Radio România Internațional

Tag: export

  • Zona euro evită la limită recesiunea

    Zona euro evită la limită recesiunea

    Rezultatele anunțate de Eurostat, deşi nu sunt finale, depășesc așteptările analiștilor, care anticipau o scădere de 0,1 la sută a Produsului Intern Brut din zona euro în ultimele trei luni din 2023 și intrarea într-o recesiune tehnică, definită prin două trimestre consecutive de declin.

    Pe parcursul întregului an trecut, cele 20 de țări ale zonei euro au avut o creștere economică de 0,5 la sută comparativ cu 2022, conform datelor biroului european de statistică. Această creștere este ușor sub estimarea de 0,6 la sută, făcută în noiembrie de Comisia Europeană.

    Unele state au avut performanțe mai bune. De exemplu, Spania a beneficiat de un impuls din turism și a înregistrat o creștere de 2,5 la sută anul trecut, în timp ce Franța a avut o creștere de 0,9 procente, depășind media zonei euro.

    Pe de altă parte, Germania, cea mai mare economie din zona euro, dar şi din întreaga Uniune, a consemnat o scădere de 0,3 la sută, afectată de criza din sectorul industrial, agravată de costurile ridicate ale energiei.

    Peste două săptămâni, Comisia Europeană va publica noile sale previziuni legate de creșterea economică pentru acest an. Estimările de până acum indică un avans de 1,2 procente pentru zona euro, dar comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, a avertizat că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu sporesc riscul unei revizuiri în scădere a acestei perspective.

    De altfel, Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca în acest an creşterea economică în zona euro să nu depăşească un procent, iar unul din motive ar fi Germania, în cazul căreia progresul ar urma să fie de doar 0,5 la sută.

    În faţa acestor provocări şi din dorinţa ca Uniunea Europeană să rămână una dintre cele mai deschise și mai atractive destinații pentru afaceri și investiții, Comisia Europeană a prezentat recent mai multe propuneri de consolidare a securității economice.

    Executivul comunitar vrea o îmbunătățire a examinării investițiilor străine în Uniune pentru a preveni orice risc.

    Comisia vrea totodată o abordare mai coordonată a exporturilor de produse cu dublă utilizare – adică bunuri care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare (cum ar fi produsele electronice avansate) – pentru a garanta că nu ajung în mâinile cui nu trebuie.


  • Inițiative pentru securitatea economică a UE

    Inițiative pentru securitatea economică a UE

    Pachetul propus are ca scop întărirea securității economice a Uniunii Europene, păstrând în același timp deschiderea către comerț, investiții și cercetare, în acord cu Strategia de Securitate Economică Europeană din iunie 2023.

    Noile propuneri sunt parte a unei abordări extinse, structurate pe trei piloni: promovarea competitivității, protejarea împotriva riscurilor și parteneriatul cu o gamă cât mai largă de țări pentru a promova interesele comune în domeniul securității economice.

    Cele cinci direcţii vizate de noile iniţiative sunt: consolidarea controlului investițiilor străine în Uniunea Europeană; monitorizarea şi evaluarea riscurilor legate de investiţiile externe; un control mai eficient asupra exporturilor de bunuri cu dublă utilizare; sprijinirea cercetării și dezvoltării în domeniul tehnologiilor cu potențial de dublă utilizare; consolidarea securității cercetării în întreaga uniune.

    Acțiunile viitoare ale UE vor continua să se bazeze pe evaluările continue ale riscurilor și pe coordonarea strategică cu statele membre, pentru a ajunge la o înțelegere comună a riscurilor cu care se confruntă Europa și a acțiunilor adecvate.

    În contextul actual geopolitic provocator, UE acționează pentru a îmbunătăți coordonarea controlului exporturilor de bunuri cu dublă utilizare – cum ar fi electronice avansate, toxine, tehnologie nucleară sau de rachete – astfel încât acestea să nu fie folosite pentru a submina securitatea și drepturile omului. Acest aspect este abordat în Cartea Albă a Comisiei privind Controlul Exporturilor, care propune acțiuni pe termen scurt și mediu, respectând pe deplin regulile existente la nivelul Uniunii, dar și la nivel multilateral.

    În plus, Comisia lansează o consultare publică prin intermediul Cărții Albe privind opțiunile de sprijinire a cercetării și dezvoltare în domeniul tehnologiilor cu potențial de dublă utilizare, contribuind astfel la dimensiunea de promovare a Strategiei de Securitate Economică, urmărind menținerea unui avantaj competitiv în tehnologiile critice și emergente. Autoritățile publice, societatea civilă, industria și mediul academic își pot exprima opinia până la data de 30 aprilie.


  • Starea economiei româneşti la început de an

    Starea economiei româneşti la început de an

    Economia românească a crescut cu 1,8% anul trecut, cu 0,8 puncte procentuale, însă, mai puţin decât se estima – arată un raport al Băncii Mondiale. Totodată, în perioada ianuarie-noiembrie 2023, exporturile românești au însumat aproape 87 de miliarde de euro, iar importurile peste 112 miliarde. Cu alte cuvinte, exporturile au înregistrat o creştere cu 2 procente, în timp ce importurile s-au redus cu peste 3% faţă de perioada similară a anului precedent – după cum relevă datele Institutului Naţional de Statistică. Chiar şi așa, deficitul balanţei comerciale a depășit, anul trecut, 25 miliarde de euro, în ciuda faptului că a scăzut cu mai mult de 5 miliarde.


