Radio România Internațional

Tag: euro

  • Nationalbank will Finanzmärkte mit mehr Liquiditäten versorgen

    Nationalbank will Finanzmärkte mit mehr Liquiditäten versorgen

    Im Rahmen ihrer ersten Sitzung in diesem Jahr hat die Nationalbank Rumäniens die Senkung der obligatorischen Mindestreserven in der Landeswährung Leu und in Devisen beschlossen. Damit soll der Markt langfristig über die für die Finanzierung der Wirtschaft notwendigen Liquiditäten verfügen. Und damit setzt die Zentralbank nach wie vor auf ihre Politik einer schrittweisen Herabsetzung des Leitzinses, der zum fünften Mal in Folge nach unten korrigiert wurde. Die Aktion entspricht einem neuen Versuch, die Kreditvergabe anzukurbeln.



    Der aktuelle Wert des Leitzinses von 3,75% bedeutet ein neues historisches Rekordtief. Die Entscheidung konnte dank der kontinuierlichen Abnahme der Inflation getroffen werden, erklärte Notenbankchef Mugur Isărescu. Laut seinen Angaben, könnte diese Kennzahl in der ersten Jahreshälfte sogar bis in die Nähe der 1%-Grenze fallen. Die Mindestreserven in der Landeswährung Lei wurden von 15 auf 12% und die Mindestreserven in Devisen von 20 auf 18% gekürzt. Das sind die Mindestsummen, die Handelsbanken bei der Notenbank hinterlegen müssen.



    Unter diesen Voraussetzungen werden die Banken auf mehr Liquiditäten zurückgreifen können, was die Kreditvergabe fördern wird, verspricht Mugur Isărescu.



    Einige der Handelsbanken werden die Kreditvergabe erweitern, andere werden die Kreditkriterien überdenken und wahrscheinlich das Tempo der Kreditvergabe anheben, auch die individuellen Kundensituationen werden sie neu bewerten, und weitere Banken wiederum, die Schulden haben, werden diese Schulden begleichen. Ich könnte ihnen keine Richtwerte nennen. Insgesamt glaube ich, dass die Ma‎ßnahme die Kreditvergabe vorantreiben wird.” (Mugur Isărescu)



    Noch Anfang Dezember hatte Mugur Isărescu eine Senkung der Mindestreserven für die Ankurbelung der Kreditvergabe in Aussicht gestellt. Insgesamt beziffern sich die Reserven zurzeit auf 6 Milliarden Euro für die Devisen und auf umgerechnet 3-4 Milliarden Euro für die Landeswährung, auch wenn auf dem Währungsmarkt ein Überschuss von geschätzten 2 Milliarden Euro an Liquiditäten im Umlauf ist. Infolge der Herabsetzung der Mindestreserven in Devisen, bleiben den Banken circa 500 Millionen Euro. Sollten sie das Geld nicht an die Mutterbanken zurücküberweisen, wird das Geld auf den Markt in Umlauf gebracht. Und das wird einen gewissen Druck im Sinne einer Aufwertung der Landeswährung ausüben, erklärte der Notenbankchef noch. Isărescu brachte indes seine Hoffnung zum Ausdruck, dass die Entscheidung über die Reduzierung des Leitzinses die Handelsbanken nicht dazu bewegen wird, die Zinsen auf Anlagen in der Landeswährung zu senken.

  • Politica BNR

    Politica BNR

    Banca Naţională a României a decis chiar din prima şedinţă din acest an să reducă rezervele minime obligatorii la lei şi valută şi să lase în piaţă o lichiditate mai mare pe termen lung, necesară finanţării economiei. Banca centrală îşi continuă astfel politica de reducere a dobânzii de referinţă, măsură la care recurge pentru a cincea oară consecutiv, într-o nouă încercare de a relansa creditarea.



    Valoarea stabilită în urma diminuării cu un sfert de punct procentual, de 3,75% pe an, reprezintă un nou minim istoric, iar decizia a fost posibilă în condiţiile reducerii continue a inflaţiei, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, în prima jumătate a acestui an sunt posibile chiar valori apropiate de 1% pentru acest indicator.



    Totodată, au fost reduse şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei, de la 15 la 12%, şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20 la 18%. Acestea reprezintă sumele minime pe care băncile comerciale sunt obligate să le păstreze la banca centrală. În aceste condiţii, cantitatea mai mare de lichiditate aflată la dispoziţia băncilor va contribui, potrivit lui Mugur Isărescu, la sprijinirea procesului de creditare. Ce vor face băncile? Mugur Isărescu: Unele se vor antrena mai mult în creditare, altele vor gândi mai mult asupra condiţiilor de creditare şi probabil că vor majora ritmul, pasul cu care vor acorda credite, vor regândi şi situaţia clienţilor lor, altele, care au datorii de plătit, îşi vor face calcule şi vor plăti datoriile. Nu v-aş da o linie directoare. Per total, cred că este o măsură în direcţia stimulării creditării.”



