Radio România Internațional

Tag: exporturi

  • A crescut excedentul comercial al UE în relaţia cu SUA

    A crescut excedentul comercial al UE în relaţia cu SUA

    Datele statisticii europene arată că în luna ianuarie excedentul comercial al Uniunii în relația cu Statele Unite a fost de peste 10 miliarde de euro, cu 600 de milioane mai mult față de aceeași lună din 2017. Practic, în prima lună din acest an, exporturile europene în Statele Unite s-au apropiat de valoarea de 32 de miliarde de euro, fiind în creștere cu 5.3 la sută. Au crescut și importurile cu 4.9 la sută, însă valoarealor s-a apropiat de 21 miliarde și jumătate de euro.


    Pe întreg anul trecut, excedentul Uniunii în comerțul cu americanii s-a apropiat de 121 de miliarde de euro, în creștere față de 2016 când valoarea a fost de 113 miliarde.

    Datele au fost publicate de Eurostat în plină dispută provocată de decizia președintelui american, Donald Trump, de a impune taxe de 25 la sută la importurile de oțel și de 10 la sută la cele de aluminiu. Liderul de la Casa Albă a afirmat că măsurile sunt necesare pentru a salva industria și locurile de muncă americaneși a promis flexibilitate prietenilor adevărați ai Statelor Unite. Pentru moment, Uniunea Europeană a fost scutită de la plata taxelor, iar liderii statelor membre au cerut soluţii pentru ca excepţia să devină permanentă.

    Președintele Consiliului European, Donald Tusk, crede că rezolvarea ar putea veni odată cu relansarea negociarilor privind încheierea Acordului de Liber Schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite: Când preşedintele American se plânge de prea multe bariere şi tarife între Uniunea Europeană şi Statele Unite, îl pot înţelege. Nici noi nu suntem încântaţi. Este motivul pentru care, în urmă cu câţiva ani, am început negocieri comerciale cu Statele Unite. Ar trebui să revenim la aceste negocieri acum. Faceţi comerţ, nu război, domnule preşedinte, a spus Donald Tusk.


    El a vorbit apoi și despre ce a însemnat prietenia dintre europeni şi americani de-a lungul timpului: Domnul Trump a anunțat că adevărații prieteni ai Americii vor fi excluși de la plata acestor taxe. As vrea să amintesc în acest context că lumea liberă a supraviețuit celor mai dificile decenii grație faptului că europenii și americanii au fost cu adevărat prieteni. Să prețuim așadar prietenia în loc să o punem la încercare, a conchis Donald Tusk.


    Negocierile privind încheierea Acordului de Liber Schimb au început în 2013, însă au intrat într-un punct mort la sfârșitul anului 2016, odată cu alegerea în fruntea Statelor Unite a președintelui Donald Trump.

    Denumită oficial Parteneriat Transatantic pentru Comerț și Investiții, înțelegea ar urma să ducă la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume cu nu mai puțin de 800 de milioane de locuitori. Acordul ar urma să includă 50 la sută din producţia industrial mondială, 30 la sută din comerţul internaţional şi 20 la sută din investiţiile străine directe.


  • BERD: România a revenit la ritmurile de creştere de dinaintea crizei

    BERD: România a revenit la ritmurile de creştere de dinaintea crizei

    Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești cu 1,3 puncte procentuale pentru acest an, de la 4% până la 5,3%, și cu 0,7 puncte procentuale pentru anul următor, de la 3,5% până la 4,2%.



    Mai multe țări, în special România și Turcia, înregistrează ritmuri de creștere comparabile cu nivelurile înregistrate înaintea crizei”, susține BERD.


    La nivel general, BERD și-a îmbunătățit semnificativ prognozele de creștere pentru 2017, grație exporturilor mai mari, relansării investițiilor și prețurilor mai mari la materii prime, care sprijină o relansare solidă. Ritmul mediu de creștere înregistrat în țările din regiunea în care operează BERD ar urma să fie de 3,3% în acest an, cu 0,9 puncte procentuale mai mult decât în prognozele publicate în luna mai și după o creștere de doar 1,9% în 2016.


    Această relansare amplă este o evoluție binevenită. Ea creează, de asemenea, o fereastră de oportunitate pentru derularea reformelor care vor asigura sustenabilitatea ritmurilor solide de creștere pe termen lung”, apreciază economistul șef al BERD, Sergei Guriev.



    BERD susține că cele mai recente prognoze ale sale sunt supuse la numeroase riscuri, inclusiv tensiunile geopolitice, amenințările de securitate, politicile populiste din economiile avansate și gradul ridicat de concentrare a surselor de creștere globală.



    BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali din România, cu investiții în țară de 7,6 miliarde euro în peste 400 de proiecte. Totalul investițiilor în sectorul agroalimentar este de 10,3 miliarde euro, în 624 proiecte în țările în care operează BERD, din care 700 milioane euro investiți în România în 36 de proiecte.

  • Evoluţia industriei auto româneşti

    Evoluţia industriei auto româneşti

    Industria auto din România se află de ani buni pe un trend
    ascendent, după preluarea companiei Automobile Dacia de la Mioveni de
    grupul francez Renault şi investiţia
    americanilor de la Ford în uzina de
    la Craiova. Dacă în 2014 cifra de afaceri a acestui sector a fost de
    circa 18 miliarde de euro, în 2015 a depăşit 20 de miliarde, pentru ca în 2016
    să atingă 22 de miliarde de euro.În prezent 13 la sută
    din Produsul Intern Brut al României este asigurat de acest domeniu, care generează aproape un sfert
    din exportul ţării.În jurul celor două
    platforme industriale din ţară, dar şi în câteva mari oraşe din România s-au dezvoltat şi companiile din industria
    conexă, care furnizează echipamente şi altor constructori auto din întreaga
    lume. Motoarele, cutiile de viteze şi alte subansamble fabricate la Mioveni
    sunt expediate la mai multe uzine ale grupului Renault-Nissan echipând
    automobile produse de aceştia.

