Radio România Internațional

Tag: Europa Creativa

  • Viitorul sectorului european al cărțitorul sectorului european al cărții

    Viitorul sectorului european al cărțitorul sectorului european al cărții

    Viitorul sectorului european al
    cărţii a fost tema unei ample dezbateri care a avut loc în Parlamentul
    European. Cărțile joacă un rol esențial în societate, fiind o sursă
    inestimabilă de cunoștințe, educație, cultură, informații și divertisment și un
    mijloc vital de păstrare și difuzare a valorilor, a diversității culturale și
    lingvistice și a patrimoniului cultural al Uniunii Europene.


    Parlamentul
    European invită toate statele membre să recunoască valoarea cărților ca bunuri
    esențiale și să ia măsuri la nivel național pentru a promova în continuare
    lectura la o vârstă fragedă. În rezoluţia votată, Comisia Europeană și statele
    membre sunt încurajate să majoreze bugetul pentru programul Europa creativă,
    pentru perioada 2028-2034, în special prin alocarea mai multor fonduri
    sectorului cărții, și să extindă de asemenea sprijinul acordat sectorului prin
    programul Orizont Europa pentru aceeaşi perioadă.


    Pe acest subiect a vorbit în
    Parlamentul European, eurodeputatul Vlad-Marius Botoş.


    Cărțile sunt cele
    care au dus la dezvoltarea societății, sunt una dintre pietrele de temelie ale
    culturii și civilizației noastre.Şi totuși, acest sector a fost până în
    momentul de față lăsat să se descurce singur, cu prea puține surse de
    finanțare, cu inovații și tehnologii care îi fac o tot mai mare concurență.

    Acest sector are nevoie nu doar de atenția noastră, ci și de instrumente
    financiare care să sprijine toate părțile implicate în producerea cărților,
    începând de la un cadru propice la legislație potrivită pentru edituri,
    tipografii și industriile orizontale. Nu este suficient să avem programul
    Erasmus.

    Sectorul cărților trebuie să fie eligibil și în cadrul altor programe
    de finanțare pentru a-și moderniza și digitaliza producția, dar și metodele de
    promovare.

    Avem nevoie de cărți și avem nevoie de programe care să încurajeze
    tinerii să citească, pentru că putem avea o Europă dezvoltată doar dacă avem
    oameni care citesc și care iubesc cărțile.


  • Cultura pune Europa în mișcare: cel mai mare program de mobilitate derulat de UE

    Cultura pune Europa în mișcare: cel mai mare program de mobilitate derulat de UE

    Noul program de mobilitate permanent pentru artiști și pentru profesioniștii din domeniul culturii are un buget total de 21 de milioane de euro pentru o perioadă de trei ani (2022-2025). Parte a programului Europa creativă, Cultura pune Europa în mișcare devine cel mai mare program de mobilitate european din acest domeniu.

    Programul, pus în aplicare de Institutul Goethe în numele Comisiei, cuprinde două acțiuni: mobilitate individuală și stagii. Prin granturile pentru mobilitate, aproximativ 7 000 de persoane – artiști și profesioniști din domeniul culturii – vor avea oportunitatea de a merge în străinătate, în Uniune și în afara ei, pentru a se dezvolta profesional sau în scopul unor colaborări internaționale, de a participa la stagii artistice sau de a găzdui artiști și profesioniști din domeniul culturii. Acțiunea referitoare la stagii va fi lansată la începutul anului 2023.

    Prima cerere de propuneri pentru mobilitate individuală vizează artiști și profesioniști din domeniul culturii care lucrează în următoarele sectoare: arhitectură, patrimoniu cultural, design, design vestimentar, traduceri literare, muzică, arte vizuale și artele spectacolului, care sunt din țările participante la programul Europa creativă și care călătoresc într-o altă țară ce participă la program, pentru o durată cuprinsă între 7 şi 60 de zile în cazul artiștilor individuali și de până la 21 de zile în cazul grupurilor (formate din 2 până la 5 persoane).

    Actuala cerere de propuneri este deschisă până în 31 mai 2023. Grantul pentru mobilitate al programului include: cheltuielile de călătorie standard (350 EUR pentru o călătorie dus-întors de până la 5 000 km și 700 EUR pentru o călătorie dus-întors pe o distanță de peste 5 001 km), precum și 75 EUR diurnă. Se mai oferă şi câteva sume suplimentare, între care un supliment ecologic de 350 EUR, pentru a încuraja artiştii să nu utilizeze transportul aerian sau un sprijin pentru persoanele cu nevoi speciale legate de dizabilitate sau pentru cele care au un copil mai mic de 10 ani.


  • Europa Creativă 2021-2027: un buget cu peste 60% mai mare

    Europa Creativă 2021-2027: un buget cu peste 60% mai mare

    Sectoarele culturale și creative reprezintă 4,2 % din PIB-ul total al UE și 3,7 % din forța de muncă a Uniunii. Iar la nivel european, cultura chiar pare să devină una dintre priorități. Cu 63% a crescut bugetul total al noului program Europa Creativă pentru următorii 7 ani, în comparație cu perioada 2014 – 2020. Așadar, vorbim acum despre 2,4 miliarde de euro care merg către cele trei componente ale programului. CULTURA acoperă toate sectoarele culturale și creative, cu excepția celui audiovizual și cinematografic, și primește 33% din bugetul total.

