Radio România Internațional

Tag: Europa Creativa

  • i-Portunus, proiect din cadrul programului Europa Creativă

    i-Portunus, proiect din cadrul programului Europa Creativă

    Comisia Europeană
    a testat un nou program de promovare a mobilității artiștilor și
    profesioniștilor din domeniul culturii. Proiectul i-Portunus este finanțat prin
    programul Europa Creativă al Uniunii Europene.

    Care este
    scopul acestuia ne spune Eliza Vaş,
    expert la serviciul Studii Europene din cadrul Institutului European din România:

    i-Portunus este o iniţiativă a Uniunii Europene care are ca scop
    sprijinirea artiştilor şi profesioniştilor din domeniul culturii să beneficieze
    de mobilităţi de scurtă durată, practic mobilităţi transnaţionale, astfel încât
    să aibă posibilitatea să călătorească în scop profesional în alte state ale UE
    pentru a dezvolta parteneriate cu diverse instituţii culturale de acolo dar şi
    pentru a se forma ei, a-şi dezvolta noi abilităţi şi aptitudini.

    Pentru a
    obţine sprijin prin acest
    proiect candidații au trebuit să demonstreze un obiectiv specific și bine
    definit, cum ar fi dezvoltarea unei colaborări internaționale, participarea la
    o rezidență artistică cu scop productiv sau la dezvoltarea profesională în țara
    de destinație. În perioada aprilie-septembrie 2019, i-Portunus a lanst trei
    apeluri oferind sprijin pentru mobilitățile internaționale ale artiștilor
    activi în domeniile artelor spectacolului sau ale artelor vizuale și care au
    reședința într-o țară participantă la programul Europa Creativă.

    Cu un buget de
    1 milion euro în 2019, i-Portunus a finanțat 343 de artiști și profesioniști
    din domeniul artelor spectacolului și al artelor vizuale provenind din 36 de
    țări, inclusiv din România, pentru a lucra peste hotare pentru o perioadă de
    15-85 de zile. Iniţial peste 3 200 de artiști și profesioniști din
    domeniul culturii și-au depus candidatura.

    Cu detalii, Eliza Vaş: Au fost trei
    apeluri lansate până acum şi pentru ultimul apel, care s-a încheiat pe 5
    septembrie au fost 13 candidaturi din
    România. Este un proiect pilot, nici bugetul total al finanţării nu este grozav
    de mare astfel incat sa permita o mobilitate cat mai extinsa a persoanelor din
    statele membre, dar in functie de rezultatele care se vor obtine pentru aceasta
    perioada exista posibilitatea de a fi extins bugetul pe viitorul program al
    Europei Creative în exerciţiul financiar 2021-2027.

    Potrivit Executivului
    comunitar, i-Portunus este prima inițiativă a Comisiei Europene în organizarea mobilității pentru
    artiști și profesioniști din domeniul culturii şi a avut ecou mai ales în rândul artiștilor
    tineri și în curs de afirmare. La mijlocul lunii octombrie a avut loc la Bruxelles o
    conferință care a reunit o serie de artiști participanți, reprezentând sectoare
    precum muzica, teatru, dans, festivaluri și literatura, precum și institute
    culturale naționale și internaționale, care au discutat modalități prin care se
    poate îmbunătăți programul. Discuțiile vor sta la baza recomandărilor pe care
    părțile interesate le vor prezenta Comisiei la finalul proiectului.

    În 2020, Comisia va investi încă 1,5 milioane euro în două proiecte
    similare. Rezultatele și recomandările tuturor proiectelor vor fi luate în considerare de către Comisia
    Europeană în dezvoltarea unei acțiuni permanente pentru următorul
    program Europa Creativă pentru perioada 2021-2027.


  • Europa Creativă

    Europa Creativă

    Europa Creativă este cel mai important program de finanțare al Uniunii Europene dedicat sprijinirii domeniilor creative, culturii și audiovizualului.