    Analistul economic Constantin Rudniţchi spune că reducerea deficitului provine, în principal, din temperarea preţurilor produselor energetice pe care România le importă, dar şi din încetinirea consumului:

    Vestea bună, dacă poate fi o veste bună, este că deficitul de balanţă comercială pe primele 11 luni ale anului trecut a scăzut în comparaţie cu anul precedent. Această scădere vine de la încetinirea consumului, pentru că, să nu uităm, o bună parte din deficitul de balanţă comercială provine din bunurile de consum. Sigur, avem şi o parte de deficit care vine de la bunurile industriale, dar şi bunurile de larg consum contribuie, să spunem, la deficit. Deci am avut o încetinire a consumului şi, evident, şi o scădere a deficitului. Pe de altă parte, am putea să sperăm mai degrabă, pentru că nu avem încă toate datele, că în economia românească încep să se producă mai multe bunuri care sunt folosite pe piaţa internă.


    Analistul Constantin Rudnițchi este de părere că, pentru scăderea, în continuare, a deficitului balanţei comerciale, sunt necesare politici publice axate pe măsuri în sectoare importante, precum cel agroalimentar, al produselor chimice şi auto.


    În perspectivă, pentru 2024 și 2025, Banca Mondială a revizuit în jos estimările privind evoluţia economiei românești, anticipând o creştere a Produsului Intern Brut de 3,3, respectiv de 3,8%. De altfel, potrivit Băncii Mondiale, economia întregii lumi va încetini, pentru al treilea an consecutiv, până la 2,4% – cel mai lent ritm după pandemia de Covid-19.


    Vestea bună ar fi că, în 2025, creșterea economică globală ar urma să fie până la 2,7%, dar şi în acest caz, cifrele au fost revizuite în jos faţă de estimarea de trei procente din iunie anul trecut, mai ales din cauza încetinirilor înregistrate de economiile avansate. În aceste condiţii, obiectivul de eliminare a sărăciei extreme, până în anul 2030, pare a fi imposibil de atins – spune Banca Mondială. În viziunea acesteia, o modalitate pentru stimularea creşterii economice, în special în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, ar fi accelerarea investiţiilor pentru tranziţia la energia curată şi pentru adaptarea la schimbările climatice.



  • Nachrichten 23.08.2023

    Nachrichten 23.08.2023

    – Der rumänische Innenminister Cătălin Predoiu trifft heute seinen österreichischen Amtskollegen Gerhard Karner in Wien. Rumänien und Bulgarien erfüllen seit Langem die technischen Voraussetzungen für einen Beitritt zum Schengen-Raum, allerdings haben beide Länder beim Rat für Justiz und Inneres in Brüssel Ende 2022 kein grünes Licht von Österreich erhalten. Die Niederlande legten ihr Veto gegen Bulgarien ein, das im Tandem mit Rumänien den Beitritt zum Schengen-Raum anstrebt. Karl Nehammer, der österreichische Bundeskanzler, begründete diese Haltung mit der Behauptung, dass viele Migranten über Rumänien und Bulgarien gekommen seien. Diese Behauptung wird durch europäische Dokumente nicht bestätigt. Die Verluste, die Rumänien in den mehr als zehn Jahren erlitten hat, ohne die damit verbundenen Rechte in Anspruch genommen zu haben, wurden vom damaligen rumänischen Innenminister Lucian Bode auf mehr als 25 Milliarden Euro geschätzt. Die Europäische Kommission glaubt, dass Bukarest und Sofia alle Bedingungen für den Beitritt erfüllen. Sie haben schon mehr als ein Jahrzehnt auf die Aufnahme gewartet.




    – Das Innenministerium untersucht den Unfall in dem Ferienort 2. Mai an der Schwarzmeerküste, bei dem ein 19-jähriger Mann unter dem Einfluss mehrerer Drogen zwei junge Menschen tötete und drei weitere verletzte. Die Behörde will wissen, warum die Polizeibeamten, die den unter Drogeneinfluss stehenden Fahrer drei Stunden vor dem Unfall anhielten, ihn gehen ließen, ohne ihn auf Drogen zu testen. Der Kontrollkorps untersucht die Ermittlungsakten zum Besitz illegaler Substanzen und zu Straftaten, die unter Drogeneinfluss begangen wurden.




    – Rumänien ist der größte Exporteur von Weichweizen in der EU in der Saison 2023–2024. Bis zum 20. August dieses Jahres wurden 1,17 Millionen Tonnen Weichweizen exportiert. Auf den zweiten Platz kommt Polen mit 833.000 Tonnen ausgeführtem Weizen. Die Weichweizenexporte der EU gingen bis zum 20. August um rund 4 Millionen Tonnen zurück, verglichen mit den rund 5 Millionen Tonnen Weizen, die im gleichen Zeitraum der Saison 2022–2023 ausgeführt wurden.




    – Die rumänischen Feuerwehrleute haben am Mittwoch ihren Feuerwehreinsatz in der griechischen Stadt Alexandroupolis erfolgreich beendet und wurden für einen weiteren Einsatz nach Dadia geschickt. Europaweit wurden 114 Feuerwehrleute, 19 Fahrzeuge, sieben Flugzeuge und ein Hubschrauber mobilisiert, um Brände in Griechenland zu löschen. Zusätzlich wird die Situation aus dem Weltraum über das europäische Satellitenprogramm Copernicus überwacht.




    – Die berühmte Skulptur Der Kuss“ des in Rumänien geborenen weltbekannten Bildhauers Constantin Brâncuși wird für zehn Tage in Bukarest ausgestellt. Das Werk, das sich in der Sammlung des Kunstmuseums von Craiova befindet, wird auf der Art Safari Love in der Altstadt Bukarests ausgestellt. Das Kunstwerk kann bis zum 30. August täglich bewundert werden. Das Meisterwerk Der Kuss“ entstand 1907 und wurde 1910 auf der Ausstellung der Gruppe Tinerimea artistica“ in Bukarest erstmals der Öffentlichkeit vorgestellt. Es ist ein Werk von internationaler Bedeutung und gilt als die erste moderne Skulptur des 20. Jh. Das Kunstwerk ist das erste in der Serie der Küsse“, an der Brâncuși mehr als 40 Jahre lang gearbeitet hat.