    La fel se întâmplă şi cu propulsoarele ecoboost
    de la Craiova, care ajung până în Brazilia şi China. Gabriel Sicoe,
    preşedintele Adunarii Generale a Asociaţiei Constructorilor de Automobile din
    România, confirmă trendul bun pe care se află această industrie.     Exportul se ridică la 13 miliarde de euro,
    ceea ce înseamnă un sfert din exportul naţional. Piaţa vehiculelor noi din
    România, piaţa locală a reînceput creşterea. Avem trei ani de creştere, cu o
    medie de 19%. Rămâne în continuare, totuşi, aproape de trei ori mai mică decât
    cea dinainte de criză.

    Marea problemă pentru piaţa autohtonă rămâne însă
    importul de automobile uzate, pentru care statul român nu are niciun beneficiu,
    nici financiar şi nici din punct de vedere ecologic. În schimb, pentru o maşină
    nouă produsă în România, statul încasează la buget 3.500 de euro. Din nou, Gabriel
    Sicoe: Anul trecut se înmatriculau în
    România trei maşini de ocazie din import la o maşină nouă, înmatriculată. După
    eliminarea timbrului de mediu din luna februarie, raportul s-a dublat. Impactul
    este dezastruos pentru vânzările de maşini noi în România. Urmează ca în partea
    a doua a anului să propunem ceva pe linia fiscalizării maşinilor de ocazie din
    import, care vin pe persoană fizică şi statul român nu beneficiază de nimic şi
    pe linia reglementărilor tehnice.

    În ciuda acestor probleme, marile
    companii continuă să investească în România. Michelin a anunţat investiţii de peste 33 de milioane de euro la
    fabrica de anvelope din Zalău, iar japonezii de la Calsonic vor începe anul viitor
    construcţia unei noi fabrici de componente auto, undeva lângă Ploieşti, cu o producţie destinată atât pieţei interne, cât şi
    exportului.

  • Evoluţii ale comerţului românesc

    Evoluţii ale comerţului românesc

    România a înregistrat şi în primele trei trimestre
    din 2016 deficit în comerţul cu produse agroalimentare, adică importă mai mult
    decât exportă – arată datele centralizate de Ministerul Agriculturii de la Bucureşti. Exporturile au crescut cu aproape 3%, faţă de primele 9 luni din anul
    trecut, în vreme ce importurile au marcat o creştere cu peste 9%. Uniunea Europeană
    rămâne principalul partener în comerţul agroalimentar al României, Bucureştiul
    importând preponderent din celelalte ţări comunitare carne de porc proaspătă şi
    refrigerată, produse de patiserie, brutărie şi biscuiţi, grâu, zahăr şi cafea.

    În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari
    încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul
    loc situându-se grâul şi meslinul (amestec de grâu cu secară) cu o valoare de
    circa 862 de milioane de euro şi o cantitate de 5,2 milioane de tone. Ţigările
    de foi şi trabucurile ocupă locul al doilea, fiind urmate de seminţele de
    rapiţă, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi orz.

    În altă ordine de idei,
    potrivit unei analize KeysFin, comerţul online românesc bate record după
    record, în 2016 urmând să depăşească graniţa de 6 miliarde de lei (1,4 miliarde euro), afacerile din
    acest sector situându-se astfel la un nivel istoric pentru România. Potrivit
    datelor financiare analizate, cifra de afaceri din e-commerce-ul românesc a
    crescut susţinut în ultimii ani, de la 1,68 miliarde de lei (0.37 miliarde de
    euro) în 2011, la 5,47 miliarde de lei (1,21 miliarde de euro) în 2015.
    Creşterea afacerilor a venit pe fondul dezvoltării spectaculoase a serviciilor
    de comerţ online, asigurate în prezent de peste 5.300 de firme, cu peste 2600
    mai multe decât în urmă cu 5 ani.

    Statisticile KeysFin arată că, pe fondul
    creşterii interesului românilor pentru produsele şi serviciile vândute pe
    internet, profitablitatea sectorului a avansat de la circa 47 de milioane lei
    (10,4 milioane de euro) în 2011 la peste 233 de milioane lei (51,7 milioane de
    euro) în 2015, iar pentru 2016 se preconizează o ţintă de peste 300 milioane de
    lei (66,7 milioane de euro).

    Rezultatele spectaculoase din campania Black
    Friday 2016 au dovedit că online-ul românesc a ajuns la un nivel de fenomen
    naţional, explică analiştii de la KeysFin, potrivit cărora Nu neapărat
    reducerile, cât volumul spectaculos al vânzărilor a dovedit că românii sunt tot
    mai interesaţi de vânzările din aşa-numitele mall-uri virtuale    .

    Datele relevă
    că s-a ajuns la 500 de tranzacţii pe minut, de două ori mai multe faţă de
    nivelul maxim de anul trecut, iar cea mai mare tranzacţie a fost de 143.000 lei
    (aproape 32 mii de euro), comandă venită din Ungaria.

  • Jurnal românesc – 11.10.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 11.10.2016 UPDATE

    In perspectiva scrutinului parlamentar din 11 decembrie,
    Poşta Română va expedia cele mai multe buletine de vot către alegători români
    din Spania – 2794 -, Italia – 1228 – şi Republica Moldova – 880, a anunţat,
    marţi, operatorul poştal naţional. 8.890 de cetăţeni români s-au înscris în
    Registrul Electronic, provenind din 55 de ţări, de pe toate continentele. Topul
    ţărilor cu cei mai mulţi alegători prin intermediul votului prin corespondenţă
    este completat de Germania, cu 618 alegători -, urmată de Regatul Unit al Marii Britanii
    şi al Irlandei de Nord, cu 594, Franţa, cu 561, Elveţia, cu 237, Austria, cu
    250, SUA, cu 226, Danemarca, 169, Canada, cu 162, si Australia, cu 115. Cel mai scurt drum extern al unui buletin de vot va fi
    de aproximativ 300 de kilometri, către Bulgaria, şi va fi parcurs într-o
    singură zi, în timp ce drumul cel mai lung va fi de aproximativ 21.400 de
    kilometri, către un alegător din Vanuatu. Alegătorilor care au optat să
    voteze prin corespondenţă şi s-au înscris în Registrul Electoral le vor fi
    expediate, prin Poşta Română (cu confirmare de primire), următoarele documente
    necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant
    cu menţiunea ‘votat’, certificatul de alegător, buletinul de vot prin
    corespondenţă şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot. Potrivit
    legii, Poşta Română asigură trimiterea documentelor către alegători până cel
    târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor.




