Radio România Internațional

Tag: export

  • Acord comercial UE – Noua Zeelandă

    Acord comercial UE – Noua Zeelandă

    UE și Noua Zeelandă au
    încheiat negocierile pentru un acord comercial, care urmează să deschidă
    importante perspective economice întreprinderilor și consumatorilor din cele
    două părți. Acest acord cuprinde, de asemenea, angajamente fără precedent în
    materie de durabilitate, inclusiv respectarea Acordului de la Paris privind
    schimbările climatice și a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, a căror
    aplicare poate fi impusă prin recurgerea la sancțiuni comerciale ca măsură de
    ultimă instanță. Se preconizează că schimburile comerciale bilaterale vor
    crește datorită acestui acord, exporturile anuale ale UE putând atinge 4,5
    miliarde EUR. Investițiile UE în Noua Zeelandă au un potențial de creștere de
    până la 80 %. Acordul poate reduce cu aproximativ 140 de milioane EUR pe
    an taxele vamale pentru întreprinderile din UE, începând cu primul an de
    aplicare.

    Președinta Comisiei Europene,
    Ursula von der Leyen, a declarat: Cred că am ajuns într-un moment istoric pentru
    cooperarea noastră. Putem fi foarte mândri de ceea ce am realizat după patru
    ani de negocieri. Vorbim despre un acord comercial solid și modern, care oferă
    oportunități economice majore companiilor noastre, fermierilor sau consumatorilor
    din ambele părți. Uniunea Europeană este deja al treilea cel mai mare partener
    comercial al Noii Zeelande și, prin acest acord, ar trebui să putem crește
    comerțul dintre noi cu 30%. Este un pas important.

    Astfel vor exista noi oportunități pentru
    întreprinderi prin eliminarea tuturor
    taxelor vamale la exporturile UE către Noua Zeelandă. Pe de altă parte, este
    asigurat un tratament nediscriminatoriu pentru investitorii din UE în Noua
    Zeelandă și viceversa. Totodată, se deschide pieța de servicii din Noua
    Zeelandă în sectoare-cheie precum cele financiare, telecomunicațiile,
    transportul maritim și serviciile de livrare. Tot prin acest acord este îmbunătățit
    accesul întreprinderilor din UE la contractele de achiziții publice pentru
    bunuri, servicii, lucrări și concesiuni de lucrări din Noua Zeelandă. Piața
    achizițiilor publice din Noua Zeelandă valorează aproximativ 60 de miliarde de
    EUR pe an. Fermierii din UE vor avea mult mai multe oportunități de a-și vinde
    produsele în Noua Zeelandă imediat după punerea în aplicare a acordului. Taxele
    vamale vor fi eliminate din prima zi pentru principalele exporturi ale UE, cum
    ar fi carnea de porc, vinul și vinul spumos, ciocolata, produsele zaharoase și
    biscuiții. Pe lângă reducerile tarifare, fermierii din UE vor avea și alte
    avantaje. Acordul va proteja lista completă a vinurilor și băuturilor spirtoase
    din UE (aproape 2 000 de denumiri).



  • PE s-a pronunţat pentru liberalizarea exporturilor de produse agricole din Rep. Moldova

    PE s-a pronunţat pentru liberalizarea exporturilor de produse agricole din Rep. Moldova

    Legislativul comunitar a adoptat practic propunerea Comisiei Europene de a dubla, timp de un an, cotele de export, adică volumul de marfă pentru care nu se pun taxe vamale, la cele şapte produse pentru care sunt încă aplicate: roşii, usturoi, struguri de masă, mere, cireşe, prune şi suc de struguri. Uniunea Europeană a luat această decizie pentru a ajuta exportatorii moldoveni, care au de suferit din cauza invaziei ruse în Ucraina şi care a dus la închiderea mai multor pieţe din Est.

    Acum, Moldova poate să-şi redirecţioneze o parte din exporturi către Uniunea Europeană, iar acordul rapid cu privire la această măsură înseamnă că acest stat poate să-şi exporte recolta din acest an. Astfel, putem ajuta la stabilizarea şi dezvoltarea economiei moldoveneşti – a declarat raportorul Marketa Gregorova, eurodeputată din Cehia.

    La rândul său, europarlamentarul român Siegfried Mureşan, care este preşedintele Delegaţiei Legislativului European pentru relaţiile cu Republica Moldova, a subliniat, într-un comunicat de presă, că, prin acest vot, arătăm solidaritatea Parlamentului European pentru agricultorii şi pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Siegfried Mureşan şi-a exprimat speranţa ca măsura să nu rămână una temporară şi să fie un nou pas în direcţia integrării Republicii Moldova în piaţa unică europeană.

    Uniunea Europeană este deja principalul partener comercial al Republicii Moldova, aproape două treimi din exporturile acestui stat având ca destinaţie piaţa europeană.

    Analiştii notează că Republica Moldova s-a mişcat foarte eficient de la depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, în 3 martie, până la primirea statutului de țară candidată pentru aderare, la 23 iunie. Decizia Consiliului European vine și cu o serie de cerințe pe care Republica Moldova va trebui să le îndeplinească. Ele se referă, în principal, la reformarea justiției, ajustarea legislației privind drepturile omului și violența domestică, lupta împotriva corupției, eliminarea elementelor oligarhice și lupta împotriva crimei organizate, reformarea administrativă și a serviciilor publice, includerea societății civile în procesul decizional. De departe – mai spun experţii -, cel mai dificil de realizat va fi procesul de reformare a justiției.


