Radio România Internațional

Tag: Eugen Tomac

  • Ajustarea cadrului juridic pentru platformele online

    Ajustarea cadrului juridic pentru platformele online

    Platformele
    online sunt foarte utile, în mod clar au adus plus-valoare în societatea
    noastră, dar în același timp există foarte multe vulnerabilități, consideră
    eurodeputatul Eugen Tomac, potrivit căruia, este absolut necesară crearea unui
    cadru juridic adecvat în acest domeniu. Este nevoie de
    un cadru cât mai clar, succint și limpede, un cadru care să ajute statele
    membre să se alinieze acestui proces într-o continuă transformare, spune
    eurodeputatul. L-am întrebat de ce este nevoie acum de ajustări, ce anume
    nemulțumește, ce s-a schimbat?

    Eugen Tomac: Cred că trăim o eră în care nu mai putem spune că ne sunt
    îngrădite drepturile în ceea ce privește accesul la informație. Dacă în
    perioada comunistă oamenilor le erau ascunse informațiile și exista o cultură
    în sine de a cenzura o informație, astăzi suntem, pur și simplu, inundați de
    tot felul de informații, dar cel mai grav lucru este că există foarte multe
    informații false. Și această problemă de fake-news și de modul cum avansul
    tehnologic, până la urmă, ne-a schimbat tuturor comportamentul, inclusiv
    guvernelor și corporațiile, dar în mod special comportamentul cetățenilor, de
    foarte multe ori însă inclusiv în această pandemie am observat că informațiile
    false, modul prin care se încearcă acreditarea unor idei care nu au nimic în
    comun cu realitatea, deformarea realității cu bună știință de către grupuri de
    interese, de către unele state inclusiv, ne-a pus în situația de a cere ca, pe
    viitor, legislația în ceea ce privește protejarea cetățenilor să fie mult mai
    clară, mult mai limpede implementată.

    Pentru că, la ora actuală, din
    nefericire, mor oameni, se produc foarte multe campanii de manipulare a
    cetățenilor cu scopul de a-și pierde încrederea în instituții sau în mesaje ce
    au drept scop susținerea unei campanii de interes public – în cazul nostru de
    față în ceea ce privește pandemia – și din acest punct de vedere cred că se
    impune ajustarea legislației în ceea ce privește protejarea consumatorului în
    fața acestor platforme online.

    Platformele online sunt foarte utile, ele pot
    ajuta companii, pot ajuta pentru a ne susține semenii care au nevoie și se află
    în dificultăți sociale, în mod clar au adus plus-valoare în societatea noastră,
    dar în același timp există foarte multe vulnerabilități. Acesta este motivul
    pentru care eu cred că platformele online trebuie aduse într-un cadru cât mai
    clar de funcționare, astfel încât să nu existe abuzuri. Inclusiv în ceea ce
    privește consumatorul final. Pentru că toată lumea este preocupată de cum putem
    dezvolta și investi – ceea ce este absolut corect – pentru a folosi inteligența
    artificială în cât mai multe domenii, dar în același timp trebuie să ne gândim
    și la vulnerabilități și la faptul că, de multe ori, consumatorul final,
    respectiv cetățeanul, nu este pregătit și nu are toate elementele pentru a
    înțelege ce consecințe pot produce platformele în cazul în care ele nu sunt
    bine controlate și reglementate din punct de vedere al acestor riscuri la care
    societățile noastre sunt expuse.


    Evoluția și avansul
    tehnologic ne oferă noi oportunități, dar oamenii au nevoie de mai multă
    claritate, au nevoie de o legislație predictibilă și care să le garanteze
    drepturile, subliniază Eugen Tomac, atrăgând în mod special atenția asupra
    consumatorului final, pe care, spune eurodeputatul, nimeni nu are voie să îl
    neglijeze.




  • Cât de îndepăratată este aderarea la UE a Georgiei, Ucrainei și Repubicii Moldova?

    Cât de îndepăratată este aderarea la UE a Georgiei, Ucrainei și Repubicii Moldova?

    Extinderea Uniunii Europene către Est continuă să rămână foarte
    îndepărtată. Recent, președinta Estoniei, Kersti Kaljulaid, a declarat într-un
    interviu acordat publicației Evropeiska Pravda că Ucraina, Georgia, și
    Republica Moldova ar putea avea nevoie de 20 de ani pentru a se alătura
    familiei europene. Aderarea la UE are o serie de condiții. Sincer, niciuna
    dintre cele trei țări nu îndeplinește criteriile de aderare. Toate cele trei
    state au probleme cu justiția, a afirmat șefa statului estonian.

    Și
    eurodeputatul Eugen Tomac, membru al grupului Popularilor, consideră că lipsa
    progreselor clare în justiție este principalul obstacol în drumul acestor țări
    către Uniunea Europeană:


    Dacă luăm fotografia de astăzi, din punct de vedere al realităților
    politice, sociale și economice, în mod clar statele respective nu sunt
    pregătite să adere la Uniunea Europeană, iar cel mai bun exemplu îl avem noi,
    România care a intrat în Uniunea Europeană din 2007 iar UE nu ne recunoaște
    nici astăzi mecanismele din justiție. Practic, justiția românească nu este
    recunoscută la Bruxelles, atât timp cât există acest Mecanism de Verificare și
    Cooperare, instituit încă de la intrarea în Uniunea Europeană. Imaginați-vă, în
    relația cu Ucraina sau Georgia, nemaivorbind de relația cu Basarabia, cum s-ar
    pune problema în ceea ce privește funcționarea justiției care este un
    subiect-cheie, de nenegociat pentru Comisia Europeană, deci din acest punct de
    vedere, în mod clar liderul estonian are nu dreptate, dar o abordare realistă
    în ceea ce privește perspectivele.



    Cu toate că țările din Trio-ul Asocierii întâmpină un set de probleme asemănătoare, eurodeputatul
    Eugen Tomac identifică câteva aspecte importante pe care Bruxelles-ul ar trebui
    să le ia în considerare în discuțiile cu cele trei state:


    Este greșit să se includă un pachet comun pentru Republica Moldova,
    Ucraina și Georgia din două motive. În primul rând, Georgia este foarte
    departe. În mod clar, este o țară cu aspirații europene, cu un popor european,
    cu o cultură profundă care trebuie ținută cât mai aproape și, într-o zi,
    integrată în Uniunea Europeană. Ucraina este o țară uriașă, o țară europeană
    foarte mare, cu un conflict deschis, după anexarea Crimeei, cu Federația Rusă.
    Deci, un set de probleme foarte complexe care vor trebui negociate pe linia
    Bruxelles-Washington-Kiev-Moscova cât mai inteligent și cu soluții cât mai bune
    care să producă efecte într-un termen cât mai scurt. În schimb, pentru
    Republica Moldova, lucrurile stau un pic diferit. Cetățenii Republicii Moldova vorbesc una dintre limbile
    oficiale ale Uniunii Europene. Aproape jumătate din cetățenii Republicii
    Molodva sunt cetățeni UE. Perspectiva pentru Republica Moldova o văd mult mai
    apropiată decât acest termen de 20 de ani și am aceste argumente concrete pe
    care le pot oferi, sigur, sunt și altele în care nu aș vrea să intru în detalii
    acum.