    Cea mai mare parte din noul buget revine componentei MEDIA, care acoperă sectorul audiovizual și cinematografic – 58%. Iar COMPONENTA TRANSSECTORIALĂ, care facilitează colaborarea între sectoarele creative și acoperă, pentru prima dată, sectorul mass-media de știri, primește 9% din buget.

    În următorii 7 ani, Europa Creativă pune un accent mai mare, printre altele, pe incluziune, pe sprijinirea sectoarelor de muzică contemporană și muzică live, pe promovarea talentelor feminine.


  • “colectiv”, în regia lui Alexander Nanau, nominalizat la Premiul LUX

    “colectiv”, în regia lui Alexander Nanau, nominalizat la Premiul LUX

    Filmul colectiv, în regia
    lui Alexander Nanau, desemnat cel mai bun documentar la Premiile Academiei
    Europene de Film, este și propunerea României la Premiile Oscar 2021, pentru
    secţiunea Cel mai bun lungmetraj internaţional.


    Produs de Alexander Nanau
    Production în coproducție cu HBO Europe și Samsa Film, colectiv este un
    documentar observațional care pornește de la tragedia din clubul bucureștean
    Colectiv, unde în seara de 30 octombrie 2015 a izbucnit un puternic incendiu în
    urma căruia au murit 65 de persoane. Filmul colectiv urmărește evenimentele
    primului an de la tragedie și se concentrează pe relația dintre autorități și
    jurnaliști în încercarea de a afla adevărul. Cele 18 filme nominalizate la Premiile
    Academiei Europene de Film au fost sprijinite prin programul Europa Creativă
    MEDIA. Aceasta înseamnă sprijin în vederea dezvoltării, promovării și
    distribuției respectivelor filme.


    Ștefan
    Turcu, Reprezentanța Comisiei Europene în Romania: Premiile
    Academiei Europene de Film reprezintă o carte de vizită foarte importantă, ele
    au rol de ambasador al filmelor în toată lumea. Iar vestea foarte bună este că documentarul
    colectiv, regizat de Alexander Nanau, se numără și printre filmele finaliste
    la premiul LUX, Premiul European de Film al Publicului. Orice pasionat de film
    din UE poate vota, astfel încât colectiv să primească respectivul premiul, un
    premiu foarte onorant pentru că vine din partea publicului.

    Trebuie precizat că
    cele 18 titluri nominalizate la Premiile Academiei Europene de Film au fost
    sprijinite de programul Europa Creativă. Concret, UE a investit peste 3
    milioane de euro prin programul Europa Creativă MEDIA pentru a sprijini
    dezvoltarea, promovarea și distribuția acestor filme.

    În ceea ce privește Premiul
    LUX, acesta a debutat ca o idee a Parlamentului European în parteneriat cu
    Comisia Europeană și Europa Cinemas, dar apoi i s-a alăturat și Academia
    Europeană de Film. Pentru că ne dorim prin acest vot al publicului să ajungem
    la un număr cât mai mare de oameni interesați de cinema care să-și exprime
    preferințele. Iar ideea acestui premiu al publicului este că cinefilul este în
    rolul principal, astfel că cele trei finaliste la Premiul LUX al Publicului
    European sunt judecate prin votul publicului, care va fi hotărâtor. Europa
    Creativă MEDIA este un program care ne ajută să ajungem la public, dar să și
    promovăm și distribuim filmele. Publicul cinefill din UE poate vedea filmele
    finaliste până la 11 aprilie și apoi decide prin vot care dintre ele va fi premiat
    cu premiul LUX.



    În urma acordului încheiat
    între Comisia Europeană, Parlamentul European și statele membre ale UE, bugetul
    alocat programului Europa Creativă pentru următorii 7 ani 2021-2027, este de 2,4 miliarde de Euro.


  • Ambulanța pentru Monumente, câștigătoarea Premiului Publicului în cadrul Premiilor Europa Nostra

    Ambulanța pentru Monumente, câștigătoarea Premiului Publicului în cadrul Premiilor Europa Nostra

    Proiectul Ambulanţa
    pentru Monumente este câştigător al Premiul Publicului în cadrul Europa Nostra
    2020, după ce a obţinut cele mai multe voturi exprimate prin intermediul unui
    sondaj online la care au participat peste 12.000 de cetăţeni din întreaga
    Europă. În competiția pentru Premiul Publicului au concurat cele 21 de proiecte
    distinse cu Premiile Europa Nostra/Premiile Europene pentru Patrimoniu.


    Premiile Europa Nostra sunt
    acordate anual din 2002. Inițiativa este finanțată de programul Europa Creativă
    și are ca scop identificarea și promovarea bunelor practici în domeniul
    conservării patrimoniului cultural material și imaterial, stimularea schimbului
    de experiență profesională la nivel comunitar și creșterea gradului de
    conștientizare și apreciere a publicului larg față de patrimoniul Europei.