  • UE facilitează creșterea exporturilor de produse agricole din Republica Moldova

    UE facilitează creșterea exporturilor de produse agricole din Republica Moldova

    Agresiunea neprovocată și nejustificată a Rusiei a afectat grav nu numai economia Ucrainei, ci și pe cea a vecinilor săi şi vecinilor noştri, în acest caz Moldova – a remarcat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

    Măsurile propuse de Comisie acoperă celelalte șapte produse pentru care exporturile din Moldova către Uniune nu sunt deocamdată complet liberalizate: anume prunele, strugurii de masă, merele, tomatele, usturoiul, cireșele și sucul de struguri. Regulamentul mărește de peste două ori – pentru o perioadă de un an – cantitățile din aceste produse care vor putea fi importate fără taxe vamale în Uniunea Europeană. Volumele potențial scutite de taxe vamale vor fi acum în valoare de aproximativ 55 de milioane de Euro, între care aproximativ 10 milioane pentru prune și 27 de milioane pentru strugurii de masă.

    Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru comerț a remarcat că prin facilitarea accesului pe piață al principalelor produse agricole moldoveneşti, Uniunea Europeană ajută Republica Moldova să redirecționeze schimburile comerciale afectate. Acest lucru va ajuta în mod direct producătorii moldoveni şi va sprijini totodată economia Republicii Moldova în actualele circumstanțe dificile.

    Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a arătat că, odată aprobată propunerea Comisiei, practic, toate produsele moldoveneşti vor intra în Uniune fără tarife vamale, în cadrul zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare Uniunea Europeană-Moldova.

    Comisia rămâne deschisă discuţiilor cu Chişinăul despre ridicarea reciprocă a barierelor comerciale, cu obiectivul final al liberalizării totale a comerțului.

    Pentru a intra în vigoare, propunerea Comisiei trebuie aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene.

    Măsurile temporare și excepționale propuse acum de Comisia Europeană sunt în conformitate cu principalele obiective ale Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, care urmăresc stabilirea condiţiilor pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale, conducând la integrarea treptată a Moldovei pe piața internă a Uniunii, precum și de a contribui la consolidarea democrației și a stabilității politice, economice și instituționale în Moldova.


  • OECD: Krieg in der Ukraine setzt Weltwirtschaft schwer zu

    OECD: Krieg in der Ukraine setzt Weltwirtschaft schwer zu





    In ihrem letzten Bericht zur Lage der Weltwirtschaft schlie‎ßt die OECD eine Verschlimmerung der Situation und weitere Rückschläge nicht aus. Die Organisation, die 38 entwickelte Länder und Staaten mit emergierenden Volkswirtschaften vereint, hatte die Veröffentlichung ihres Jahresberichts aufgrund des Kriegs in der Ukraine aufgeschoben. Die am 24. Februar begonnene russische Invasion hatte die Herausgabe des Berichts im März ins Stocken gebracht — die wirtschaftlichen Folgen des Konflikts waren damals nicht abzusehen.



    Nun prognostiziert die OECD für die Weltwirtschaft ein Wachstum von nur noch 3% — vor dem Krieg in der Ukraine war noch die Rede von 4,5%. Kommendes Jahr soll sich das Wachstum noch stärker verlangsamen — von ursprünglich 3,2% hat die OECD ihre Wachstumsprognose auf 2,8% nach unten korrigiert. Die Inflation werde den Volkswirtschaften und der Kaufkraft der Bevölkerung schwer zusetzen — mit weltweit rund 8,5% wird die Inflation doppelt so hoch sein, wie ursprünglich angenommen.



    Die humanitäre Krise in der Ukraine — mit Tausenden von Toten und Millionen Flüchtlingen — bedroht den wirtschaftlichen Wiederaufschwung, auf den viele nach zwei Jahren der lähmenden Pandemie Hoffnung gesetzt hatten. Russland und die Ukraine haben als wichtige Lieferanten von Rohstoffen einen gro‎ßen Einfluss in der Weltwirtschaft. Zusammen stellen die beiden Länder nahezu 30% der weltweiten Getreide-Exporte auf, 20% der Ausfuhr von Dünger für die Landwirtschaft, von Mineralgemenge und Erdgas stammen aus diesen beiden Ländern und 11% der weltweiten Rohöl-Lieferungen kommen ebenfalls aus dieser Weltecke.



    Auch die internationalen Lieferketten sind auf seltene Metalle und Gase aus Russland und der Ukraine angewiesen. Nach Ausbruch des Invasionskriegs in der Ukraine sind die Preise für diese Rohstoffe in die Höhe geschnellt — mit schwerwiegenden Konsequenzen für die Volkswirtschaften vieler Länder. Ein kompletter Stopp der Weizenausfuhr würde in mehreren Entwicklungsländern zu einer Lebensmittelkrise und zu Hungersnöten führen, was in eine humanitäre Katastrophe ungeahnten Ausma‎ßes münden könnte.



    Mit ihrer massiven Energie-Abhängigkeit gegenüber Russland ist auch die EU vom Krieg vor der eigenen Haustür betroffen. Dem OECD-Bericht zufolge werde die Euro-Zone dieses Jahr ein Wachstum von 2,6% und kommendes Jahr in Höhe von 1,6% verzeichnen. Vor Ausbruch des Kriegs waren die Prognosen von doppelt so hohen Zahlen ausgegangen. Eine vollständige Einstellung der Gaslieferungen aus Russland in die EU würde die Energiepreise weiter in die Höhe treiben und zu schwerwiegenden Störungen in den Lieferketten führen. Und schlie‎ßlich würde eine explodierende Inflation die plötzliche Anhebung der von den Notenbanken praktizierten Zinssätze bewirken, was die ohnehin instabile Wiederankurbelung der Volkswirtschaften in der EU langfristig hemmen könnte, hei‎ßt es zum Schluss im Jahresbericht der OECD zur Lage der Weltwirtschaft.