    Curtea
    Constituţională a amânat, marti, să ia o decizie în ceea ce priveşte sesizările
    depuse de mai multe bănci cu privire la Legea dării în plată. Documentul, care
    prevede posibilitatea stingerii unui credit ipotecar prin predarea către bancă
    a imobilului cu care a fost garantat, a intrat în vigoare în luna mai. Pentru
    ca un împrumut sa intra sub incidenţa legii trebuie ca titularul creditului să
    fie consumator, nu profesionist, creditul la momentul acordării să nu
    depăşească 250 mii de euro sau echivalentul, iar imobilul ipotecat să fie cu
    destinaţia de locuinţă. Băncile au anunţat încă de la momentul aprobării că vor
    contesta Legea dării în plată la Curtea Constituţională şi au majorat
    avansurile pentru creditele ipotecare clasice.




    Fiscul a declanşat o campanie de verificare a
    locuinţelor închiriate, după ce intenţia a fost anunţată, recent, de şeful
    instituţiei, Dragoş Doroş. Controalele se vor desfăşura la sediile asociaţiilor
    de proprietari, care au început deja să le solicite celor care au contracte de
    închiriere să depună copii vizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
    Motivul acestei acţiuni este acela că Fiscul a constatat că declararea unor
    sume modice este un fenomen şi, prin urmare, impozitele datorate bugetului ar
    fi mai mici decât în realitate.






    În primele 8 luni ale anului,
    exporturile au crescut cu 4 procente, iar importurile cu aproape 7% fata de
    aceeaşi perioadă din 2015, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.
    Deficitul balanţei comerciale, adică nivelul cu care valoarea exporturilor este
    întrecută de cea a importurilor, a depăşit 6,1 miliarde de euro, fiind cu peste
    1,3 miliarde mai mare decât cel inregistrat în primele 8 luni ale anului
    trecut. Trei sferturi din valoarea totală a exporturilor, dar şi din cea a
    importurilor, reprezintă schimburi comerciale cu ţări membre ale Uniunii
    Europene. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt
    deţinute de maşini şi echipamente de transport, respectiv alte produse
    manufacturate.




  • Retrospectiva săptămânii 24.07-30.07.2016

    Retrospectiva săptămânii 24.07-30.07.2016

    Măsuri după CSAT


    În prezent, în România nu există motive pentru ridicarea nivelului de alertă teroristă, a declarat şeful statului, Klaus Iohannis, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). El a afirmat că, în conditiile multiplicării atentatelor din Europa, precum evenimentele tragice din Franta şi din Germania, în CSAT a fost prezentată o evaluare a stării de securitate a României, din perspectiva riscurilor si amenintărilor de natură teroristă. O altă temă de pe agenda Consiliului a fost Turcia, despre care preşedintele a spus că rămâne un partener strategic al României şi al UE şi un aliat indispensabil al NATO, dar şi un actor a cărui stabilitate este vitală pentru securitatea regională. De asemenea, la şedinţa CSAT au fost analizate consecinţele, pentru România, ale deciziilor luate la summitul NATO de la Varsovia, din 8, 9 iulie. Şeful statului a anunţat că brigada multinaţională decisă la summit şi găzduită de România va fi constituită în martie-aprilie 2017, potrivit planurilor Bucureştiului, cel puţin şase aliaţi fiind interesaţi de participare, printre care Polonia şi Bulgaria. La rându-i, ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc, a precizat că brigada multinaţională se va dezvolta în jurul unei brigăzi româneşti existente, cu peste trei mii de militari şi care se află la un nivel de pregătire foarte ridicat, după standardele NATO. Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, un batalion de elită al Armatei Române, Rechinii albi, a plecat în Afganistan, cu misiunea de a asigura protecţia bazei militare din Kandahar (sud) şi de a consilia forţele afgane de securitate.



    România în scandalul exporturilor de arme


    România respectă cu stricteţe cele mai înalte standarde de control al exporturilor de produse militare, susţine Ministerul de Externe de la Bucureşti (MAE). Potrivit instituţiei, exporturile sunt controlate prin legislaţia internă şi reflectă angajamentele internaţionale asumate de Romania ca membru al UE, NATO, ONU şi OSCE şi ca stat parte la Tratatul privind comerţul cu arme. Autoritatea Naţională de Control aprobă licenţele de export în urma unei analize riguroase, iar România participă cu promptitudine la orice investigaţie privind destinatia unor arme fabricate în ţară, precizează MAE. Reacţia apare după ce The Guardian a publicat o amplă analiză potrivit căreia ţări est-europene, între care şi România, au aprobat, în ultimii patru ani, vânzarea discretă a unor arme către Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania şi Turcia. În valoare de peste un miliard de euro, armele ar fi ajuns în Siria, a mai scris publicaţia britanică.




    Viceguvernator BNR acuzat de trafic de influenţă


    Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), sub acuzaţia de trafic de influenţă. Olteanu este bănuit că în 2008, când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi a primit de la un controversat om de afaceri, Sorin Ovidiu Vîntu, suma de un milion de euro şi sprijin electoral. În schimb, Olteanu ar fi făcut demersuri pe lângă membrii Executivului de atunci pentru numirea jurnalistului Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Potrivit procurorilor anticorupţie, Olteanu ar fi primit banii printr-un intermediar, la sediul unui partid politic.





    Scăderea deficitului bugetar


    Deficitul bugetar este, la jumătatea anului, mult mai mic faţă de cel prognozat, a anunţat Ministerul de Finanţe de la Bucureşti. Astfel, execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale anului s-a încheiat cu un deficit de circa 850 de milioane de euro, adica 0,5% din Produsul Intern Brut, faţă de 1,9%, cât a fost estimat. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, s-au înregistrat creşteri la încasările din impozitul pe profit, accize, contribuţii de asigurări sociale, impozitul pe salarii şi venit, precum şi din taxa pe utilizarea bunurilor. Încasările din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) au scăzut cu 9,5% faţă de primul semestru al anului precedent, pe fondul reducerii cotei standard de TVA şi al introducerii unei cote reduse la alimente.