    În
    2020, România s-a numărat printre câștigători la categoria Educație, formare
    și creșterea conștientizării cu proiectul Ambulanța pentru monumente, lansat
    pentru a contribui la salvgardarea a sute de monumente istorice printr-o rețea
    de organizații active în domeniul patrimoniului. Intervențiile sunt efectuate
    pe bază de voluntariat de către specialiști și studenți, cu ajutorul meșterilor
    calificați și cu sprijinul comunităților și al autorităților locale.
    Intervențiile sunt desfășurate de către Asociația MONUMENTUM (titularul și
    dezvoltatorul proiectului), Asociația pentru Patrimoniu Activ – PACT, Asociația
    Vernacular și Asociația Arhaic.

    Ștefan Turcu, șef al Departamentului Media
    și Comunicare, Reprezentanța Comisiei Europene în Romania, despre Premiul Publicului
    în cadrul Europa Nostra 2020:

    Premiul are o foarte mare relevanță, pentru că a fost o competiție în
    care Ambulanța pentru Monumente a concurat pentru votul publicului din toată
    Europa. Proiectul a fost lansat în 2016 și contribuie la salvarea a sute de
    monumente istorice printr-o rețea de organizații active, iar intervențiile
    celor din cadrul Ambulanței pentru Monumente sunt cu atât mai importante, cu
    cât sunt făcute pe bază de voluntariat de către specialiști și studenți.

    Cred
    că mesajul pe care l-au transmis, acela că voluntariatul poate schimba lumea și
    ne ajută să ne păstrăm trecutul, este un mesaj foarte important pentru întreaga
    Europă. Prin Premiile Europa Nostra/ Premiile Europene pentru Patrimoniu,
    încercăm cumva să evidențiem, să punem pe harta Europei nu numai exemple de
    bune practici . Încercăm să încurajăm schimbul de experiență și de cunoștințe
    și să conectăm grupurile care sunt interesate de patrimoniu, pentru că dorim să
    transmitem acest mesaj, că patrimoniul este comun, îl împărțim cu toții indiferent
    de țara din care provine.


    Veronica Vaida, arhitectă a
    Asociației Monumentum și fondatoare a Ambulanţei pentru Monumente.

    Suntem foarte entuziasmați mai ales că
    proiectul acesta este văzut ca un proiect care se poate implementa și în alte
    țări din Europa. Și asta ne bucură foarte mult, ne bucură că există această
    sensibilitate a oamenilor față de patrimoniu, că tot mai mulți apreciază
    patrimoniul. În același timp, am ajuns să dezvoltăm o relație cu comunitatea, care
    își schimbă mentalitatea datorită voluntarilor care vin cu atâta entuziasm și
    energie și privesc cu atâta atenție un obiect de patrimoniu ignorant până
    atunci. Asta cred că a entuziasmat publicul.








  • 2% din Planul european de relansare către sectoarele culturale și creative

    2% din Planul european de relansare către sectoarele culturale și creative

    Ca urmare a crizei COVID-19 și a măsurilor de izolare, sectoarele și industriile culturale și creative, care reprezintă o valoare adăugată la PIB de 509 miliarde de euro, au pierdut, probabil, 80 % din cifra lor de afaceri în al doilea trimestru al anului 2020, potrivit estimărilor proprii ale Comisiei Europene.

    Cu toate acestea, propunerea revizuită a Comisiei privind viitorul buget multianual al Uniunii include o reducere de 13 % pentru programul Europa creativă, în comparație cu propunerea inițială din 2018. Aceasta, în condițiile în care Europa creativă este singurul program al UE care oferă sprijin direct sectoarelor și industriilor culturale și creative din întreaga Europă. În prezent, acest program este deja suprasolicitat și insuficient finanțat.

    Aproximativ 4 % din produsul intern brut european. Atât reprezintă sectoarele și industriile culturale și creative europene. Un procent similar cu cel al sectorului TIC și al serviciilor de cazare și alimentație. În 2019, în UE existau 7,4 milioane de angajați în domeniul cultural, adică 3,7 % din totalul locurilor de muncă din Uniune. Și, tot în 2019, proporția persoanelor care desfășurau o activitate independentă în domeniul culturii în UE era mai mare decât dublul mediei la nivelul întregii economii. Aceste statistici, care vizează UE fără Marea Britanie, provin chiar din datele Eurostat – departamentul Comisiei Europene care este responsabil de publicarea unor statistici comparabile pentru tot teritoriul UE. Peste 300 000 de persoane din Europa sunt angajate în sectorul patrimoniului cultural, iar 7,8 milioane de locuri de muncă din Europa sunt legate în mod indirect de acest sector.

    Sunt date obținute în condițiile în care forța de muncă creativă europeană din sectoarele și industriile culturale și creative este în prezent subreprezentată în sistemele statistice.

    Prin rezoluția sa cu privire la redresarea culturală a Europei, adoptată în luna septembrie cu largă majoritate, Parlamentul European solicită Comisiei și statelor membre să aloce sectoarelor și industriilor culturale și creative, în funcție de nevoile lor specifice, cel puțin 2 % din Mecanismul de redresare și reziliență dedicat redresării. În plus, critică faptul că programul Europa creativă nu a primit finanțare suplimentară din fondul Next Generation EU și solicită majorarea bugetului general al programului la 2,8 miliarde de euro.