  • Norme europene privind transportul animalelor vii

    Norme europene privind transportul animalelor vii

    Eurodeputații au dezbătut recent petiția privind interzicerea transportului
    de animale vii în țări din afara Uniunii Europene pe motiv că este o practică
    nemiloasă. La rândul său, Comisia Europeană a
    transmis un răspuns în care cere o îmbunătățire a legislației privind
    bunăstarea animalelor, inclusiv cea privind transportul acestora. Eurodeparlamentarul
    Daniel Buda vorbește despre impactul pe care l-ar putea avea interzicerea
    transportului de animale vii asupra fermierilor:


    Când discutăm despre transportul de animale este la fel ca creșterea
    prețului la motorină sau benzină. Spun
    unii: ‘eu nu am mașină, nu mă interesează’. Ne interesează pentru fiecare
    consumăm că prețul combustibilului, fie că discutăm de motorină, benzină sau de
    gaz, dacă discutăm de energie în general care se regăsește în prețul produsului
    pe care îl consumăm. Am făcut această paranteză deoarece, ceea ce înseamnă
    transportul animalelor se reflectă în oportunitatea fermierilor de a își vinde
    produsele la niște prețuri rezonabile ca să poată supraviețui pe termen lung,
    de asemenea pentru transportator, și, în final, consumatorul care este cel mai
    impactat și care are nevoie de acces la alimente de calitate cu prețuri
    rezonabile. O creștere la transportul animalelor ar însemna un impact negativ
    asupra prețului final al alimentelor.


    Pe de altă parte, evident, trebuie să
    mergem în direcția în care asigurăm condiții bune de transport pentru animale,
    pentru că degeaba ai ținut un animal în condiții foarte bune pe durata vieții lui productive și în
    momentul în care merge la abator îl duci
    în condiții improprii care îi afectează calitatea cărnii și bunăstarea.
    Sigur, sunt colegi în Comisia aceasta de anchetă care doresc să blocheze
    transportul de animale vii, să trecem numai pe transportul de carcase, ceea ce
    nu poate fi posibil din mai multe considerente. În primul rând, pentru că nu
    există o rețea de abatorizare la nivelul
    Uniunii Europene, sunt state dezvoltate precum Germania, Franța sau Italia care
    ne-au spus că nu au o rețea bine pusă la
    punct care să permite, nu o reducere, ci o blocare a transportului de animale
    vii.


    Pe de altă, parte sunt state islamice – Arabia Saudită, Iordania șamd -
    care spun că au nevoie de animale vii deoarece au anumite ritualuri de sacrificare
    plus alte aspecte legate de îngrășarea lor mai departe cu anumite tipuri de
    furaje care să îi permită cărnii să capete un anumit gust.




    Transportul cu ajutorul navelor maritime al animalelor vii este o
    necesitate pentru fermierii europeni, dar și pentru economia blocului
    comunitar, iar îmbunătățirile care pot fi aduse trebuie sprijinite cu fonduri
    europene, consideră eurodeputatul Daniel Buda:


    Trebuie ca mai departe să apără acest transport pe mare deoarece reducerea
    acestuia sau blocarea acestuia ar înseamnă ca fermierii să fie foarte afectați
    în activitatea lor, să îi condamnăm pe o bună parte la faliment, ori în
    momentul de față discutăm de un transport în interiorul Uniunii Europene de 8,7
    miliarde de euro în 2018, conform datelor avute la dispoziție și circa 3
    miliarde de euro, în același an, pentru comerțul în afara UE. Deci vorbim de
    multe miliarde de euro, vorbim de viața fermierilor și trebuie să apărăm acest
    sector zootehnic, dar trebuie să venim cu fonduri europene pentru creșterea calității
    transportului și am cerut acest lucru – și s-a acceptat într-o primă fază, sper
    să rămână și la votul final – să fie alocați bani din fonduri europene pentru
    creșterea dotărilor tehnice pentru autovehiculele pentru transportul
    animalelor, de lungă sau scurtă durată, inclusiv nevoia de a avea medic
    veterinar pe navele de transport, astfel încât să ne asigurăm că acestea sunt
    transportate de bunăstare excepționale.


  • Reglementări privind exportul de animale vii din țările UE către țări terțe

    Reglementări privind exportul de animale vii din țările UE către țări terțe

    După mai
    bine de 16 ani, aplicarea de către statele membre a Regulamentului (CE) nr.
    1/2005, care definește responsabilitățile tuturor actorilor implicați în lanțul
    de transport al animalelor vii, rămâne deficitară, aceasta fiind și mai slabă
    în ceea ce privește exportul de animale vii.


    Mai mult,
    aplicarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a
    standardelor OIE este aproape inexistentă în țările terțe. Soluția cel mai
    frecvent menționată la nivel public este o interdicție totală a exportului de
    animale vii și trecerea la comerțul cu carne și cu carcase obținute local în
    abatoare fixe sau mobile.

    Intenționează Comisia să aplice o interdicție pentru
    exportul de animale vii și să propună noi modele de afaceri pentru fermierii
    din Uniunea Europeană?


    Discutăm
    subiectul pe larg cu: Carmen Avram-europarlamentar, membru în Comisia pentru Agricultură
    și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European și Ramona Duminicioiu-membru
    coordonator al Asociației Eco Ruralis din România.







  • UE își consolidează rolul de lider COVAX

    UE își consolidează rolul de lider COVAX

    Impactul pandemiei va putea fi limitat numai printr-un răspuns cuprinzător la nivel mondial. UE este cel mai mare exportator de vaccinuri împotriva COVID-19 către restul lumii și își va continua eforturile de sporire a capacităților globale de producție de vaccinuri pentru a răspunde nevoilor de la nivel mondial. Consiliul European solicită intensificarea eforturilor pentru a asigura un acces echitabil la nivel mondial la vaccinurile împotriva COVID-19 și sprijină rolul de lider al COVAX în această privință.