    – In mehreren Landkreisen im Süden und Südosten Rumäniens, wo die Höchsttemperaturen 39 Grad Celsius erreichen, gilt heute die Warnstufe Orange für Hitzewelle. In den übrigen Landesteilen ist der Himmel wechselhaft und zeitweise bewölkt. Am Mittag wurden in Bukarest 34 Grad Celsius gemessen.

  • UE caută soluții pentru exporturile de cereale din Ucraina

    UE caută soluții pentru exporturile de cereale din Ucraina


    Exporturile de cereale din Ucraina sunt din nou puse în pericol după ce Rusia a anunțat miercuri că va considera navele ce se vor îndrepta spre porturile ucrainene de la Marea Neagră drept “potențiale vase militare”, iar ţările al căror pavilion acestea îl arborează, drept parte a conflictului.



    Uniunea Europeană a reacționat prin vocea Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe care a condamnat decizia Rusiei de a suspenda Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră. “Prin decizia sa, Rusia exacerbează și mai mult criza mondială în materie de securitate alimentară pe care a creat-o prin războiul său de agresiune împotriva Ucrainei și prin blocada sa asupra porturilor maritime ucrainene. Rusia trebuie să înceteze blocarea ilegală a porturilor maritime ucrainene și să permită libera navigație în Marea Neagră”, se arată în comunicatul înaltului oficial.



    Totodată, UE a cerut Rusiei să revină la poziția agreată privind exportul de cereale prin Marea Neagră și a subliniat că va depune eforturile necesare pentru a asigura transportul mărfurilor prin intermediul culoarelor de solidaritate UE-Ucraina.



    Consiliul European a reamintit importanța exporturilor de grâne din Ucraina, al cincilea cel mai mare exportator de grâu la nivel mondial, bunuri de care depind milioane de persoane, în special cele din Africa și Orientul Mijlociu. Poziția Consiliului este întărită și de reacția Organizației Națiunilor Unite care a denunțat “efectul negativ asupra prețurilor mondiale la grâu şi porumb, ceea ce îi va face pe toți să sufere, în special populațiile vulnerabile din ţările din Sud”.



    O veste bună vine din România, principala rută alternativă pentru transportul cerealelor ucrainene după retragerea Rusiei din acordul internațional. Președintele operatorilor portuari din Constanța, Viorel Panait, a declarat că portul românesc are capacitatea necesară de a gestiona un număr suplimentar de cargouri până la mijlocul lunii august.



    decizii-criza-alimentara-cons-ue.jpg



    Însă, simultan cu decizia Rusiei de a bloca exporturile Ucrainei, vine o altă problemă legată de accesul cerealelor ucrainene pe piața comunitară. Cinci state membre, printre care și România doresc să prelungească interdicția asupra importurilor de cereale din Ucraina după termenul de 15 septembrie, pentru a evita perturbări majore ale pieței. Fermierii din cele cinci state din Estul Europei (România, Ungaria, Polonia, Bulgaria și Slovenia) au fost afectați de importurile masive de cereale din Ucraina și au cerut măsuri de protecție pentru recoltele lor.



    O poziție foarte fermă vine din parte premierului polonez Mateusz Morawiecki care a declarat că nu va permite importurile din Ucraina nici după mijlocul lunii septembrie. “Vom permite doar tranzitul lor. Vreau să fiu clar: nu vom deschide această graniţă. Fie Comisia Europeană stabilește reglementări care extind această interdicţie, fie oricum o vom face noi singuri”, a declarat șeful Executivului de la Varșovia, potrivit Agerpres, care citează EFE.



    În luna mai, UE a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui ucrainene, permițând în același timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în alte țări.



    infografic-fermieri-ue-exporturi-ucraina-cons-ue.jpg



    Sursa infografice: Consiliul Uniunii Europene

  • Nachrichten 21.07.2023

    Nachrichten 21.07.2023


    Bukarest: Die Regierungskoalition in Bukarest wird am kommenden Montag zusammenkommen, um den Plan für steuerliche Ma‎ßnahmen zu besprechen, den die Exekutive ab diesem Herbst umsetzen will, um den Haushalt auszugleichen und weitere Mittel für das Bildungs- und Gesundheitswesen zu sichern. Das Wirtschaftsumfeld fordert inzwischen Transparenz bei der Verabschiedung der Ma‎ßnahmen zum Abbau des Haushaltsdefizits. Nach Ansicht der Wirtschaft wird das Ergebnis der von der Regierung geplanten steuerlichen Ma‎ßnahmen zu Preissteigerungen, einer höheren Inflationsrate und Entlassungen führen. Es wird erwartet, dass die Regierung die Verbrauchssteuern weiter anheben, Steuererleichterungen abschaffen und andere Abgaben erhöhen wird, um ihr Haushaltsdefizitziel zu erreichen und den Verlust von EU-Fördermitteln in Milliardenhöhe zu vermeiden. Der Präsident des Nationalen Rates der kleinen und mittleren Unternehmen, Florin Jianu, hat die Regierung aufgefordert, die von ihr erwogenen Ma‎ßnahmen und insbesondere deren wirtschaftliche, soziale und politische Folgen sehr sorgfältig zu analysieren, und er hat davor gewarnt, dass die kleinen und mittleren Unternehmen über den Rückgang der Inlandsnachfrage und die immer teurer werdenden Kredite besorgt sind.