    Programul are un buget total de 1,46 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Programul Europa Creativă s-a constituit pe baza Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului şi va continua şi după 2020. Intenția Comisiei Europene este de a continua să asocieze profesioniști din diferite țări europene prin proiecte de cooperare, parteneriate și rețele, să păstreze legătura între lucrările audiovizuale ale Europei și publicul larg și să continue să investească în inovarea transsectorială. Comisia consideră că acesta că este cel mai bun mod de a lărgi orizonturile creatorilor și ale publicului, dezvoltând în același timp soluții bune pentru problemele culturale de interes comun, dincolo de frontiere.

    Despre Programul Europa Creativă după 2020, o ascultăm pe Maria Grapini, europarlamentar: Cultura, patrimoniul cultural și diversitatea culturală sunt bogății ale pieței unice. Sigur, avem identitate națională, dar avem un patrimoniu cultural european de care trebuie să ținem cont. Mă bucur foarte mult că există programul Europa creativă, pentru că acest program contribuie, de fapt, la competitivitate, la coeziune socială, la dezvoltare locală și regională. Sunt surprinsă că unii nu înțeleg această legătură între Europa creativă și creșterea și dezvoltarea economică. Stimulează crearea de proiecte inovatoare, acest proiect, și cunoașterea proiectelor de succes, cunoașterea reciprocă.

    Cultura, de fapt, asigură durabilitate economică și socială și ar trebui să fie un element central al strategiilor politice de dezvoltare. Avem nevoie de promovarea educației culturale, pentru că educația culturală, până la urmă, este un pilon important al democrației. Mă bucur mult că există un buget consistent, sper să nu fie scăzut acest buget și, sigur, sper să existe un sistem de indicatori de performanță cantitativi și calitativi pentru că, da, și în acest domeniu avem nevoie de calitate.


  • Proiectul european Fabulamundi. Playwriting Europe

    Proiectul european Fabulamundi. Playwriting Europe

    Fabulamundi. Playwriting Europe” este un proiect european de cooperare între teatre, festivaluri şi organizaţii culturale din zece ţări partenere — Italia, Franţa, Germania, Spania, Polonia, Cehia, Austria, Belgia, Marea Britanie şi România. Finanţat de Comisia Europeană la primele două ediţii ca proiect de scară mică, cu doar cinci ţări participante, printre care şi România, Fabulamundi. Playwriting Europe” a câştigat pentru a treia oară finanţare prin programul Europa Creativă, de data aceasta ca proiect de cooperare la scară mare, pe patru ani — 2017-2020.



    Propunând ca temă interogaţia Dincolo de graniţe?”, proiectul european Fabulamundi. Playwriting Europe” are ca scop sprijinirea şi promovarea dramaturgiei contemporane în Europa, prin traducerea ei şi punerea la dispoziţia regizorilor, în primul rând, a oamenilor de teatru şi a teatrelor interesate de curentul contemporan. Reţeaua oferă autorilor dramatici posibilităţi de conectare, întâlniri multiculturale şi dezvoltare profesională. În primele două ediţii fiecare din cele, pe atunci, cinci ţări participante, a propus câte zece autori naţionali, dintre care celelalte ţări partenere să aleagă cel puţin un autor, pe care să îl promoveze traducându-i în primul rând piesa, apoi printr-un spectacol-lectură şi chiar producţie.



    România este prezentă în proiect prin Teatrul Odeon din Bucureşti încă de la prima ediţie. Al doilea partener român a fost la primele două ediţii Teatrul Naţional din Târgu Mureş, reprezentat de dramaturgul Alina Nelega, în calitate de director artistic. În prezent, tot sub coordonarea Alinei Nelega, în proiect este parteneră Universitatea de Arte din Târgu-Mureş.



    Tamara Susoi, coordonator din partea Teatrului Odeon, despre amploarea pe care a luat-o proiectul Fabulamundi. Playwriting Europe”: Ediţia a treia şi-a dublat aproape numărul de parteneri. Suntem opt dramaturgii acum faţă de cinci. Ceea ce înseamnă că în prezent sunt 80 de autori puşi în circulaţie şi promovare, fiecare cu câte două piese. Şi atunci, în proiect sunt 160 de piese noi europene din care avem de ales. Iar autorii, în afară de aceste spectacole-lectură sau producţii, sunt implicaţi în rezidenţe scurte de o săptămână sau mai lungi, de două săptămâni, în care lucrează cu compania care i-a ales. În plus, ca noutate în această ediţie, mai sunt implicaţi în întâlniri naţionale şi internaţionale. Cele naţionale au avut deja loc în fiecare din cele opt ţări. Partenerii au circulat şi i-au cunoscut pe cei zece autori locali. În decembrie anul trecut, toţi partenerii au fost la Odeon să îi cunoască pe cei zece autori români ai acestei ediţii”.



