verschiedenen Situationen Revue passieren. Ferner bekräftigte Ministerpräsident Victor Ponta die Unterstützung Rumäniens für die Infrastrukturprojekte des Nachbarlandes, damit Republik Moldau seine energetische Unabhängigkeit erlangen könne. Es sei besonders wichtig für Republik Moldau, zwei Erdgas-Quellen, sowohl im Osten, als auch im Westen zu haben, um im Fall von Preiserhöhungen eine Option zu haben, fügte der rumänische Premierminister hinzu.





    Bukarest: Rumäniens Au‎ßenminister Titus Corlăţean begrü‎ßt die Entscheidung der kanadischen Behörden, Rumänien auf die Liste der Herkunftsstaaten zu setzen, deren Bürger kein Visum für die Einreise nach Kanada brauchen. Die Ma‎ßnahme sei ein wichtiger Schritt zur Abschaffung der Visumpflicht für rumänische Bürger die nach Kanada einreisen wollen, sagte ferner Corlăţean. Die Liste stellt ein Instrument der kanadischer Behörden dar, das jeden Missbrauch des kanadischen Immigration-und Asylsystems vermeiden soll. Die Staaten die auf dieser Liste stehen werden als Länder mit einer sicheren Demokratie anerkannt, die die Menschenrechte einhalten, Schutz anbieten und auch keine Auswanderungsländer darstellen.





    Bukarest: Der Diasporaabgeordnete im Bukarester Parlament Eugen Tomac fordert Belgrad auf, alle Bedingungen des bilateralen Abkommens über den Schutz der nationalen Minderheiten zwischen Rumänien und Serbien einzuhalten. Die Rumänen im Timoktal (rum. Valea Timocului) müssen das Recht auf Bildung, Religionsfreiheit und Presse in der Muttersprache haben. Die serbische Gemeinde in Rumänien kann bereits alle diese Rechte genie‎ßen, so Eugen Tomac. “Es ist nicht akzeptabel, dass die serbischen Behörden zwei unterschiedliche Ansichten in Bukarest und Brüssel äu‎ßern, wobei keine davon ihren Aktionen in Serbien angesichts der hunderttausenden Rumänen im Timoktal entspricht”, fügte Tomac hinzu





    Sport: Die Fu‎ßball-Nationalmannschaf Rumäniens hat Samstagabend das Heimspiel gegen Ungarn für die Qualifikationen der 2016 Europäischen Meisterschaft in Frankreich mit einem Unentschiedenen 1:1 beendet. Am Dienstag soll Rumänien auswärts gegen Finnland antreten. Rumänien gehört zusammen mit Nordirland, Färöer und Griechenland zur Gruppe F. Im ersten Grupenspiel hatte sich Rumänien auswärts gegen Griechenland mit 1 zu 0 durchgesetzt. In den letzten 14 Jahren beteiligte sich das rumänische Nationalteam nur einmal an einer Welt-oder europäsichen Meisterschaft: 2008 bei der EM in der Schweiz und Österreich.

  • Jurnal românesc – 10.10.2014

    Jurnal românesc – 10.10.2014

    “Solidaritate cu Basarabia” este mesajul pe care vor să-l transmită participanţii la o amplă manifestaţie ce va avea loc, duminică, la Bucureşti. Ei cer Unirea Republicii Moldova cu România, drept singura soluţie ca românii basarabenii să evite soarta Ucrainei în actualul context geopolitic. Va fi a treia ediţie a Marşului pentru Basarabia, manifestare inaugurată în 2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii de către Rusia, pe atunci, ţaristă.



    Prefectul judeţului Maramureş, Anton Rohian, a pledat pentru construirea unui nou pod rutier peste râul Tisa, între România şi Ucraina. El a mai spus că deschiderea Maramureşului spre regiunea ucraineană Ivano – Frankivsk este benefică pentru locuitorii de o parte şi alta a graniţei.



    Deputatul de diaspora în Parlamentul de la Bucureşti Eugen Tomac a cerut respectarea de către Belgrad a protocolului bilateral dintre România şi Serbia asupra protecţiei minorităţilor naţionale. Românii din Valea Timocului, a adăugat el, trebuie să beneficieze de educaţie, viaţă religioasă şi presă în limba maternă, aşa cum comunitatea sârbă din România se bucură de toate aceste drepturi. “Este inadmisibil că autorităţile de la Belgrad una spun la Bucureşti, alta la Bruxelles şi cu totul altfel acţionează în Serbia în privinţa celor câteva sute de mii de etnici români din Valea Timocului” – a mai spus Tomac.



    O serie de manifestări cu caracter aniversar au marcat împlinirea a 65 de ani de activitate neîntreruptă a Catedrei de Limba şi Literatura Română din cadrul Universităţii din oraşul maghiar Szeged. Aceasta a fost fondată în octombrie 1949, sub conducerea profesorului Pállfy Endre, un cetăţean român de etnie maghiară, originar din zona Năsăudului, care s-a mutat în Ungaria după cel de Al Doilea Război Mondial.




    Ministerul de Externe de la Bucureşti a salutat progresele realizate în ultima perioadă în plan academic, precum şi dezvoltarea a numeroase programe de studii asupra Holocaustului din România. “Suntem recunoscători comunităţii evreieşti originare din România, care a contribuit la perfectarea acestor programe. Acestea se vor constitui în părţi componente esenţiale ale patrimoniului spiritual românesc comun, a cărui păstrare şi transmitere către generaţiile viitoare nu ar fi posibile fără aportul istoric şi cultural al evreilor români”, a declarat ministrul Titus Corlăţean, cu ocazia Zilei Naţionale pentru Comemorarea Holocaustului.



    Conducerea companiei TAROM neagă posibilitatea declanşării unei greve a personalului navigant în următoarele două săptămâni, aşa cum s-a vehiculat în presă. În prezent, au loc negocieri pentru elaborarea unor acorduri care vor fi încheiate atât în funcţie de solicitările sindicatelor, cât şi de prevederile legale şi bugetul companiei, se arată într-un comunicat TAROM. Luna trecută, compania s-a confruntat cu proteste spontane ale piloţilor şi însoţitorilor de bord, ceea ce a dus la anularea sau întârzierea multor curse interne şi internaţionale.