  • Ambulanța pentru monumente, câștigătoare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu

    Ambulanța pentru monumente, câștigătoare a Premiilor Europene pentru Patrimoniu

    Premiile Europene pentru
    Patrimoniu / Premiile Europa Nostra au fost gestionate de la înființare de Europa
    Nostra – Vocea europeană a Societății Civile dedicate Patrimoniului Cultural.

    În
    aceste vremuri, laureaţii premiilor noastre sunt adevăraţi mesageri ai
    speranţei, prin poveştile lor de succes care arată cum dificultăţile pot fi
    depăşite prin expertiză, dedicare şi lucru în echipă. Aceste proiecte exemplare
    câştigătoare demonstrează că patrimoniul cultural este vital pentru recuperarea
    noastră mentală şi fizică după trauma cauzată de pandemie,     a afirmat
    Hermann Parzinger, preşedinte executiv al Europa Nostra.

    Ioana Marchiș,
    consilier de comunicare la Reprezentața Comisiei Europene în România:

    Premiile Europene pentru Patrimoniu sau Premiile
    Europa Nostra, cum sunt cunoscute de către publicul larg, au fost înființate de
    Comisia Europeană în 2002, pentru că ne
    dorim să menținem monumentele și ansamblurile monumentale de valoare
    restaurate, reabilitate și aduse în circuitul de zi cu zi. Premiile beneficiază
    de sprijinul Programului Europa Creativă al Uniunii Europene, dar aș spune că
    nu premiul în sine este important, cât faptul că aceste monumente de patrimoniu
    revin în atenție. Și cel mai important este că datorită premiilor,revin în
    atenție cei care se ocupă de restaurarea monumentelor, de patrimoniul cultural.
    Iar această criză sanitară ne-a făcut să descoperim din nou cât de necesare
    sunt cultura și patrimonial cultural pentru noi toți.


    Ambulanța pentru Monumente
    este un proiect inițiat în 2016 de către Asociația Monumentum și dezvoltat de
    către o serie de organizații existente sau nou create din domeniul
    patrimoniului cu activitate independentă în mai multe regiuni ale României.

    Eugen Vaida, coordonatorul proiectului
    Ambulanța pentru monumente, despre recunoașterea primită la nivel european:

    Mai ales pentru voluntarii care s-au
    implicat în proiecte înseamnă o mare recunoaștere a muncii lor, pentru că
    vorbim în cazul nostru de mai mult de 300 de voluntari. Voluntari care au
    muncit enorm la cele peste 35 de intervenții făcute de Ambulanța pentru Monumente.
    Sigur că pentru noi, cei care am coordonat aceste proiecte, înseamnă o
    responsabilitate și mai mare, pentru că toată lumea ne va urmări cu mult
    interes.

    Ne responsabilizează și mai mult și ne face să ne gândim la cum vom
    dezvolta pe viitor la nivel național această rețea a Ambulanței pentru Monumente.
    Sigur, contează foarte mult și calitatea oamenilor cu care lucrăm și aici ne
    dorim să performăm mai mult, să facem și pentru formarea lor profesională mai
    mult, pentru că avem un sprijin financiar important din partea mediului
    economic românesc, iar Alteța sa Prințul de Wales este cel mai mare susținător
    al nostru și din punct de vedere financiar. Însă, cum considerăm că deocamdată
    sunt destul de puțini oameni implicați și pasionați de acest domeniu, avem în
    vedere să punem accent pe formarea lor profesională și să ne extindem pe viitor
    în toate regiunile țării.


  • Următorul program Europa Creativă are nevoie de un buget mai mare, în raport cu amploarea sectorului

    Următorul program Europa Creativă are nevoie de un buget mai mare, în raport cu amploarea sectorului

    Bugetul pentru Europa Creativă este relativ limitat comparativ cu amploarea sectorului. De exemplu, în cazul sectorului audiovizual, care primește cea mai mare sumă din bugetul programului, vorbim de 0,1% din mărimea sectorului, potrivit datelor Raportului de monitorizare Europa Creativă 2019, publicat zilele trecute.




    Ratele de succes, ratele de selecție sunt în continuare destul de scăzute … pentru că este o cerere foarte mare din partea sectorului cultural. Finanțarea nu acoperă tot ce și-ar dori să facă organizațiile culturale. Sunt foarte multe proiecte de bună calitate, potrivit raportului, care nu au putut fi finanțate pentru că nu a existat suficient buget pentru ele. Prin urmare, programul ar putea avea un impact mai mare în viitor dacă s-ar putea baza pe un buget. Statisticile arată că cei mai mulți bani s-au dus la organizațiile mici și foarte mici. Inițial a fost propusă o creștere destul de mare (a bugetului pentru Europa Creativă 2021-2027). Acum vorbim chiar de o scădere față de bugetul inițial. (Bianca Floarea, Biroul Europa Creativă România, coordonator subprogramul Cultura)





    În perioada 2021-2027, un program nou îl va urma pe cel actual care se va încheia în 2020. Raportul prezintă elementele cheie care vor stabili viitorul program Europa Creativă pentru a face față provocărilor fără precedent, cum ar fi concurența internațională, tranziția digitală și criza Covid. Răspunzând la efectele coronavirusului, Comisia Europeană a sugerat că sectoarele culturale și creative ar trebui să devină o parte esențială a planului de redresare pentru Europa propus la 27 mai 2020, identificând sectorul drept unul dintre cele 14 ecosisteme prioritare.