    Cei zece dramaturgi români promovaţi la această ediţie a proiectului sunt: Mihaela Michailov, Bogdan Georgescu, Elise Wilk, Radu Popescu, Gabriel Sandu, Alexandra Pâzgu, Alexa Băcanu, Elena Vlădăreanu, Csaba Székely, Olga Macrinici.



    În actuala ediţie a proiectului Fabulamundi. Playwriting Europe”, Teatrul Odeon a produs recent spectacolul Gardenia”, pe textul autoarei poloneze Elżbieta Chowaniec, în regia lui Zoltán Balázs. Gardenia” spune istoria a patru femei poloneze din aceeaşi familie, dar din generaţii diferite, începând din al doilea război mondial până în zilele noastre.



  • Primul summit european al patrimoniului european

    Primul summit european al patrimoniului european

    Summit-ul
    patrimoniului cultural european s-a desfășurat în perioada 18-24 iunie și este
    unul dintre cele mai importante evenimente organizate în cadrul Anului European
    al Patrimoniului. Găzduit de orașul Berlin și susținut prin programul Europa
    Creativă, s-a bucurat de participarea reprezentanților
    organizațiilor societății civile, ai instituțiilor europene și statelor membre, inclusiv președintele
    Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.



    Motto-ul
    acestui summit a fost Împărtășim o moștenire comună – împărtășim valori
    comune     (Sharing Heritage – Sharing Values), idee ce vine să
    sublinieze importanța cunoașterii și conservării patrimoniului din țările
    Uniunii Europene, în contextul în care anul 2018 a fost declarat An European al
    Patrimoniului Cultural.




    Pentru a
    facilita accesul publicului la patrimoniul cultural, Comisarul european pentru
    educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a lansat în cadrul
    summit-ului o serie de hărți interactive care vor contribui la o cunoaștere mai
    bună a patrimoniului cultural european. Story Maps este un instrument online
    care permite pe o hartă clasică adăugarea de informație relevantă sub formă de
    text, imagine și conținut multimedia. Astfel, publicul poate să afle mai ușor
    noutăți despre diverse inițiative precum Zilele patrimoniului european (ce vor
    avea loc în luna septembrie) sau Premiile Europene pentru Patrimoniu Cultural.
    Portalul conține de asemenea un link către colecția digitalizată www.europeana.eu, ce permite vizualizarea
    online a mai mult de 54 de milioane de opere de artă, artefacte, cărți,
    înregistrări audio și video din peste 3500 de muzee, galerii de artă,
    biblioteci și arhive din întreaga Europă.





    Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics: Cultura poate atrage după sine creșteri economice și
    ajută la construirea de punți între diferite țări și comunități. Unul dintre
    cele mai importante scopuri ale Anului European al Patrimoniului este să facem
    moștenirea culturală mai accesibilă tuturor. The Story Maps joacă un rol
    important în acest demers, oferind informații importante într-o manieră
    prietenoasă și ușoară pentru utilizator. Hărțile interactive vor crea noi
    oportunități pentru cetățenii europeni să cunoască patrimoniul nostru comun și
    să se implice în salvarea și prezervarea lui pentru generațiile următoare.







    Aceste
    hărți vor fi actualizate în permanență, de exemplu vor conține informații
    adăugate de tinerii care vor explora patrimoniul cultural de pe continent în
    cadrul proiectului DiscoverEU, prin care tinerii de 18 ani pot beneficia de
    transport gratuit în țările europene începând cu data de 1 iulie.




