Radio România Internațional

Tag: exporturi

Acordul de liber schimb UE-Noua Zeelandă

Estimările arată că noul acord ca reduce taxele vamale cu circa 140 de milioane de euro pe an pentru întreprinderile din Uniunea Europeană. Ca urmare, se estimează că schimburile comerciale bilaterale vor crește cu până la 30% în decurs de zece ani, iar exporturile anuale ale UE ar putea atinge nivelul de 4,5 miliarde de euro. Totodată, investițiile UE în Noua Zeelandă au potențialul de a crește cu până la 80%.

Acest acord de liber schimb modern oferă oportunități majore pentru întreprinderi, pentru fermieri și pentru consumatori, de ambele părți. Cu angajamente sociale și climatice fără precedent, acordul stimulează o creștere justă și verde, consolidând în același timp securitatea economică a Europei, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În 2022, Uniunea Europeană a exportat în Noua Zeelandă bunuri de consum de peste 9 miliarde de euro

Fermierii din cele 27 de state membre vor beneficia din plin de noul acord de liber schimb. Odată cu intrarea în vigoare a acestuia, taxele vamale vor fi eliminate pentru principalele exporturi ale UE către Noua Zeelandă cum ar fi carnea de porc, vinul și vinul spumos, ciocolata, produsele zaharoase și biscuiții.

ALS va proteja toate cele peste 2.000 de vinuri și băuturi spirtoase produse în UE (Prosecco, Polish Vodka, Rioja, Champagne etc.), dar și 163 dintre cele mai renumite produse tradiționale ale UE, cele cu indicație geografică protejată precum brânzeturi (Feta, Comté sau Queso Manchego ș.a.), șunca Istarski pršut, Lübecker Marzipan sau măslinele Elia Kalamatas. În același timp, acordul va permite importuri din Noua Zeelandă cu un nivel redus sau zero al taxelor vamale numai în cantități limitate, dar va proteja interesele producătorilor din blocul comunitar prin menținerea taxelor pentru o serie de produse precum lactate, carnea de vită și de oaie, etanolul sau porumbul dulce, se precizează în comunicatul Comisiei Europene.

Și întreprinderile mari și mici din UE vor beneficia de eliminarea tuturor taxelor vamale la exporturile către Noua Zeelandă. Pe lista avantajelor pentru aceste întreprinderi se numără: reducerea semnificativă a cerințelor de conformitate și a procedurilor pentru a permite un flux mai rapid de mărfuri; deschiderea pieței serviciilor din Noua Zeelandă în sectoare-cheie precum serviciile financiare, telecomunicațiile, transportul maritim și serviciile de livrare și asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru investitorii din UE în Noua Zeelandă și viceversa.

Acordul UE-Noua Zeelandă, care liberalizează bunurile și serviciile de mediu, include și “angajamente fără precedent ce vizează sustenabilitatea, inclusiv respectarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice și protejarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor. De asemenea, documentul include un articol dedicat comerțului și egalității de gen și o dispoziție specifică privind comerțul și reforma subvențiilor pentru combustibili fosili.

Noul acord va intra în vigoare după aprobarea acestuia de către Parlamentul European și Consiliu și după ce Noua Zeelandă va anunța încheierea procedurilor de ratificare.

Declarația de presă susținută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după semnarea acordului de liber schimb (video în limba engleză):

11 July 2023
Comerțul exterior cu produse farmaceutice

Dacă în urmă cu două decenii exporturile Uniunii ajungeau la suma de 50 de miliarde de euro, în 2022 acestea au atins valoarea de 287 de miliarde, potrivit datelor publicate de Eurostat. Suma este cu 22% mai mare și în comparație cu situația din 2021, când comerțul exterior de produse medicale și farmaceutice a adus 235 de miliarde statelor membre.

Diferențele sunt mai mici în cazul importurilor care au urcat de la 32 miliarde de euro la 112 miliarde de euro în perioada 2002-2022. Diferența față de anul 2021 când s-au importat produse în valoare de 100 de miliarde de euro este de 12 puncte procentuale.

Anul trecut, Germania a fost cel mai mare exportator UE în afara blocului comunitar cu un total de 68 miliarde de euro, urmată de Belgia (56 miliarde de euro), Irlanda (42 miliarde de euro), Ţările de Jos şi Italia (fiecare cu 22 miliarde de euro).

Tot Belgia (21 miliarde de euro) și Germania (19 miliarde de euro) se află în topul importatorilor de produse medicale şi farmaceutice din afara blocului comunitar. Cele două țări sunt urmate de Ţările de Jos (18 miliarde de euro), Spania (10 miliarde de euro) şi Italia (nouă miliarde de euro).

Comerțul exterior cu produse medicale și farmaceutice al UE (2002-2022) / Sursa: Eurostat

Exporturile României de produse medicale și farmaceutice au însumat 1,01 miliarde euro în 2022, în creștere cu 2,7% față de anul precedent, arată Institutul Național de Statistică (INS). Cu toate că exporturile din țara noastră au depășit pentru prima oară valoare de 1 miliard de euro, deficitul comercial a atins valoarea-record de 3,61 miliarde de euro, din cauza importurilor de 4,62 miliarde euro, mai mari cu 11,4% față de 2021.

Revenind la datele pentru UE27, principalele destinații ale exporturilor UE de produse medicale şi farmaceutice din afara granițelor UE în 2022 au fost SUA (33%), Elveţia (13%), Marea Britanie (7%), China şi Japonia (fiecare cu 6%). De cealaltă parte, cele mai multe importuri au sosit în blocul comunitar din SUA (35%), Elveţia (34%), Marea Britanie (9%), China (5%) şi Singapore (4%).