    UE și statele sale membre sunt hotărâte să accelereze partajarea de vaccinuri pentru a sprijini țările aflate în dificultate, cu scopul de a dona cel puțin 100 de milioane de doze până la sfârșitul anului, precum și să contribuie la dezvoltarea capacității locale de producție în concordanță cu Declarația de la Roma a Summitului mondial în domeniul sănătății.

    Decizia liderilor europeni vine după anunțul președintelui SUA, Joe Biden, care și-a asumat că țara sa va dona 80 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19, susținând că America va fi arsenalul vaccinurilor.

    Uniunea Europeană – care se consideră farmacia lumii, cum spune președinta comisiei – a privit cu scepticism propunerea SUA de ridicare a brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID-19, susținând că producţia şi exportul de vaccinuri de la fabricile existente sunt cel mai bun mijloc pentru a răspunde rapid cererii mondiale.

    În continuarea concluziilor pe tema COVID-19, liderii europeni au subliniat că ritmul vaccinărilor s-a accelerat în întreaga Uniune și ar trebui menținut, pentru a se putea permite o redeschidere treptată a societăților noastre. Ei au salutat, totodată, acordul între instituțiile UE privind certificatul digital COVID și au solicitat revizuirea recomandărilor Consiliului până la jumătatea lunii iunie pentru a facilita libera circulație în interiorul Uniunii.


  • Producţia şi consumul de alimente bio în România

    Producţia şi consumul de alimente bio în România

    Producţia şi consumul de alimente bio în
    România au urmat o tendință pozitivă în ultimul deceniu, dar creşterea în acest
    domeniu este încă foarte mică în comparație cu media europeană.


    Potrivit
    analiștilor, agricultura ecologică românească rămâne bazată pe export,
    fermierii vrând să profite de marjele mai mari pe piețele de export, o tendinta
    care este accentuata de faptul pe piaţa internă lipsesc facilitățile de
    procesare. Retailul modern este principalul canal prin care se dezvoltă
    vânzările de produse bio; rețelele naționale ale acestor jucători din piață de
    retail sunt motorul creșterii vânzărilor către consumatori și le oferă acestora
    disponibilitatea produselor bio. Este de notat ca toți jucatorii straini
    prezenți în retailul modern promovează produsele bio.

    Principalii furnizori
    de alimente ecologice sunt Germania, Marea Britanie, Italia, Austria, Franța și
    Spania, potrivit acelorași surse din industrie. Restul de 20% produse ecologice
    produse local consumate în România sunt lapte, ouă, miere, orez și
    porumb. Principalele piețe de export pentru produse ecologice românești sunt
    Austria, SUA, Japonia, Germania, Franța, Italia și Danemarca.




  • Nachrichten 202.04.2020

    Nachrichten 202.04.2020

    In Rumänien feiern die orthodoxen Christen und die griechischen Katholiken den Ostermontag. Der Tag steht im Zeichen der Familie. Mittelpunkt ist das gemeinsame Familienmahl, bei dem das Osterlamm wiederum der Mittelpunkt des Ostertisches ist. Die Gläubigen grüßen mit Christus ist auferstanden! Das Fest der Auferstehung des Herrn, das zentrale Fest des Christentums, ist das einzige, dem drei Tage gewidmet werden. Am zweiten Ostertag fand in der Nacht der Auferstehung und der Heiligen Messe derselbe Gottesdienst in den Kirchen statt. Gläubige nehmen nur an Online-Diensten teil, da ihre Präsenz in Kirchen aufgrund der Pandemie eingeschränkt ist. Andererseits wurden in den letzten zwei Tagen Hunderte von Menschen von der Polizei sanktioniert, weil sie die von den Behörden auferlegten Beschränkungen nicht eingehalten hatten..



    In Rumänien steigt die Zahl der Covid-19 Infektionsfälle auf 9000, von denen 190 in den letzten 24 Stunden registriert wurden. Über 2000 Personen wurden geheilt und 451 starben. Bisher wurden über 1.000 medizinische Fachkräfte mit Covid-19 diagnostiziert, die meisten in Suceava (Nordosten) und in Bukarest. Im Ausland hat die Zahl der mit Coronavirus infizierten Rumänen 60 überschritten. Mehr als 730 Rumänen in der Diaspora wurden bisher mit COVID-19 diagnostiziert, die meisten in Italien und Spanien.



    Die Europäische Union verzeichnete im Februar einen Handelsbilanzüberschuss von 22,4 Milliarden Euro gegenüber 16,4 Milliarden Euro im gleichen Zeitraum des Jahres 2019, so die vorläufige Schätzung des Europäischen Statistischen Amtes Eurostat am Montag. Für Rumänien zeigen die Daten, dass die Exporte zwischen Januar und Februar 2020 um 2% auf 11,6 Milliarden Euro und die Importe um 3% auf 14,2 Milliarden Euro gestiegen sind. Das Handelsbilanzdefizit Rumäniens belief sich zwischen Januar und Februar 2020 auf 2,6 Milliarden Euro, verglichen mit einem Defizit von 2,5 Milliarden Euro in den ersten beiden Monaten des Jahres 2019.



    Rumänien wird eine finanzielle Unterstützung in Höhe von 800.000 US-Dollar bekommen, die medizinische Hilfe darstellt, um den von den USA finanzierten Transportvorgang abzuschließen, über den kürzlich medizinische Schutzausrüstung im Land eingetroffen ist, gibt die US-Botschaft in Bukarest bekannt. In einer Erklärung betont Botschafter Adrian Zuckerman die sehr enge Beziehung zwischen den beiden Ländern und drückt seine Zuversicht aus, dass durch die Zusammenarbeit zwischen den beiden befreundeten Staaten und Partnern die Herausforderungen dieser Zeit gut überschreiten werden. Die Nachricht erfolgt kurz nach einer Botschaft, die der ursprünglich aus Rumänien stammende amerikanische Botschafter anlässlich des orthodoxen Osterfestes auf Rumänisch gerichtet hat.