    La finalul
    summit-ului a fost adoptat un apel la acțiune, numit Berlin Call to action.
    Acesta cheamă cetățenii, organizațiile și instituțiile să recunoască importanța
    moștenirii culturale a patrimoniului european și puterea lui de a conecta
    oamenii și de a construi un viitor comun pentru proiectul european.


  • Sesiuni de informare pentru Programul Europa Creativă

    Sesiuni de informare pentru Programul Europa Creativă

    Peste 1,4 miliarde de euro – aceasta este suma rezervată Programului Europa Creativă cu o anvergură ce poate depăși frontierele spațiului comunitar. În ideea cheltuirii cu succes a fondurilor, și în România sunt organizate sesiuni de informare. Un astfel de eveniment urmează să aibă loc săptămâna viitoare

    2018, dacă e să ne raportăm la finanțările europene și la programele
    aferente, este anul în care autoritățile de management, instituțiile implicate
    direct organizează sesiuni de informare, de prezentare a oportunităilor pe care
    diferitele entități le au pentru a accesa banii europeni tocmai în ideea
    punerii în aplicare a diferitelor inițiative.


    În susținerea unui
    astfel de enunț este și ceea ce urmează să se întâmple în mai puțin de o
    săptămână la Galați. Așadar, o dată, 24 aprilie, și un interlocutor care să aducă lămuririle
    necesare: doamna Claudia Romanescu de la
    Biroul Europa Creativă România.




    La
    Galați vom organiza o sesiune de informare pentru instituțiile de cultură,
    pentru organizațiile neguvernamentale care sunt active în sectoarele creative
    și culturale, și, de asemenea, sunt binevenite întreprinderile mici și mijlocii
    și antreprenorii , în general, toți cei care au personalitate juridică și sunt
    activi în aceste sectoare. Vom vorbi despre o finanțare din cadrul Programului
    Europa Creativă, și anume, proiectele de cooperare europeană.




    Ce însemnă aceste proiecte de cooperare europeană?



    Este
    vorba despre proiecte care implică organizații din minimum trei țări, care
    realizează împreună diferite obiective calate pe niște priorități.


    Este
    vorba despre mobilitatea transnațională
    a artiștilor și a profesioniștilor din aceste sectoare; despre
    dezvoltarea publicului; mai exact, noi modalități de interacțiune cu publicul lor, dar și
    diversificarea acestui tip de public; atragerea unor noi categorii de public și
    inclusiv, implicarea activă a publicului în activitățile și în produsele
    culturale pe care le dezvoltă.


    Tot
    acest tip de proiecte urmărește consolidarea capacităților organizațiilor din sectoarele culturale și creative, dar la
    nivel european, de aceea vorbim despre proiecte în care sunt implicate
    organizații din mai multe țări, de la nivel european, dar nu numai; pentru
    că la acest program participă atât
    statele membre, dar și state din vecinătatea Uniunii Europene. Este suficient
    să consultați website-ul sau să veniți la sesiunea de informare pentru a vedea
    de unde exact trebuie să provină acești parteneri.




    Putem vorbi despre
    valoarea fondurilor puse la dispoziție?



    Europa
    Creativă este un program gestionat direct de Uniunea Europeană. Pentru perioada
    2014 – 2020 vorbim despre o alocare financiară de 1,46 de miliarde de euro care
    merg către subprogramul Cultura    , către
    subprogramul Media , dar și către o componentă transectorială, unde se
    finanțează proiecte de cooperare în materie de politici, dar, deopotrivă,
    există și un mecanism de garantare a
    creditelor bancare.








  • Program de educaţie cinematografică, susţinut prin Europa Creativă

    Program de educaţie cinematografică, susţinut prin Europa Creativă

    Istoria europeană va fi predată liceenilor din Cluj-Napoca prin intermediul unui program de educație cinematografică. Este o metodă inovativă pusă în practică în 5 țări europene, care își propune să îi apropie pe tineri într-o manieră atractivă deopotrivă de cinema și de istoria Europei.