Datele Eurostat mai arată că în ultimele două decenii comerţul UE-SUA a crescut anual cu peste 9% în ceea ce privește exporturile Uniunii de produse medicale şi farmaceutice au crescut anual cu peste 9%, iar importurile UE au urcat cu aproape 7% pe an. Excedentul comercial a fost în favoarea UE care a raportat un surplus de 54 miliarde de euro în 2022.

Tot în perioada 2002-2022, exporturile UE de produse medicale şi farmaceutice către Elveția – al doilea cela mai mare partener al UE pe acest segment – au crescut anual cu aproape 10%, în timp ce importurile au avansat cu aproape 8% pe an. Dacă deficit comercial era de minus 9 miliarde de euro în 2021, acesta a coborât anul trecut la minus un miliard de euro.

Principalii parteneri ai UE în comerțul cu produse medicale și farmaceutice / Sursa: Eurostat

28 April 2023
Deficit comercial în scădere

Deficitul comercial al României
s-a redus cu 5% în primele două luni, potrivit Institutului Naţional de
Statistică, iar tendinţa s-ar menţine şi în următoarea perioadă, pe fondul
creşterii exporturilor, dar mai ales al diminuării preţurilor la energia
importată, estimează analiştii economici. Scăderea deficitului comercial vine
după ce anul trecut urcase foarte mult, cu 44% faţă de 2021. În primele două
luni ale anului, valoarea exporturilor României a depăşit 15 miliarde de lei, cu 9% mai mult decât în perioada similară din 2022, iar
importurile au însumat peste 19,4 miliarde, în creştere cu
numai 5,4 procente. Astfel rezultă un
deficit comercial de aproape 4,4 miliarde de euro, mai mic
cu 232 de milioane faţă de perioada ianuarie-februarie a
anului trecut.

Analistul financiar Adrian Codirlaşu, spune că reducerea
deficitului se datorează în principal evoluţiilor din sectorul energetic: Preţurile la energie au scăzut, România importă
energie, prin urmare cred că, în specia,l este vorba de partea de energie care
a avut preţuri ceva mai mici. Pentru acest an, în continuare vom plăti mai
puţin pe energia importată decât anul trecut, şi asta se va vedea în valoarea
importurilor. Exporturile probabil vor continua să crească şi vom ajunge la un
deficit comercial şi implicit un deficit de cont curent uşor mai mic decât în
anul trecut. Dacă în anul trecut am avut peste 9% s-ar putea să ajungem în
acest an la un deficit poate în jur de 8% sau chiar uşor sub 8%. Este ajutat şi
de creşterea uşoară a PIB-ului.

Conform specialiştilor, pentru a reduce şi
mai mult deficitul de cont curent, este necesar să fie micşorat
deficitul bugetar, dar şi să fie încurajată producţia în sectoare în care
România are tradiţie, dar care acum produc deficit comercial, cum ar fi
industria alimentară sau cea chimică.

Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă
a declarat recent că Guvernul trebuie să înceapă să facă economii din
cauza deficitului bugetar mare. El
le-a cerut miniştrilor să găsească soluţii pentru reducerea cheltuielilor, dar
a reafirmat că nu se pune problema de concedieri masive sau reduceri de
salarii. Nicolae Ciucă: Am solicitat ca la nivelul fiecărui
ordonator de credite să se ia măsuri astfel încât cheltuielile să fie mult mai
bine chibzuite, mai responsabile, pentru că, din păcate, la finalul primului
trimestru avem un deficit bugetar de 1,4% la nivelul Guvernului şi am
precizat foarte clar, inclusiv în scris, când am cerut să vină cu propuneri
pentru reducerea acestor cheltuieli, ca domeniile salarizare şi investiţii să
nu fie afectate.

Premierul a mai spus că în 2022 economia şi bugetul de
stat au înregistrat o evoluţie pozitivă, bazată pe creşteri nominale
substanţiale, cu investiţii străine şi o rată de absorbţie a fondurilor
europene record, însă, în acest an, atât România, cât şi celelalte ţări de pe
continent resimt consecinţele nefaste ale războiului din Ucraina, ale inflaţiei
şi problemelor logistice create pe lanţurile de aprovizionare.

RadioRomaniaInternational · Nota 1 – 11.04.2023

11 April 2023
Mierea și înghețata în Uniunea Europeană

173.400 de tone de miere naturală din afara spațiului comunitar au fost importate de către statele membre ale UE în 2021, potrivit datelor Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Valoarea importurilor a fost de 406 milioane de euro. În ceea ce privește exporturile, Uniunea Europeană a trimis doar 25.500 de tone de miere în afara granițelor sale iar valoarea acestora s-a ridicat la 146,6 milioane de euro.

Creștere a importurilor de miere din afara Uniunii

Comparativ cu datele din anul 2016, se observă o creștere a importurilor de miere din afara Uniunii cu 7%, în timp ce exporturile celor 27 de state membre către țările din afara UE au scăzut cu 10%. În proporție de circa 60%, mierea importată de Uniunea Europeană a sosit din Ucraina și China.

Datele Eurostat au fost analizate de Ziarul Financiar care observă că România se află pe a opta poziție în Uniunea Europeană la exporturile de miere. În total, țara noastră a exportat 8.400 de tone de miere, iar 900 de tone din această cantitate a părăsit garnițele UE. În același timp, România ocupă locul al doilea în UE, în spatele Spaniei, în ceea ce privește numărul de stupi, cu un efectiv de circa două milioane.

Exporturile și importurile de miere ale Uniunii Europene
în afara granițelor sale / Sursa: Eurostat

Statele membre produc peste 3 miliarde de litri de înghețată anual

De la Oficiul European pentru Statistică au sosit și date privind producția de înghețată în blocul comunitar. Astfel, în 2021, statele UE au produs peste 3,1 miliarde de litri de înghețată, în creștere cu 4% față de anul precedent.