    Încă de la începutul lunii decembrie a anului trecut, Mugur Isărescu declara că, pentru susţinerea creditării, banca centrală este pregătită să reducă rezervele minime obligatorii în 2014 – care însumează circa 6 miliarde de euro la valută şi 3-4 miliarde de euro la lei -, chiar dacă în piaţa monetară se înregistrează un exces de lichiditate estimat la circa 2 miliarde de euro. Prin reducerea rezervelor la valută, băncile vor rămâne cu aproximativ 500 de milioane de euro pe care, dacă nu îi trimit băncilor mamă, îi vor arunca în piaţă, ceea ce va pune presiune în sensul aprecierii monedei naţionale, a mai spus Isărescu.



    Pe de altă parte, nici sumele eliberate prin reducerea rezervelor la lei nu vor pune presiune pe deprecierea leului, a mai subliniat Mugur Isărescu. Guvernatorul şi-a exprimat, pe de altă parte, speranţa că decizia conducerii BNR de a reduce rata dobânzii de politică monetară nu va determina băncile comerciale să diminueze dobânzile la depozitele în lei.

  • Moneda românească la început de an

    Moneda românească la început de an

    2013 a fost unul bun pentru moneda naţională a României. Aceasta a înregistrat cea mai bună evoluţie dintre monedele spaţiului comunitar în raport cu euro. Conform unei analize realizate de Noble Securities, una dintre primele societăţi de brokeraj din Polonia, anul trecut, leul a înregistrat în raport cu euro cea mai redusă depreciere dintre toate monedele din UE, de circa 0,5%.



    Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, a subliniat, recent, intr-un interviu la postul privat de televiziune Realitatea TV ca leul a traversat cinci ani de stabilitate în cinci ani de criză economică. El considera că, fără stabilitatea monedei nationale, criza ar fi fost mai profundă.



    Adrian Vasilescu: De la începutul anului 2009, când a început practic criza în România şi până acum, suntem la al şaselea an de criză. Piaţa noastră valutară a rămas într-un continuu echilibru stabil. Dacă piaţa valutară s-ar fi prăbuşit, criza era mai gravă. Practic, noi am străbătut criza însoţiţi de stabilitate financiară şi de instabilitate în câteva domenii macro şi micro, abia în anul 2013 a fost un an şi cu stabilitate pe întregul palier macro-economic”.



    In 2014, însă, leul a păşit cu stângul. Incă din prima zi de tranzacţionare moneda românească s-a depreciat în raport cu euro şi dolarul american, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimele şase luni. Marţi, leul a atins pragul psihologic de 4,5 lei pentru un euro, prag pe care nu-l mai depăşise din vara trecută. Monedele statelor din regiune au scăzut şi ele în ultima săptămână ca urmare a intăririi dolarului american in raport cu euro pe pietele internaţionale.



    Analişti ai pieţei valutare spun că această slăbire lentă, dar continuă, a leului din ultima perioadă survine pe fondul tot mai tensionat al scenei politice româneşti. Tensiunile politice dintre preşedinţie şi guvern şi cele din interiorul majorităţii social-liberale au afectat mediul economic şi au transmis către investitori semnale privind o anumită instabilitate. La ele se adauga si factori externi. Unul dintre ei este o eventuală decizie a Fed, Banca centrală a SUA, de a nu mai păstra nivelurile actuale de lichiditate, ceea ce ar duce la o scumpire a dolarului, şi asta s-ar reflecta în cotaţiile tuturor monedelor emergente, cum este şi leul.



    Unii experti se aşteaptă la o întărire a monedei naţionale în prima parte a anului şi estimează un curs mediu de 4,3 lei pentru un euro. O prognoza mai optimista decat cea a Comisiei Naţionale de Prognoză, care aprecia că in 2014 euro se va situa în jurul valorii de 4,45 de lei, curs luat în calcul şi la construcţia bugetului.

  • Nachrichten 04.01.2014

    Nachrichten 04.01.2014

    BUKAREST: Am ersten Bankgeschäftstag des Jahres hat die Landeswährung Leu gegenüber dem Euro abgewertet und damit ein Rekordtief der letzten sechs Monate erreicht. Die Nationalbank Rumäniens legte einen offiziellen Referenzkurs von 4,48 Lei für 1 Euro fest, was einem Wertverlust von 1,2% im Vergleich zum Jahresende 2013 darstellt. Die rumänische Währung hatte im vergangenen Jahr allerdings die beste Entwicklung innerhalb des EU-Raumes verzeichnet. Laut einer Analyse des Unternehmens Novel Securities könnte der Wechselkurs des Leu im Wahljahr 2014 vor dem Hintergrund politischer Instabilität schwanken. Die Nationale Prognose-Kommission hatte davor einen Euro-Wechselkurs von rund 4.45 Lei vorausgesagt.



    BUKAREST: Die überdurchschnittlichen Temperaturen und die geringen Niederschlagsmengen in diesem Winter bereiten der rumänischen Landwirtschaft bereits Probleme. Vertreter der Landwirte gehen davon aus, dass vor allem die kleinen Betriebe betroffen sein werden. Laut Experten könnten die Ernten in diesem Jahr insbesondere unter dem gesunkenen Grundwasserspiegel leiden. Rumänien erlebt gerade seinen niederschlagsarmsten Winter seit 1961. 2013 hatte das Land in der Landwirtschaft noch Rekorderträge erreicht.