    Nicio victorie pentru echipele româneşti în Europa


    Patru echipe româneşti de fotbal au jucat, săptămâna aceasta, în cupele europene. În prima manşă a turului trei preliminar al Ligii Campionilor, Astra Giurgiu a remizat, 1-1, acasă, cu danezii de la FC Copenhaga, iar Steaua Bucureşti a încheiat cu acelaşi scor partida din deplasare cu Sparta Praga (Cehia). În schimb, formaţiile româneşti care au evoluat în prima manşă a turului trei preliminar al Ligii Europa, Pandurii Târgu-Jiu şi Viitorul Constanţa, mai păstrează doar şanse teoretice de calificare, în urma infrângerilor severe suferite.


    Pandurii a pierdut, pe teren propriu, scor 1-3, întâlnirea cu Maccabi Tel Aviv, din Israel, în timp ce Viitorul a fost surclasată, în deplasare, scor 0-5, de belgienii de la Gent. În aceeaşi competiţie, o altă echipă românească, CSMS Iasi, a fost eliminată de croaţii de la Hajduk Split în turul precedent.

  • Economia mondială în faţa unei noi crize?

    Economia mondială în faţa unei noi crize?

    De la începutul lui 2016, economia mondială şi-a continuat evoluţia
    puternic negativă înregistrată anul trecut şi există o probabilitate foarte
    mare ca situaţia din ce în ce mai gravă din China să se extindă şi să asistăm
    la o nouă criză economică globală de proporţii. Este avertismentul lansat de
    tot mai mulţi analişti, potrivit cărora există o serie de similitudini între
    criza declanşată în 2007 şi situaţia de acum – dacă atunci factorul declanşator
    a fost spargerea bulei imobiliare în Statele Unite ale Americii, echivalentul
    de acum ar putea fi spargerea bulei economice din China, generată tot de
    sectorul imobiliar. În plus, ca şi atunci, pieţele bursiere sunt în cădere,
    fără a exista indicii că această tendinţă se va inversa curând, observându-se,
    în acelaşi timp, ieşiri semnificative ale investitorilor de pe pieţele de
    acţiuni.

    De cealaltă parte, unii specialişti spun că ceea ce se întâmplă pe
    piaţa bursieră poate fi numit doar
    volatilitate. Consultantul financiar Ionel Blănculescu face parte din categoria
    celor care consideră că sunt mai degrabă motive de îngrijorare. Invitat la
    Radio România, Blănculescu a apreciat că economia mondială se află în faţa unei
    noi crize: Pentru prima dată în ultimii zeci de ani s-au aliniat
    mai mulţi factori de declin. Este vorba de căderea abruptă a preţului la ţiţei,
    pe de altă parte scăderea la un minim istoric a preţului la materii prime. Nu
    în ultimul rând, este vorba de situaţia din China. Deci, toate aceste situaţii
    coroborate cu situaţia dramatică din Uniunea Europeană pe fondul a ceea ce
    înseamnă refugiaţii, dar şi a situaţiei băncilor care nu s-au redresat în nici
    un fel, toate acestea conduc la concluzia – aş spune foarte clar, răspicat – că
    ne aflăm în faţa unei crize majore.

    Bursele europene au înregistrat
    scăderi importante în special din cauza panicii care pare să domine pieţele
    financiare. Pierderile se suprapun peste cel mai prost început de an bursier,
    astfel că indicii au ajuns la nivelul de acum mai bine de doi ani. Temerile
    investitorilor nu au motivaţii limpezi, însă afectează în special acţiunile
    băncilor. Explicaţia ţine de faptul că dobânzile băncilor, extrem de mici,
    chiar negative în multe cazuri, îi fac pe investitori să se îndoiască de
    atingerea obiectivelor de profitabilitate şi să aleagă să se îndrepte spre
    investiţii în valori mai sigure.

    Economia globală va trăi periculos în 2016, cu
    o creştere modestă în ţările dezvoltate care va compensa slăbiciunile
    persistente de pe pieţele emergente, cu inflaţie şi dobânzi extrem de scăzute
    şi tensiuni care pot sădi germenii unei crize financiare majore, avertizau,
    încă de la începutul anului specialiştii financiari.

    Se poate feri România de o
    eventuală nouă criză financiară? Dumitru Miron,
    profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice Bucureşti,
    aminteşte că România este conectată la economia mondială şi nu poate rămâne
    imună la problemele cu care se confruntă aceasta: România nu mai
    este atât de decuplată, România s-a externalizat în foarte mare măsură din
    moment ce avem un deficit comercial de aproape 12 miliarde de dolari anul
    trecut. Înseamnă că nu mai suntem chiar aşa de izolaţi şi toate aceste canale:
    export-import şi fluxul de capital intrări-ieşiri, repatrieri de profituri,
    toate sunt elemente de conexiune cu un mediu turbulent.

    Dacă ar izbucni o
    nouă criză am fi loviţi exact ca data trecută, canalele de propagare sunt
    aceleaşi: capitalul străin,
    exporturile şi panica, consideră economistul Dragoş Cabat, într-un interviu
    acordat unei publicaţii financiare. Băncile nu vor mai finanţa piaţa locală,
    prin urmare nivelul de lichiditate va scădea. Efectul se va vedea imediat pe
    absorbţia de fonduri de la UE, pentru că nu va mai exista cofinanţare.
    Exporturile vor fi afectate de scăderea cererii, iar cererea internă se va restrânge
    ca urmare a instalării panicii. Nu în ultimul rând, deficitele s-ar majora. Nu
    mai avem dezechilibrele din 2008, dar nu suntem feriţi cu totul    , explică
    analistul economic.