    Teaching European History through Cinema (TEHC) este un proiect de educație cinematografică ce se derulează în Italia – țară care a și inițiat proiectul -, Irlanda, Bulgaria, Slovenia și România. Cluj-Napoca este singurul oraș din țara noastră unde elevii vor avea ocazia de a viziona filme europene la orele de istorie. Acestea vor avea ca temă centrală momente importante din istoria Europei: războaie, revoluții, mișcări sociale din trecut, dar și evenimente de strictă actualitate, cum ar fi fenomenul migrației.



    Laura Ducu, responsabil comunicare proiect în cadrul Asociației pentru Promovarea Filmului: Este primul proiect de educație cinematografică ce se concentrează pe o materie anume din curicula școală: istoria. Principalul său scop este să crească popularitatea filmului european în rândul elevilor de liceu, să îmbunătățească calitatea orelor de istorie și să aprofundeze înțelegerea evenimentelor istorice importante pentru Europa, prin intermediul cinematografiei.



    Aproximativ 1000 de liceeni clujeni vor beneficia de acest program de educație cinematografică. Ei vor avea ocazia să vadă, în sala de cinema, patru filme europene, dintre care unul românesc, iar proiecțiile vor fi urmate de dezbateri legate de tematica abordată. Există și o componentă practică a proiectului, la finalul acestuia tinerii vor realiza eseuri vizuale cu durata de trei minute, care vor fi premiate în luna iunie, la Milano



    Eugenio de Caro, project manager al proiectului TECH: Provocarea acestui program este să inovăm în domeniul educației cinematografice. Noi îi vom învăța pe tineri să înțeleagă istoria prin intermediul poveștilor din filme și al limbajului cinematografic. Ei vor învăța să citească imaginile făcând la rândul lor imagini. Cu ajutorul profesorilor, vor face eseuri video de trei minute, care vor intra într-o competiție ce își va desemna câștigătorii în 8 iunie, la Universitatea IULM din Milano.



    Proiecțiile de filme sunt programate să înceapă în 16 martie. Componenta pedagogică a proiectului vizează nu doar prezentarea istoriei cu ajutorul filmelor de ficțiune, ci și, pe termen lung, atragerea elevilor de liceu în sălile de cinema.




    Adrian Arion, inspector de specialitate istorie și științe socio-umane în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Cluj: În Europa, aproximativ 55% dintre elevi vizionează filme în sala de clasă, și 18% merg apoi să vadă filme regulat la cinema. În România, procentul este mai mic, mult sub nivelul european. Cred că acest program va avea impact și asupra obiectivului de a-i aduce pe tineri în sălile de cinema pentru a viziona film european și film românesc.




    Proiectul Teaching European History through Cinema este finanțat prin programul Europa Creativă/Media al Uniunii Europene.



  • Zidul de incintă al Cetății Medievale Sighișoara s-a prăbușit pe o porțiune de aproape 5 metri

    Zidul de incintă al Cetății Medievale Sighișoara s-a prăbușit pe o porțiune de aproape 5 metri

    Potrivit primarului
    Sighișoarei, Ovidiu Mălăncrăvean, întrucât cetatea este pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO au fost
    contactați specialiștii de la Institutul Naţional al Patrimoniului, dar până în
    prezent aceștia nu au dat nicio soluție.


    Mai
    mult, problemele cetății nu se opresc aici, o altă porțiune de circa 10 metri e
    în pericol iminent să se prăbușească.


    Specialiști
    au stabilit că pericolul vine de la infiltrațiile de apă în zidurile seculare
    ale cetății, ca și de la ciclurile îngheț-dezgheț care macină construcția.


    Problema
    recentei prăbușiri a zidului cetății medievale a suscitat atenția
    eurodeputatului independent Mircea Diaconu, în calitate de vicepreședinte al
    Comisiei pentru Educație și Cultură din cadrul Parlamentului European.


    În urmă cu o săptămână acesta a fost prezent
    la Sighișoara, la o dezbatere publică la care au participat reprezentanți ai
    autorităților locale, ai presei și ai societății civile. Eurodeputatul a sugerat soluţia
    accesării de fonduri europene direct, pe proiecte mari, care să implice atât
    zidurile cetății, cât și centrul istoric al orașului:     Trebuie să folosiți faptul că a căzut zidul, că e această urgență, ca să puteți accelera procesul pe tot situl, adică o renovare care poate dura și 20 de ani. bDar gândirea poate să fie pe termen lung, și pe chestiuni mari. ( ) Nu numai pe cetate, ci pe zonă, trebuie proiecte mari, de identitate unitară, de trasee europene, de unde vă puteți obține finanțare direct. Încercați să jucați tare, comportați-vă ca motorul întregii zone.