    BUKAREST: Gut 100.000 Rumänen haben die Silvesternacht in den Urlaubsorten des Landes verbracht. Das ergab eine Hochrechnung des Arbeitgeberverbandes der Tourismus-Branche. Die Zahl liegt um 15% über der vom Vorjahr. Die beliebtesten Ziele an Silvester waren die Ferienorte im Gebirge, gefolgt von den Bauernhof-Pensionen und den Kurorten. Auch die Anzahl der Rumänen, die Neujahr im Ausland feierten, war im Steigen begriffen. Gut 10.000 Personen zahlten für touristische Dienstleistungen au‎ßerhalb der Landesgrenzen etwa 5,3 Millionen Euro. Ihre beliebtesten Reiseziele waren wie im Jahr zuvor Österreich, Bulgarien, Griechenland und die Türkei.



    SPORT: Tennisprofi Monica Niculescu hat an der Seite ihrer Doppelpartnerin Klara Zakopalowa aus Tschechien das WTA-Turnier im chinesischen Shenzen gewonnen. Im Endspiel bezwangen sie die Schwestern Ljudmila und Nadja Kicenok aus der Ukraine mit 6:3 und 6:4. Für Niculescu ist es der bereits dritte Turniersieg im Doppel. In Einzelturnier war für die Rumänin im Viertelfinale Schluss. Für ihre Erfolge in Shenzen erhält die Rumänin insgesamt 18.000 US-Dollar Preisgeld sowie 60 Weltranglistenpunkte in der Einzelwertung und 280 für die Doppelrangliste.

  • Sprijin pentru Rep. Moldova

    Sprijin pentru Rep. Moldova

    Prin vocea premierului Victor Ponta, România a anunţat că va acorda Rep.Moldova aproape 20 de milioane de euro pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ. Aceşti bani fac parte dintr-un pachet financiar mai amplu, nerambursabil, de 100 de milioane de euro.



    Până acum, Bucureştiul nu şi-a onorat integral angajamentul luat cu ceva ani în urmă, în 2010, an în care, ca o coincidenţă nefericită, economia românească a intrat în vârtejul crizei globale. 8 milioane de euro în vara lui 2010, când Rep.Moldova a fost dată peste cap de inundaţii catastrofale, şi aproape 10 milioane de euro, pentru realizarea unui gazoduct, într-un proiect bilateral nefinalizat încă, sunt paşii pe care România i-a făcut, până acum, pe calea respectării propriilor promisiuni. Trăgând linie şi adunând, Bucureştiul a oferit sau urmează să ofere în viitorul apropiat aproape 40 de milioane de euro – o sumă ce poate părea mică la nivel inter-ţări, dar binevenită pentru Rep. Moldova, care rămâne cea mai pauperă între ţările de pe Vechiul Continent.



    În ciuda marilor şi vizibilelor probleme economice pe care le are Rep.Moldova, actuala coaliţie pro-europeană aflată la guvernare are, totuşi, voinţa politică de a redresa corabia, la cârma căreia, până în 2009, s-au aflat comuniştii filoruşi, cei care aveau o privire unidirecţională, spre Est. În ultimii ani, alianţa pro-europeană a reuşit, în ciuda convulsiilor interne, să schimbe macazul, în special în politica externă, şi să îndrepte Rep.Moldova, cu paşi mici, dar siguri, spre Uniunea Europeană.



    De altfel, Rep.Moldova a parafat, la sfarşitul lunii noiembrie, acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE, într-un context regional delicat, în care Rusia, cu ale sale reflexe imperialiste netocite, nu se dezminte. Parafarea acordurilor a fost, deopotrivă, un succes şi pentru Bucureşti, care şi-a luat în serios rolul de avocat al Chişinăului în relaţia acestuia cu Bruxelles-ul.



    Totuşi, pentru Rep. Moldova urmează, după cum aprecia, joi, preşedintele Senatului României, Crin Antonescu, un 2014 complicat, în care alegerile legislative sunt decisive.



    Pentru analiştii politici de la Bucureşti lucrurile sunt clare: în cazul unei nedorite reveniri la putere a comuniştilor, cei care continuă să stea cocoţaţi în vârful sondajelor, Rep.Moldova riscă să fie deviată de pe traiectoria ideală spre UE, pe care a înscris-o actuala guvernare, iar viitorul său va fi amanetat, din nou, Rusiei.

  • Tarife de Crăciun şi Revelion în România

    Tarife de Crăciun şi Revelion în România

    Pentru această ediţie, ne-am gândit să vă prezentăm unele tarife practicate de structurile de cazare din România în perioada Crăciunului şi Revelionului. Informaţiile pot fi valabile şi pentru Revelionul 2014 – 2015, având în vedere că, în ultimii ani, tarifele nu au cunoscut variaţii semnificative. Turiştii care petrec sărbătorile în judeţul Braşov pot opta de Crăciun între pensiuni din Bran-Moeciu, unde cazarea începe de la 40 lei pe noapte (aproape 10 euro) şi hoteluri sau pensiuni din Poiană şi Predeal, unde tarifele pentru trei nopţi încep de la 560 lei (125 de euro) la hotelurile de trei stele. De Revelion, preţurile sunt, în general, duble. Hotelierii oferă, în principal, pachete pentru minimum trei nopţi de cazare, în care sunt incluse diverse facilităţi, în funcţie de specificul fiecărei unităţi hoteliere.