  • Prima misiune UE de monitorizare a procesului electoral în Irak

    Prima misiune UE de monitorizare a procesului electoral în Irak

    Misiunea UE a debutat la sfârșitul lunii august, când în Irak a ajuns nucleul echipei, format din 12 experți. Alte 20 de persoane s-au deplasat la Baghdad și la Erbil la începutul lunii septembrie, echipa fiind completată în preajma scrutinului din 10 octombrie. Printre cei aproximativ 90 de observatori din partea Uniunii Europene s-au aflat diplomați, experți și o delegație de 7 europarlamentari care reprezintă grupurile din Parlamentul European. Din delegație a făcut parte și europarlamentarul român Eugen Tomac, care a explicat de ce este acest scrutin important pentru UE:

    Miza este uriașă pentru că e nevoie de stabilitate în această regiune, este nevoie de o reconstrucție solidă a Irakului și din acest punct de vedere Uniunea Europeană acordă un interes sporit relației cu acest stat, în primul rând pentru că este nevoie în Orientul Mijlociu de stabilitate după anii plini de furtună care au existat în această regiune și implicit în Irak.


    La sfârșitul procesului electoral, misiunea de observatori a UE va publica un raport detaliat cu privire la alegeri, care va include și un set de recomandări menite să ajute la consolidarea democrației irakiene.

    Alegerile anticipate din Irak au fost convocate în urma marilor proteste anti-sistem care au avut loc în Irak în 2019. Protestele au fost generate de nemulțumirile cauzate de corupția endemică a clasei politice, situația economică dificilă pentru o mare parte din populație și cvasi-colapsul unei mari părți din infrastructura irakiană. În plus, țara nu și-a revenit din anii îndelungați de conflict și, mai ales, din devastatorul război cu Statul Islamic, care a lăsat în urmă numeroase localități distruse și un număr uriaș de refugiați.

    Deși protestele au dus la căderea premierului de atunci, Adel Abdul Mehdi, problemele pentru care s-a ieșit în stradă au rămas în mare măsură nerezolvate, ceea ce a dus la o și mai mare erodare a încrederii populației în sistemul politic irakian, astfel încât prezența la urne a fost una dintre cele mai reduse din istoria post-Saddam a Irakului. Analiștii estimează că este puțin probabil ca peisajul politic să sufere modificări semnificative. Parlamentul va fi dominat tot de formațiuni politice șiite – mișcarea clericului populist Muqtada al-Sadr și o serie de partide asociate cu puternicele miliții pro-iraniene, care sunt responsabile de moartea a peste 600 de protestatari în 2019.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Situaţia generală a statului de drept din Serbia, monitorizată de Comisia Europeană. În atenţie şi respectarea dreptului la şcoală, Biserică şi presă în limba română al etnicilor români din Serbia, subiect al interpelării către Comisia Europeană a eurodeputatului Eugen Tomac, membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și al Subcomisiei pentru drepturile omului din cadrul Comisiei de afaceri externe ale Parlamentului European, membru al Delegației la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia.


  • Jurnal românesc – 22.09.2021

    Jurnal românesc – 22.09.2021

    Comisia Europeană monitorizează îndeaproape situaţia generală a statului de drept din Serbia în cadrul negocierilor de aderare la UE. Aceasta include tratamentul aplicat persoanelor aparţinând minorităţii româneşti şi tuturor celorlalte minorităţi naţionale care trăiesc în Serbia, a declarat comisarul european pentru Vecinătate şi Extindere, Oliver Varhelyi. “Serbia are obligaţia de a pune în aplicare atât cadrul său juridic privind drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor, cât şi planul de acţiune pentru exercitarea drepturilor minorităţilor naţionale, în toate elementele sale, ceea ce va contribui la implementarea efectivă şi uniformă pe întregul său teritoriu a recomandărilor Comitetului consultativ al Convenţiei-cadru a Consiliului Europei pentru protecţia minorităţilor naţionale”, se arată într-un răspuns pe care Comisia Europeană l-a trimis la o solicitare a eurodeputatului român Eugen Tomac.


    Executivul comunitar arată că pune un accent deosebit pe educaţie, utilizarea limbilor minorităţilor, accesul la mass-media şi la servicii religioase în limbile minorităţilor, precum şi pe o reprezentare adecvată în administraţia publică. “Răspunsul Comisiei Europene la interpelarea mea este încurajator, dar nu suficient”, a declarat Eugen Tomac. Acesta a spus că, în calitate de membru al delegaţiei UE-Serbia, va solicita în mod constant să îi fie prezentat stadiul negocierilor la capitolul “Sistemul judiciar şi drepturile fundamentale”, precum şi evoluţia implementării planului de acţiune pentru exercitarea drepturilor minorităţilor naţionale. “Serbia trebuie să fie parte a UE, dar pentru asta este esenţial să aibă un comportament de stat european şi să acorde aceleaşi drepturi pe care şi ţara noastră le oferă minorităţii sârbe”, a punctat eurodeputatul.



    Compania UiPath, prima societate românească listată la bursa din New York, își propune să construiască un important centru de talente În România, a anunţat pe Facebook ambasadorul ţării noastre în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru. DipICR lomatul a spus că a avut o întâlnire cu directorul şi co-fondatorul companiei Daniel Dines, cu care a discutat despre cum poate fi promovată mai bine România în SUA și ce se poate face pentru ca interesele românilor să fie mai bine apărate. “În fața succesului său uriaș, Daniel a rămas un om modest, bun și care inspiră imediat încredere pentru că e simplu și direct. El apără valori care au fost respinse ori uitate de mulţi, are curaj și crede în succesul României de mâine. Are un atașament profund față de țara în care generațiile familiei sale au trăit și trăiesc”, a afirmat ambasadorul. Acesta a arătat că o treime din angajaţii companiei UiPath sunt români, deși compania a devenit una globală. UiPath a fost fondată la Bucureşti de românii Daniel Dines şi Marius Tîrcă şi s-a specializat în dezvoltarea de roboţi software care automatizează procesele de lucru din companii. Potrivit dosarului de listare la Bursa din New York, UiPath este evaluată la 35 de miliarde de dolari şi are aproape 3.000 de angajaţi, dintre care 122 în New York, 727 în Bucureşti, iar restul în alte 38 de ţări în care compania îşi desfăşoară activitatea.



    Reprezentanţa la New York a Institutului Cultural Român anunţă că sprijină participarea artistului Alex Mirutziu în cadrul proiectului UN/MUTE, o expoziție de grup cu lucrări colaborative realizate de 28 de artiști din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Expoziţia este deschisă la galeria Undercurrent până pe 21 noiembrie şi la galeria Forumului Cultural Austriac, până pe 7 ianuarie 2022. UN/MUTE este un proiect lansat în 2020 și derulat online, care le-a oferit artiștilor din mai multe țări europene și din New York ocazia de a comunica și de a lucra împreună în ciuda obstacolelor pandemiei. Alex Mirutziu a realizat o lucrare împreună cu artista new-yorkeză Sydney Shavers. Românul opereză prin intermediul practicii performance-ului, al instalațiilor, filmului şi textului. Proiectele sale au fost prezentate în cadrul unor evenimente prestigioase din Marea Britanie, Franţa, Italia, Elveţia, Suedia, Israel, Canada, Ungaria, Polonia, Estonia şi România.