    Pe hârtie, situaţia macroeconomică a României arată destul
    de bine – un ritm de creştere economică de peste 3%, o monedă naţională destul
    de stabilă şi datoria plătită către FMI, luată în vremurile tulburi din 2009 -
    relevă o analiză realizată de o firmă specializată în business information şi
    credit management pentru mediul de afaceri. Dar, statisticile pot fi
    înşelătoare, pentru că, se apreciază în document, performanţele economice
    generale ascund o dezvoltare inegală a economiei, cu un puternic accent pe
    comerţ şi cu un declin în sectorul de producţie, dublată de o polarizare tot
    mai accentuată la nivel geografic.

    Deocamdată, Comisia Europeană şi-a îmbunăţit
    estimările legate de creşterea economică a României, spunând că, anul acesta,
    va atinge, chiar, un vârf de 4,2%. Anul viitor, însă, creşterea economică va
    scădea la 3,7%, potrivit prognozei Comisiei. Principalul motor al creşterii
    economice rămâne cererea internă, în timp ce contribuţia netă a exporturilor va
    rămâne negativă. În cazul declanşării
    unei noi crize, primele semne, respectiv creşterea şomajului, scăderi salariale,
    reducerea activităţii, ar putea fi resimţite în România cel mai devreme în a
    doua parte a anului 2016.

  • Industria de armament în România comunistă

    Industria de armament în România comunistă

    Apariţia statului a însemnat protejarea şi încurajarea producţiei de arme, atât pentru raţiuni de securitate naţională, cât şi pentru obţinerea de bani. Nu este niciun secret că războaiele au însemnat oportunităţi de afaceri şi progres tehnologic. Deşi este o realitate cinică şi respingătoare, războiul contribuie la dezvoltarea economiei statelor şi la ieşirea din crize, aşa cum a fost şi cel de-al doilea război mondial.



    La sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale, România a fost considerată ţară învinsă. Astfel, i s-au impus restricţii în privinţa numărului de militari pe care îl putea avea şi a armamentului pe care îl producea. Dar guvernul comunist de la Bucureşti nu putea renunţa complet la fabricarea de arme şi muniţii deoarece grupurile de partizani din munţi erau o provocare permanentă la care era nevoit să răspundă. Industria românească de armament de la sfârşitul războiului şi în timpul anilor 1950 producea armament uşor individual precum pistolete, carabine şi aruncătoare de grenade. Din punct de vedere militar, România se alăturase Tratatului de la Varşovia, alianţă înfiinţată în 1955 la iniţiativa liderului sovietic Nikita Hruşciov, din care făceau parte Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, RDG, Polonia, Ungaria şi URSS. Apartenenţa la alianţa condusă de Uniunea Sovietică însemna punerea în comun a standardelor echipamentelor militare.



    La începutul anilor 1960, politica de distanţare a României de Uniunea Sovietică a însemnat elaborarea unei strategii pentru o industrie naţională de apărare. Deşi parte a alianţei militare a Tratatului de la Varşovia, România a simţit nevoia de a-şi dezvolta o asemenea industrie. Intervievat în 2002 de Centrul de Istorie Orală din Radiodoifuziunea Română, Maxim Berghianu, preşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, CSP, arăta motivele care au dus la apariţia ideii de industrie naţională de armament. ”Industria de apărare s-a dezvoltat foarte puternic din două motive: întâi, ca să nu fim tributari, ca să nu ne joace prietenii din CAER pe degete cum voiau cu armamentul, să nu fim dependenţi numai de ruşi. În al doilea rând, în afară de dotarea armatei, era exportul. Pentru că era exportul cel mai valoros şi cel mai bine plătit în devize libere. N-am exportat tancuri. Am exportat transportoare amfibii, blindate, am exportat foarte mult armament din ăsta individual, pistoale mistralieră AKG, aruncătoare de grenade. Produceam foarte multă muniţie pentru tunuri şi am produs şi tunuri. Noi am avut tunul de 150 de milimetri, care bătea până la 40-50 de kilometri. Am mai fabricat şi încărcătură explozivă, trinitrotoluen.”



    Cea mai mare parte a dotărilor armatei române şi tehnicii militare erau importate, în special din URSS. După invadarea Cehoslovaciei din 1968, România a accelerat procesul de creare a industriei naţionale de armament, atât la nivel de cercetare-proiectare, cât şi la cel de execuţie. Institutul de Cercetări şi Proiectări Armament, Muniţii şi Aparatură Optică se ocupa de echipamentele terestre, în timp ce o instituţie-soră de ocupa de aviaţie. România începea să producă armament greu precum tancuri, transportoare blindate, obuziere, tunuri, avioane, lansatoare de rachete, mitraliere şi armament uşor mai performant ca pistoale-mitralieră şi puşti cu lunetă. De asemenea, intrau în producţie şi vehiculele militare.



    Maxim Berghianu a subliniat că întregul proiect al industriei de armament a fost iniţiativa noului lider Nicolae Ceauşescu, cel care îi succedase lui Dej, Stalinul României. ”Planurile veneau de la Ceauşescu, de regulă, erau discutate întâi strategic, cu specialiştii militari, şi pe urmă veneau la noi. Cum aveam o ramură pentru construcţia de maşini, aşa aveam una şi pentru industria de apărare. Era vicepreşedinte Ceandru, ofiţer de aviaţie, ei examinau împreună cu specialiştii propunerile lor, dar opţiunea definitivă o avea comandantul suprem, că el dirija totul. Noi la CSP spuneam dacă se poate, dacă e eficient, de ce capacităţi de producţie este nevoie şi unde trebuie construite. Dar ei ştiau de ce produse aveau nevoie pentru că noi nu aveam atâţia specialişti ca să ştim tactică militară şi strategie.”



    Aviaţia a fost considerată una dintre priorităţile industriei naţionale de armament, mai ales că România avusese o tradiţie în perioada interbelică, la care fusese obligată să renunţe de către URSS. Maxim Berghianu. ”Am reînviat industria aviaţiei. S-a făcut la Bacău o mare unitate, la Bucureşti se făceau motoarele, o altă fabrică s-a făcut la Craiova. Ceauşescu a prins ideea cu aviaţia şi a vrut să facem şi noi. Cine face aviaţie are o industrie modernă, că aviaţia trage după sine materiale, în special, aparatură de măsură şi control foarte sofisticată. În paralel cu dezvoltarea industriei de utilaje pentru agregate termo şi hidro a trebuit să dezvoltăm şi industria electronică, electrotehnică, ca să producă aparatajul de înaltă tensiune. Şi am înfiinţat fabrica Electroputere, o fabrică modernă, de aparataj de înaltă tensiune, am dezvoltat aparatajul de joasă tensiune la Bucureşti, la Electroaparataj şi Electromagnetica. A trebuit să dezvoltăm industria electronică şi optică. Platforma Pipera e concepută ca un ansamblu.”