    În Poiana Braşov, un hotel de trei stele oferă sejur de cinci nopţi cu demipensiune şi cina festivă de Revelion inclusă, la preţuri de la 416 euro de persoană până la 513 euro, în funcţie de tipul camerei. La un hotel de patru stele din staţiune, la preţul de 1.100 de lei (250 de euro) pentru cinci nopţi de cazare pentru o persoană în perioada Crăciunului, turiştii au incluse şi micul dejun, o cină festivă de Crăciun, dar şi spectacole pentru copii şi recitaluri de muzică uşoară şi populară în fiecare seară. Copiii vor avea parte şi de vizita lui Moş Crăciun în seara de Ajun. Acelaşi hotel oferă un pachet de Revelion la preţul de 3.200 de lei (718 euro) pentru cinci nopţi de cazare pentru o persoană, cu demipensiune şi cină festivă de Revelion, la care se adaugă diverse programe de divertisment, acces la piscină şi saună.



    La Predeal, staţiune aflată la cca. 25 de km sud de Braşov, turiştii îşi pot petrece vacanţa de Crăciun la o pensiune de două stele la preţul de 100 de lei (22,5 euro) pe noapte pentru o persoană în cameră dublă. Pentru cina festivă de Crăciun, turiştii mai trebuie să achite încă 50 de lei (aproape 10 euro) de persoană, iar pentru micul dejun alţi 10 lei (2,2 euro). La un hotel de trei stele din staţiune, preţurile pentru perioada Crăciunului pornesc de la 290 de euro camera pentru cinci nopţi de cazare şi ajung la 790 de euro camera pentru cinci nopţi de cazare de Revelion. Hotelul oferă turişilor cină festivă de Crăciun, prepararea produselor tradiţionale, colinde şi venirea lui Moş Crăciun pentru copii. De asemenea, turiştii au ca bonus încă o noapte de cazare, gratuit, dacă vor să-şi prelungească vacanţa. De Revelion, acelaşi pachet este vândut la preţuri cuprinse între 590 de euro şi 1.490 de euro pentru cinci nopţi camera şi o noapte gratuit, cu mic dejun, cină festivă şi petrecere cu artificii de Revelion. Iar cei care ajung în Bucovina de sărbători pot petrece un sejur de cinci zile la pensiuni din Suceviţa sau Voroneţ la preţuri ce pornesc de la 1.100 – 1.200 de lei (250 — 270 de euro). Turiştii sunt îmbiaţi cu bucate bucovinene, grătar în zăpadă, plimbări cu sănii trase de cai, dar şi saună sau baie cu lapte şi miere.

  • Jurnal românesc – 19.12.2013

    Jurnal românesc – 19.12.2013

    Opt cetăţeni români şi doi sirieni, membri de familie, au fost repatriaţi la cerere, miercuri, din Siria prin Liban, informează MAE de la Bucuresti. De la începutul conflictelor din Siria, Ambasada României la Damasc a repatriat, prin proceduri proprii, peste 500 cetăţeni români. MAE reiterează apelul către toţi românii care se află pe teritoriul Siriei de a părăsi în regim de urgenţă acest stat.




    Românii care lucrează în Germania sau Marea Britanie trimit în ţară, în medie, 350 de euro, faţă de cei din Italia sau Spania, care trimit cu 100 de euro mai puţin. Potrivit datelor companiilor specializate în transferul de bani, suma medie trimisă de un român care lucrează în străinătate a scăzut de la 425 de euro, în 2009, la 295 euro în prezent. În aceste condiţii, tot mai mulţi români aleg să muncească într-o ţară nordică, unde salariile sunt mai mari. Statisticile arată că înaintea crizei, banii trimişi în ţară de românii din Italia şi Spania reprezentau două treimi din transferurile totale către Romania, în timp ce Germania, Marea Britanie şi America contribuiau doar cu cate 5 procente fiecare. În prezent, banii transferaţi din Italia şi Spania au scăzut la mai puţin de jumătate din total, în timp ce sumele trimise din Marea Britanie şi America s-au dublat sau chiar triplat.




    Consiliul Suprem de Apărare al Ţării a decis că, anul viitor, armata României va putea disloca pentru misiuni în Afganistan şi Balcani 1.311 militari, cu 725 mai puţin decât anul acesta. În privinţa Ministerului de Interne, acesta va putea participa la misiuni în străinătate cu 791 de militari şi poliţişti, cu 301 mai mulţi faţă de 2013. De asemenea, CSAT a avizat proiectul de hotărâre a Guvernului privind Strategia industriei naţionale de securitate. Totodată, s-a stabilit o creştere anuală a bugetului Ministerului Apărării Naţionale în aşa fel încât, în 2016, acesta să ajungă la un nivel de 2% din PIB.




    Liga Studenţilor Români din Străinătate a încheiat un parteneriat cu Tarom – Compania Naţională de Transporturi Aeriene. Astfel, sunt puse la dispoziţia studenţilor români din Germania cu vârsta până în 30 de ani, bilete spre România la preţuri speciale. Oferta cuprinde două tipuri de călătorii de weekend şi de vacanţă. Cele de weekend au plecarea din München joi, vineri, sâmbătă, duminică şi întoarcerea din România se face duminică, luni, marţi, iar tariful este de aprox.179 Euro/dus-întors, pentru Bucureşti şi 170 Euro/dus-întors, pentru Sibiu. În ceea ce priveşte călătoriile de vacanţă, acestea au o durată de minim 4 zile şi maxim 3 luni. Nivelul propus al ofertei este de aprox. 212 Euro/dus-întors, pentru Bucureşti şi 195 Euro/dus-întors pentru Sibiu.