    Bukarest: Die Kontrollen, die in Pflegeheimen für ältere Menschen, Kinder und Menschen mit Behinderungen in ganz Rumänien durchgeführt wurden, befinden sich in der Endphase, und die Ergebnisse wurden von der Regierung veröffentlicht. Im Anschluss an die Untersuchungen wurden 47 Strafverfahren eingeleitet und mehr als 10.500 Geldstrafen verhängt, während 18 Pflegeheime geschlossen und 110 suspendiert wurden. Premierminister Marcel Ciolacu forderte Arbeitsministerin Simona Bucura-Oprescu auf, alle Leiter der Bezirksämter für Zahlungen und Sozialkontrolle, einschlie‎ßlich der Bukarester Zweigstelle, zu entlassen, bis die disziplinarischen Untersuchungen abgeschlossen sind. Er sagte, es seien harte Ma‎ßnahmen gegen diejenigen Staatsbediensteten erforderlich, die von den Unregelmä‎ßigkeiten in diesen Zentren wüssten und sie ignorierten.



    Au‎ßerdem forderte er die Arbeitsministerin auf, so schnell wie möglich einen Gesetzesentwurf vorzulegen, um die Situation in den Griff zu bekommen, und den Investitionsminister Adrian Câciu, dafür zu sorgen, dass die Pflegeheime in den Genuss europäischer Fördermittel kommen. Die Untersuchungen wurden durchgeführt, nachdem aufgedeckt worden war, dass organisierte kriminelle Gruppen die Bewohner von Pflegeheimen für ältere Menschen und Menschen mit Behinderungen ausbeuten und missbrauchen, u. a. durch Schläge, Beleidigungen, Hunger, Zwangsarbeit und Verweigerung grundlegender Hygienebedingungen.



    Bukarest: Russland wolle eine weltweite Nahrungsmittelkrise provozieren, indem es aus dem Abkommen über den Export ukrainischen Getreides über das Schwarze Meer aussteigt, sagte die rumänische Au‎ßenministerin Luminiţa Odobescu bei einem Treffen der EU-Au‎ßenminister in Brüssel. Sie sagte, die Mitgliedstaaten hätten Rumäniens Bemühungen anerkannt, den Export ukrainischen Getreides zu erleichtern, und angeboten, bei der Konsolidierung der Hafen- und Eisenbahninfrastruktur auf rumänischem Gebiet zu helfen, um eine Blockade des Getreidetransits zu verhindern. Die Europäische Kommission erklärte au‎ßerdem, dass die rumänischen Behörden einseitig beschlie‎ßen können, spezielle Korridore für den Transport von rumänischem Getreide zum Hafen von Constanţa einzurichten, nachdem die rumänischen Landwirte einen diesbezüglichen Antrag gestellt hatten. Es wird befürchtet, dass der grö‎ßte rumänische Schwarzmeerhafen überfüllt sein könnte, da die rumänischen Landwirte bessere Ernten als im letzten Jahr angekündigt haben, während die Durchfuhr von ukrainischem Getreide noch mehr Verkehr erzeugen wird.



    Rom: Das Berufungsgericht in Neapel, Italien, hat entschieden, Darius Vâlcov, den ehemaligen sozialdemokratischen Finanzminister Rumäniens und ehemaligen Bürgermeister von Slatina an Rumänien auszuliefern. Im Mai dieses Jahres wurde Darius Vâlcov wegen Einflussnahme und Geldwäsche, Straftaten, die er zwischen 2009 und 2013 begangen hatte, zu sechs Jahren Gefängnis ohne Bewährung verurteilt. Vor der endgültigen Verurteilung war er aus Rumänien nach Italien geflohen, wie auch andere Rumänen, die versuchen, den Strafen zu entgehen, die sie meist in Korruptionsfällen erhalten hatten. Zu den bekanntesten Fällen, in die Darius Vâlcov verwickelt ist, gehört der Fall der “Gemälde”, bei dem die Staatsanwälte rund 100 Kunstwerke entdeckten, die der ehemalige Minister über Unterhändler gekauft hatte. Mehrere Gemälde waren in falschen Wänden in einigen Gebäuden versteckt worden, die Vâlcov besa‎ß.



    Bukarest: Der Film Freedom von Tudor Giurgiu hat es in die offizielle Auswahl des Filmfestivals von Sarajevo geschafft und konkurriert um die Trophäe Heart of Sarajevo. Der von wahren Begebenheiten inspirierte Film erzählt eine wenig bekannte Begebenheit, die sich 1989 während der antikommunistischen Revolution in Sibiu ereignete. Letztes Jahr, als der Film noch in Produktion war, gewann Freedom den Preis der Jury bei den CineLink Industry Days, dem Programm des Festivals von Sarajevo für Projekte in der Entwicklung. Der Film wurde erstmals auf dem Transylvania International Film Festival in Cluj Napoca gezeigt und gewann den Publikumspreis für die beliebteste rumänische Produktion. Das Filmfestival von Sarajevo ist die grö‎ßte Veranstaltung dieser Art in Südosteuropa und eine der grö‎ßten in Europa. Es wurde 1995 während der Belagerung von Sarajevo während des Bosnienkriegs gegründet.

  • Ukrainian grains transit Romania

    Ukrainian grains transit Romania

    Bucharest may decide unilaterally to
    create dedicated lanes for the transport of Romanian grains to the port of
    Constanţa, the European Commission said after Romanian farmers submitted a
    request in this respect.


    The Romanian and Ukrainian cereal
    export has become even more complicated after Moscow decided to pull out from
    the UN deal regarding the export of grains via the Black Sea, which expired on
    July 17, and to strike the grain terminals in the Ukrainian port of Odessa.