Din cantitatea produsă, 254 de milioane de kilograme de înghețată au fost exportate în țările din afara UE, iar valoare totală a fost de 850 de milioane de euro. Mult mai mici au fost importurile de înghețată din țările din afara Uniiunii care s-au ridicat la 71 de milioane de kilograme și o valoare totală de 192 de milioane de euro. În comparație cu anul precedent, exporturile de înghețată au crescut în 2021 cu 9 puncte procentuale, în timp ce importurile din afara granițelor UE a scăzut cu 11 puncte procentuale. Franța (57 de milioane de kilograme), Țările de Jos (38 de milioane de kilograme) și Italia (33 de milioane de kilograme) au fost principalele exportatoare de înghețată din UE.

Topul celor mai mari producători de înghețată din UE / Sursa:
Eurostat

Germania, cea mai multă și cea mai ieftină înghețată din UE

Topul producătorilor de înghețată din UE este condus detașat de Germania care a produs 614 milioane de litri de înghețată anul trecut. Pe următoarele poziții se situează Franța cu 459 de milioane de litri și Italia (381 de milioane de litri). România a produs peste 33 de milioane de litri de înghețată.

Germania nu este doare cel mai mare producător de înghețată din UE, dar și statul membru care a produs cea mai ieftină înghețată, cu o medie de 1,4 euro pe litru. Franța a raportat un preț mediu de doi euro pe litru de înghețată în 2021, în timp ce un litru de înghețată produs în Italia a costat, în medie, 2,1 euro.

29 August 2022
Previziuni economice pentru economia României

Economia României a surprins printr-o tendință ascendentă, cu o creștere a PIB-ului real de 5,2 %, transmite Comisia Europeană odată cu publicarea previziunilor economice de vară. Evoluția este explicată prim consumului privat și creșterea semnificativă a formării brute de capital fix. Totodată, creșterea a fost susținută de salariile mai mari, care au ținut pasul cu inflația, și de eliminarea treptată a restricțiilor legate de COVID, a mai comunicat Executivul european.

Exporturile reduse afectează creșterea economică

Datele din primul trimestru al anului au determinat Comisia să estimeze creșterea PIB-ului pentru întregul an 2022 în urcare, la 3,9 %, însă, pentru anul viitor, previziunile au fost revizuite revizuire în sens descrescător, la 2,9 %, din cauza perspectivelor de creștere economică mai lentă atât la nivelul spațiului comunitar, dar și în lume. Economia României se va baza în acești doi ani pe consumul privat și pe investițiile pentru a păstra creștere, în timp ce exporturile nete se preconizează că vor acționa ca o frână asupra PIB-ului, ceea ce va determina o nouă creștere a deficitului comercial.

În a doua parte a anului, creșterea economică va încetini considerabil, dar se va intensifica în 2023. Având în vedere inflația ridicată și înăsprirea condițiilor de finanțare, va fi important să se găsească echilibrul adecvat între trecerea la o orientare bugetară mai prudentă și protejarea celor mai vulnerabili. De asemenea, ar trebui să ne reducem dependența de combustibilii fosili din Rusia, a declarat spus Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

Inflația în statele UE în perioada 2021-2023 – prognoza Comisiei Europene

România, inflație mare și în 2023

În luna iunie, inflația a atins niveluri record în toată Uniunea din cauza tarifelor mari pentru energie și a prețurilor în continuă creștere la alimente. Totodată, presiunile asupra prețurilor s-au extins la servicii și la alte bunuri. În zona euro, inflația a urcat cu 7,4 % în luna martie, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, apoi atins cota record de 8,6 % în luna iunie. La nivelul Uniunii, inflația este și mai mare, după ce a crescut cu un punct procentual din luna martie, până în luna mai, ajungând la 8,8%.

Potrivit previziunilor Comisiei Europene, inflația din România va urca anul acesta la 11,1%, sub Bulgaria Sau Polonia unde cifrele depășesc 12 puncte procentuale. Cea mai mare inflație din 2022 se va înregistra în țările baltice, cu o creștere de 17% în Estonia și Lituania. Pentru 2023, Executivul comunitar estimează o creștere a inflației de 7,2% în România, una dintre cele mai mari din rândul celor 27 de state europene.

În același timp, Comisia ia în calcul scăderea prețurilor petrolului, a grâului și ale altor produse de bază din ultimele săptămâni, trend care ar putea continua, ceea ce va duce la o scădere mai rapidă a inflației decât cea preconizată. În plus, datorită unei piețe puternice a forței de muncă, consumul privat s-ar putea dovedi mai rezistent la creșterea prețurilor dacă gospodăriile ar recurge mai mult la economiile acumulate, ma transmite Executivul european.

17 July 2022
Undă verde pentru acordul comercial UE-Noua Zeelandă

Negocierile dintre Uniunea Europeană și Noua Zeelandă s-au încheiat în ultima zi a lunii iunie cu succes, iar noul acord va aduce beneficii importante pentru ambele părți. Potrivit, Comisiei Europene, schimburile comerciale bilaterale vor crește cu până la 30%, iar exporturile anuale din spațiul comunitar pot ajunge la o valoare de 4,5 miliarde de euro. Investițiile Uniunii în Noua Zeelandă pot avansa și mai mult, cu un potențial de creștere de până la 80 %, în timp ce taxele vamale pentru întreprinderile din UE, vor scădea anual cu circa 140 de milioane de euro, începând cu primul an de aplicare a acordului.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: Noua Zeelandă este un partener esențial pentru noi în regiunea indo-pacifică. Acest acord comercial oferă importante perspective pentru întreprinderile, fermierii și consumatorii celor două părți. Acest nou acord între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă intervine într-un moment geopolitic important. Democrațiile –așa cum sunt democrațiile noastre – lucrează împreună și oferă avantaje reale cetățenilor.