    Industria românească de armament a fost un proiect îndeplinit până la începutul anilor 1980. Dar slabele performanţe economice ale regimului comunist au făcut ca şi ea să ajungă în pragul colapsului în 1989.

  • Jurnal românesc – 29.04.2015

    Jurnal românesc – 29.04.2015

    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a făcut o vizită oficială în Italia, unde se află cea mai numeroasă comunitate românească din diaspora. El s-a intâlnit cu studenţii români din această ţară şi cu bursierii de la Accademia di Romania, pe care i-a felicitat pentru performanţele obţinute. Despre viitoarele elite ale României, Klaus Iohannis a discutat şi cu premierul italian, Matteo Renzi. Pe de altă parte, şeful executivului italian a reconfirmat sprijinul ţării sale pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, proces care, în opinia sa, ar aduce valoare adăugată capacităţii UE de a face faţă fenomenului migraţiei. Totodată, oficialul Italian a apreciat ca membrii comunitatii româneşti din Peninsula sunt foarte bine integraţi şi contribuie la dezvoltarea Italiei.



    Creşterea exporturilor de servicii creative este principala sursă de creare rapidă de locuri de muncă bine plătite. Exporturile de servicii ale României au ajuns anul trecut la valoarea de 15 miliarde de euro, în creştere cu 12% faţă de anul 2013 şi la un nivel dublu faţă de 2005, arată datele Băncii Naţionale. Transportul, serviciile pentru afaceri, cele de prelucrare a bunurilor şi cele de IT&C sunt principalele mari categorii, reprezentând împreună peste 80% din totalul exporturilor de servicii. În total, România a avut în 2014 exporturi de bunuri şi servicii de peste 67,5 miliarde de euro. Marea surpriză a anului trecut a fost dezvoltarea accelerată a serviciilor creative – consultanţa de afaceri, serviciile informatice, serviciile juridice şi de cercetare şi dezvoltare — care au cel mai mare potenţial de creştere a capacităţii de a crea noi locuri de muncă bine plătite.




    Pentru prima dată în istoria cunoscută şi raportată de Statistică, populaţia cu vârstă de peste 65 de ani a întrecut-o pe cea cu vârstă sub 14 ani, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În ultimii ani, deficitul la bugetul de pensii se adânceşte mai repede decât sunt adoptate reformele în sistem, iar îmbătrânirea populaţiei este un fenomen cu care ţările se confruntă de foarte mult timp. În majoritatea ţărilor se vorbeşte despre necesitatea reformei sistemului de pensii şi acest lucru este valabil şi în România, apreciază analiştii economici. În opinia lor, numărul de pensionari a crescut foarte mult şi ca urmare a unor măsuri politice greşite luate după 1990, când foarte mulţi angajaţi din întreprinderile de stat s-au pensionat anticipat. Economiştii recomandă ca angajaţii să îşi caute surse alternative de economisire pentru bătrâneţe prin pensii facultative, fonduri mutuale sau depozite la bancă.





    Nemulţumiţi de sistemul de învăţământ din România, tot mai mulţi părinţi aleg să-şi educe copiii acasă. Chiar dacă în cele mai multe dintre statele occidentale fenomenul este destul de răspândit şi este legal, în România este destul de controversat. Asta pentru că, pe de o parte, nu este reglementat în Legea Educaţiei, iar pe de altă parte, în Constituţia României scrie că Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine”. O dezbatere naţională pe acest subiect va fi organizată de către Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei. Astfel, tema Despre alternativele educaţionale: Cât de oportună este introducerea opţiunii de educaţie la domiciliu (homeschooling)?” a fost înscrisă pe ordinea de zi a dezbaterilor naţionale care debutează pe 8 mai la Cluj-Napoca.

  • Exporturile româneşti

    Exporturile româneşti

    Exporturile, motor de creştere economică pentru România — acesta este dezideratul autorităţilor române. Ce presupune noua strategie a Ministerului Economiei pentru perioada 2014-2020? Se vor menţine exporturile pe un trend ascendent şi în 2014, după ce, anul trecut, au atins un nivel record şi au ajuns la aproape 50 de miliarde de euro? Care vor fi domeniile vedetă? Dar cele cu potenţial, în afara agriculturii, care a susţinut creşterea economică mare din 2013 şi al cărei potenţial la export este imens?



    Chiar dacă maşinile, echipamentele electrice şi produsele agroalimentare au fost preponderent solicitate pe pieţele externe, specialiştii reuniţi, joi, la Bucureşti, la un forum de specialitate, au subliniat că România are încă multe domenii cu potenţial nevalorificat. Unul dintre acestea este IT-ul, sector a cărui dezvoltare depinde de investiţii în educaţie, astfel încât tinerii cu talent să fie transformaţi în specialişti foarte bine pregătiţi. În acelaşi timp, România caută soluţii pentru vânzarea de curent electric.


    Ministrul economiei, Constantin Niţă: “Avem un potenţial extraordinar şi, din păcate, nu-l fructificăm. Asta presupune finalizarea interconectărilor cu celelalte state şi, sigur, investiţii în perioada următorilor 2-3 ani, în aşa fel încât să putem exporta cantităţi mari de energie. Deci, avem posibilităţi. Important este să găsim soluţii pentru vânzarea de energie electrică.”



    Exporturile româneşti ajung în statele membre ale Uniunii Europene, dar şi în alte ţări din afara spaţiului comunitar. Nu au nicio şansă să se dezvolte, dacă se bazează doar pe relaţia cu statele intracomunitare. Piaţa europeană s-a contractat în foarte multe domenii. În plus, ea este destul de restrictivă. Dacă firme germane, franceze sau italiene câştigă toate licitaţiile din România pentru marile proiecte, invers nu se întâmplă niciodată.