    Uniunea Scriitorilor din România și Asociația colegială a scriitorilor din Spania au semnat un acord de colaborare cu prilejul aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Spania. Demersul a avut loc în cadrul programului “Dialoguri literare hispano-române” organizat de reprezentanţa la Madrid a Institutului Cultural Român. La ceremonia de semnare, care a avut loc la sediul Institutului Cervantes din capitala spaniolă, a participat şi ambasadorul României la Madrid, Gabriela Dancău. Aceasta s-a declarat încrezătoare că “acest nou instrument de colaborare va crea o legătură mai puternică între cele două organizații de scriitori pentru a spori promovarea, difuzarea și vizibilitatea literaturii române în Spania.” Aniversarea a 140 de ani de relații diplomatice între România și Spania este marcată la Madrid de o serie de evenimente, între care şi expoziţia “Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, care reuneşte 835 de artefacte din colecţiile a 39 de muzee din România.



  • Protejarea lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, afectați de pandemie

    Protejarea lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, afectați de pandemie

    Lucrătorii transfrontalieri și cei sezonieri se numără printre cele mai
    afectate categorii de europeni în urma pandemiei de coronavirus. Activitatea
    acestora a avut de suferit din cauza interdicțiilor impuse de către statele
    membre și, de multe ori, persoanele care muncesc în alte țări UE devin
    vulnerabile din cauza unor lipsuri elementare, precum accesul la asigurarea de
    sănătate, subliniază eurodeputatul Eugen Tomac, membru al Comisiei pentru
    ocuparea forței de muncă și afaceri sociale:


    Criza COVID a scos în evidență o serie de vulnerabilități ce sunt parte
    din întregul proces care a afectat toată lumea, nu numai Uniunea Europeană,
    dar, în mod special, piața forței de muncă. Aici avem o categorie de cetățeni
    unde noi, (cei din) România, avem un interes direct iar acest lucru l-am
    subliniat în dezbaterile din Parlamentul European și anume că suntem interesați
    ca Uniunea Europeană să aibă cât mai multe instrumente eficiente prin care
    poate să poată să prevină orice formă de discriminare la locul de muncă. Pentru
    că cetățenii detașați, cai care desfășoară activități sezoniere, muncitorii
    transfrontalieri sunt cei mai expuși în situații de criză și s-a văzut acest
    lucru: mulți dintre ei nu aveau asigurări, mă refer la cei care desfășoară munci
    sezoniere, dar chiar și cetățenii care au contracte de muncă, atunci când
    statele și-au închis frontierele, acești oameni, neavând asigurări sociale și asigurării
    de sănătate, nu au putut să se testeze, nu au putut să se vaccineze în timp
    util ș.a.m.d. Eu cred că UE are nevoie de instrumente extrem de eficiente
    pentru a combate.





    Un sprijin pentru lucrătorii care se deplasează în afara granițelor țării
    de origine va veni de la noua Autoritate Europeană a Muncii, instituție care trebuie să demareze acțiuni pentru
    protejarea lucrătorilor și respectarea drepturilor acestora, consideră Eugen
    Tomac:


    Agenția Europeană a Muncii trebui să aibă inspecții proprii prin care să
    poate verifica și interveni în relația cu fiecare stat, acolo unde există forme
    de discriminare la locul de muncă. Dina cest punct, s-a făcut un pas important
    pentru că s-a creat această agenție (n.r. Autoritate Europeană a Muncii) va fi
    cât de curând funcțională și pentru că în Uniunea Europeană peste 18 milioane
    de cetățeni desfășoară permanent activități într-un alt stat decât cel în care
    s-au născut, iar cei mai numeroși sunt cetățenii români, aproape 4 milioane,
    este în interesul nostru să consolidăm aceste mecanisme, astfel încât, oriunde
    s-ar afla, românii să nu se simtă discriminați la locul de muncă și să le fie
    respectate contractele de muncă. Din acest punct de vedere, voi insista ca la
    nivelul Comisiei (Europene) să existe o abordare extrem de severă în privința
    respectării legislației europene ce ține de piața forței de muncă pentru ca
    niciun român, oriunde s-ar afla, orice activitate ar desfășura – sezonieră sau
    permanentă – să nu se simtă discriminat. Este unul dintre beneficiile pe care
    le aduce Uniunea Europeană, această liberă circulație a activităților dintr-un
    stat în altul, iar acest avantaj nu ar trebui să se transforme într-o povară,
    de aceea sunt adeptul creării unor mecanisme care să îi protejeze pe cetățenii
    europeni, și implicit pe cei români, oriunde s-ar afla.



  • Relația UE-Belarus după arestarea jurnalistului Protasevici

    Relația UE-Belarus după arestarea jurnalistului Protasevici

    Cazul jurnalistului
    Roman Protasevici, arestat în Belarus după ce o cursă aeriană care se îndrepta
    spre capitala Lituaniei a fost deturnată, a șocat întreaga lume. Liderii
    statelor democratice au condamnat modalitatea prin care a acționat regimul
    condus de Aleksander Lukașenko și au cerut eliberarea imediată a jurnalistului
    și a partenerei sale. În urma acestui eveniment, Uniunea Europeană a recomandat
    companiilor aeriene din cele 27 de țări membre să ocolească Belarusul și a
    închis spațiul său aerian pentru aeronavele din acest stat. Eurodeputatul Eugen
    Tomac consideră că UE trebuie să vină cu o serie de măsuri foarte dure
    împotriva regimului de la Minsk:


    În primul rând, plecăm
    de la premisa că am asistat la un eveniment fără precedent în care un stat,
    utilizând instrumentele pe care le are și folosind la nivel oficial o
    dezinformare prin care obliga această navă să aterizeze la Minsk, urmărea în
    realitate atingerea unor obiective politice de reprimare a opozanților. Seria
    de măsuri pe care Uniunea Europeană le va impune împotriva Belarusului va fi
    fără precedent.

    Este inadmisibil ca un
    stat aflat în Europa, în imediata vecinătate a UE, care a beneficiat de foarte
    mulți bani trimiși din partea Uniunii Europene în ultimii 20 de ani să aibă un
    asemenea comportament scandalos. Tocmai de aceea, cred că a sosit momentul ca
    statele Uniunii Europene să aplice o serie de sancțiuni extrem de dure, cu
    consecințe imediate împotriva acestui regim care a trecut dincolo de orice
    linie roșie. Și, din acest punct de vedere, Consiliul European l-a mandat pe
    Înaltul Reprezentant pentru politică externă să vină cu o listă de propuneri
    pentru sancțiuni pe care Uniunea
    Europeană le va aplica Belarusului.

    Prima măsură a fost aceea de a le interzice
    să mai folosească spațiul aerian al UE , iar recomandarea fost ca și statele
    membre să nu mai folosească spațiul aerian al Belarusului – și deja se vede acest lucru, urmând ca, din
    punct de vedere politică, să fie armonizată o poziție comună în ceea ce
    privește Belarusul. Pentru că acest regim este ilegitim, am văzut în urmă cu un
    an de zile cum întreaga opoziție a fost, practic, expulzată din propria țară
    doar pentru că a contestat rezultatul alegerilor și cred că a sosit momentul în
    care dictatorul Lukașenko trebuie să înțeleagă că nu mai există cale de
    întoarcere iar poziția Uniunii va fi de o duritate fără precedent.