  • Un proiect european despre aromâni

    Un proiect european despre aromâni

    După încheierea
    studiilor în domeniul în care visa să profeseze, Georgiana a avut parte de una
    dintre întâlnirile care i-au marcat viața, fiindcă astfel a apărut și ideea
    unuia dintre cele mai importante proiecte culturale dedicate aromânilor: Cu
    Tenda – Povești, sunete, imagini în mișcare. Memoria vie a Balcanilor și a sud-estului
    Europei. Explică Georgiana Vlahbei, asistent în proiectul Cu Tenda și etnolog.


    Intersecțiile care au dus la acest proiect au fost și ele, la rândul
    lor, foarte frumoase și interesante. În 2012, eram voluntar la Muzeul Țăranului
    Român. Am fost trimisă împreună cu Lila Passima, curator și coordonator al
    Secției Educație Muzeală de la MȚR, într-o expoziție itinerantă, în Madrid.
    Ne-am cunoscut acolo și probabil că asta a fost intersecția catalizatoare
    dintre noi două, care a generat acest proiect, în sensul în care ne-am
    descoperit substratul foarte adânc care ne lega. Împărțim aceleași origini. Din
    această legătură foarte strânsă s-au ivit ideile de a construi un proiect
    european despre această moștenire a aromânilor, pe care o împărtășim.



    Între 2015 și
    2019, proiectul european Cu Tenda, finanțat prin programul Europa Creativă al
    Uniunii Europene, a reprezentat o cooperare culturală între Muzeul Național al
    Țăranului Român din București, ca lider de proiect, Universitatea din Plovdiv,
    Bulgaria, Centrul pentru Dialog Intercultural din Kumanovo, Macedonia și
    Asociația Observatorul pentru Cercetări Sociale și Antropologice din Tricase,
    Italia.

    Georgiana Vlahbei: Împreună cu acești trei parteneri din
    sud-estul Europei, am configurat un traseu cultural al memoriei vii. Nu doar a
    aromânilor, dar și a altor grupuri, în special grupuri fără teritorialitate
    constituțională, fără o țară a lor. În fapt, toată structura proiectului se
    clădește pe această încercare de a privi patrimoniul imaterial, poveștile,
    mărturiile despre ceea ce înseamnă un trai, un stil de viață, ocupațiile,
    legăturile cu natura, de a le documenta, în primul rând, prin expediții de
    documentare, prospecții și cercetare în localitățile în care trăiesc aceste
    grupuri din Balcanii de astăzi.



    Tineri din toate
    țările implicate în proiectul Cu Tenda au gândit produse culturale menite să le
    reconfirme identitatea, spre beneficiul cât mai multor grupuri etnice din
    spațiul balcanic și nu numai. Iar Muzeul Național al Țăranului Român din
    București a venit în sprijinul acestui demers prin expoziții și alte evenimente
    culturale.

    Georgiana Vlahbei:
    Partenerul din Macedonia a creat,
    alături de grupul-țintă, tinerii din localitatea Kumanovo, o piesă de teatru
    foarte interesantă, vorbind tocmai despre cum această identitate se manifestă
    pentru tineri astăzi, care sunt provocările lor. Mă refer la tinerii de
    origine; de fapt, era vorba de mai multe origini, pentru că orașul Kumanovo
    este unul intercultural. La fel de importante au fost două expoziții, cu mare
    greutate și pe o mare întindere în cadrul proiectului. Amintesc expoziția pe care
    Muzeul Țăranului Român a creat-o și pe care a itinerat-o în toate țările
    partenere, unde s-a vorbit despre poveștile aromânilor pe mai multe tipuri de
    discursuri și de fire narative, istoric, cultural, au autoetnografiei, al
    arheologiei subiective.







    Poate cel mai
    important rezultat al proiectului european Cu Tenda îl reprezintă atât arhiva
    generată de cercetarea de teren, cât mai ales felul în care identitatea
    culturală rezonează acum în conștiința tinerilor aromâni care s-au implicat în
    acest proiect:

    Am reușit, sperăm noi, pentru că am văzut
    efectele schimbului intergenerațional între bătrânii aromâni, între generația
    de vârstnici și copii. Am încercat să impulsionăm acest contact, transmiterea
    de povești, transmiterea de practici vechi, transmiterea de memorie, acesta
    fiind unul dintre cele mai importante câștiguri ale proiectului. Mai departe,
    probabil că la nivelul originalității și la nivelul a ceea ce a reușit să aducă
    în spațiul european, mai larg, nu doar în cel românesc sau balcanic, a fost
    nevoia de a face cât mai vizibile aceste voci, micro-poveștile unor comunități
    care nu apar atât de des în discursurile publice.