    Weltweit wurden bisher über 2,4 Millionen Fälle von COVID-19 bestätigt – so Daten, die von der Johns Hopkins American University zentralisiert wurden. Über 165.000 Menschen starben und fast 630.000 wurden geheilt. Die Vereinigten Staaten haben weiterhin die meisten Krank- und Todesfälle. In Europa sind Italien, Spanien, Frankreich und das Vereinigte Königreich die am stärksten betroffenen Länder. Italien befindet sich bereits in der siebten Woche der Isolation. Laut dem Korrespondenten des öffentlichen Amtes in Rom können Bürger das Haus in 14 Tage verlassen, wenn die tägliche Zahl neuer Infektionsfälle abnimmt. Derzeit gibt es etwa 3.000 neue Fälle und etwa 400 tägliche Todesfälle. Ab dem 4. Mai werden die Baustellen, Geschäfte, Bars und Restaurants schrittweise geöffnet. Spanien und Frankreich haben beschlossen, die Lockerung der Maßnahmen um einige Wochen zu verschieben, aber in einigen EU-Ländern beginnt die Lockerung der Pandemiebeschränkungen, so die BBC. Ab Montag eröffnet Polen Parks und Wälder, während Norwegen die Kindergärten öffnet. Tschechien wird es Freiluft-Märkten ermöglichen, das Geschäft wieder aufzunehmen, und in Albanien können die Bergbau- und Ölindustrie wieder tätig sein. Montag eröffnen mehrere kleine Läden in Deutschland, und Schüler, die dieses Jahr Abschlussprüfungen ablegen, kehren zur Schule zurück. Die deutschen Behörden haben letzte Woche bekannt gegeben, dass sich die Krankheitsrate verlangsamt hat und dass die Epidemie unter Kontrolle ist.



    Kaltes Wetter in Rumänien. Es regnet im Süden und im Südwesten. Die Tageshöchsttemperaturen schwanken zwischen 11 und 20 Grad C. In Bukarest zeigen die Thermometer 11 Grad.

  • Die Woche 06.04.-10.04.2020 im Überblick

    Die Woche 06.04.-10.04.2020 im Überblick

    Rumänen während der COVID-19 Pandemie



    Der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis gab diese Woche bekannt, dass er den am 16. März festgelegten Notstand um einen Monat verlängert, um die Ausbreitung von Infektionen mit dem neuen Coronavirus zu verhindern. Die Bukarester Behörden verabschiedeten eine Militärverordnung – die siebte – durch die Ţăndărei (Süden) nach Suceava (Nordosten) die zweite Stadt des Landes wurde, die in totale Quarantäne getreten ist. Die Quarantäne wurde sogar auf Ersuchen der örtlichen Behörden beschlossen, nachdem Hunderte von Einheimischen, die die Isolationsbeschränkungen nicht einhielten und die durch die sehr hohen Geldstrafen nicht dazu gebracht werden konnten, in den Häusern zu bleiben. Eine weitere Militärverordnung – Nummer 8 -, die am Donnerstagabend eingereicht wurde, verbietet den Export von Weizen, Gerste, Hafer, Mais, Reis, Weizenmehl, Sojabohnen, Sonnenblumen, Öl, Zucker und Backwaren. Es ist erlaubt, während der Nacht aus dem Haus zu ziehen, wenn es um kommerzielle Fischerei und Imker geht. Gleichzeitig bleiben die Agrar- und Lebensmittelmärkte während des Notstands geöffnet.



    Anstieg der Infektionsfälle



    Gesundheitsminister Nelu Tătaru behauptet, dass die Rumänen in den nächsten zwei Wochen mit einem Anstieg der Zahl der Infektionen mit dem neuen Coronavirus rechnen sollten. Trotzdem gibt es seiner Meinung nach zumindest vorerst kein Szenario, in dem das Gesundheitssystem nicht zurechtkommt. Es gibt jedoch medizinische Einheiten, in denen eine starke Hand benötigt wurde, damit die Dinge auf einen normalen Weg gelangen. Insbesondere nachdem das Krankenhaus in Deva (Mitte Westen) zu einem Ausbruch des Coronavirus geworden war, entschieden die Bukarester Behörden, dass die beste Lösung für das optimale Funktionieren der medizinischen Einheit darin besteht, eine militärische Führung einzurichten. Das Krankenhaus in Deva ist das zweite Krankenhaus in Rumänien, das ein militärisches Management hat. Das erste war das Krankenhaus in Suceava.



    Neue Maßnahmen für die betroffenen Bereichen



    Die Bukarester Exekutive genehmigte diese Woche die Gewährung von Geldprämien für alle medizinischen Mitarbeiter, die mit Patienten in Kontakt kommen, die mit dem neuen Coronavirus infiziert sind. 75.000 Ärzte, Hilfspersonal, Krankenwagenarbeiter und Sanitäter erhalten 2.500 Lei pro Monat (ca. 500 Euro), von denen sie nur 10% Einkommenssteuer zahlen werden. Gleichzeitig erhalten tausend Sozial- und Gemeindearbeiter monatlich 2.000 Lei netto (rund 400 Euro), um sich allein und über 65 Jahre alten isolierten Personen zu Hause zu kümmern. Das Geld wird aus europäischen Fonds kommen. Der Senat von Bukarest hat einstimmig den Legislativvorschlag der PSD (in Opposition) angenommen, der eine Hinterbliebenenrente für die Kinder, den Ehepartner oder das verstorbene medizinische Personal im Kampf gegen das neue Coronavirus vorsieht. Die Rente würde 75% des Gehaltsbetrags der verstorbenen Person betragen. Die endgültige Abstimmung liegt bei der Abgeordnetenkammer. Andererseits erwägt die Bukarester Regierung im Rahmen der gleichen sozioökonomischen Maßnahmen, die im Zusammenhang mit der Covid-19-Pandemie ergriffen wurden, einige Staatsbedienstete für einen halben Monat abwechselnd in die Kurzarbeit zu schicken. Derzeit ist die Tätigkeit von über einer Million Beschäftigten des Privatsektors und vielen Freelancern stark betroffen.