    The Romanian diplomacy chief Luminiţa
    Odobescu Thursday took part in a meeting of EU foreign ministers in Brussels,
    focusing among others on this decision made by Russia. Odobescu pointed out
    that by bombing the Odessa port and threatening the vessels in the Black Sea,
    Russia seeks to generate a European food crisis and that, under these
    circumstances, the European bloc acknowledges the importance of Romania in the
    region.


    Luminiţa Odobescu: I’d like to emphasise that Romania’s
    efforts have been appreciated and our country’s enhanced role in facilitating
    these exports has been acknowledged. So we are supported not only by the
    Commission, but also by many member states which are willing to get further
    involved in consolidating the port and railway infrastructure on Romanian
    territory, to avoid bottlenecks in the transit of grains from Ukraine to the
    beneficiary countries.


    Turkey may play a particularly
    important part in this respect, Luminiţa Odobescu also said, especially since
    the deal on grain exports via the Black Sea was signed in Istanbul. She
    mentioned that the president of Turkey, Recep Tayyip Erdoğan, is carrying on
    the dialogue within the UN and with various partners, in order to persuade
    Russia to extend the agreement.


    These developments are of major
    importance to Bucharest, given that of the 5 countries securing the transit of
    Ukrainian grains to Asia and Africa, Romania sees the largest transit figures. Moreover,
    this year Romanian farmers expect a 20-25% better harvest than last year, so
    the Romanian products, added to the transiting Ukrainian amounts, could choke
    the transport infrastructure. There are fears that the port of Constanţa will
    not be able to handle the situation, in operational terms, the grain market
    analyst Cezar Gheorghe told Radio Romania:


    Cezar Gheorghe: We might see the road, railway and barge
    flows doubling. Moreover, Constanţa will be subject to extreme operational
    pressure, and I honestly tell you there is no chance it could handle it, simply
    because in operational terms, Constanţa is able to manage only 25-26 million
    tons of grains and oilseeds per year.


    Cezar Gheorghe believes that in this
    context, Romania should apply as soon as possible for additional EU funding for
    investments in the transport infrastructure. (AMP)

  • UE progresează în negocierile cu SUA legate de Acordul privind minereurile critice

    UE progresează în negocierile cu SUA legate de Acordul privind minereurile critice

    Încheierea unui acord privind minereurile critice între Uniunea Europeană şi Statele Unite va garanta faptul că blocul comunitar va beneficia de un statut similar celui al partenerilor americanilor din cadrul acordurilor de liber schimb conform Legii americane privind reducerea inflaţiei. În acest nou context, firmele europene vor putea să concureze în condiţii echitabile pe piaţa Statelor Unite cu competitorii de acolo şi din ţări terţe, precum Chile, Coreea de Sud şi Japonia. În acelaşi timp, un acord privind minereurile critice va stimula capacităţile de producţie ale Uniunii Europene în sectoarele industriale de importanţă strategică. Stipularea unor dispoziţii solide în materie de mediu şi de forţă de muncă va contribui la asigurarea unei aprovizionări mai bune cu materii prime critice obţinute în mod sustenabil – explică Executivul comunitar într-un comunicat.

    În plus, acordul va contribui la consolidarea propunerii Comisiei referitoare la Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete şi la Actul european privind materiile prime critice, care vizează extinderea producţiei de tehnologii esenţiale neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

    Odată ce vor fi adoptate de Consiliu, autorizarea şi directivele însoţitoare vor permite Comisiei să negocieze un acord care să conţină dispoziţii privind facilitarea comerţului, astfel încât materiile prime critice extrase sau prelucrate în Uniunea Europeană să poată fi utilizate în vehicule eligibile pentru subvenţiile sub formă de credite pentru vehicule nepoluante acordate de Statele Unite.

    Amintim că, anul trecut, Statele Unite au adoptat Legea privind reducerea inflaţiei, introducând creditul pentru vehicule nepoluante. Acesta este o subvenţie acordată sub forma unui credit fiscal pentru achiziţionarea de vehicule pe baterii sau pile de combustie care îndeplinesc anumite condiţii. Pentru a beneficia de subvenţia integrală, un vehicul trebuie, printre altele, să fie echipat cu o baterie care are cel puţin o parte din conţinutul său mineral critic fie reciclat în America de Nord, fie extras şi prelucrat acolo sau într-o ţară cu care Statele Unite au încheiat un acord de liber schimb sau unul privind minereurile critice. Fără un asemenea acord, firmele din Uniunea Europeană riscă să fie excluse din lanţurile de aprovizionare cu maşini din Statele Unite, iar posibilităţile lor de export, reduse.


  • Comerțul cu cereale al UE în 2022

    Comerțul cu cereale al UE în 2022

    Valoarea totală a schimburilor comerciale (suma importurilor și a exporturilor) de produse agricole dintre Uniunea Europeană și celelalte state ale lumii a crescut în 2022 la 424,7 miliarde de euro, cu 77,5 miliarde de euro mai mult față de anul precedent, potrivit datelor oferite de Eurostat. UE a înregistrat un surplus comercial de 33,5 miliarde de euro prin exporturile în valoare de 229,1 miliarde de euro față de 195,6 miliarde de euro, totalul produselor agricole importate.



    În ultimele două decenii, cifrele Uniunii s-au triplat de la o valoare a schimburilor comerciale de 141,5 miliarde de euro în 2022, ceea ce echivalează cu o creștere anuală medie de circa 5,6%, mai precizează Eurostat. În perioada 2002-2022, exporturile (5,9%) au avut o rată de creștere mai mare decât importurile (5,4%).



    Anul trecut, Marea Britanie a fost principala destinaţie pentru exporturile de produse agricole din blocul comunitar cu o valoare de 47,8 miliarde de euro sau 21% din total. Ceilalți mari parteneri au fost Statele Unite ale Americii (29 miliarde de euro sau 13%), China (15,2 miliarde de euro sau 7%), Elveția (11,5 miliarde de euro sau 5%,), Japonia (8,3 miliarde de euro sau 4%,) şi Rusia (7 miliarde de euro sau 3%).