    42% dintre români nu au utilizat niciodată Internetul, acesta fiind cel mai ridicat procentaj din UE, unde peste 60% dintre cetăţeni îl folosesc zilnic, conform Oficiului European de Statistică (Eurostat). Cel mai ridicat procentaj de cetăţeni care utilizează zilnic Internetul s-a înregistrat în 2013 în Danemarca (84%), Olanda (83%), Luxemburg (82%), Suedia (81%), Finlanda (80%) şi Marea Britanie (78%). La polul opus, alături de români se situează cetăţenii Bulgariei (41%) şi Greciei (36%), care nu au utilizat niciodată Internetul, arată datele Eurostat. În 2013, în fiecare stat membru al UE peste jumătate din gospodării aveau conexiune la Internet în bandă largă. Cel mai ridicat nivel se înregistra în Finlanda (88%), Danemarca, Olanda şi Marea Britanie (toate cu 87%), iar cel mai scăzut nivel era în Bulgaria (54%), Grecia (55%) şi România (56%).

  • Notenbank-Chef Isărescu: Rumänien könnte den Euro erst in zehn Jahren einführen

    Notenbank-Chef Isărescu: Rumänien könnte den Euro erst in zehn Jahren einführen

    Rumänien braucht weitere zehn Jahre, um sein Bruttoinlandsprodukt bis auf 60% des durchschnittlichen Bruttoinlandsproduktes pro Kopf der EU zu steigern. Das hat Rumäniens Notenbank-Chef Mugur Isărescu erklärt. Ein wichtiges Kriterium für die Festlegung des Beitritts-Kalenders zur Eurozone sei ein ausreichend hohes Bruttoinlandsprodukt pro Kopf in Kaufkraftstandards im Vergleich zum EU-Durchschnitt, so Isărescu. Laut den verfügbaren Daten stellte in 2012 Rumäniens Bruttoinlandsprodukt pro Kopf in Kaufkraftstandards 49% des EU- Durchschnitts dar. Als Estland im Jahr 2011 den Euro eingeführt hat, lag dieser Prozentsatz bei 67%. Im gleichen Jahr lag das lettische Bruttoinlandsprodukt pro Kopf in Kaufkraftstandards bei 58% vom EU-Duchschnitt. Lettland möchte 2014 der Eurozone beitreten.



    Isărescu erklärte weiter, Rumänien brauche weitere erhebliche Fortschritte im Bereich der Struktur-Reformen. Dazu gehört die Umstrukturierung der Staatsunternehmen und eine erhöhte Flexibilisierung des Arbeitsmarktes und des Beschäftigungsgrades. Die völlige Liberalisierung der Preise soll auch gemä‎ß des aktuellen Kalenders, der von der Regierung zusammen mit dem IWF und der EU-Kommission festgelegt wurde, erfolgen. Der Strommarkt soll bis 2017 liberalisiert werden, die Erdgaspreise bis 2018.



    Rumänien habe erhebliche Fortschritte bei der Erfüllung der Konvergenz-Kriterien erzielt, fügte Rumäniens Notenbank-Chef hinzu. Nur die Inflationsrate und die langfristigen Zinssätze hätten die Referenzwerte, die durch den Vertrag von Maastricht festgelegt wurden, überschritten. Die jüngsten Prognosen deuten an, dass diese nächstes Jahr erfüllt werden. Mugur Isrărescu sprach auch über Haushalts-Defizite. Die Erhöhung des Haushaltsdefizites mit dem Ziel, das Wirtschaftswachstum zu fördern, habe negative Folgen. Rumänien müsse jetzt diese Defizite korrigieren. Es gibt zudem das Problem des ausländischen Kapitals im Finanzsektor. Mugur Isărescu:



    Wir müssen auf Konsolidierungskurs gehen, das haben wir auch getan, wir können jetzt nicht stoppen. Wegen der Euro-Krise müssen wir andererseits diesen Prozess der Kreditrisiko-Reduzierung der ausländischen Banken in Rumänien hinnehmen. Das scheint zu viel zu sein, weil beide Prozesse schwer von der rumänischen Wirtschaft zu tragen sein werden.“



    Der Chef der rumänischen Zentralbank erinnerte daran, dass nur fünf der zehn Staaten, die 2004 der EU beigetreten sind, den Euro eingeführt haben oder dabei sind, das zu tun. Slowenien hat den Euro 2007 eingeführt, die Slowakei 2009, Estland 2011, Lettland möchte 2014 der Eurozone beitreten, Litauen 2015. Bulgarien,Tschechien, Ungarn, Polen und Rumänien haben das anfänglich festgelegte Datum aufgeschoben. Als Rumänien 2007 der EU beigetreten ist, war das Ziel für die Einführung des Euro 2015. Nach Beginn der Finanzkrise in 2008 hat man dieses Ziel mehrmals hinausgezögert.