    Disapora und die Covid-19 Pandemie



    Bukarest hat diese Woche seine Aufrufe an die Rumänen aus der Diaspora verstärkt, nicht ins Land zu kommen und die katholischen oder orthodoxen Ostern in den Ländern zu verbringen, in denen sie leben, um die zu Hause gebliebenen zu schützen. Premierminister Ludovic Orban warnte, dass diejenigen, die jedoch nach Rumänien zurückkehren werden, 14 Tage in einer institutionalisierten Quarantäne oder isoliert bleiben müssen, da die Anzahl der Länder, die über 10.000 Infektionsfälle mit dem neuen Coronavirus überschritten haben, gestiegen ist und die rote Zone vergrößert haben. Tatsächlich wird die Aussetzung des internationalen Straßenverkehrs durch Personen ab dem letzten Sonntag verlängert. Kommerzielle Flüge von und nach Österreich, Belgien, der Schweiz, den USA, Großbritannien, Irland, Holland, der Türkei und dem Iran sind ebenfalls ausgesetzt. Das gleiche gilt für Spanien, Italien, Frankreich und Deutschland. Durch die Militärverordnung 7 dürfen Charterflüge jedoch Saisonarbeiter von Rumänien in andere europäische Staaten tragen. In diesem Zusammenhang fanden am Donnerstag am Flughafen Cluj (Nordwesten) fast unwirkliche Szenen statt: etwa zweitausend rumänische Saisonarbeiter, die in mehreren Flugzeugen nach Deutschland fliegen sollten, um hauptsächlich in der Landwirtschaft zu arbeiten, drängten sich am Eingang des Terminals und ignorierten die grundlegendsten Regeln zur Begrenzung der Ausbreitung des Coronavirus. Mehrere hundert andere flogen vom internationalen Flughafen in Sibiu.

  • Coronavirus – Maßnahmen zur Unterstützung der Wirtschaft

    Coronavirus – Maßnahmen zur Unterstützung der Wirtschaft

    Am Mittwoch fand in Bukarest die erste Sitzung einer gemischten Gruppe staatlicher Organisationen statt, die mit der Bewertung der wirtschaftlichen, finanziellen und haushaltspolitischen Auswirkungen des COVID-19 Virus in Rumänien beauftragt war. Unter dem Vorsitz des Präsidenten Klaus Iohannis kamen, der Gouverneur der Nationalbank, Mugur Isarescu, sowie Vertreter der Regierung und der Wirtschaft zusammen. Der Präsident rief zu einer sorgfältigen und verantwortungsvollen Analyse der wirtschaftlichen und sozialen Auswirkungen auf und forderte gleichzeitig alle Institutionen auf, die wirtschaftlichen Auswirkungen der von der Epidemie verursachten Krise nicht kleinzureden.


    Die Ma‎ßnahmen müssen die Interessen der Arbeitnehmer, der Unternehmen und des Haushalts berücksichtigen, was verschiedene Konsequenzen und Szenarien nach sich zieht“, sagte der Präsident.



    Der Vorsitzende des Nationalrats der kleinen und mittleren Unternehmen, Florin Jianu, forderte, dass Unternehmen, die in finanzielle Schwierigkeiten geraten sind, in den Bereichen Tourismus, Transport und des Maschinenbaus unterstützt werden müssen:



    In diesen Bereichen, in denen wir eine unmittelbare Auswirkung feststellen, können wir ein System staatlicher Zulagen einrichten, das den Unternehmen im Wesentlichen helfen soll, ihre Mitarbeiter zu bezahlen. Der Finanzminister hat die Möglichkeit diskutiert, die Frist für die Beiträge um 1–2 Monate zu verlängern. Es gab mehrere andere Vorschläge bezüglich des Exports und verschiedener anderer Bereiche. Wir waren uns alle einig, dass die Unternehmen mit einem Mangel an Aufträgen und Handelsverträgen konfrontiert sind und daher Betriebskapital benötigen. Betriebskapital kann durch zinslose, vom Staat garantierte Kredite beschafft werden, was bedeutet, dass der Staat einen festen Geldbetrag zur Verfügung stellt, der mittels des Multiplikationssytems mehreren Unternehmen hilft“.



    Die Arbeitsgruppe wird alle zur Diskussion gestellten Ma‎ßnahmen analysieren und bekannt geben, welche Ma‎ßnahmen in der nächsten Woche beschlossen werden. Wirtschaftsexperten warnen davor, dass die Wirtschaft dramatisch leiden wird, wenn nicht rasch Ma‎ßnahmen ergriffen werden. Der Professor für Wirtschaftswissenschaften Mircea Cosea sagte gegenüber Radio Rumänien:


    Wir müssen mit einer Reihe von unangenehmen Auswirkungen rechnen, die aus den Ereignissen in anderen Ländern und Kontinenten resultieren: Unternehmen schlie‎ßen ihre Tätigkeiten, Banken geraten in Schwierigkeiten. Es gibt viele Aspekte, die die Situation noch viel schlimmer machen können, über die medizinische Seite hinaus. Wir müssen alle Elemente berücksichtigen. Es ist sehr wahrscheinlich, dass die Arbeitslosigkeit steigt, und wir werden bald sehen, dass Kredite nicht zurückerstattet werden“.