    În privința importurilor, principalele state de unde au provenit produsele agricole au fost Brazilia (cu 19,9 miliarde de euro sau 10% din total), Marea Britanie (cu 16,4 miliarde de euro sau 8%), Ucraina (cu 13,1 miliarde de euro sau 7%), SUA (cu 12,3 miliarde de euro sau 6%), China (cu 10,8 miliarde de euro sau aproape 6%) și Norvegia (cu 9,3 miliarde de euro sau 5%).


    Principalii parteneri ai UE în exportul și importul de produse agricole / Sursa: Eurostat

    exp-imp-prod-agricole-parteneri-eurostat.jpg


    Situația comerțului cu produse agricole ultimul an a fost influențată masiv de războiul inițiat de Rusia împotriva Ucrainei. Mai multe state UE, printre care și România au asigurat tranzitul exporturilor de cereale ucrainene, însă o parte din aceste cantități au intrat pe piața locală, generând nemulțumirea fermierilor.



    Din această cauză, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au interzis, luna trecută, importurile de cereale şi de alte produse din Ucraina, cu intenția de a proteja agricultorii locali, ceea ce contravine politicilor adoptate de țările UE.



    După negocieri cu cele patru state și România, Comisia Europeană a anunțat la finalul săptămânii trecute că a ajuns la un acord cu cele cinci țări pentru a garanta tranzitul cerealelor ucrainene. Acordul prevede încetarea măsurilor de interdicţie unilaterale luate de aceste ţări, în schimbul unor măsuri de salvgardare excepţionale privind patru produse din Ucraina, considerate cele mai sensibile: grâu, porumb, rapiţă, seminţe de floarea soarelui, informează Agerpres.



    Anterior, Executivul european a decis acordarea unui ajutor suplimentar de 100 milioane de euro pentru producătorii agricoli afectați din cele cinci state, după aprobarea unui ajutor inițial de 56,3 milioane de euro acordat la sfârşitul lunii martie, fonduri provenite din rezerva de criză a Politicii agricole comune.





  • România, Bulgaria, Polonia, Slovacia și Ungaria – acord cu CE pentru a elimina surplusul de cereale

    România, Bulgaria, Polonia, Slovacia și Ungaria – acord cu CE pentru a elimina surplusul de cereale

    După aproape două săptămâni de negocieri intense, Comisia Europeană a ajuns la un acord cu Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia pentru reluarea tranzitului de cereale ucrainene şi eliminarea surplusul de astfel de mărfuri de pe pieţele lor. Patru dintre aceste ţări suspendaseră la începutul lunii trecute importul de produse din Ucraina, în urma protestelor fermierilor care nu-și pot vinde recoltele din cauza supraofertei. România nu a impus restricții proprii, dar s-a alăturat celorlalte patru țări în a cere executivului comunitar să ia măsuri întrucât pieţele locale au fost inundate de produse agricole la preţuri mici aduse prin aşa-numitele culoare de solidaritate – stabilite pentru a ajuta la tranzitarea culturilor deviate, din cauza invaziei ruseşti, de pe ruta tradiţională de export prin Marea Neagră.

    Măsurile intrate acum în vigoare vizează doar patru produse agricole şi se aplică până la 5 iunie 2023. Astfel, în această perioadă, grâul, porumbul, rapiţa şi seminţele de floarea soarelui originare din Ucraina pot continua să circule liber în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia celor cinci din prima linie: Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Produsele pot continua să circule sau să tranziteze prin aceste cinci state membre prin intermediul unui regim de tranzit vamal comun sau să ajungă într-o ţară sau un teritoriu din afara Uniunii Europene.

    În paralel, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia s-au angajat să-şi ridice măsurile unilaterale cu privire la orice produse care provin din Ucraina.

    În timp ce răspund preocupărilor fermierilor din acele state membre învecinate cu Ucraina, măsurile susţin angajamentul ferm al Uniunii de a sprijini Ucraina şi de a prezerva capacităţile sale de a-şi exporta cerealele.

    Aceste măsuri sunt completate cu un al doilea pachet de sprijin financiar pentru fermierii din cele cinci state membre, în valoare de 100 de milioane de euro, din care România va primi aproape 30 de milioane.

    Comisia este pregătită să reimpună măsuri preventive după expirarea actualului Regulament privind măsurile comerciale autonome la 5 iunie 2023, atâta timp cât situaţia excepţională continuă.


  • Conectarea rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la cele din UE

    Conectarea rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la cele din UE

    Comisia Europeană inițiază un studiu de fezabilitate pentru a stabili modalitățile optime de conectare a rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la rețeaua transeuropeană de transport.

    Ecartamentul căilor ferate utilizat în cea mai mare parte a Uniunii Europene este diferit de cel din Europa de Est, ceea ce îngreunează transportul de mărfuri în ambele direcții. O soluție la această problemă ar fi ca ecartamentul feroviar utilizat în UE să fie adoptat și în aceste țări vecine, din Polonia și România în Ucraina și Moldova.

    Studiul inițiat recent, reprezintă o etapă esențială a pregătirii pentru îmbunătățirea conectivității după război între UE, pe de o parte, și Ucraina și Republica Moldova, pe de altă parte.

    Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că acest studiu face parte din măsurile pe termen mediu și lung stabilite în Planul de acțiune privind culoarele de solidaritate. Totodată, este strâns legat și de propunerea prezentată de Comisie în iulie 2022 privind extinderea rețelei transeuropene de transport înspre Ucraina și Republica Moldova. În felul acesta, pregătim terenul pentru soluții pe termen mai lung, ajutând Ucraina să își organizeze schimburile comerciale de după război și eforturile de reconstrucție, a spus Adina Vălean.