    Pentru Georgiana
    Vlahbei, a exista la intersecția dintre două lumi este un privilegiu. Îmbinând
    tradiția cu tehnologia de astăzi, crede ea, tinerii pot reface legăturile rupte
    dintre generații:

    Poziția în care mă aflu este probabil una
    privilegiată, în sensul în care, pentru o tânără millennial, din această
    generație 3.0, cel puțin două lumi au ajuns împreună în mine. Și simt că asta
    se întâmplă nu doar în cazul meu și al prietenilor mei aromâni apropiați, cei
    cu care am clădit împreună diferitele aspecte ale acestui proiect. Cred că se
    reflectă și în general, în această generație tânără a aromânilor, cel puțin din
    România, dacă nu și din Balcani. Este această efervescență și această
    reîntoarcere către ceea ce înseamnă poveștile bunicilor. Cel mai important, în
    acest demers de întoarcere este avem și toate resursele, și tot ceea ce
    înseamnă contemporanul, de la tehnologie la posibilitatea de a vizita acele
    locuri din care au venit bunicii. Și, în primul rând, posibilitatea de a
    comunica între noi, de a forma, cu adevărat, rețele.


    De curând, Biroul
    Europa Creativă a salutat contribuția proiectului Cu Tenda, incluzându-l
    printre studiile de caz prezentate pe site-ul europa-creativa.eu. Mai multe
    detalii puteți afla de pe pagina de Facebook CU TENDA.

  • UE și cultura – programul Europa Creativă 2021-2027 (3)

    UE și cultura – programul Europa Creativă 2021-2027 (3)

    Un proiect Europa Creativă nu va fi niciodată unul strict de interes și de relevanță națională, ci va fi relevant și util și va implica organizații, artiști, țări diferite. Practic, din această interacțiune dintre operatori culturali diferiți, dintre țări diferite apare ceva nou și ceva ce nu ar fi putut fi finanțat strict de către un singur stat național (Bianca Floarea, Biroul Europa Creativă România)

    Europa Creativă 2021 – 2027: Finanțare pentru mobilitatea artiștilor și a altor profesioniști din cultură. O linie specială de finanțare pentru sectorul muzical. Un sprijin aparte pentru sectorul cărții. Promovarea unui peisaj mediatic liber, diversificat și pluralist și sprijinirea unui jurnalism de calitate.

    O dată la șapte ani, Uniunea Europeană creează o nouă generație de programe de finanțare. Este și cazul programului Europa Creativă, care își va păstra numele pentru următorul cadru financiar multianual, 2021-2027. Va cuprinde aceleași trei componente din prezent – Cultura, Media și componenta transsectorială -, dar cu priorități actualizate și cu un nou buget. Buget care nu a fost încă definitivat, deoarece bugetul UE pentru următorii 7 ani este încă în dezbatere. Totuși, în stadiul actual, ne putem întreba ce schimbă, ce dezvoltă, ce continuă viitorul program. Iar răspunsul vine de la Bianca Floarea, de la Biroul Europa Creativă România, coordonatoarea Subprogramului Cultura.


  • UE și cultura – programul Europa Creativă (2)

    UE și cultura – programul Europa Creativă (2)

    Europa Creativă are două subprograme distincte – CULTURA și MEDIA – , prin care și-a propus să încurajeze organizațiile – instituții publice, ONG-uri, companii – să lucreze împreună și să sprijine mobilitatea artiștilor. Europa Creativă suține profesionalizarea celor care lucrează în sectoarele culturale și creative și în zona audiovizualului și își propune să atragă noi categorii de public, să îmbunătățească accesul acestui public la opere culturale și creative din UE și din afara ei.



    1,46 de miliarde de euro este bugetul programului Europa Creativă 2014-2020. 56% din acest buget revine subprogramului MEDIA, 31% – subprogramului CULTURA și 13% – componentei transsectoriale.



    Astăzi vorbim despre impactul subprogramului CULTURA cu Bianca Floarea, de la Biroul Europa Creativă România – coordonatoarea Subprogramului Cultura.



    În ultima parte, aflați cum sunt sprijiniți, pe perioada pandemiei de coronavirus, cei care derulează proiecte finanțate prin programul Europa Creativă sau care aplică pentru aceste finanțări.



  • UE și cultura – evoluția programelor de finanțare a culturii (1)

    UE și cultura – evoluția programelor de finanțare a culturii (1)

    Zilele acestea s-a putut vedea importanța pe care fiecare stat european o acordă domeniului culturii. Germania a anunțat înființarea unui fond de 50 de miliarde de euro pentru sprijinirea micilor întreprinderi și a liber-profesioniștilor, inclusiv din sectoarele culturale, creative și media.

    Artiștii sunt nu doar necesari, ci chiar vitali, în special acum, a declarat ministrul german al culturii, Monika Grütters.

    Cultura nu are același statut la nivel de politici în toate statele membre ale Uniunii Europene. Ce ajutor poate oferi Uniunea Europeană? Articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene definește rolul acesteia în domeniul culturii astfel: UE susține, coordonează sau suplimentează acțiunile statelor membre și încearcă să aducă în prim-plan patrimoniul cultural comun al Europei.

    Concret… De exemplu, elaborează programe de finanțare.