    Din păcate,
    asistăm la o situație pe care am mai întâlnit-o doar în perioada Războiului
    Rece când un stat era izolat din toate punctele de vede, așa cum se întâmpla cu
    Cuba.



    Uniunea a răspuns rapid
    la actul abuziv al regimului condus de Lukașenko, dar este nevoie de o nouă
    abordare în politica externă a statelor UE față de Belarus?


    În mod clar, și mă
    bucur că ministerul nostru de externe a reacționat imediat și l-a convocat pe
    ambasadorul Belarusului la București, i-a înmânat această notă de protest și
    cred că la ora actuală se armonizează pozițiile mult mai ferm. Pentru că
    Grecia, care nu avea printre prioritățile sale, în această etapă, relația cu
    Belarusul, iată că a fost indirect implicată într-un incident care o obligă la
    o serie de măsuri și, de altfel, toate guvernele sunt conștiente că s-a epuizat
    această cale de găsire a unor soluție pentru a ameliora relațiile. Acum s-a
    intrat într-o etapă extrem de dură și cred că aceste sancțiuni economice și
    financiare trebuie să producă efecte imediate și să izoleze complet acest regim
    ilegitim care practică o formă de terorism de stat, expunând proprii cetățenii,
    dar și cetățenii altor state.


  • Îngrădirea dreptului la educație în limba maternă în Ucraina

    Îngrădirea dreptului la educație în limba maternă în Ucraina

    Eurodeputatul Eugen Tomac a solicitat în Parlamentul
    European crearea de mecanisme prin care finanțările europene pentru statele
    partenere Uniunii Europene să fie condiționate de garantarea în aceste țări a
    accesului minorităților naționale la educație în limba maternă.






    În ianuarie, în
    Ucraina a intrat în vigoare legea privind funcționarea limbii ucrainene ca
    limbă de stat. Actul normativ, adoptat de Rada Supremă de la Kiev încă din
    aprilie 2019, stipulează supremația limbii ucrainene în sfera serviciilor,
    inclusiv în sectorul privat, fiind introduse certificate de stăpânire a limbii
    ucrainene pentru funcționari până la președinte, precum și amenzi pentru
    încălcarea dispozițiilor noii legi.




    Despre
    consecințele acestei legi asupra minorităților naționale am discutat cu
    eurodeputatul Eugen Tomac, care a solicitat în Parlamentul European crearea de
    mecanisme prin care finanțările europene pentru statele partenere UE, deci și
    pentru Ucraina, să fie condiționate de garantarea în aceste țări a accesului
    minorităților naționale la educație în limba maternă. Solicitarea survine în
    condițiile în care, cândva parte a fostei URSS, Ucraina – țară cu 45 de
    milioane de locuitori, vecină cu Uniunea Europeană – are o importantă
    comunitate română, a doua numeric după cea rusă.




    Eugen Tomac: Aici avem parte de o situație extrem de complicată și de
    complexă, greu de înțeles, dar, cel puțin pentru noi, cei care urmărim evoluția
    din acest stat vecin nouă, cu o comunitate de peste jumătate de milion de
    români, lucrurile sunt foarte simple. Prevalându-se de faptul că încearcă să
    desovietizeze administrația publică și învățământul din Ucraina, Kievul aplică
    o politică extrem de distructivă în relația cu minoritățile naționale, și aici
    nu mă refer doar la români, dar noi suntem printre cei mai afectați pentru că,
    după vorbitorii de limbă rusă, cea mai mare comunitate din Ucraina sunt
    românii.


    Și, în mod justificat, suntem
    îngrijorați pentru că desființarea învățământului în limba română, eliminarea
    din administrația publică locală a statutului pe care-l are limba română, cea
    de limbă regională, arată că drepturile fundamentale ale unei minorități
    naționale sunt grav încălcate.


    Și tocmai de aceea, am cerut Comisiei
    Europene să gândească un mecanism prin care statele partenere ale UE, pentru că
    Ucraina este considerată stat partener având acord de asociere la UE, să fie
    condiționate de respectarea acestor norme elementare ce țin de garantarea
    drepturilor minorităților de a-și păstra limba, identitatea culturală,
    identitatea spirituală.


    Or, ceea ce se întâmplă în această
    perioadă legat de legislația adoptată în materie de învățământ și administrație
    ne demonstrează foarte clar că Ucraina se îndepărtează de aceste valori și
    tocmai de aceea voi insista ca finanțările europene, banii pe care îi trimite Uniunea
    Europeană în acest stat, să fie condiționate de acest mecanism la care voi lucra
    extrem de insistent, pentru că este inadmisibil ca state care încearcă să-și
    consolideze democrația beneficiind de suportul UE să-i discrimineze exact pe
    cei care vorbesc limbi oficiale ale UE, pentru că limba română este una dintre
    limbile oficiale ale UE.




    Cea mai recentă rezoluție a
    Parlamentului European privind punerea în aplicare a Acordului de asociere
    UE-Ucraina stipulează că Bruxelles-ul a luat act de legea privind sprijinirea
    funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat și solicită Kievului să pună în
    aplicare legea în deplină conformitate cu obligațiile sale internaționale și în
    conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția – anume, să respecte
    dreptul comunităților de a-și dezvolta și utiliza pe deplin propria limbă și să
    acționeze cu cea mai mare atenție și echilibru față de minoritățile naționale,
    limbile lor și drepturile lor la educație.




  • Arbeitsmarktregelungen in Großbritannien sorgen für Unmut in Osteuropa

    Arbeitsmarktregelungen in Großbritannien sorgen für Unmut in Osteuropa

    Nach Ablauf der Brexit-Übergangsphase stellte der zwischen der EU und dem Vereinigten Königreich ausgehandelte Partnerschaftsvertrag die Beziehungen auf eine neue Grundlage. Neue Regelungen traten in Kraft in Bereichen wie Verkehr, Arbeit, Studium, Handel. Wer seit dem 1. Januar 2021 in Gro‎ßbritannien arbeiten möchte, muss ein Visum beantragen. Dies gilt für alle EU-Bürger. Das Visum wird gemä‎ß eines punktebasierten Einwanderungssystems gewährt. Dafür muss jeder Bewerber 70 Punkte erreichen, indem er bestimmte Kriterien erfüllt. Das System beinhaltet obligatorische Anforderungen, wie ein Arbeitsplatzangebot von einem in Gro‎ßbritannien sesshaften Arbeitgeber, Bildungsanforderungen und obligatorische Englisch-Kenntnisse, sowie spezifische Anforderungen, wie ein bestimmtes Mindestgehalt, Arbeitskräftemangel in einem Wirtschaftszweig oder ein Doktortitel in einem genauen Bereich.