  • Acord asupra bugetului european

    A devenit aproape o obişnuinţă ca, la Bruxelles, deciziile importante să fie luate în miez de noapte sau devreme dimineaţa, după ore întregi de negocieri la sânge, semn al importanţei mizelor în discuţie. Este şi cazul hotărârii din noaptea de luni spre marţi, când, la capătul a 16 ore de convorbiri, Consiliul şi Parlamentul European au ajuns la o înţelegere asupra bugetului european pe 2014.



    In detaliu, ţările membre au consimţit asupra măririi lui cu 500 de milioane de euro. Mai precis, Parlamentul European, care solicitase, iniţial, 136,4 miliarde de euro, se lovise de rezistenţa Statelor, dispuse să contribuie doar cu 135. In urma negocierilor de ultim moment, ele au acceptat să cotizeze, însă, cu 135,5 miliarde. Chiar şi aşa, aceasta face ca bugetul pe anul viitor să fie cu aproape 10% mai mic decât cel de anul acesta, fiind o oglindă nedistorsionată a constrângerilor financiare care apasă, încă, asupra Uniunii Europene de la declanşarea, în 2008, a crizei economice.



    Devenită cvasi-rituală în sânul Uniunii Europene, disputa bugetară între ţările membre şi Parlament, a fost, şi de data aceasta, tranşată, în ciuda opoziţiei Marii Britanii, Suediei, Olandei şi Danemarcei, partizani tradiţionali ai unei gestiuni europene extrem de riguroase şi opozanţi înverşunaţi ai oricărei suplimentări a cotizaţiilor membrilor la bugetul comunitar.



    Cu banii asupra cărora s-a convenit, se are în vedere întărirea unor domenii prioritare precum creşterea economică, inovaţiile, crearea de locuri de muncă, gestionarea imigraţiei, protecţia frontierelor şi ajutoarele umanitare, o atenţie aparte urmând să fie acordată situaţiei generate de refugierea sirienilor din calea conflictelor din ţara lor. Bani vor fi alocaţi şi finanţării infrastructurilor de transport şi ajutoarelor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii.



    Demersurile procedurale pentru aprobarea definitivă a bugetului Uniunii Europene sunt departe de a se fi încheiat: mai trebuie votat la nivel de miniştri şi eurodeputaţi, pe 19 şi 20 noiembrie. Prin adoptarea lui, va fi deschisă, în egală măsură, calea adoptării, de către Parlament, în şedinţă plenară, tot pe 19 noiembrie, a bugetului multi-anual al Uniunii pentru perioada 2014-2020.



    Pe de altă parte, tot în cursul nopţii de luni spre marţi s-a decis şi rectificarea bugetului comunitar pe acest an pentru acordarea unui sprijin de 400 de milioane de euro pentru România, Germania, Austria şi Cehia – ţări afectate de inundaţii sau secetă.



    Potrivit comisarului european pentru buget, polonezul Janus Lewandowski, prima tranşă din aceşti bani, în valoare de 250 de milioane de euro, va fi destinată în cea mai mare parte Germaniei şi va fi acordată anul acesta, iar cea de-a doua, anul viitor.

  • Europa noastră – 5.10.2013

    Europa noastră – 5.10.2013

    Strategia economică a UE, piața unică, zona euro și acțiunile pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor se numără printre subiectele discutate de oficialii europeni miercuri, la Bruxelles cu ocazia mesei rotunde “Starea Europei — alegeri dificile pentru o Europă agitată”.


  • Europa noastră – 28.09.2013

    Europa noastră – 28.09.2013

    Stabilizarea zonei euro este necesară pentru depăşirea efectelor negative ale crizei economice, care încă se mai resimt la nivelul majorităţii statelor europene.


    Uniunea Europeană cere mai mult respect pentru drepturile omului. Membrii Parlamentului European au evaluat, prin urmare, Programul Stockholm — conceput pentru gestionarea politicilor europene din domeniul justiţiei şi al securităţii.


  • Informaţii pentru cetăţenii străini

    Informaţii pentru cetăţenii străini

    Potrivit unui act normativ al Guvernului de la Bucureşti, cuantumul mijloacelor de întreţinere pe care un cetăţean străin care are nevoie de viză pentru România trebuie să îl dovedească în momentul obţinerii vizei de scurtă şedere este de cel puţin 50 de euro pentru fiecare zi pe care intenţionează să o petreacă în Romania. Suma pe care o deţine nu trebuie să fie, însă, mai mică de 500 de euro sau echivalentul în altă valută convertibilă. Amintim, însă, că atât prevederea anterioară, cât şi ceea ce vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor Statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. De altfel, lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului — simplu, diplomatic, de servciu sau oficial – dar şi cea a statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pot fi consultate pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, la adresa “www.mae.ro”, site editat în engleză, franceză şi română. Potrivit legislaţiei româneşti, viza este acordată de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.