Exporturi fără taxe vamale pentru produsele tradiționale ale UE

Sectorul agricol și cel alimentar sunt printre primele care vor simți beneficiile noului acord comercial. Principalele exporturi ale UE către Noua Zeelandă sunt carnea de porc vinurile, ciocolata și alte produse dulci, iar taxele vamale pentru acestea vor fi eliminate din prima zi a intrării în vigoare a acordului.

Fermierii europeni vor avea mult mai multe oportunități de a-și vinde produsele în Noua Zeelandă imediat după punerea în aplicare a acordului. Totodată, 163 dintre cele mai renumite produse tradiționale ale UE (indicații geografice), vor fi protejate în Noua Zeelandă. Printre acestea se numără cum ar fi brânzeturile Asiago, Feta, Comté sau Queso Manchego, șunca Istarski pršut sau măslinele Elia Kalamatas. De asemenea, acordul va proteja lista completă a vinurilor și băuturilor spirtoase din UE care conține circa 2.000 de denumiri, inclusiv Polska Wódka, vinurile Rioja și Tokaji sau cele spumante, Champagne și Prosecco.

Pentru a proteja interesele producătorilor din UE care vând produse agricole sensibile – produse lactate, carne de vită și de oaie, porumb dulce – acordul va permite importuri cu un nivel redus sau zero al taxelor vamale din Noua Zeelandă numai în cantități limitate, prin așa-numitele contingente tarifare.

Conferința de presă susținută de premierul Noi Zeelande împreună cu președinta Comisiei Europene (video în limba engleză)

Sprijin pentru micile investițiile întreprinderilor mici în Noua Zeelandă

Desigur, acordul comercial deschide oportunități pentru toate companiile și industriile europene, pe lângă eliminarea taxelor vamale la exporturile către Noua Zeelandă, acordul va aduce deschiderea pieței de servicii din Noua Zeelandă în sectoare-cheie precum serviciile financiare, telecomunicațiile, transportul maritim și serviciile de livrare.

Documentul va asigura un tratament nediscriminatoriu pentru investitorii din UE în Noua Zeelandă și viceversa. Întreprinderile mici vor fi sprijinite să exporte mai mult prin intermediul unui capitol dedicat întreprinderilor mici și mijlocii. De asemenea, vor fi reduse cererile de conformitate și procedurile pentru a permite un flux mai rapid al mărfurilor. Acordul aduce și un acces sporit al întreprinderilor din UE la contractele de achiziții publice pentru bunuri, servicii, lucrări și concesiuni de lucrări din Noua Zeelandă.

5 July 2022
Noile norme consolidate ale UE în materie de control al exporturilor

Noul Regulament
european privind controlul exporturilor, care îl înlocuiește pe cel din 2009, a
intrat în vigoare recent și înăsprește controalele privind comerțul cu produse
cu dublă utilizare – bunuri și tehnologii civile cu posibile utilizări militare
sau de securitate – consolidând în același timp capacitatea UE de a proteja
drepturile omului și de a sprijini lanțurile de aprovizionare sigure pentru
produse strategice. Noul cadru permite UE să întreprindă o serie de acțiuni
importante pentru a pune în comun expertiza și a aborda provocări specifice, în
special în ceea ce privește supravegherea cibernetică.

Regulamentul introduce
și o mai mare transparență prin creșterea nivelului de consultare și de
raportare între statele membre și Comisie, contribuind la dezvoltarea unei noi
platforme electronice a UE de acordare a licențelor, aflată deja în stadiul de
pilot în câteva state membre. Cu siguranță că dacă încercăm să înțelegem
lumea care ne înconjoară atunci trebuie să vedem gradul înalt de volatilitate
atât în ceea ce privește situația geopolitică și tensiunile dintre marile
puteri, care sunt în creștere, dar și din punct de vedere al noilor provocări,
spune eurodeputatul Iuliu Winkler, cu care am discutat despre noul Regulament:

Noua
lume în care trăim, noile provocări la care trebuie să răspundem au impus și o
actualizare a reglementării exporturilor. Așa a apărut Regulamentul la care
faceți referire și care are mai multe obiective. În primul rând, Regulamentul
dorește să includă în aria reglementată și acele tehnologii care sunt foarte
noi. Mă refer aici, de exemplu, la inteligența artificială, la noile
biotehnologii sau chiar la acele tehnologii de supraveghere și de recunoaștere
facială, care, bineînțeles,
că pot fi folosite în scopuri civile, dar și în scopuri militare.

Există, deci,
regulamentul UE și acesta se bazează pe o rețea de autorități naționale.
Noutățile sunt legate, în primul rând, de introducerea dimensiunii de
securitate umană. Și, ce înseamnă securitatea umană? Bineînțeles, echilibrul pe
care trebuie să-l avem între securitate și libertate în ceea ce privește
tehnologiile de supraveghere cibernertică, se văd recentele scandaluri de
supraveghere în care sunt implicate chiar guverne, există tehnologii emergente
în domeniul dublei utilizări, tehnologii care pot fi utilizate și pentru
încălcări ale drepturilor omului. Și sigur că în acest sens UE nici prin
companii, dar nici persoane fizice nu trebuie să fie implicată în niciun mod în
activitățile sau exercițiul regimurilor totalitare din diverse regiuni ale
lumii. Există procedura de acordare a licențelor, care și până acum funcționa
pentru exporturi ale unor produse care sunt cu dublă utilizare și această
procedură de acordare a licențelor trebuie mai bine armonizată la nivelul UE.

