Tag: expozitie

  • Jurnal românesc – 30.01.2018

    Jurnal românesc – 30.01.2018

    Executivul îşi propune în Programul de guvernare 2018-2020 actualizarea legislaţiei pentru sprijinirea procesului de reîntoarcere a românilor din străinătate, a anunţat Natalia Intotero, ministru pentru Românii de Pretutindeni. Este vorba de facilitarea întâlnirii cererii cu oferta de muncă, precum şi oferirea de asistenţă şi consiliere în vederea reinserţiei pe piaţa muncii şi dezvoltării de iniţiative antreprenoriale. Se va urmări şi facilitarea procesului de recunoaştere în România a calificărilor obţinute de românii care au lucrat/lucrează în străinătate. Totodată, se va avea în vedere modificarea cadrului legislativ, astfel încât acesta să permită autorităţilor administraţiei publice locale din România să încheie acorduri de înfrăţire sau cooperare cu autorităţile locale din alte state pentru realizarea şi finanţarea unor obiective de investiţii, programe comune cultural sportive, de tineret şi educaţionale, stagii de pregătire profesională şi alte acţiuni.


    Guvernul va sprijini comunităţile româneşti în aşa fel încât să se asigure de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi nediscriminării de către administraţiile ţărilor în care trăiesc. În ceea ce priveşte raporturile bilaterale cu statele din vecinătate şi din Balcani în care trăiesc etnici români, Guvernul va urmări aplicarea corespunzătoare a normelor europene privind tratamentul minorităţilor naţionale aflate pe teritoriul unui stat, precum şi un echilibru între drepturile asigurate în acest domeniu minorităţilor naţionale de către statul român şi cele asigurate minorităţii române de pe teritoriul statului partener. Executivul va acţiona pentru ca accesul lucrătorilor români pe piaţa muncii să se facă nediscriminatoriu. De asemenea, se arată, în Programul de Guvernare, că numărul consulatelor româneşti va creşte în funcţie de solicitările şi de condiţiile existente.



    Ministrul românilor de pretutindeni, Natalia Intotero, a mai anunţat că vor fi continuate programele prevăzute în strategia existentă în ceea ce priveşte diaspora. Este vorba de programele ‘Nicolae Iorga’ – în domeniul educaţiei, ‘Andrei Şaguna’ – în domeniul spiritualităţii şi tradiţiilor, ‘Mihai Eminescu’ – în domeniul mass-media, ‘Dimitrie Gusti’ – în domeniul societăţii civile. Şi proiectul ‘Descoperă şi Cunoaşte România’ va continua. Programul ‘Constantin Brâncuşi’ va fi susţinut prin măsuri precum: înfiinţarea a cinci noi centre culturale ale românilor de pretutindeni şi sprijinirea celor existente, realizarea de studii privind patrimoniul comunităţilor româneşti, promovarea artiştilor de origine română din străinătate, înfiinţarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, în format virtual şi prin identificarea şi amenajarea unui sediu în Municipiul Bucureşti, recuperarea, restaurarea, întreţinerea de muzee, case memoriale, monumente istorice şi de artă. Amenajarea Casei Memoriale ‘Aron Pumnul’ din Cernăuţi şi organizarea în incinta acesteia a unui muzeu în memoria lui Mihai Eminescu şi Aron Pumnul vor constitui o prioritate.



    Românii din Marea Britanie sunt invitati, joi, 8 februarie, la vernisajul expoziţiei Home Away From Home: Romanians in Brent, susţinută de Romanian Women în UK în colaborare cu Brent Museum si Institutul Cultural Român.. Evenimentul este o sărbătoare a culturii româneşti din Brent. Motivul central al expoziţiei îl reprezintă o colecţie de ouă tradiţionale încondeiate împrumutate de Brent Museum prin programul Object in Focus, finanţat prin intermediul Consiliului Artelor din Anglia. De asemenea, este prezentată o selecţie de fotografii ale românilor contemporani care trăiesc şi lucrează în Londra, realizate de fotograful român Ion Paciu, dar şi fotografii noi realizate de fotograful Mike Lupascu ale românilor din Brent. La eveniment va lua parte şi ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache.