    Cetăţenii străini care solicită o viză de intrare în România trebuie să anexeze la formularul de cerere completat şi semnat corespunzător un document de călătorie valabil şi acceptat de statul român, pe care să poată fi aplicată viza, precum şi documentele prevăzute de lege pentru dovedirea scopului călătoriei, a duratei şederii, a mijloacelor de întreţinere pe durata şederii şi a posibilităţii reîntoarcerii în ţara de origine sau a continuării călătoriei în altă ţară, după terminarea şederii în România. Conform unui recent regulament al Uniunii Europene, pentru resortisanţii ţărilor terţe, cu şederi preconizate pe teritoriul statelor membre pentru o perioadă de cel mult 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile documentul de călătorie valabil care permite trecerea frontierei trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să fie valabil pentru o perioadă de cel puţin trei luni de la data preconizată a plecării de pe teritoriul statelor membre şi să fi fost eliberat în ultimii 10 ani. Aşadar, nu mai sunt acceptate documentele de călătorie emise înainte de anul 2003.



    În vederea aprobării acordării vizei pentru cetăţenii care trebuie să prezinte o invitaţie din România, Ministerul de Externe solicită avizul Inspectoratului General pentru Imigrări, aviz care este emis într-un interval de cel mult 30 de zile. Vizele de lungă şedere dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în România a sejurului, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de zile fără posibilitatea prelungirii în România a valabilităţii acestora, iar vizele de tranzit dau dreptul unei şederi de 5 zile. Vizele de scurtă şedere şi cele de tranzit pot fi acordate, cu titlu de excepţie, şi de către organele Poliţiei de Frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat. Taxa este de 60 de euro, atât pentru viza de tranzit cât şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa pentru viza de lungă şedere este de 120 de euro.

  • Scrisoare de intenţie în relaţia cu FMI

    Scrisoare de intenţie în relaţia cu FMI

    In prezentarea noului Acord al Romaniei cu FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala, facuta marti in fata camerelor reunite ale parlamentului roman, premierul Victor Ponta a precizat ca documentul nu vine cu nicio obligatie sau intentie de crestere a fiscalitatii. El le-a cerut deputatilor si senatorilor sprijinul pentru ca executivul sa încheie acest demers, în urma caruia statul român va putea sa se împrumute, in continuare, la costuri mai mici de pe pietele financiare internationale.



    Acordul este o intelegere de tip preventiv cu organismele internationale si are o valoare de 4 miliarde de euro. Potrivit premierului, menirea lui este, pe de o parte, să asigure sprijin în cazul în care s-ar declansa o nouă criză în zona euro sau la nivel mondial, iar pe de altă parte, să stimuleze reforma si să contribuie la stabilizarea economică a statului.



    Victor Ponta: Cred ca, dupa criza din 2009, România se afla într-o perioada, constatata de catre partenerii nostri internationali, de însanatosire fiscal-bugetara si mi-as dori alaturi de dvs ca peste doi ani sa putem spune cu adevarat ca România nu mai are nevoie de nici un fel de acord cu institutii internationale.



    Pentru ca România să obtină imprumutul, creditorii au cerut reforme în sistemul de sănătate, dar si rezolvarea problemei programelor de privatizare a companiilor de stat.



    Reprezentantii USL, la guvernare, au apreciat, in sedinta parlamentului, termenii acordului, declarând ca nu este vorba de un împrumut în sine ci de unul tip umbrela care confirma progresele României. Chiar FMI prognozeaza ca PIB-ul României va creste cu 2%, în 2013 si cu 2,25%, în 2014.



    Proiectul este sustinut si de parlamentarii UDMR, de opozitie, care afirma ca imprumutul preventiv este necesar si benefic pentru economia româneasca, pentru ca asigura un grad mare de credibilitate în conditiile în care nu creeaza o povara suplimentara cetatenilor.



    Principala formatiune de opozitie, PD-L considera, insa, ca ar fi fost momentul ca România sa treaca de la un acord de tip “plasa de siguranta” la un acord de dezvoltare, care sa relanseze economia si sa creeze noi locuri de munca.



    Reprezentantul liberal- democratilor, fostul ministru de finante, Gheorghe Ialomitianu, spune ca, in felul acesta, guvernul n-a facut decat un exercitiu de imagine si a dovedit lipsa de raspundere fata de popor.



    Acordul va acoperi o perioada de doi ani. Scrisoarea de intentie a fost trimisa FMI la 12 septembrie si va fi discutata de boardul institutiei, in aceasta toamna.

  • FMI confirmă evoluţia României

    FMI confirmă evoluţia României

    De-a lungul anilor, România a apelat, când a avut nevoie, la programele de împrumut ale Fondului Monetar Internaţional. Ultimul acord stand-by a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea celui început în 2009, şi trebuia să se încheie, anul acesta, în martie. Insă board-ul FMI a aprobat cererea autorităţilor de la Bucuresti de extindere cu trei luni a acordului, până la sfârşitul lui iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunătăţire a managementului companiilor de stat.



    Miercuri, instituţia financiara a avizat ultimele două evaluări ale acordului cu România. Astfel, Fondul pune la dispoziţia ţării şi ultima tranşă din acord, în valoare de 520 de milioane de euro. De menţionat ca acordul stand-by de cinci miliarde de euro este de tip preventiv, iar Bucurestiul nu a apelat, până acum, la aceste fonduri.



    România a încheiat cu succes cel de al doilea acord Stand-by cu Fondul Monetar Internaţional, dar creşterea este slabă şi riscurile pentru economie încă există, a afirmat directorul adjunct al FMI, Nemat Shafik. Ea a atras atentia ca reformele structurale sunt critice pentru realizarea potenţialului de creştere al României şi pentru crearea de locuri de muncă, iar continuarea disciplinei financiare este esenţială pentru stabilitatea macroeconomica. In acelaşi timp, Fondul Monetar International aminteşte că ajustarea fiscală semnficativă de după 2009 a permis României să iasă, în iunie, din procedura de deficit excesiv a UE.