Deci nu trebuie să permitem ca persoane sau firme să utilizeze eventual
diferențele dintre regimurile interne din diverse state membre pentru a abuza
de aceste diferențe. Astfel, o mai bună comunicare este obiectivul noului
Regulament, agențiile naționale vor trebui să aibă un schimb de informații mult
mai susținut, mult mai precis, pentru a se informa una pe cealaltă și pentru a
informa toate aceste agenții naționale, Comisia Europeană, în exercițiul
atribuțiilor lor. Avem nevoie și de capacități de consolidare și avem nevoie de
noi capacități de formare a specialiștilor, pentru că există un schimb de
generații și în acest domeniu și atunci Comisia Europeană vine să acorde
sprijin financiar pentru asemenea programe de formare. Și, de asemenea, avem
nevoie de un mult mai bun contact cu industria.

Trebuie spuse câteva lucruri
importante în legătură cu temeiul legal pe care se bazează acest nou Regulament
și trebuie știut că acest temei legal este atât european, deci aparținând UE,
cât și internațional, pentru că avem și rezoluții ale Consiliului de Securitate
al Națiunilor Unite, dar și tratate internaționale, cum ar fi cel de
neproliferare nucleară sau Convenția privind interzicerea armelor chimice și
biologice. Toate acestea sunt, bineînțeles, parte a unui sistem mondial care
este capabil, după cum bine știm, să impună și sancțiuni.

Și, precizează
eurodeputatul Iuliu Winkler, în momentul în care se aplică asemenea
măsuri restrictive, se impun sancțiuni ale UE, atunci iarăși este foarte
important să se închidă micile uși prin care se pot ocoli sancțiunile.

RadioRomaniaInternational · Alo, Bruxelles? 03.11.2021

3 November 2021
Zone strategie pentru comerțul exterior al UE și revitalizarea exporturilor

Pandemia a avut un cuvânt greu de spus în ceea ce privește comerțul
internațional al Uniunii Europene. Anul trecut, exporturile și importurile au
înregistrat o scădere de circa 10
procente față de 2019. Europa are nevoie de o revenire cât mai rapidă, de
aceea, conform noii politici comerciale, Uniunea se va concentra și mai mult pe
relațiile cu cei mai importanți parteneri comerciali externi, afirmă Iuliu
Winkler, vicepreședinte alComisiei pentru comerț internațional din Parlamentul
European:

Sunt definite în noua strategie pentru comerț și zone strategice, de
importanță mare pentru Uniunea Europeană. Vrem să intensificăm colaborarea cu
Africa, spre exemplu, vrem să intensificăm colaborarea cu regiunile apropiate
ale UE, fie că este vorba despre Marea Mediterană, fie de parteneriatul estic
unde, evident, Uniunea are nu doar interese comerciale, dar și interese
strategice. Se vorbește în strategie și de cei doi giganți ai comerțului
global, Statele Unite și China. Ne dorim foarte mult ca odată cu această nouă
administrație Biden să reconstruim relația transatlantică, o relație bazată și
pe valori, dar și pe interese comune și, în același timp, avem ca toți ceilalți
jucători globali în domeniul comerțului, o foarte mare provocare legată de
China și de modul în care să ne organizăm relația comercială și de investiții,
dar și relația geopolitică cu marele gigant chinez care este o economie
emergentă, dar și o putere emergentă pe spațiul geopolitic global.

România înregistrează de mulți ani un important deficit comercial, din
cauza exporturilor mult mai mici față de valoarea importurilor. Bucureștiul
trebuie să găsească formula pentru revitalizarea comerțului internațional și, pe
lângă o bună gestionare a fondurilor europene pentru redresarea economică, trebuie să
sprijine financiar companiile care activează în sectorul exporturilor,
consideră eurodeputatul Iuliu Winkler:

Pe plan comercial, România suferă de un deficit comercial cronicizat.
Acest deficit este și urmarea unor politic care au pus prea mare accent pe
consum ca motor al creșterii economice și prea puțin accent pe investiții. De
altfel, un motor sănătos al creșterii economice ar fi fost investițiile, mai
ales cele în infrastructură. Avem, deci, o problemă, fie că este pe energie,
fie că este pe bunuri de larg consum, din păcate și în sectorul agricol unde,
teoretic, ar trebui să fim un producător viguros și un mare exportator de
produse agricole, vedem că suntem mai degrabă importatori de produse di
domeniul agroalimentar și exportator de neprelucrate. Este nevoie și de acțiuni
directe – și aici ne aflăm într-un moment greu pentru că, nici în ceea ce
privește Eximbank și instrumentele financiare și de garanție de promovare a
exportatorilor, dar nici în ceea ce privește programul de sprijinire a
exporturilor al Ministerului Economiei, nu ne aflăm într-o situație bună.
Probabil că este o tranziție și suferim de bolile acestei tranziții, dar eu
sper că și în aceste domeniu, adică sprijinirea directă a exportatorilor cu
fonduri de la bugetul de stat, vom avea o reașezare în decursul anului 2021,
pentru că, dacă vedem că în toată Uniunea Europeană, fiecare stat membru își
sprijină proprii exportatori pentru a putea ieși pe piețe externe, atunci este
foarte clar că și noi trebuie să ne armonizăm cu acest tip de sprijin
guvernamental pentru exportatori.

RadioRomaniaInternational · Alo, Bruxelles? 05.04.2021

5 April 2021
Comerțul internațional al statelor UE în 2020

Datele Oficiului European de Statistică (Eurostat) confirmă declinul puternic al comerțului Uniunii Europene, afectat de pandemia de COVID-19. Anul trecut, cele 27 de state membre au înregistrat o scădere semnificativă a exporturilor (-9,4%), dar și a importurilor (-11,6%), comparativ cu 2019.