  • România la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing

    România la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing

    România la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing



    România va fi prezentă la cea de-a 24-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Beijing (BIBF), care va avea loc în perioada 23-27 august 2017 şi va cuprinde peste 2400 de expozanţi din 86 de ţări.


    Standul naţional al României este organizat de Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții și Institutul Cultural Român de la Beijing. România a participat pentru prima dată cu un stand de țară la Târgul Internațional de Carte de la Beijing (BIBF) în anul 2015, cu ocazia inaugurării Institutului Cultural Român din capitala Chinei, anul următor numărându-se printre invitaţii de onoare ai târgului, alături de celelalte țări central și est-europene.


    Cu o tradiţie de peste 30 de ani, Târgul Internațional de Carte de la Beijing reuneşte timp de cinci zile vizitatori, editori, agenţi literari, distribuitori de carte, scriitori şi traducători, fiind dedicat atât publicului larg cât şi profesioniştilor din industria cărții.


    La standul României vor fi expuse ultimele apariţii editoriale româneşti în limba chineză, cărţi şi albume publicate prin programele de finanțare ale ICR, TPS -Translation and Publication Support Programme şi PUBLISHING ROMANIA, precum şi noi apariții editoriale puse la dispoziție de Editura Institutului Cultural Român alături de editurile Polirom, RAO, Humanitas, Humanitas Fiction, Paralela 45, Cartea Românească, Nemira, Curtea Veche, Niculescu, Paidea, Casa Radio, Grupul Editorial Art, Ideea Europeană.


    Programul evenimentelor



    Programul acestei ediții, dedicat într-o bună masură dialogului dintre profesioniștii români ai cărții și cei chinezi, va cuprinde numeroase discuții și intâlniri între editori, dar și lansări de carte, literatura română fiind prezentă în acest an pe scenele târgului prin intermediul celor mai recente apariții editoriale traduse în limba chineză.


    Lista evenimentelor mai include premiera în China a piesei de teatru Infinitul Brancuși de Valeriu Butulescu, pusă în scenă în prezența autorului de actorii Teatrul ”Ion D. Sârbu” din Petroșani, precum și un eveniment dedicat Zilei Limbii Române, unde scriitorilor și editorilor români li se vor alătura traducători, editori și oameni de cultură chinezi care, de-a lungul timpului, au asigurat prezența culturii române în spatiul asiatic.

  • România la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing

    România la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing

    România la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing



    România va fi prezentă la cea de-a 24-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Beijing (BIBF), care va avea loc în perioada 23-27 august 2017 şi va cuprinde peste 2400 de expozanţi din 86 de ţări.


    Standul naţional al României este organizat de Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții și Institutul Cultural Român de la Beijing. România a participat pentru prima dată cu un stand de țară la Târgul Internațional de Carte de la Beijing (BIBF) în anul 2015, cu ocazia inaugurării Institutului Cultural Român din capitala Chinei, anul următor numărându-se printre invitaţii de onoare ai târgului, alături de celelalte țări central și est-europene.


    Cu o tradiţie de peste 30 de ani, Târgul Internațional de Carte de la Beijing reuneşte timp de cinci zile vizitatori, editori, agenţi literari, distribuitori de carte, scriitori şi traducători, fiind dedicat atât publicului larg cât şi profesioniştilor din industria cărții.


    La standul României vor fi expuse ultimele apariţii editoriale româneşti în limba chineză, cărţi şi albume publicate prin programele de finanțare ale ICR, TPS -Translation and Publication Support Programme şi PUBLISHING ROMANIA, precum şi noi apariții editoriale puse la dispoziție de Editura Institutului Cultural Român alături de editurile Polirom, RAO, Humanitas, Humanitas Fiction, Paralela 45, Cartea Românească, Nemira, Curtea Veche, Niculescu, Paidea, Casa Radio, Grupul Editorial Art, Ideea Europeană.


    Programul evenimentelor



    Programul acestei ediții, dedicat într-o bună masură dialogului dintre profesioniștii români ai cărții și cei chinezi, va cuprinde numeroase discuții și intâlniri între editori, dar și lansări de carte, literatura română fiind prezentă în acest an pe scenele târgului prin intermediul celor mai recente apariții editoriale traduse în limba chineză.