    Serviciul de consultanță tehnică JASPERS din cadrul Băncii Europene de Investiții este responsabil de finalizarea studiului până în mai 2023, în strânsă cooperare cu toate țările în cauză.

    Potrivit statisticilor, în condiții normale, 75% din producția de cereale a Ucrainei este exportată, generând aproximativ 20% din veniturile naționale anuale din export. Înainte de război, porturile ucrainene de la Marea Neagră reprezentau 90% din exportul său de cereale și semințe oleaginoase. Aproximativ o treime din exporturi sunt destinate Europei, Chinei și, respectiv, Africii.

    De precizat că, încă din luna mai UE își propunea îmbunătățirea conectivității cu Ucraina pe termen mediu și stabilirea de noi conexiuni de infrastructură în cadrul reconstrucției Ucrainei.


  • Facilitarea exportului de produse agricole din Ucraina către UE

    Facilitarea exportului de produse agricole din Ucraina către UE

    Produsele agricole ucrainene nu mai pot ajunge la destinație
    iar asta nu este doar o problemă europeană ci una mondială. Ca urmare, au
    crescut prețurile la alimente în toată lumea, enorm. E o invazie ilegală,
    nejustificată, neprovocată, iar asta a dus la o scădere mare a exporturilor din
    Ucraina. Înainte de război, Ucraina exporta cam 5 mil de tone de cereale pe
    lună, 90% prin porturile de la Marea Neagră. Aceste fluxuri trebuie
    redirecționate acum pe cale terestră, căi navigabile interne și după aceea pe
    drumuri și șosele către porturi europene.



    Europarlamentarul, Daniel Buda a atras atenția în plenul
    Parlamentului European asupra nevoii de infrastructură pentru transportul
    cerealelor.




    Securitatea
    alimentară la nivel mondial este în pericol iar războiul din Ucraina a pus pe
    masă o altă problemă spinoasă: transportul cerealelor. În același timp, trebuie
    să ne asigurăm că cerealele sunt tranzitate către destinațiile finale.
    Rămânerea necontrolată a acestora în interiorul Uniunii Europene este de natură
    să creeze presiune asupra fermierilor europeni care se văd puși deja în
    situația de a-și vinde producția mult sub prețurile de cost. România înțelege
    importanța tranzitului de cereale și face eforturi majore în acest sens: a
    crescut capacitățile de tranzit, a simplificat procedurile, a creat culoare
    speciale și a deschis noi puncte de frontieră. Aceste eforturi trebuie însă
    făcute împreună cu ajutorul altor țări și cu sprijin direct de la Comisia
    Europeană. Este nevoie de mai multe vagoane de tren, de camioane și bineînțeles
    de vapoare. Cu alte cuvinte este nevoie de acțiuni concrete și nu de vorbe
    goale sau de empatii sterile. Problemele globale au nevoie de măsuri globale,
    iar combaterea foametei la nivel mondial trebuie să fie obiectivul nostru major
    în viitor..





    Programul aprobat de Comisie propune 20 de acțiuni: unele cu
    termen scurt, altele cu termen mediu și lung pentru a face față scăderii
    capacității Ucrainei de a exporta și pentru a ține cont de eforturile de
    reconstrucție care vor veni ulterior.

    Comisia a
    luat legătura direct cu sectorul transportatorilor, care a reacționat masiv. A
    început să funcționeze o platformă, toate părțile sunt implicate, punctele de
    contact, autoritățile ucrainene și de asemenea operatorii de pe piață ucraineni
    și europeni. E o platformă care să stabilească contacte între parteneri.


  • Romanian – French agreement on Ukrainian cereals transit

    Romanian – French agreement on Ukrainian cereals transit

    France and Romania, Ukraine’s neighbor, concluded an agreement to facilitate Kyiv’s grain exports. The document was signed in Paris by the French Transport Minister, Clément Beaune, and the Romanian Secretary of State Ionel Scrioşteanu, with the Romanian Transport Ministry, in the presence of the Ukrainian ambassador to France. According to Radio Romanias correspondent in Paris, France hopes that Ukraine will once again reach the level of exports it had before the Russian troops invasion of the country, launched on February 24, upon the order of President Vladimir Putin. At that time, Kyiv could deliver six million tons of grain to international markets every month.



    According to the agreement, France will support Romania to increase the flow of Ukrainian grain through the ports of Constanta, on the Black Sea, Galati, on the Danube, and through the Sulina Canal of the Danube Delta. The Romanian authorities will work with the French authorities for better equipping the land border points between Romania and Ukraine and for increasing the number of freight wagons that cross the border. A medium-term strategy targets the transport corridors that connect the two countries, including those that cross the Republic of Moldova, an enclave between Romania and Ukraine.




    Here is the French Transport Minister Clément Beaune: The agreement with Romania will allow Ukraine to send more grain to Europe and to developing countries, especially those in the Mediterranean area, which are facing food problems. According to Mr. Putin only 3% of re-exported Ukrainian grain reaches developing countries. However, the amount is much bigger, over a third, which allows some countries like Egypt and others to survive, because their people depend on Ukrainian grain. We are proud that, thanks to a European action, we have almost managed to reach the level of grain export that Ukraine had before the war on land routes. Through the agreement with Romania, France will strengthen its support for the export of cereals by sea, rail and land to the countries that need them.