Primele scăderi masivă a exporturilor după 10 ani

În ultimul deceniu, rata de creştere a exporturilor, după ce a înregistrat valori ridicate după criza economică (12% în 2011 şi 9% în 2012), a rămas pozitivă până în 2019, urmată de puternica scădere din anul trecut. Rata de creştere a importurilor a atins un punctul maxim în 2011 (12%), urmat de fluctuaţii reduse în următorii cinci ani, iar apoi au crescut din nou semnificativ în 2017 şi în 2018, urmat de drastica scădere de anul trecut.

Eurostat mai arată că statele UE au înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 217 miliarde de euro în 2020. De altfel, după un deficit redus în 2011, UE a înregistrat în ultimii 10 ani un excedent al balanţei comerciale continuu, care a atins nivelul de vârf de 264 miliarde de euro în 2016. Excedentul s-a redus în următorii doi ani, dar a urcat din nou în 2019 şi în 2020.

Majoritatea statelor membre UE au făcut comerţ în special în interiorul pieţei unice europene. Proporţia fluxurilor intra-UE şi extra-UE în comerţul total cu bunuri a variat considerabil în rândul ţărilor membre ale blocului comunitar, reflectând legăturile istorice şi localizarea geografică.

Exporturile și importurile de bunuri ale UE în ultimii 10 ani (Sursa: Eurostat)

Olanda, poartă pentru importuri – Cipru, pentru exporturi

În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a comerţului între statele membre, atât pentru importuri cât şi pentru exporturi, a fost anul trecut în Luxemburg. În schimb, Irlanda a fost ţara membră a blocului comunitar cu cea mai ridicată pondere atât pentru importurile cât şi pentru exporturile cu ţările terţe. De menționat că Irlanda principalul partener comercial al Marii Britanii, statul a părăsit oficial Uniunea tot în 2020.

Olanda a fost principalul punct de intrare în UE anul trecut, importând cea mai ridicată pondere de bunuri din ţările terţe, pe care le-a expediat în interiorul blocului comunitar. În contrast, Ciprul a avut o pondere importantă de bunuri importate din statele membre UE, iar cea mai ridicată pondere a fost exportată în afara blocului comunitar.

România a avut în primele opt luni ale anului 2020 cu un deficit comercial de 11,5 miliare de euro, cu 642 milioane de euro peste nivelul din perioada similară din 2019, arată datele Institutului Național de statistică. În aceeași perioadă, exporturile au scăzut cu 15,3%, în timp ce importurile au fost de mai mici cu 11,2%.

29 March 2021
O nouă ordonanță militară

Autoritățile de la București au anunțat, joi noapte, alte măsuri având ca scop limitarea răspândirii virusului SARS-CoV 2 în România. Ministrul de Interne, Marcel Vela, a făcut cunoscută emiterea unei noi ordonanțe militare, a opta, prin care a fost prelungită suspendarea zborurilor comerciale către şi dinspre Spania, începând cu 14 aprilie, cu excepţia celor efectuate cu aeronave de stat, de transport marfă şi corespondenţă, precum şi a zborurilor umanitare.

Se prelungește, de asemenea, pe întreaga perioadă a stării de urgență, închiderea temporară, totală sau parțială, a punctelor de trecere a frontierei de stat, stabilită prin hotărârile Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. O altă prevedere se referă la lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România din Ungaria nu prezintă simptome asociate COVID-19, vor fi exceptaţi de la măsurile de izolare la domiciliu sau de carantinare. Este permisă deplasarea în afara locuinţei, după ora 22:00, pentru cei care se ocupă cu pescuitul comercial şi pentru apicultori.

În același timp, autoritățile au anunțat câteva decizii, în contextul apropierii sărbătorilor pascale. Duminica aceasta, va avea loc Paștele catolic, iar ortodocșii, majoritari în România, vor sărbători Floriile, în timp ce, duminica viitoare, va fi sărbătorit Paștele ortodox.

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunţat că pieţele agroalimentare vor rămâne deschise: “Pieţele agroalimentare rămân deschise, pe toată perioada stării de urgenţă, pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol şi, evident, cu obligaţia respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19. Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producţie a produselor agroalimentare până şi, evident, de la piaţa agroalimentară, cât şi accesul în interiorul acesteia pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere şi a certificatului de producător. În zilele de joi, vineri şi sâmbătă, premergătoare celor două sărbători pascale operatorii economici care comercializează produse agroalimentare îşi pot prelungi programul de funcţionare în funcţie de necesităţi”.

În contextul apropierii sărbătorilor de Paște, ministrul de Interne, Marcel Vela, a îndemnat, din nou, populaţia să respecte măsurile de izolare socială, precizând că este momentul ca cetăţenii să dovedească disciplină, determinare şi unitate. “Vă sigur că eforturile noastre vor duce la rezultate, dar fac un apel să fie respectate regulile şi să nu uitaţi că gesturile necugetate se pot plăti scump”, a mai spus Marcel Vela, care a reiterat recomandarea către românii din străinătate să nu vină în ţară, protejându-i, în acest mod, pe cei dragi.

Pe de altă parte, noua ordonanță militară mai prevede interzicerea exportului mai multor produse, precum grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea soarelui, ulei, zahăr şi produse de brutărie.

10 April 2020
Transportul comercial în spațiul comunitar în contextul crizei COVID-19

Criza provocată de noul coronavirus a afectat direct
transportul comercial din spațiul comunitar. Sute de transporturi au fost blocate,
după ce statele europene au decis să închidă granițele, iar majoritatea
companiilor de transport înregistrează pierderi financiare, dar și o scădere a
numărului de șoferi disponibili pentru transportul intracomunitar. Ulterior,
Comisia Europeană a emis măsuri pentru a menține lanțurile de aprovizionare
funcționale pe durata actualei pandemii.