    Die Wiedereinführung des Visa-Systems in Gro‎ßbritannien sorgt für Unmut in der Beziehung der EU zum Königreich, denn die Visagebühren sind nicht für alle gleich. So erhalten Bürger aus 25 Staaten, zumeist aus der EU, Visa-Gebührenerlasse im Wert von 55 Pfund. Betroffen davon sind Unternehmer, Angestellte des Gesundheitsbereiches, Forscher und Zeitarbeiter. Gleichzeitig werden die britischen Arbeitgeber durch den Erlass einer Gebühr von 199 Pfund für eine sogenannte Sponsoring-Urkunde gedrängt, bevorzugt Arbeitnehmer aus diesen 25 Staaten einzustellen. Rumänien, Bulgarien, Estland, Litauen und Slowenien gehören nicht dazu. Daraufhin haben sich zahlreiche rumänische Europaabgeordnete gegen diese ungleiche Behandlung der Arbeitskräfte auf dem britischen Arbeitsmarkt bei der Europäischen Kommission beschwert. Der rumänische Europaabgeordnete Eugen Tomac erklärt:



    Es gibt bereits erste sehr klare Anzeichen, die belegen, dass die Regierung in London den Status der EU-Bürger in Gro‎ßbritannien diskriminierend auslegt. Wir stellen fest, dass rumänische Staatsbürger und nicht nur eine zusätzliche Gebühr im Vergleich zu den Bürgern anderer europäischen Staaten entrichten müssen. Wir sind sehr erbost darüber und haben die Kommission aufgefordert, die Regierung in London darauf anzusprechen, damit es diese diskriminierende Ma‎ßnahme zurücknimmt. Dieses Thema kocht in Brüssel hoch. Die europäischen Parlamentarier der betroffenen Staaten solidarisieren sich. Wir werden mit dem erforderlichen Nachdruck auf die Kommission einwirken, damit die Verhandlungen mit der Regierung in London zu einem positiven Ergebnis diesbezüglich führen.“



    Auch andere Staaten, die sich in der Visa-Frage ungleich behandelt fühlen, haben die Unterstützung der Kommission gefordert. Sie argumentieren, dass Brüssel diese Situation nicht hinnehmen kann, weil es das Prinzip der Nichtdiskriminierung zwischen den Staaten der EU missachtet. Dabei geht es nicht vordergründig um die 55 Pfund, die die Bürger der 5 Staaten zusätzlich gegenüber den anderen EU-Bürgern entrichten müssen, sondern um ungleiche Behandlung, die sich auch in anderen Fällen wiederholen kann. Die Europäische Kommission sollte die ungleiche Behandlung durch London fest und entschlossen anprangern und alle politischen und juristischen Hebel einsetzen, um das Recht auf Arbeit und die daraus hervorgehenden Rechte aller EU-Bürger zu schützen, fordert Eugen Tomac. Dabei kann er auf den Rückhalt zahlreicher Europaabgeordneter zählen.



    Die britische Regierung argumentiert diese Ma‎ßnahme mit dem Verweis auf die Europäische Sozialcharta — ein vom Europarat 1961 initiiertes völkerrechtlich verbindliches Abkommen, das der Bevölkerung innerhalb der Unterzeichnerstaaten umfassende soziale Rechte garantiert. Darin hei‎ßt es unter anderem, dass die Länder verpflichtet sind, die bestehenden Formalitäten zu vereinfachen und die Gebühren zu reduzieren oder ganz abzuschaffen. Laut der britischen Lesart ist Rumänien erst der überarbeiteten Fassung der Charta im Jahre 1996 beigetreten und könne deswegen nicht die Gebührenerlasse beanspruchen.



    Auf eine Anfrage einer anderen rumänischen Europaabgeordneten, Corina Creţu, versicherte EU-Ratspräsidentin Ursula von der Leyen, dass die Rechte der rumänischen Staatsbürger und ihrer Familien geschützt werden, in Übereinstimmung mit den Vorschriften des Partnerschaftsvertrages der EU mit dem Vereinigten Königreich. In Klartext hei‎ßt das, dass die Rumänen, die vor dem Ende der Übergangszeit beziehungsweise bis Anfang dieses Jahres in Gro‎ßbritannien lebten, dort weiterleben, arbeiten und studieren dărfen. Die Bedingungen ändern sich grundsätzlich für alle rumänischen Bürger, die nicht ihren Wohnsitz dort haben, aber in das Vereinigte Königreich ziehen wollen, erklärte Corina Creţu.

  • UE și cazul Navalnîi

    UE și cazul Navalnîi

    Alexei Navalnîi, unul dintre cei mai virulenţi critici ai
    preşedintelui rus Vladimir Putin, a fost arestat la 17 ianuarie la revenirea sa
    în Rusia din Germania, unde a primit îngrijiri după ce a fost otrăvit în august
    cu agent neurotoxic din familia Noviciok, cu caracter militar. La începutul acestei luni, el a
    fost condamnat de un     tribunal din Moscova, care a decis că acesta ar fi încălcat
    condiţiile de eliberare în urma unei condamnări cu suspendare în 2014 -
    condamnare catalogată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului drept
    ilegitimă, arbitrată și motivată politic – și a dispus ca Navalnîi să petreacă
    următorii doi ani și opt luni în detenție.


    Uniunea Europeană, țările sale membre, SUA și NATO au condamnat în termeni duri atât otrăvirea opozantului, cât și arestarea lui la întoarcerea în țară și au atras atenția Kremlinului că încalcă angajamentele internaţionale ale Rusiei în ceea ce priveşte statul de drept şi libertăţile fundamentale.

    Condamnarea a survenit cu doar două zile înainte ca șeful diplomației europene, Josep Borrell, să se deplaseze la Moscova pentru a solicita eliberarea acestuia și a miilor de oameni care au fost reținuți de forțele de ordine ruse după ce au ieșit în stradă pentru a-l susține pe Alexei Navalnîi. Demersul lui Josep Borrell s-a soldat cu un eșec. Mai mult, chiar în timpul vizitei sale, Rusia a expulzat trei diplomaţi – din Germania, Suedia şi Polonia – pentru că aceştia ar fi participat la demonstraţiile de susţinere a opozantului rus. După afrontul suferit la Moscova, Josep Borrell a recomandat adoptarea de noi sancţiuni împotriva regimului Putin.

    Despre cazul Navalnîi și poziția Uniunii Europene în această cauză am discutat cu eurodeputatul Eugen Tomac:


    În mod clar, Rusia ne confirmă
    această teză pe care cel puțin europenii din zona de est – România, Polonia,
    țările baltice – o cunosc foarte bine, și anume că Moscova nu crede în lacrimi
    și iată că nu se abate de la această teză cu care a ținut sub presiune Europa
    de Est după cel de-al doilea Război Mondial.

    Ceea ce se întâmplă acum ne
    demonstrează foarte clar că Rusia nu s-a schimbat, că mentalitatea sovietică
    domină în continuare Administrația de la Kremlin și ultimele evoluții legate de
    cazul Navalnîi și inclusiv vizita Înaltului Reprezentant pentru Politică
    Externă și Securitate al UE la Moscova, modul cum a fost tratat și primit,
    demonstrează foarte clar că Rusia nu este un partener și nu poate fi un
    partener pentru UE având acest comportament.