    Ukraine’s ambassador to France, Vadim Omelcenko, thanked for what he called the concrete, useful and efficient support received by his country, support that significantly intensified after the joint visit of presidents Emmanuel Macron and Klaus Iohannis to Kyiv in July. He recalled that after Russia invaded Ukraine, Ukrainian grain exports were almost completely stopped, because the Black Sea ports were closed off by the Russian military fleet. As Vladimir Putin is an unpredictable character, the Europeans now fear that the agreement agreed upon in July, in Istanbul, under the aegis of the UN and with the mediation of Turkey, under which the Russians allowed the transport of wheat and corn through Ukrainian ports, could be in danger. (LS)

  • Comisia Europeană propune prelungirea cu 6 luni a sancțiunilor economice impuse Moscovei

    Comisia Europeană propune prelungirea cu 6 luni a sancțiunilor economice impuse Moscovei

    Așa numitul pachet de menținere și aliniere conține dispoziții și clarificări pentru a consolida securitatea juridică a operatorilor economici și a asigura respectarea legislației de către statele membre. Sancțiunile Uniunii Europene sunt aliniate cu cele ale partenerilor din cadrul G7, iar pachetul reiterează poziția fermă a Comisiei de a proteja securitatea alimentară în întreaga lume.

    Cel mai recent pachet de sancțiuni europene introduce o nouă interdicție: cea privind importurile de aur din Rusia, și consolidează, în același timp, controalele asupra exporturilor de tehnologii cu dublă utilizare și de tehnologii avansate. Pachetul reiterează și faptul că sancțiunile UE nu vizează în niciun fel comerțul cu produse agricole dintre țările terțe și Rusia. Comisia Europeană propune prelungirea cu șase luni a actualelor sancțiuni impuse Rusiei, până la următoarea revizuire, de la sfârșitul lui ianuarie 2023.

    Pachetul va fi discutat de statele membre în cadrul Consiliului, în vederea adoptării. Amintim că, începând cu luna aprilie a acestui an, regimul de sancțiuni economice împotriva Rusiei include, printre altele, interzicerea finanțării publice sau a asistenței financiare pentru comerțul cu Rusia sau pentru investițiile în Rusia, a exporturilor de produse cu dublă utilizare, precum și de produse cu tehnologie avansată care pot contribui la capacitățile de apărare și securitate ale Rusiei, a exporturilor de calcul cuantic, semiconductori avansați și produse chimice, a difuzării în UE a anumitor mass-media rusești deținute de stat.

    Sunt interzise, de asemenea, exporturile de bunuri destinate utilizării în industria petrolieră, noile investiții în sectorul energetic, anumite operațiuni din sectorul aviației, accesul operatorilor ruși de transport de marfă și accesul în porturile UE, exporturile de bunuri de lux, importurile de cărbune, fier, oțel, ciment, produse din cauciuc, lemn, băuturi spirtoase, băuturi alcoolice sau fructe de mare.


  • July 22, 2022

    July 22, 2022

    RESOURCES
    PM Nicolae Ciucă promised that Romania will have the necessary natural gas to
    cover demand for the coming winter. The PM said more than 1.6 billion cubic
    meters of gas is already stored, and the energy plan stipulates 80% of the
    total capacity will be reached by November 1. Meanwhile, he said that in spite
    of the drought, there is enough wheat to cover the domestic demand and export
    commitments and that there are no reasons to worry about the maize and sunflower
    crops.


    HEAT WAVE The prime minister of Romania
    Nicolae Ciucă has today asked prefects to conduct information and prevention
    campaigns so that people are aware of the risks entailed by the high
    temperatures and that activities to mitigate the effects of the heat wave may
    be coordinated. He added that it was important for all localities to have cooling
    shelters and medical teams providing assistance and free water. PM Ciucă also requested the
    authorities to take steps to ensure navigability on the River Danube. The low
    water flow has made it nearly impossible to navigate the Danube, with several
    vessels stranded in sand and scores of cruise ships cancelling their stopovers
    in the port of Giurgiu over the past month.


    COVID-19 Nearly 7,400 new COVID cases
    were reported over the past 24 hours, out of around 24,400 tests, the
    authorities announced on Friday. Over 2,600 COVID-19 patients are hospitalised,
    171 of them in intensive care. Seven COVID-related deaths have also been reported.
    Hospitals are beginning to take measures, including increasing the number of
    beds set aside for COVID patients, regular staff and patient testing, and
    cancelling visiting hours in order to reduce the risk of infection.


    REFUGEES The Romanian
    Border Police announced today that 11,511 Ukrainian nationals entered Romania
    on Thursday, 4.5% fewer than the
    previous day.
    According to a news release, border checks are conducted efficiently and in
    line with the national and EU legislation, and border police units are working
    at full capacity.


    UKRAINE Turkey announced an agreement was reached,
    which would enable Ukraine to export grains via Black Sea routes. The deal is
    to be signed in Istanbul today by officials from Ukraine, Turkey, Russia and
    the UN. Three main provisions in the agreement are already known. First, Russia
    must guarantee ceasefire during the shipments. Secondly, Ukraine must guide grain
    ships in and out through mined port waters. Finally, Turkey, supported by the
    United Nations, is to inspect ships in order to dispel Russian fears of weapons
    smuggling. This is the first major agreement reached by Russia and Ukraine
    since the start of the invasion.


    FOOTBALL Romanian football champions CFR Cluj won 3-0 against
    Inter Club d’Escaldes, of Andorra, played on Thursday night on home turf in the
    first leg of the second round of Europa Conference League’s qualifiers. In the
    same competition, the winners of
    Romania’s Cup, Sepsi OSK Sfântu Gheorghe defeated 3-1 at home the Slovenian
    side Olimpija Ljubljana. Romania’s 2 other representatives in Europa
    Conference League played away from home. Universitatea Craiova drew against the
    Albanian side Vllaznia Shkoder, 1-1, and vice-champions FCSB were defeated by FC
    Saburtalo Tbilisi, of Georgia. (AMP)