Iuliu Winkler, eurodeputat și
vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European,
vorbește despre dificultățile pe care le întâmpină și România în criza
COVID-19:

România se află la peste un deceniu de la aderarea la
Uniunea Europeană, am devenit din ce în ce mai conectați la economia Uniunii
Europene și, în același timp, din ce în ce mai conectați la economia și
lanțurile de aprovizionare globale în care companii românești sau cele care
funcționează pe teritoriul României joacă un rol foarte important. De aceea
orice perturbare a comerțului global, orice criză sau recesiune în economia
globală, ne afectează și pe noi. Am putut vedea acest lucru în perioada
2008-2009, atunci când criza financiară și apoi criza economică au lovit și
România. Cu toate că ele au avut la origine întâmplări economice care s-au
petrecut peste ocean, ele au afectat economia țării noastre.

Astăzi, vedem că
luăm măsuri urgente, unele la nivel european, dar altele, bineînțeles, la
nivelul țării, astfel încât să ajutăm companiile exportatoare, să menținem
anumite fluxuri deschise, să ne asigurăm că rămânem conectați la economia
globală și la comerțul Uniunii Europene, mai ales atunci când luăm la
cunoștință faptul că, peste 70% din exporturile României sunt livrări
intracomunitare, se adresează partenerilor de pe piața comună a UE. Cel mai
important partener comercial al României este Germania care este conectată la
economia Chinei, de aceea se economia Germaniei suferă și vedem că se întâmplă
deja acest lucru în industria auto, în industriile electronice și
electrotehnice, deci orice eveniment negativ de pe piața germană afectează și
companiile românești.

Avem nevoie să implementăm măsurile pe care Uniunea
Europeană le ia în aceste zile și avem nevoie să luăm măsuri economie foarte
urgent pe care, de altfel, decretul cu privire la starea de urgență instituită
pe teritoriul României le face posibile în perioada următoare.

7 April 2020
UE – bariere în calea comerțului

Bruxelles-ul confirmă creșterea continuă a barierelor cu care se confruntă întreprinderile europene pe piețele externe. Graţie răspunsului ferm al Uniunii Europene, 123 de astfel de bariere au fost eliminate de la începutul mandatului actualei Comisii, permițând exporturi suplimentare de peste 6 miliarde de euro anul trecut.

Ultima ediție a Raportului privind barierele din calea comerțului și a investițiilor identifică 45 de noi bariere comerciale introduse în țări din afara Uniunii Europene în 2018, ajungându-se la un nivel-record de 425 de măsuri în 59 de țări diferite, costând întreprinderile comunitare miliarde euro în fiecare an.

În contextul dificil de astăzi, grevat de tot mai multe tensiuni comerciale și măsuri protecționiste, Uniunea Europeană trebuie să continue să apere interesele companiilor sale pe piețele mondiale.

Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, a subliniat că, de la începutul mandatului său, la sfârșitul anului 2014, politicile europene au reuşiat să elimine 123 de bariere care incomodează exporturile Uniunii: Pe de o parte, concluziile acestui raport aduc veşti proaste, deoarece confirmă că protecţionismul este în creştere şi că în străinătate au apărut noi bariere în calea comerţului şi a investiţiilor care afectează companiile europene. Trăim vremuri tulburi în ce priveşte comerţul, însă Uniunea Europeană face eforturi continue pentru a asigura accesul europenilor pe pieţele din toată lumea, prin intermediul acordurilor comerciale. Avem astăzi 41 de acorduri comerciale încheiate cu 72 de ţări; este cea mai extinsă reţea comercială din lume. Şi încercăm, totodată, să ne asigurăm că acordurile noastre comerciale se consolidează tocmai pentru a elimina barierele din calea companiilor noastre.

China și Rusia se situează în fruntea listei generale, menținând 37 și, respectiv, 34 de măsuri comerciale problematice. Cel mai mare impact asupra exporturilor Uniunii Europene îl au măsurile introduse de China, Statele Unite, India și Algeria – a precizat comisarul Malmström. Ele implică 80% din totalul exporturilor europene afectate de măsuri noi și vizează in principal sectoarele oțelului, aluminiului și tehnologiilor informației și comunicațiilor.

Eforturile Uniunii Europene de asigurare a aplicării regulilor existente privind comerțul internațional dau rezultate foarte bune. Intervenind în strânsă colaborare cu statele membre și cu întreprinderile în cadrul strategiei consolidate a Uniunii de acces la piețe, Comisia Europeană a eliminat anul trecut 35 de bariere comerciale în, printre altele, China, Japonia, India și Rusia.

Intervenţii au existat în opt sectoare-cheie ale exporturilor și investițiilor Uniunii Europene, incluzând agricultura și pescuitul, automobilele, textilele și produsele din piele, vinurile și băuturile spirtoase, produsele cosmetice, produsele minerale, piesele de aeronave și echipamentele tehnologiilor informației și comunicațiilor.

24 June 2019
România în topul statelor UE la locurile de muncă create de exporturi

România este printre primele statele europene în privința angajaților care desfășoară activități corelate cu exporturile Uniunii Europene la nivel mondial, conform datelor unui studiu publicat de Comisia Europeană. Din cele 1,4 milioane de angajați români, 1,1 milioane au locuri de muncă susținute de exporturile României și alți circa 300.000 au joburi legate de exporturile altor state membre UE. De asemenea, exporturile României susțin alte 56.000 locuri de muncă din celelalte țări UE, mult sub exporturile Ungariei care sprijină 142.000 de locuri de muncă în blocul coumunitar, dar peste Bulgaria care totalizează 35.000 de locuri de muncă.

Locuri de muncă din România se regăsesc în sectoare precum: serviciile (50%), materie primă (24%), mașini și echipamente de transport (11%), altele (15%). Acești angajați reprezintă 16,2% din forța de muncă de la nivel național, iar cei mai mulți dintre ei (61%) au o educație medie, mai precizează site-ul Comisiei Europene.