  • Strategiile culturale ale UE pentru 2020

    Strategiile culturale ale UE pentru 2020

    Uniunea Europeană
    are rolul de a sprijini politicile naţionale adoptate în sfera culturii.
    Comunitatea europeană a dedicat anul 2018 patrimoniului european, iar
    decidenţii în materie de politici culturale au pregătit un cadru multianual cel
    puţin la fel de ofertant în ceea ce priveşte strategia actuală pentru acest
    domeniu.


    Cu detalii, Eliza Vaş, expert în cadrul Institutului European din
    România: Pentru perioada 2019-2022, avem adoptat un
    plan de lucru pentru cultură, ce are ca priorităţi sustenabilitatea în
    patrimoniul cultural, coeziunea şi bunăstarea, un ecosistem care să sprijine
    artiştii europeni şi conţinutul european, egalitatea de gen şi promovarea
    relaţiilor culturale internaţionale. În prioritatea legată de sustenabilitate
    în patrimoniul cultural, cu siguranţă putem să găsim o legătură cu obiectivul
    legat de schimbările climatice. Şi celălalt obiectiv, legat de promovarea
    relaţiilor internaţionale, dă o notă culturală politicii externe pe care o duce
    Uniunea Europeană. În plan bugetar, încă se fac negocieri privind Cadrul
    financiar multianual 2021-2027, ceea ce va stipula sumele ce vor fi alocate
    politicii culturale.



    Programele
    Uniunii Europene pentru cultură au un rol decisiv în reafirmarea valorilor
    europene. Deşi Eurobarometrele din anii precedenţi arată că un procent destul
    de ridicat al europenilor nu percep diferitele state membre ca fiind coezive în
    sensul unei identităţii europene, domeniul culturii rămâne prioritar pe agenda
    instituţiilor europene.

    Eliza Vaş:
    Cel mai probabil, programul Europa
    Creativă va rămâne cel puţin la acelaşi nivel la care este finanţat în prezent,
    dacă nu va beneficia şi de anumite măriri. În privinţa atenţiei alocate
    domeniului culturii, aceasta ar trebui să reprezinte o prioritate pentru
    decidenţii europeni, mai ales că, la Eurobarometrul din 2017, 40% dintre
    respondenţi au spus că statele membre sunt distante în materie de valori
    europene. Avem mai bine de jumătate din eşantion care consideră că statele
    membre sunt apropiate din acest punct de vedere, dar totuşi este un număr
    destul de ridicat al celor care văd această diferenţă. Cu ajutorul culturii,
    putem să reducem diferenţele între statele membre şi chiar între cetăţeni şi
    chiar să creăm sentimentul că facem parte dintr-o comunitate europeană, unde
    avem drepturi de autor protejate, avem şi o legislaţie adoptată în anii
    precedenţi, iar conţinutul european circulă fără nicio barieră şi poate fi
    regăsit în cât mai multe dintre limbile naţionale.


    Doar
    cinematografia europeană a oferit publicului un număr impresionant de creaţii
    culturale în anii precedenţi. Conform platformei Cineuropa, mai mult de 18 mii
    de filme au fost produse în statele membre în perioada 2007-2017, aşadar
    conţinutul cultural european rămâne unul important şi relevant.


  • Subprogramul MEDIA al Uniunii Europene

    Subprogramul MEDIA al Uniunii Europene

    Subprogramul MEDIA dispune de 56% din bugetul de 1,46 miliarde de euro al
    programului Europa Creativă pentru perioada 2014-2020.


    Dumitru Fornea, membru
    al Comitetului Economic şi Social European, raportor pentru programul Europa
    Creativă, ne vorbeşte despre importanţa subprogramului MEDIA:


    Pentru multe state membre acest suprogram
    MEDIA a înseamnat un aport financiar semnificativ, în special pentru
    întreprinderile mici şi mijlocii din domeniul media. Zilele acestea mă uitam la
    HBO, unde era difuzat un film german, serialul Babylon Berlin. Uitându-mă pe
    datele subprogramului MEDIA constat că respectivul film a fost cofinanţat de
    către Comisia Europeană cu aproximamtiv un milion de euro, la o cofinanţare de
    6%. Aşa că majoritatea beneficiarilor subprogramului MEDIA, se poate constata
    în urma analizelor, sunt statele mari din Europa, ca Germania, Franţa, Italia,
    Polonia. Urmează Olanda, Austria, Belgia şi statele care au o tradiţie în
    antreprenoriatul în zona culturală şi media. Din păcate, când comparăm cu
    situaţia din România, constatăm că finanţările sunt destul de mici la rate de
    cofinanţare destul de mari. Dar aceasta este, într-un fel, partea interesantă a
    acestui program, cu cât dispui de fond mai mare, cu atât îţi scade rata de cofinanţare,
    este normal să fie aşa. UE umăreşte un impact al acestor programe în piaţa
    audiovizualului european. De asemenea, se poate constata sprijinirea
    companiilor care produc jocuri. Dacă urmărim statistica pusă la dispoziţie de
    către Comisia Europeană vom observa că un procent semnificativ din producţiile
    audio vizuale europene sunt realizate cu sprijinul acestui program MEDIA din
    cadrul Europa Creativă.