    Am evocat în urmă cu câteva
    săptămâni în Parlamentul European faptul că este absolut șocant răspunsul pe
    care-l dau autoritățile de la Moscova în ceea ce privește cazul Navalnîi. După
    ce medicii europeni au demonstrat că acesta a fost otrăvit, deci s-a încercat
    lichidarea fizică a unei voci credibile de la Moscova, după ce s-a reîntors în
    propria țară acesta este reținut și condamnat deja.

    Deci, toată această
    situație ne pune în alertă și ne îngrijorează, iar UE va veni cu un răspuns
    extrem de dur pentru Putin, pentru că ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă
    demonstrează foarte clar că avem nevoie de unitate în acțiune și de sancțiuni
    extrem de ferme care să zdruncine din temelii acest regim, pe care nici
    cetățenii ruși nu-l mai vor.



  • Jurnal românesc – 11.02.2021

    Jurnal românesc – 11.02.2021

    Europarlamentarul
    Carmen Avram a cerut Executivului Comunitar să intervină pentru a opri
    discriminarea românilor din Ucraina prin limitarea dreptului la învăţământ în
    limba maternă.     Eurodeputatul a spus că noua lege a învăţământului adoptată de
    Rada Supremă de la Kiev încalcă inclusiv Articolul 22 din Constituţia
    Ucrainei şi că, începând din 2023, actul normativ va face ca minoritatea
    română, care numără aproape o jumătate de milion de oameni, să nu le mai poată
    transmite limba şi cultura generaţiilor viitoare. Carmen
    Avram a apreciat că situaţia este inacceptabilă şi nu corespunde cu valorile şi
    principiile europene. Accesul la educaţie trebuie garantat de orice stat
    care îşi doreşte o apropiere de Uniunea Europeană şi orice măsură care are ca
    efect asimilarea unei minorităţi trebuie condamnată,     a declarat aceasta.

    O poziţie similară a avut şi europarlamentarul Eugen Tomac. Acesta a solicitat
    ca Executivul de la Bruxelles să creeze un mecanism de monitorizare a situației
    minorităților naționale din Ucraina. El a declarat că, sub pretextul combaterii
    rusificării, Kiev-ul aplică o serie de măsuri discriminatorii la adresa altor
    comunități etnice. Românii sunt cea mai numeroasă comunitate minoritară
    din Ucraina, după cea rusă și prin urmare, dreptul la educație, exprimare și
    reprezentare trebuie garantat de un stat considerat partener al Uniunii
    Europene,     a spus eurodeputatul. Eugen Tomac a precizat că va cere
    inclusiv condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea
    standardelor și legislației comunitare privind minoritățile naționale.




    România
    va oferi Republicii Moldova un nou lot de ajutor umanitar de urgență, cu titlu
    gratuit, care să susţină efortul de combatere a pandemiei de COVID-19, a anunţat
    şeful executivului de la Bucureşti, Florin Cîţu    . Acesta a explicat că, în primă
    fază, vor fi donate echipamente de protecţie medicală în valoare de circa 11
    milioane de lei, ce vor include 1,5 milioane de măşti chirurgicale, 100.000 de
    măşti standard FFP3, 100.000 de combinezoane şi 100.000 de mănuşi nesterile.
    Premierul român a precizat că materialele vor ajunge în stânga Prutului în
    intervalul 11 – 13 februarie şi vor fi transportate de opt reprezentanţi ai
    Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

    Preşedintele Republicii
    Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de mulţumire administraţiei de la
    Bucureşti. România este prima țară din UE care a reacționat imediat la
    solicitarea noastră de ajutor în lupta cu pandemia,     a declarat Maia Sandu. Ea
    a arătat că, în urma discuţiilor pe care le-a purtat cu preşedintele şi
    prim-ministrul României, precum şi cu înalți oficiali de la Bruxelles, a fost
    posibilă reactivarea Mecanismului european de protecție civilă, prin care
    țările Uniunii Europene pot ajuta Republica Moldova cu donații. România va mai
    trimite în Republica Moldova 200.000 de doze vaccin pe care preşedintele Klaus
    Iohannis le-a promis cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o la Chişinău, în
    decembrie 2020. Anul acesta, Bucureştiul a mai oferit o tonă de medicamente şi
    echipamente, a căror valoare depăşeşte 650.000 de lei, iar în mai 2020, a
    trimis peste Prut 20 de camioane cu echipamente sanitare a căror valoare a fost
    estimată la 16,5 milioane de lei.




    Ministerul
    Culturii a anunţat că, prin intermediul Muzeului Naţional de Istorie a
    României, va sprijini organizarea Programului de diplomaţie publică şi
    culturală dedicat, anul acesta, aniversării a 140 de ani de relaţii diplomatice
    între România şi Spania. Va fi o bună ocazie pentru promovarea şi întărirea
    legăturii diasporei române din Spania cu valorile culturii noastre naţionale,
    dar în acelaşi timp vom aduce în atenţia publicului nostru elemente din cultura
    spaniolă,     a declarat ministrul de resort Bogdan Gheorghiu. Cea mai
    importantă manifestare va fi expoziţia Dacia – ultima frontieră a
    romanităţii, care va avea loc la Muzeul Naţional de Arheologie din
    Madrid. Deocamdată, calendarul mai include un istoric al prezenţei culturii
    române la Madrid, expunerea instalaţiei Fiesta, realizată de
    arhitecţii Attila Kim şi Bogdan Ciocodeică, concerte, un moment aniversar
    George Enescu şi expoziţia Memorialului Victimelor Comunismului. Ministerul
    Culturii a precizat că programul acţiunilor şi evenimentelor este stabilit de
    Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României la Madrid, care va
    coordona manifestările.




    Catedra
    de Filologie Română și Clasică din cadrul Universității Yurii
    Fedkovici din Cernăuţi îi invită la studii pe tinerii români din regiune
    și alte localități din Ucraina, transmite Agenţia BucPress. Catedra a anunţat
    că programele de învățământ sunt structurate pentru a pregăti profesori de
    limba și literatura română, editori, redactori, jurnaliști în presa scrisă şi
    audiovizuală, translatori, funcționari
    culturali și sociali. Între 8 şi 10 locuri la buget sunt disponibile pentru
    programul de studii Limba şi literatura română. Detalii se găsesc
    pe site-ul instituţiei de învăţământ precum şi prin intermediul adresei de
    email catedrarom@gmail.com.

  • !!! Campanie electorala Raportul privind respectarea statului de drept

    !!! Campanie electorala Raportul privind respectarea statului de drept

    Raportul privind statul de drept al Comisiei Europene, publicat la finele
    lunii septembrie, critică Ungaria și Polonia, pentru derapajele privind respectarea
    statului de drept. Ingerințele asupra independenței justiției, subminarea
    libertății presei și corupția sunt principalele constatări referitoare la
    situația statului de drept în statele membre.