    Fondul a constatat îndeplinirea tuturor ţintelor importante, a afirmat ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, care a subliniat ca este un semnal care vine într-un moment foarte bun pe piaţa internaţională, un semnal de care România avea nevoie.



    Printre tintele prevăzute în acordul stand-by cu Fondul s-au numarat reducerea arieratelor bugetului de stat, precum si privatizarea CFR Marfa, una dintre companiile de stat cu mari pierderi şi datorii. Odată încheiat ultimul acord cu FMI, autoritatile de la Bucuresti se gandesc la parafarea unei alte înţelegeri.



    Fostul reprezentant al României la FMI, Mihai Tănăsescu, în prezent vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, consideră că o noua înţelegere cu FMI este în avantajul ţării: Eu sunt convins că un nou parteneriat cu FMI este o ancoră de stabilitate pentru economia României şi este un lucru care poate să conducă la o accelerare a reformelor structurale.



    Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a anunţat ca autorităţile romnane îi vor contacta, în iulie, pe reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale pentru a stabili data vizitei în România pentru incheierea unui nou acord.

  • Rumänische Währung im Aufwärtstrend

    Rumänische Währung im Aufwärtstrend

    DDie rumänische Währung Leu hat den höchsten Wert der letzten 16 Monate im Vergleich zur europäischen Einheitswährung Euro erreicht. Anfang dieser Woche meldete die Nationalbank Rumäniens einen Kurs von 4,32 Lei für einen Euro und 3,30 Lei für einen US-Dollar. Laut Finanzexperten sei die Aufwertung des Leu die Folge der Devisenverkäufe der ausländischen Akteure, die Staatsanleihen in Lei gekauft haben.



    Über die Kraft der rumänischen Währung sprach auch der Notenbankchef Mugur Isărescu bei einem Symposium über Bankgeschichte und Bankkultur mit dem Titel Gold in der Geschichte der Zentralbanken“. Der Chef der rumänischen Nationalbank erklärte, heutzutage habe der Leu eine höhere Deckung in Gold als in der Vergangenheit. Mugur Isărescu:



    Rumänien besitzt 102 Tonnen Gold und zählt somit zu den Ländern, die über die grö‎ßte Menge an Gold pro Einwohner verfügt. Für die Kuriositätenjäger oder für diejenigen, die die Geschichte nach Hörensagen interpretieren, kann ich Folgendes sagen: Wenn man die Währungsbasis betrachtet, nämlich das Geld, das von der rumänischen Nationalbank ausgestellt wird, so haben wir heutzutage eine höhere Golddeckung des Leu als im Jahr 1916. Es gibt Leute, die sagen, vor dem Ersten Weltkrieg sei der Leu stärker gewesen, weil er eine Golddeckung von 33% hatte. Darauf habe ich folgende Antwort: Der heutige Leu hat eine Golddeckung von 60-70%, und das hei‎ßt, da‎ß er noch stärker ist als zuvor!“



    Die heutige Goldreserve der Nationalbank plaziert Rumänien auf Platz 34 im Top der Goldreserven. An erster Stelle befinden sich die USA, mit über 8000 Tonnen Gold. Seit der Gründung der rumänischen Nationalbank im Jahr 1880 änderten sich die Goldreserven je nach den historischen Ereignissen, aber auch abhängig von den Schwankungen des Wirtschaftswachstums. Ende des 19. Jhs. hatte Rumänien weniger als 15 Tonnen Gold. Der historische Rekord wurde im Jahr 1940 gestellt, als unser Land mit fast 140 Tonnen Gold den 12. Platz in der Weltrangliste belegte. Die Goldreserve Rumäniens war damals höher als die der Zentralbanken in Italien, Australien, Griechenland, Brasilien oder Norwegen.



    Ein gravierender Tiefpunkt wurde in der Zeitspanne 1915-1920 erreicht, als Rumänien seine Goldreserve nach Moskau schickte, um sie während des Ersten Weltkriegs unter Schutz zu stellen. Diese Goldreserve wurde niemals in ihrer Gesamtheit nach Rumänien zurückgebracht. 1920 verfügte die rumänische Nationalebank über weniger als 2 Tonnen Gold, aber in den darauffolgenden Jahren stieg die Goldreserve bis auf etwa 73 Tonnen im Jahr 1925, bzw. 119 Tonnen im Jahr 1985. Nachdem der Diktator Nicolae Ceaușescu 1988 beschlossen hatte, Gold zu verkaufen, um die Staatschulden zu begleichen, schrumpfte die Goldreserve wieder.



    Nach 1989 wuchs die Goldreserve Rumäniens konstant 10 Jahre lang. Seit 2000 bis heute hat die rumänische Nationalbank die Goldreserve des Landes auf 103-105 Tonnen gehalten. Laut Adrian Vasilescu, dem Berater des rumänischen Notenbanchefs, habe die Zentralbank nach 1999 kein Gold mehr gekauft, weil nach dem Einführen der Mehrwertsteuer das Gold auf dem Innenmarkt teurer wurde.