    MEDIA
    îşi mai propune îmbunătățirea capacității operatorilor din sectorul
    audiovizualului de a elabora opere audiovizuale europene și care să aibă
    potențialul de a circula în UE și în afara acesteia și de a facilita
    coproducțiile europene și internaționale, inclusiv de televiziune. Dumitru
    Fornea, membru al Comitetului Economic şi Social European, raportor pentru
    programul Europa Creativă.


    S-au făcut
    foarte mult şi în acest sens, dacă ne uităm pe cifrele Comisiei Europene, se
    vorbeşte foarte mult de aceste schimburi culturale. Foarte mulţi actori au avut
    ocazia actori să meargă dintr-un stat în altul, să lucreze în diverse teatre
    sau în producţia de filme. S-au format reţele de cinema, există formare
    profesională continuă pentru actori, de asemenea pentru profesioniştii care
    lucrează în producţii media. Producţii renumite au fost realizate în totalitate
    cu sprijinul programului MEDIA, producţii la care au participat actori,
    regizori, echipe de filmare din statele UE. De exemplu, în 2018, Marea Britanie
    anunţa ca absorbţie prin programul lor Creative Europe Desk UK aproximativ 74
    de milioane de Euro. Spun asta pentru că Marea Britanie, care doreşte să iasă
    din UE, a fost unul dintre principalii beneficiari ai acestui program.



    În România, în perioada 2007-2014
    profesioniștii din industria cinematografică au accesat fonduri MEDIA în
    valoare de peste 7 milioane de euro în cadrul licitațiilor de proiecte pentru
    domeniile de formare, dezvoltare distribuție şi festivaluri de film.

  • Subprogramul Cultura

    Subprogramul Cultura

    Europa Creativă, cel mai important program de finanțare al Uniunii
    Europene dedicat sprijinirii domeniilor creative, culturii și audiovizualului,
    beneficiază de un buget total de 1,46 miliarde de euro pentru perioada
    2014-2020.


    Programul este gestionat
    de Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și
    Cultură, care primește și evaluează aplicațiile. MEDIA şi Cultura sunt cele două suprograme principale ale
    Europei Creative, dar există şi o componentă transsectorială, dedicată
    garantării creditelor bancare pentru sectoarele culturale și creative și
    cooperării în domeniul politicilor culturale. Paul Matei, Europe Direct Iaşi, ne
    dă amănunte.:


    Trebuie să remarc
    un fapt şi anume că acest subprogram, Cultura, se adresează instituţiilor,
    organizaţiilor, entităţilor care promovează cultura în ţările membre UE. În
    acest sens, trebuie reţinut că persoanele fizice nu pot depune aplicații în
    vederea obținerii de finanțări în cadrul programului Europa Creativă.
    Susținerea pentru proiectele de cooperare europeană este una dintre
    principalele scheme de finanţare, atrage cea mai mare parte din bugetul
    subprogramului Cultura și permite unui mare număr de organizaţii culturale din
    diverse țări europene să colaboreze la proiecte culturale și artistice
    transnaționale.


    Are două subcategorii, Proiecte de cooperare de amploare mai
    mică, care pot ajunge până la 60% din totalul costurilor eligibile, maximum
    200.000 € pe proiect, proiecte de cooperare transnaţională, unde numărul
    necesar de parteneri este de minim 3 din cel puțin 3 țări eligibile. Proiectele
    de cooperare de amploare mai mare pot dura până la maxim 48 luni, sunt de
    cooperare transnațională, cuprind minimum 6 din țări eligibile. Adică, vorbind
    de costuri se ajunge până la 50% din totalul costurilor eligibile, maximum 2
    mil. € pe proiect.


    În
    cadrul subprogramului Cultura există şi susținere pentru proiectele de
    traduceri literare. Această linie susține traducerea unui pachet de opere
    literare dintr-o limbă europeană în alta. Sunt eligibile și costurile de
    publicare și promovare a acestor opere. Paul Matei, Europe Direct Iaşi, ne
    vorbeşte despre acest gen de proiecte.


    Există proiecte cu o durată de doi ani, proiecte care oferă sprijin
    pentru traducerea unui pachet de 3-10 opere de ficțiune eligibile dintr-o
    limbă europeană în alta. Dar există şi Acorduri-cadru de parteneriat cu o
    durată de patru ani în cadrul cărora se poate acorda un grant unei singure
    edituri sau unui grup de edituri. Oferă sprijin pentru traducerea unui pachet
    de 5-10 opere de ficțiune eligibile dintr-o limbă europeană în alta, anual.
    Cererea pentru acordul-cadru de parteneriat trebuie să includă un plan de
    acțiuni care acoperă toată durata acordului, iar finanţarea poate ajunge până
    la 50% din costurile eligibile, maximum 100.000 € pe an.



    O altă schemă de finanţare din cadrul subprogramului o reprezintă susținerea
    pentru reţelele europene. Această linie cofinanțează reţele care facilitează
    dezvoltarea profesională în cadrul sectorului prin relaționare, învăţare
    reciprocă şi schimburi culturale. În ceea ce priveşte susținerea pentru
    platformele europene, această linie cofinanțează organizaţiile culturale și
    creative care promovează și prezintă creatori și artişti europeni, în special
    la început de carieră, prin intermediul unui veritabil program european.