    Și România a fost criticată în raportul UE din cauza măsurilor cu impact
    negativ asupra justiției, în timp Parlamentul European a aprobat o rezoluție
    împotriva Bulgariei, din cauza corupției endemice din statul vecin. Eugen
    Tomac, eurodeputat din grupul popularilor, explică îngrijorările exprimate de
    la Bruxelles:


    Uniunea Europeană este clădită
    tocmai pentru a apăra aceste valori: democrație, pace, stat de drept. Atunci
    când unul din pilonii de bază ai Uniunii Europene sunt puși sub semnul
    întrebării de către un stat membru sau altul, Uniunea are instrumente prin care
    reacționează, iar acest raport arată foarte clar că sunt principii pe care
    nimeni nu are dreptul să le pună în discuție. Faptul că statul încearcă să dea un alt sens setului de principii
    care stă la baza Uniunii în Ungaria și în Polonia, ridică foarte multe
    îngrijorări și bineînțeles că aceste chestiuni sunt reflectate și negociate
    intens între Uniunea Europeană și statele membre.

    De altfel, aceste
    semnale vor fi parte și din dezbaterea
    Parlamentului European în ceea ce privește alocarea de finanțări pe viitor,
    condiționate de respectarea statului de drept. Statul de drept înseamnă să ai o
    justiție independentă, să ai instituții depolitizate și eficiente care servesc
    cetățeanul și nu politicieni ahtiați după putere care utilizează instituțiile în
    scopuri politice, încercând să pună sub semnul întrebării principiile
    fundamentale care definesc statul de drept. Din acest punct de vedere, este
    esențial ca toată lumea să înțeleagă că sunt principii de la cer nimeni nu
    abdică și tocmai de aceea societățile care fac parte din Uniunea Europeană sun
    diferite de restul lumii.





    Ungaria și Polonia se opun condiționării fondurilor europene de respectarea
    statului de drept și amenință că vor boicota votul din Parlamentul European.
    Eugen Tomac, însă, este ferm convins că rezoluția va trece de votul forului
    legislativ, indiferent de poziția celor două state:






    Orice stat care crede că poate
    confunda persoana cu instituția și se așează deasupra acestor principii
    esențiale și vitale pentru un stat funcțional unde cetățenii trebuie să fie
    apărați de instituții, nu politicienii, sunt absolut sigur că această rezoluție
    va avea suportul necesar în Parlamentul European pentru că sunt chestiuni care
    trebuie tratate cu maximă seriozitate, nu cu superficialitate sau cu încercări
    brutale ale unor politicieni de a substitui unor instituții.


  • Reacţii româneşti după alegerile din Rep. Moldova

    Reacţii româneşti după alegerile din Rep. Moldova

    Candidata pro-europeană
    a Partidului Acțiune și
    Solidaritate, Maia
    Sandu, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică din
    Republica Moldova, fost stat sovietic, majoritar românofon. De profesie
    economist, Maia Sandu, absolventă a Universității Harvard, fost premier și
    ministru al Educației, a obținut,
    în prima rundă, cele mai multe voturi, 36,16%, devansându-l pe președintele în
    funcție, filorusul Igor
    Dodon, care a primit 32,16%. Cei doi urmează să se dueleze în finala din 15
    noiembrie, așa cum au făcut-o și în urmă cu patru ani, când victoria i-a
    revenit lui Igor Dodon.


    La Bucureşti, premierul Ludovic Orban a felicitat-o pe
    Maia Sandu pentru rezultatul obținut duminică, după primul tur de scrutin.
    Şeful Executivului consideră că aceasta este candidatul care va duce Republica
    Moldova mai ferm pe traiectoria europeană. Ludovic Orban: Îmi
    exprim convingerea că va fi respectată democraţia, că alegerile în turul doi se
    vor desfăşura în condiţii de legalitate şi de respectare a dreptului la vot a
    fiecărui cetăţean din Republica Moldova. De asemenea, transmit un mesaj de
    încredere în faptul că Maia Sandu este candidatul la funcţia de preşedinte care
    poate să garanteze o Republică Moldova în care se respectă drepturile omului,
    în care fiecare om are şansa la o viaţă mai bună, o Republica Moldova care
    se va duce mai ferm pe traiectoria europeană, pe traiectoria unei dezvoltări
    economice şi a unei acţiuni de respectare a tuturor standardelor europene în
    materie de calitate a vieţii.ˮ


    Si Ministerul de Externe de la București subliniază,
    într-un comunicat, că ‘este esenţial’ ca turul al doilea al alegerilor
    prezidenţiale din Republica Moldova să se desfăşoare ‘în deplină
    transparenţă’, în conformitate cu standardele europene şi internaţionale şi cu
    principiile democratice. In același timp, reprezentanţii ministerului amintesc
    faptul că România susţine ferm parcursul european al statului vecin, singurul
    în măsură să ofere cetăţenilor acestuia prosperitatea pe care o merită. Copreşedintele
    USR PLUS Dacian Cioloş, lider al grupului Renew Europe din Parlamentul
    European, a calificat drept ‘remarcabil’ rezultatul obţinut de Maia Sandu în
    primul tur al alegerilor prezidenţiale, adăugând că îi doreşte să menţină acest
    avantaj şi în turul al doilea.


    La rândul său, preşedintele PMP, Eugen Tomac, a
    felicitat-o pe Maia Sandu pentru victoria pe care a obţinut-o, afirmând că
    partidul său îşi menţine obiectivul de a promova unirea României cu Republica
    Moldova. In ceea ce privește turul doi al alegerilor prezidențiale, analistul
    politic Iulian Chifu apreciază
    că
    voturile vor fi acordate pro-Igor Dodon şi anti-Dodon, adăugând
    că
    Maia Sandu este favorită.Un atu al acesteia ar putea fi electoratul din
    diaspora, a mai precizat Iulian Chifu.

  • Va impune Uniunea sancțiuni regimului din Belarus?

    Va impune Uniunea sancțiuni regimului din Belarus?

    Parlamentul European a adoptat, la mijlocul lunii septembrie, o rezoluție
    prin care respinge rezultatele alegerilor prezidenţiale desfăşurate în Belarus.
    Statele UE nu îl vor mai recunoaște pe Lukașenko drept președinte după
    expirarea actualului mandat și cer organizarea de alegeri democratice.

    Eugen Tomac,
    liderul PMP și membru al grupul popularilor, explică poziția forului legislativ
    european:


    Rezoluția a avut drept obiectiv
    transmiterea unui mesaj politic extrem de puternic din partea Uniunii Europene
    către Lukașenko, și anume că semnalul dat de populație Belarusului nu trebuie
    ignorat. O țară ținută captivă în Europa de către lider autoritar, care se
    agață de putere și utilizează toate instrumentele de putere pentru a-și păstra
    influența în societate, nu poate fi trecută cu vederea, iar Uniunea Europeană a
    dorit să transmită acest mesaj foarte ferm și clar că alegerile organizate au
    fost fraudate, prin urmare valorile care fac Uniunea puternică și diferită de
    restul lumii nu pot fi neglijate și tratate superficial.

    Prin urmare, și la
    întâlnirea cu opoziția din Belarus la care am participat, cu toții am reiterat
    un lucru foarte clar, și anume că s-a ajuns într-un punct din care nu se poate
    da înapoi. Lukașenko și-a epuizat toate instrumentele
    pe care le-a avut la dispoziție pentru a face un transfer pașnic, prin urmare
    în momentul de față, Uniunea Europeană vrea să îi asigure pe toți cetățenii (n.r.
    bieloruși) care doresc să trăiască într-o societate liberă cu același set de
    valori pe care îl avem și noi că suntem alături de ei și vom face tot ce ne stă
    în putință pentru a evita escaladarea tensiunilor și, în același timp, să
    susținem procesul de transfer democratic al puterii către cei care îmbrățișează
    același set de valori ca al nostru. Din punct de vedere diplomatic, UE a depus
    un efort extraordinar pentru a încerca să detensioneze situația și să oprească
    această epurare împotriva oponenților politici.