    Or, în aceste condiţii, în viziunea primului ministru, social-democratul Victor Ponta, un accent ar trebui pus pe vânzarea de produse Chinei şi altor ţări din Asia. Mai mult! Politica de relaţii economice ar trebui să fie mai activă decât în trecut, iar ambasadorii ar trebui să prezinte, în ţările unde îşi desfăşoară activitatea, performanţele companiilor româneşti.



    Sistemul bancar este şi el interesat să sprijine companiile cu activitate la export, dar pentru aceasta are nevoie de stabilitate, predictibilitate şi reducerea birocraţiei, toate însoţite de o finanţare corespunzătoare.

  • Jurnal românesc – 10.06.2014

    Jurnal românesc – 10.06.2014

    Exporturile României au atins 17 miliarde euro în primele patru luni ale anului, iar importurile 18,6 miliarde euro, conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, publicate marţi. Comparativ cu perioada similară din 2013, exporturile au crescut cu 8 procente, iar importurile cu 7,7%. Deficitul comercial a crescut cu 74 de milioane de euro in primele 4 luni, ajungand la 1,7 miliarde euro.



    Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin Jianu, face o vizită de lucru in Spania. La Madrid el s-a intalnit cu reprezentanţi ai Confederaţiei Spaniole a întreprinderilor Mici şi Mijlocii, şi ai Organizaţiei Mondiale a Turismului. Confederaţia Spaniolă a întreprinderilor Mici şi Mijlocii este cea mai reprezentativă din Spania, având un milion de membri.



    Elevii susţin, în perioada 10-12 iunie, proba orală de evaluare a competenţelor de limba română din cadrul examenului de Bacalaureat 2014. Rezultatul obţinut la această probă nu se calculează la media finală de la Bac 2014, dar un candidat nu poate promova examenul dacă nu participă şi la probele orale. Examenul de Bacalaureat constă în trei probe scrise şi trei orale, precum şi o testare a competenţelor digitale. Din cauza ratei mici de promovabilitate din anii trecuţi, aproape 60 de mii de absolvenţi de liceu au refuzat să se înscrie la examen. În 2012, doar 43 % dintre liceenii care au participat la bacalaureat au promovat. Anul trecut, promovabilitatea a fost de 55 %.



    Copiii nu vor mai putea fi lăsaţi de părinţi la creşe săptămânale, de luni până vineri, după ce parlamentarii au votat desfiinţarea acestor servicii, considerate o formă mascată de abandon. Statul va trebui să găsească însă o soluţie pentru cazurile excepţionale. Copiii vor putea fi duşi la creşe, de stat sau private, doar cu program zilnic şi dacă cei mici au între trei luni şi trei ani, iar de la patru ani vor merge la grădiniţă. Asta prevede un proiect de modificare a legii creşelor, adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională. Măsura este una lăudabilă, spun şi autorităţile, şi specialiştii, însă va trebui găsită o alternativă pentru cazurile excepţionale, iar legea bonelor tocmai a suferit o nouă amânare.



    Leonard Orban, fost comisar european, Mircea Sbarna, fost consilier diplomatic la Reprezentanta Permanentă a Romaniei pe langa UE, prezinta pe 12 iunie, la Bucuresti, programul Horizon 2020 al Comisiei Europene. Peste 100 de linii de finantare sunt deschise, in prezent, in cadrul acestui program de cercetare-inovare in 12 domenii diverse precum provocari societale (socio-economic); IT&C, energie, mediu, sanatate, excelenta in domeniul stiintific. Programul beneficiaza de fonduri de 7,8 miliarde de euro din partea UE;



    România a înregistrat anul trecut sub 180.000 de nou-născuţi, cel mai scazut nivel după al doilea război mondial, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei. El a precizat că în 2013 scăderea populaţiei a venit preponderent din sporul negativ şi nu din imigraţie.


    .

  • Exporturile României

    Exporturile României

    Veşti bune pentru România care, în ciuda crizei economice, a înregistrat o performanţă notabilă anul trecut. Institutul Naţional de Statistică a estimat că exporturile au atins un maxim istoric, de aproape 50 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă de aproape 5 ori mai mult decât recordul din perioada comunismului. In acelaşi timp, Institutul a constatat un maxim istoric cu 10% mai mare decât în 2012. Specialiştii atrag, însă, atenţia că performanţa are şi un punct slab şi anume domeniile limitate ale exporturilor româneşti. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute, anul trecut, de maşini, echipamente de transport şi alte produse manufacturate.



    Analistul economic Aurelian Dochia explică: “Există, practic, câteva sectoare, ba chiar aş putea spune câteva mari întreprinderi care realizează o bună parte a exporturilor noastre şi evident că asta creează şi o anumită vulnerabilitate.”



    România continuă să depindă de partenerii săi europeni, şi, îndeosebi de cei din zona euro, în pofida faptului că, în ultima vreme, se constată o orientare mai accentuată a exporturilor şi către pieţe din afara Uniunii Europene. Observaţia aparţine tot analistului Aurelian Dochia, care consideră că, anul viitor, evoluţia exporturilor româneşti va fi în strânsă corelaţie cu evoluţia economiilor dezvoltate din Europa.


    “Cred că, pentru a da un verdict în această privinţă, este bine să mai aşteptăm o lună, cel puţin, de date, să vedem cum evoluează lucrurile şi în ianuarie, poate şi în februarie, pentru că momente de încetinire au mai existat, ele pot să fie urmate de o redresare ulterioară, dar situaţia din Europa este cea care va determina în cea mai mare măsură evoluţia exporturilor noastre în 2014 şi, în cazul în care în Europa există o redresare la nivel economic, probabil că exporturile vor cunoaşte o tendinţă de creştere şi în 2014. În caz contrar, există riscul ca slăbiciunile astea din ultimele două luni ale anului să se continue şi pe parcursul lui 2014.”



    Pe de altă parte, diferenţa dintre importuri şi exporturi – deficitul comercial — a înregistrat o reducere importantă faţă de 2012. Experţii explică această performanţă prin faptul că economia românească a reuşit să crească, în 2013, cu 2,8%, una din cele mai importante creşteri din Uniunea Europeană.