    Reamintim
    că anul 2018 a fost desemnat Anul European al Patrimoniului Cultural, iar prin
    această inițiativă oficialii UE își doresc ca la nivelul statelor membre să se
    valorifice mai bine imensul potențial al patrimoniului cultural.


    El poate genera creștere economică și
    locuri de muncă și stă la baza schimburilor culturale ale Europei cu restul
    lumii.


    Merită menționat că patrimoniul
    cultural reprezintă unul din principalele sectoare spijinite prin programul
    Europa Creativă    .


    În afară de el, în acest an se pot obține
    finanțări în domeniul patrimoniului cultural și prin intermediul programelor
    Erasmus+, Europa pentru cetățeni, Orizont 2020 sau alte programe europene.


    Mai merită reținut că proiectele
    desfășurate în statele membre de către municipalități sau regiuni pot fi
    completate și prin programe transnaționale finanțate de UE.




  • Proiectul european „(Re)Discovering Europe”

    Proiectul european „(Re)Discovering Europe”

    Teatrul German de Stat Timişoara este partener în cadrul proiectului
    european (Re)Discovering Europe, finanţat prin programul Europa Creativă al
    Uniunii Europene. Proiectul a fost iniţiat de secţia italiană a Teatrului
    Naţional Croat din Rijeka, Croaţia şi se desfăşoară în prima jumătate a acestui
    an, tema fiind explorarea Europei prin prisma provocărilor cu care se confruntă
    astăzi. Continentul este privit dintr-o perspectivă minoritară, evidenţiindu-se
    felul în care diferitele minorităţi participă la crearea identităţii Europei
    contemporane. Alături de Teatrul German şi de secţia italiană a Teatrului
    Naţional Croat din Rijeka, la proiect participă Teatrul Sloven de Repertoriu
    din Trieste, Italia, Teatrul Kosztolányi Dezső din Subotica, Serbia şi
    Teatrul Albanez din Skopje, Macedonia.


    Florentina Fekete-Muller, coordonator al proiectului din partea Teatrului
    German de Stat: Proiectul (Re)Discovering Europe s-a născut
    din dorinţa de a aduce o nouă viziune şi o nouă abordare privind
    multiculturalitatea, privind depăşirea limitelor, a barierelor lingvistice.
    Toate cele cinci teatre partenere sunt teatre minoritare, care aduc în discuţie
    tocmai acest dialog pe care Europa trebuie să îl aibă, printr-o dezvoltare a
    categoriilor de public, printr-un model de a percepe spectacolele de către
    spectator, de către cel care vine şi trebuie să treacă dincolo de bariera
    limbii şi să conceptualizeze idee de Europă multiculturală. Ne dorim să
    avem un spectator educat în arta spectacolului contemporan, un spectator care
    să vadă şi dincolo de teatrul estetic. Să înţeleagă că e important teatrul
    conceptual, teatrul care reflectă problemele sociale cu care Europa se
    confruntă, migraţie, schimbările care au loc în mediul social şi cum toate
    aceste lucruri ne influenţează pe noi.



    Proiectul se desfăşoară în toate cele cinci ţări, iar principala activitate
    este spectacolul Uriaşii munţilor, de Luigi Pirandello, coprodus de toate
    cele cinci teatre minoritare partenere şi regizat de italianul Paolo Magelli,
    una dintre cele mai controversate şi cunoscute personalităţi artistice ale
    Balcanilor şi ale teatrului internaţional. Spectacolul se va juca în toate
    limbile teatrelor minoritare implicate. Repetiţiile au început din ianuarie la
    Rijeka, unde va avea loc şi premiera, la data de 2 martie. Din partea
    Teatrului German de Stat Timişoara participă la proiect tinerii actori Silvia
    Török şi Richard Hladik.