    Eurodeputatul român este de părere că Uniunea trebuie să ducă mai departe
    demersul început prin recenta rezoluție, să declare persona non grata pe toți
    cei care susțin actualul regim din Belarus și să impună sancțiuni entităților
    care îl sprijină pe liderul de la Minsk:


    Există o paletă largă de măsuri pe
    care Uniunea Europeană le poată lua, de la blocarea activelor până la sancțiuni
    pentru persoane, instituții sau companii care susțin regimul pentru că, de
    foarte multe ori, aceste regimuri își mențin influența deoarece sunt susținute
    de un întreg aparat. Aici, punctual, se pot aplica sancțiuni precise pentru
    fiecare domeniu în parte. Sensibilitatea momentului constă în faptul că trebuie
    găsite instrumente prin care să
    sancționezi regimul prin instituții și persoane, ci nu populația care are
    nevoie de un suport real pentru un transfer pașnic de putere.


  • Jurnal românesc 06.05.2020

    Jurnal românesc 06.05.2020

    România a trimis în Republica Moldova 20 de camioane încărcate cu
    echipamente sanitare pentru sprijinul luptei împotriva noului coronavirus.     Este
    vorba despre 500.000 de măşti de protecţie, 50.000 de combinezoane, precum şi
    medicamente necesare pentru tratamentul bolnavilor de COVID-19.

    Acţiunea vine
    după ce, săptămâna trecută, Guvernul a aprobat acordarea unui ajutor umanitar
    pentru Republica Moldova în valoare de 16,5 milioane de lei.

    Şi tot săptămâna
    trecută, o echipă formată din medici şi asistenţi medicali din cadrul
    Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Sănătăţii s-au deplasat în
    stânga Prutului unde activează timp de 15 zile în lupta împotriva epidemiei.

    Echipa medicală este formată din specialişti în Anestezie şi Terapie Intensivă,
    Pneumologie, Medicină de Urgenţă şi Medicină Internă şi desfăşoară activităţi
    de acordare a asistenţei medicale şi îngrijire a pacienţilor infectaţi cu noul
    coronavirus, precum şi misiuni de instruire a personalului medical din unităţile
    sanitare din Bălţi, Chişinău şi Cahul.





    Președintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării, deputatul Constantin Codreanu, îi solicită ministrului
    Sănătății, Nelu Tătaru, informații cu privire la procesul de recunoaștere a diplomelor
    medicilor români care au studiat în fosta URSS și în Republica Moldova.

    Acesta
    a informat în repetate rânduri miniștrii precedenți cu privire la dificultăţile
    întâlnite pe parcursul procesului de obţinere a dreptului de exercitare a
    practicii medicale pe teritoriul statului român. El spune că a primit zeci de petiții din partea
    unor cetățeni români deținători ai titlului de medic specialist eliberat de
    către Republica Moldova.

    Mulți dintre ei sunt doctori în științe
    medicale, profesori universitari și foști șefi ai unor instituții medicale
    importante, specialiști de prim-rang cu o carieră îndelungată și de succes în
    domeniul ocrotirii sănătății. Dosarele lor nu au fost soluționate în termen sau
    au primit, fără nicio explicație sau motivare temeinică, soluții negative    , a
    declarat Codreanu.

    Deputatul apreciază că situația este una de blocaj
    nejustificat și trebuie soluționată în interesul statului român    . Luarea
    de poziţie a lui Constantin Codreanu vine în contextul în care România se află
    pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește numărul de medici (2,8 medici la
    mia de locuitori față de 3,4 la 1000 de locuitori – media europeană), una
    dintre cauze fiind exodul masiv din ultimii 10 ani.




    Europarlamentarul Eugen Tomac le solicită
    oficialilor europeni să intervină pentru respectarea drepturilor fundamentale
    ale celor aproximativ 300.000 de vorbitori de limba română din Valea Timocului,
    scrie politicaromaneasca.ro. Deputatul european trage un semnal de alarmă
    asupra nerespectării de către Serbia a acordului bilateral privind minorităţile
    naţionale, semnat în martie 2012 la Bruxelles.

    Am cerut Comisiei să
    investigheze cu multă minuţiozitate situaţia minorităţii româneşti din Valea
    Timocului, astfel încât românii noştri din acea regiune să fie respectaţi.
    Pentru că nu au şcoli cu predare în limba română, nu este recunoscută Biserica
    Ortodoxă Română şi multe alte drepturi care altor minorităţi naţionale din alte
    zone ale Serbiei le sunt recunoscute şi respectate,     a spus Tomac.

    El
    precizează că s-a aflat într-un contact permanent cu comunitatea românească din
    Valea Timocului şi că a primit solicitări atât din partea Protopopiatului
    Dacia Ripensis, cât şi din partea întregii comunităţi.

    Zeci
    de asociaţii, partide politice româneşti mi-au solicitat să cerem Comisiei
    Europeane să aibă o abordare mult mai aplicată în ceea ce priveşte tratamentul
    pe care îl aplică autorităţile de la Belgrad comunităţii noastre
    româneşti    , a afirmat europarlamentarul.

    Eugen Tomac acuză Serbia că
    încearcă deznaţionalizarea românilor de la sud de Dunăre şi apreciază că
    politica aplicată de statul sârb este primitivă.




    Seria Istoria României într-un obiect,
    realizată de ICR New York în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie, a
    început luni, 4 mai, pe platformele de YouTube, Facebook, Instagram şi Twitter
    ale institutului cultural din metropola americană.

    Seria a fost deschisă de Coroana de oţel a
    Regilor României, simbol al independenţei, modernizării şi reîntregirii
    ţării, a cărei prezentare a fost semnată de istoricului Cornel Ilie,
    directorul-adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României.

    În fiecare
    săptămână, publicului nord-american îi va fi prezentat prin imagine, text şi
    video câte un obiect reprezentativ, precum Gânditorul şi femeie şezând,
    Brăţările dacice, Ocaua lui Cuza, Drapelul lupşenilor la Marea Adunare
    Naţională de la Alba Iulia, Fragmentele de rocă lunară dăruite de către
    preşedintele american Richard Nixon lui Nicolae Ceauşescu sau telefonul lui
    Petru Groza.

    De asemenea, ICR New York continuă proiectul Scena
    digitală, care prezintă periodic, în limba engleză sau cu subtitrare,
    producţii realizate în colaborare cu oameni de teatru români, americani şi din
    întreaga lume.

    Nu în ultimul rând, ICR New York
    derulează programul Arta împotriva coronavirusului. Artiştii reacţionează
    la pandemie, în cadrul căruia opt artişti români au fost invitaţi să
    împărtăşească publicului american cum resimt această perioadă neobişnuită, cum
    au ales să o depăşească şi cum le-a influenţat creativitatea.