  • Jurnal românesc – 14.01.2014

    Jurnal românesc – 14.01.2014

    În România, natalitatea este în continuă scădere. Anul trecut s-a înregistrat cel mai mic număr de nou-născuţi de când Romania este stat modern. Scăderea a survenit imediat după 1989 şi, potrivit, directorului Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, Vasile Gheţău, era de aşteptat odată cu abrogarea restricţiilor la contracepţie şi întreruperea sarcinii. Astfel, s-a ajuns de la 370.000 de naşteri în 1989 la doar 200.000 în ultimii 10 ani. Vasile Gheţău a explicat că politicile de creştere a natalităţii trebuie elaborate şi aplicate în perioadele în care economia funcţionează bine. Aplicarea acestora în perioadele de criză poate avea efecte adverse imprevizibile şi dăunătoare viitorului populaţiei ţării pentru că ar duce la stimularea natalităţii la categoriile de populaţie defavorizate economic şi cu un nivel cultural scăzut.



    Comisarul european pentru probleme sociale, László Andor, a declarat că muncitorii din Europa de Est, în special românii şi bulgarii, sunt folositori pentru economiile altor ţări din Uniune, deoarece completează forţa de muncă locală, inclusiv prin contribuţiile la sistemele sociale din ţările gazdă. El a respins, astfel, teoria celor care-i acuză pe est-europeni că vor să profite de sistemele de protecţie socială ale Occidentului. Declaraţiile comisarului au fost făcute cu prilejul publicării unui ghid de coordonare între ţările Uniunii, în privinţa acordării beneficiilor sociale pentru cetăţenii care se mută dintr-o ţară în alta.



    Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, s-a întâlnit, la Washington, cu personalităţi din mediul academic şi din sectorul de cercetare american, provenind din România, precum şi cu studenţi români. Mihnea Costoiu a prezentat noile oportunităţi pe care România le poate oferi cercetătorilor şi studenţilor români din străinătate. Totodată, în cadrul discuţiilor, au fost dezbătute soluţiile prezentate de ministru pentru utilizarea potenţialului românesc din străinătate în folosul dezvoltării mediului ştiinţific românesc. Pe de alta parte, oficialul de la Bucureşti s-a întâlnit cu cel mai important consilier pentru probleme de ştiinţă şi tehnologie al preşedintelui Barack Obama, John Holdren. Cei doi au convenit inceperea unor noi proiecte de cercetare şi schimburi academice. Reuniunea a avut loc în contextul participării delegaţiei române, condusă de ministrul delegat Mihnea Costoiu, la Forumul Internaţional pentru Explorare Spaţială, desfăşurat la Washington, DC.



    Exporturile României în primele 11 luni ale anului trecut au crescut cu 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, a anuntat Institutul Naţional de Statistică. Cea mai mare parte, peste 70%, sunt realizate în ţările Uniunii Europene. Importurile din aceeaşi perioadă au crescut cu mai puţin de jumătate de procent. Situaţia a dus la o scădere semnificativă a deficitului comercial al României la aproximativ 5 miliarde de euro în primele 11 luni din 2013.

  • Economia României în 2013

    Economia României în 2013

    În primele nouă luni din 2013, România a înregistrat o creştere economică de 2,7%, iar autorităţile de la Bucureşti au luat în calcul un avans al economiei de 2,2% pentru întregul an. Potrivit Oficiului european pentru Statistică (Eurostat), România a avut a cea mai mare creştere economică din UE în trimestrul trei al anului trecut, atât comparativ cu precedentele trei luni cât şi cu perioada iulie-septembrie 2012. Graţie unei creşteri economice trimestriale de 1,6%, România a fost lider în UE, urmată de Letonia (1,2%), Marea Britanie şi Ungaria (ambele cu 0,8%).



    Potrivit autorităţilor de la Bucureşti, creşterea economică peste aşteptări şi continuarea consolidării fiscale, cea mai mică rată a inflaţiei de după 1989, deficitul de cont curent de circa 2% din PIB şi evoluţiile record ale exporturilor, producţiei industriale şi a celei agricole, reprezintă semnale clare că în 2013 România a intrat într-un nou ciclu economic. Unul dintre factorii care au transformat România într-una dintre economiile europene cu cea mai rapidă creştere poate fi considerat şi programul cu FMI. Cel de-al doilea acord stand-by de tip preventiv cu Fondul, în valoare de 3,5 miliarde de euro, a fost încheiat pentru o perioadă de doi ani.



    Acesta este al treilea acord solicitat de România creditorilor internaţionali, de la declanşarea crizei economice. Primul a fost semnat în 2009, iar al doilea în 2011. Până în prezent, asistenţa financiară acordată României de către FMI a fost destul de consistentă şi s-a concretizat în douăsprezece programe de împrumut. Revenind la situaţia actuală, nu trebuie omis faptul că în 2013 inflaţia a scăzut la cel mai mic nivel după 1989, ţinta de inflaţie a BNR fiind de 2,5%. Agricultura a rămas însă vedeta economiei româneşti.



    Pe fondul unor condiţii meteo favorabile, dar şi al unor măsuri luate de autorităţi în sectorul irigaţiilor, producţia vegetală a depăşit, în 2013, 22 de milioane de tone, cu 50% mai mare decat în 2012. Cireaşa de pe tort a fost scăderea TVA la pâine şi produse de panificaţie de la 24% la 9%, măsură asteptată cu real interes de industria de profil care se lupta anual cu o evaziune de 70%. Un alt factor important care a condus la creşterea economiei a fost absorţia fondurilor europene, care în noiembrie atinsese un grad de 27%, însă chiar şi aşa România rămâne codaşa Europei la acest capitol.



    Pe de altă parte, 2013, a fost unul bun pentru moneda naţională, leul. Aceasta a înregistrat cea mai bună evoluţie dintre monedele spaţiului comunitar în raport cu euro. În 2014, analiştii estimează că leul ar putea avea o evoluţie fluctuantă, având în vedere că este un an electoral, care poate genera instabilitate politică.