România, creșetere mică a numărului de angajați în exporturi

36 de milioane de locuri de muncă sunt suținute de exporturile extracomunitare în întregul bloc comunitar, cu două treimi mai multe decât în anul 2000. Dintre acestea, 14 milioane sunt ocupate de femei. La acest capitol, România este fruntașă cu 44% dintre angajați de sex feminin, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană.

Deși ocupă a opta poziție în rândul țărilor UE la numărul de angajați care depind de exporturile la nivel mondial, România a avut una dintre cele mai mici creșteri de noi locuri de muncă în perioada 2000-2017, de numai 26%. Țările care au înregistrat cel mai mare avans sunt Bulgaria (312%), Slovacia (213%) și Portugalia (172%).

Cele mai multe locuri de muncă din susținute de comerțul cu statele din afara UE depindeau, anul trecut, de exporturile din Germania (8,4 milioane, din care 1,6 milioane în alte state membre), Marea Britanie (4,2 milioane), Franța (3,4 milioane) și Italia (3,2 milioane).

Raportat la totalul forței de muncă din UE, acești angajați reprezintă un procent important de 15,3%. Numărul de locuri de muncă susținute de exporturi a crescut cu 3,5 milioane, din 2014, de la preluarea mandatului de către actuala Comisie Europeană.

20 mld euro este valoarea exporturilor extracomunitare din România

Exporturile UE extracomunitare generează o valoare adăugată de 2.300 de miliarde euro la nivelul întregului bloc comunitar. La nivelul României, acestea se ridică la aproape 20 miliarde euro.

Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, a declarat: Acest studiu arată cât se poate de clar că schimburile comerciale înseamnă locuri de muncă. Exporturile din UE către întreaga lume asigură mijloacele de trai ale unui număr considerabil și din ce în ce mai mare de cetățeni din fiecare colț al Europei. Aproape 40% dintre persoanele ale căror locuri de muncă sunt susținute de comerț sunt femei. De asemenea, activitatea comercială a UE sprijină milioane de locuri de muncă dincolo de granițele Uniunii, inclusiv în țările în curs de dezvoltare. Iată încă o dovadă că schimburile comerciale pot fi în egală măsură benefice pentru toate părțile: ceea ce este bun pentru noi este la fel de bun și pentru partenerii noștri din întreaga lume.”

29 November 2018
Politici publice alternative în domeniul promovării exporturilor româneşti

Proiectul ,,Elaborarea unei politici publice alternative în domeniul promovării exporturilor româneşti este cofinanţat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) şi implementat de Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc – APAR

La lansarea proiectului, au participat reprezentanţi ai părţilor interesate din cadrul ONG-urilor, operatorilor economici, autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi din mass-media. Proiectul a fost demarat în luna august 2018, se desfăşoară pe o perioadă de 12 luni şi are un buget total eligibil de aproape un milion de lei, din care valoarea nerambursabilă este de 98%. Obiectivul general al proiectului este de a elabora o politică publică alternativă în domeniul promovării produselor româneşti la export, precum şi instruirea unui număr de 60 de persoane, personal din ONG-urile partenere şi parteneri sociali ai acestora.

Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc, ne-a spus:

19 November 2018
UE și Noua Zeelandă lansează negocieri comerciale

Comisarul european pentru Comerț, Cecilia
Malmström, și ministrul Comerțului al Noii Zeelande, David Parker, au lansat
oficial, la Wellington, negocierile pentru un acord comercial cuprinzător și
ambițios. Potrivit Comisiei Europene, negocierile sunt menite să
înlăture piedicile din calea comerțului bilateral cu bunuri și servicii. Prima
rundă oficială de discuții între echipele de negociatori va avea loc la
Bruxelles, între 16 și 20 iulie.

Despre acord, comisarul Malmström a declarat că: Este o etapă importantă în relaţiile noastre, care sunt, deja, bune,
adânci şi istorice. Dar acum este vorba de un nou capitol. Acordul va aduce noi
posibilităţi economice pentru companiile noastre, şi cred că ne vom concentra
pe companiile mici şi medii, să creăm facilităţi pentru ele. De asemenea, dorim
să oferim noi oportunităţi consumatorilor. Noua Zeelandă este un prieten şi un
aliat de încredere, fiindcă împartăşim valori comune, inclusiv pentru un comerţ
sustenabil, deschis şi transparent.

Executivul comunitar apreciază că acordul cu Noua Zeelandă va asigura,
pentru companiile europene, condiții de concurență echitabilă cu întreprinderi
din țările cu care Noua Zeelandă a încheiat, deja, acorduri comerciale. Sectoarele
care formează cea mai mare parte a exporturilor blocului comunitar către Noua
Zeelandă sunt produsele fabricate, cum ar fi echipamentele de transport,
mașinile și utilajele, precum și produsele chimice, din plastic, cele
alimentare și serviciile. Comerțul cu mărfuri dintre Uniune și Noua Zeelandă
s-a ridicat, anul trecut, la 8,7 miliarde de euro. Uniunea este al treilea mare
partener comercial al Noii Zeelande, iar acordul ar putea duce la creșterea
schimburilor cu mărfuri cu aproape 50 % sau cu o treime, dacă se iau în
considerare atât bunurile, cât și serviciile, susţine Comisia Europeană.Anunțul lansării negocierilor comerciale cu
Australia şi Noua Zeelandă vine imediat după încheierea
tratativelor cu Mexicul, finalizarea acordurilor cu Japonia și Singapore,
precum și după cel cu Canada, care a intrat în vigoare în luna septembrie a
anului trecut. Noua Zeelandă este una dintre economiile dezvoltate cu
cea mai rapidă creștere din lume.

26 June 2018