    Einen Tag vor der Abstimmung über die Einsetzung seines Kabinetts sagte der designierte Premierminister Florin Citu, Rumänien verfüge über die notwendigen Ressourcen und Steuerinstrumente, um mit jeder Herausforderung im Zusammenhang mit der Verbreitung des Coronavirus fertig zu werden.


  • UE – excedent al balanței comerciale

    UE – excedent al balanței comerciale

    Uniunea Europeană a încheiat anul trecut cu un excedent al balanţei comerciale de peste 200 miliarde de euro, faţă de un plus de aproape 152 miliarde în 2018.

    Calculat doar pentru statele din zona euro, adică a celor care folosesc moneda unică europeană, excedentul este și mai mare. Se apropie de valoarea de 226 de miliarde de euro, în creştere faţă de plusul de peste 194 miliarde de euro în 2018, potrivit datelor Eurostat.

    Numai în decembrie, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 23,4 miliarde de euro, faţă de un plus de 14,8 miliarde de euro în aceeași lună din 2018.

    Excedentul se datorează faptului că Uniunea şi-a extins anul trecut legăturile comerciale cu toţi partenerii săi principali. Exporturile spre Statele Unite au înregistrat un avans de 9.5 la sută, iar spre China de 5,5 la sută, în timp ce importurile din Statele Unite au urcat cu 8,6 la sută, iar din China cu 5,7 la sută.

    Credem în schimburile comerciale deoarece sunt eficiente, afirmă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a ținut să precizeze că aceste schimburi reprezintă mai mult de o treime din Produsul Intern Brut al Uniunii și sprijină peste 36 de milioane de locuri de muncă.

    Uniunea Europeană este de altfel o adeptă a încheierii de acorduri comerciale, văzute ca un factor-cheie de creștere economică.

    Înțelegerea cu Canada, cunoscută sub acronimul CETA, a intrat în vigoare provizoriu în septembrie 2017. Se va aplica pe deplin în momentul în care acordul va fi ratificat de toate statele membre ale Uniunii.

    În vigoare din februarie anul trecut este și acordul comercial cu Japonia, cel mai ambițios document de acest fel încheiat până acum de Uniunea Europeană. Pactul elimină taxe vamale în valoare de un miliard de euro plătite în fiecare an de firmele europene care fac afaceri cu Japonia.

    În schimb, Acordul de liber schimb cu Statele Unite, cunoscut drept Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții, s-a dovedit a fi foarte controversat. Pe timpul negocierilor au apărut îngrijorări legate de standardele de calitate ale unor produse, dar și de soluționarea litigiilor. Discuțiile au fost oprite la sfârșitul anului 2016.

    Nu există negocieri privind comerțul liber nici cu China, dar au loc discuţii pentru încheierea unui acord care să reglementeze investițiile.


  • Acorduri comerciale și de investiții UE – Vietnam

    Acorduri comerciale și de investiții UE – Vietnam

    UE și Vietnam au
    semnat, recent, la Hanoi, Acordul de Comerț Liber (ACL) și Acordul privind
    Protecția Investițiilor (API). Negocierile dintre cele două părți au debutat în
    2012 și au fost finalizate în 2015. În 2018, UE și Vietnam au convenit asupra
    textelor finale ale celor două documente. Primul acord va
    reduce semnificativ barierele netarifare existente și va deschide companiilor
    din UE accesul pe piața vietnameză a comerțului cu servicii și a achizițiilor
    publice, în timp ce al doilea va consolida protecția investițiilor UE în
    Vietnam.

    La ceremonie a fost prezent și comisarul european pentru Comerț,
    Cecilia Malmström, care a vorbit despre importanța documentelor
    semnate:«E un proverb vietnamez care-mi place şi care
    s-ar traduce: Atunci când mănânci fructe, gândeşte-te la persoana care a
    plantat copacul. Cred că ne îndeamnă să ne gândim la ceilalţi, să le fim
    recunoscători. În acest sens aş dori să le mulţumesc tuturor partenerilor
    noştri vietnamezi şi tuturor celor implicaţi în aceste negocieri. Munca pe care
    aţi depus-o, profesionalismul şi devotamentul au făcut posibil acest acord. Şi
    iată că în curând afaceri, consumatori, cetăţeni europeni şi vietnamezi se vor
    bucura de beneficiile acestui acord de liber schimb care elimină aproape toate
    taxele vamale, peste 99% dintre acestea. Astfel sunt reduse costurile,
    birocraţia în afaceri, ceea ce ajută în special afacerile mici, care aşa cum
    ştim se confruntă cu mai multe dificultăţi când vine vorba de a profita de noi
    oportunităţi de piaţă. Tocmai de aceea, prin acest acord de liber schimb, noi
    acordăm o importanţă sporită îndeosebi companiilor mici şi mijlocii.»

    Acordul de liber schimb dintre UE și Vietnam este cel mai
    ambițios acord de acest fel încheiat vreodată cu o țară în curs de dezvoltare.
    Acesta prevede eliminarea aproape totală (99 %) a taxelor vamale între
    cele două blocuri. 65 % dintre taxele la exporturile UE către Vietnam vor
    dispărea de îndată ce acordul de liber schimb va intra în vigoare, restul
    urmând să fie eliminate treptat în decursul unei perioade de până la
    10 ani. În ceea ce privește exporturile Vietnamului către UE, 71 %
    dintre taxe vor dispărea în momentul intrării în vigoare a acordului, restul
    urmând să fie eliminate pe parcursul unei perioade de până la 7 ani.

    Fiind
    unul dintre acordurile bilaterale de nouă generație, acordul comercial
    UE-Vietnam conține și dispoziții importante privind protecția proprietății
    intelectuale, liberalizarea investițiilor și dezvoltarea durabilă.

    Vietnamul este cel
    de-al doilea partener comercial al UE din cadrul Asociației Națiunilor din Asia
    de Sud-Est (ASEAN), după Singapore, cu un total de 47,6 miliarde de dolari pe
    an din comerțul cu bunuri și 3,6 miliarde de dolari din comerțul cu servicii.
    Principalele importuri ale UE din Vietnam includ echipamente de
    telecomunicații, îmbrăcăminte și produse alimentare. UE exportă în Vietnam
    mașini și echipamente de transport, produse chimice și produse agricole.




  • Promovarea exporturilor românești

    Promovarea exporturilor românești

    La conferința de încheiere a proiectului Elaborarea
    unei politici publice alternative în domeniul promovării exporturilor
    românești     – proiect finanțat prin Programul Operațional Capacitate
    Administrativă (POCA) și implementat de Asociația pentru promovarea alimentului
    românesc – APAR, au participat reprezentanți ai părților interesate din ONG-uri
    și operatori economici.



    În cadrul acestui eveniment, au fost diseminate
    rezultatele obținute în urma implementării proiectului demarat în luna august
    2018 și care se desfășoară pe o perioadă de 12 luni, cu un buget total eligibil
    de 995.358,09 lei, din care valoarea nerambursabilă este de 975.450,93 lei.


    Obiectivul general al proiectului a fost acela de a
    elabora o politică publică alternativă în domeniul promovării produselor
    românești la export, precum și instruirea unui număr de 60 de persoane,
    personal din ONG-urile partenere și parteneri sociali ai acesteia.


    Decebal Stefăniță Pădure, președinte Asociația de
    promovare a alimentului românesc, a declarat: Am identificat că problema
    României nu o reprezintă producătorii, nu o reprezintă produsele, o reprezintă
    încrederea în brandul național. Noi vindem încredere. Dacă acel consumator
    european sau acel trader nu are încredere în produs, nu-l va cumpăra. Ce-și
    propune acest program? Să îmbrace toată participarea care se finalizează cu un
    târg, să creeze o atractivitate pentru a genera cadrul comercial favorabil
    producătorilor români.


    Prin implementarea activităților proiectului, s-au
    obținut următoarele rezultate: realizarea unei analize de identificare a
    problemelor din domeniul promovării produselor românești la export, o platformă
    online – instrument independent de consolidare a dialogului social și civic,
    monitorizare și evaluare a politicii publice pentru promovarea produselor
    românești la export; propuneri pentru modificarea instrumentelor actuale care
    susțin promovarea exporturilor și o politică publică alternativă nou-elaborată
    și promovată în domeniul promovării produselor românești la export; 61 de
    persoane din ONG-uri și parteneri sociali instruite în domeniul Elaborării
    politicilor publice.


    Prin politica publică alternativă RO-EXPORT propusă
    către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – MMACA, se
    dorește ca brandul de export al României să fie nu numai un motiv de mândrie
    națională, ci și un motor al economiei românești.


  • Sprijinirea fermierilor din România

    Sprijinirea fermierilor din România

    În agricultură nu ai cum să te dezvolți fără a avea forme asociative consistente și bine organizate. Statele membre vor fi obligate să investească bani europeni în servicii de consultanță, pentru a le explica fermierilor ce pot și ce nu pot să facă, ce e bine și ce nu a spus eurodeputatul Daniel Buda. Acesta s-a referit și la dezvoltarea capacităților de procesare, pentru ca România să nu mai fie importator net de produse finite. Fermierii trebuie să înțeleagă, că e nevoie să se asocieze și să-și dezvolte capacitățile de procesare, în așa fel încât să nu mai fim exportatori neți de produse brute și, în același timp, să fim importatori neți de produse finite. De exemplu grâul, noi exportăm grâu în alte state și importăm pâine congelată, paste făinoase sau alte produse din făină.

    Daniel Buda: În ceea ce înseamnă zona sectorului agricol am insistat foarte mult pe susținerea de nou fermier. Este un concept preluat de la americani. Americanii au această chestiune nu este foarte bine privit. Agricultura are foarte mult de câștigat de pe urma acestui nou concept. Avem astăzi în politica agricolă comună pe de o parte o formă de sprijin pentru fermieri cei care vor să se apuce dar din păcate fac parte din aceată categorie de până la 30 de ani, până la 40 de ani și vor să prelungească până la 45 de ani, însă vreau să consolidez acest concept de nou fermier acea persoană care vrea să se apuce de agricultură, dar care în urmă cu 10 ani de zile nu a mai practicat sau nu a mai avut activități în sectorul agricol.


    Ținta mea este in primul rând cei care sunt înafara României ma refer aici la cei care sunt in Diasoora și care ar dori să se întoarcă acasa care s-au săturat să trăiască sau să muncească pe câmpurile străinilor dacă ne gândim ce se întâmplă în Italia, în sudul Italiei să găsim forme de sprijin pentru acești noi fermieri. Dacă vin și ii oferi posibilitatea de a accesa acele fonduri pe care poate să le acceseze orice fermier fără să le dea o formă de sprijin oarecare unei astfel de persoane nu va putea rezista pe piață și de aceea cred că trebuie să ne preocupăm de ceea de înseamnă sprijinirea acestor noi fermieri astfel încât ei să poată să aibă un bun start în agricultură.

    Fermierii europeni trebuie sprijiniți în practicarea unei agriculturi ,,verzi şi trebuie să fie plătiți atunci când decid practicarea unei agriculturi ecologice de natură să asigure un mediu curat și oxigen de calitate pentru întreaga Europă.

    Convergența externă sau egalizarea subvențiilor între fermierii din vest și cei din est trebuie să devină un obiectiv clar pentru următorul Parlament European, dat fiind faptul că toți fermierii sunt actori pe aceeași piață a mai spus eurodeputatul Daniel Buda.