    Lista evenimentelor mai include premiera în China a piesei de teatru Infinitul Brancuși de Valeriu Butulescu, pusă în scenă în prezența autorului de actorii Teatrul ”Ion D. Sârbu” din Petroșani, precum și un eveniment dedicat Zilei Limbii Române, unde scriitorilor și editorilor români li se vor alătura traducători, editori și oameni de cultură chinezi care, de-a lungul timpului, au asigurat prezența culturii române în spatiul asiatic.

  • Expoziția Fikl. Puneri în scenă portugheze, la Muzeul Palatului Naţional Ajuda din Lisabona

    Expoziția Fikl. Puneri în scenă portugheze, la Muzeul Palatului Naţional Ajuda din Lisabona

    Cu ocazia celebrării a 100 de ani de relații diplomatice româno – portugheze, Ambasada României
    în Republica Portugheză, Institutul Cultural Român de la Lisabona, Fundaţia
    Bonte şi Direcţia Generală a Patrimoniului Cultural din Portugalia a fost
    inaugurat în 15 mai 2017, la Muzeul Palatului Naţional Ajuda din Lisabona,
    expoziţia Fikl. Portuguese Storylines/ Fikl. Puneri
    în scenă portugheze.


    Vernisajul a avut loc în
    Salonul Ambasadorilor unde au fost expuse o parte dintre lucrările monumentale
    ale artistului, la eveniment luând cuvântul José Alberto Ribeiro, Director al
    muzeului și reputat istoric, Ionuț Vulpescu, Ministrul Culturii din România,
    Luís Filipe Castro Mendes, Ministrul Culturii din Portugalia, Liliana Țuroiu, Președintele Institutului Cultural Român și
    autorul lucrărilor, Gheorghe Fikl.


    Gheorghe Fikl
    este unul dintre artiştii contemporani cei mai impresionanţi prin ascensiunea
    de cotă şi interesul din partea colecţionarilor în România post-comunistă. A
    studiat la Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca şi la nou-înfiinţata
    Universitate de Arte Plastice a Universităţii de Vest din Timişoara natală,
    absolvind în 1998, cu o lucrare de diplomă care se află de atunci în expunere
    permanentă în Facultate.

    În cadrul
    expoziției sunt expuse 17 lucrări de pictură și 15 lucrări de fotografie aflate
    în colecții private. Însoţită de un catalog care să orienteze publicul prin
    diferitele etape şi stiluri de creaţie ale artistului, expoziţia îşi propune să
    reconstituie un traseu şi o practică artistică ce au condus la recunoaşterea
    lui Fikl drept unul dintre cei mai originali şi apreciaţi artişti români pe
    plan internaţional.

    Sursa: comunicat ICR

  • Braşov

    Braşov

    În călătoria noastră de astăzi ne
    îndreptăm spre centrul României, într-un oraş renumit pentru arhitectura
    medievală, dar şi pentru multitudinea evenimentelor culturale care au loc aici.
    Nu putem începe să vorbim despre Braşov, fără a menţiona Cetatea medievală
    locuită a Braşovului, care este una dintre puţinele cetăţi medievale de acest
    gen din Europa. Cetatea Braşovului, edificată între secolele 14 şi 17,
    considerată a fi una din cele mai puternice din Transilvania, păstrează
    numeroase vestigii care au devenit obiective de mare atracţie dintre care:
    bastioanele vechii fortificaţii, renumita Biserică Neagră, Casa Sfatului ce
    găzduieşte Muzeul de Istorie, Turnul Alb şi Turnul Negru, Bastionul Graft -
    care este un pod fortificat peste pârâul cu acelaşi nume, Poarta Ecaterinei şi
    Poarta Şchei şi nenumărate muzee.


    Dintre
    acestea, Biserica Neagră din Braşov, edificiu de secol XVI, este polul de
    atracţie al turiştilor de pretutindeni. Este cel mai mare edificiu de cult în
    stil gotic din sud-estul Europei. Biserica Neagră este celebră nu doar prin
    dimensiunile sale, ci şi prin alte lucruri: astfel, în clopotniţă, se află al
    doilea cel mai mare clopot din spaţiul românesc, un clopot din bronz care
    cântăreşte şase tone. Biserica Neagră este cunoscută şi pentru marea sa orgă,
    cea mai mare din sud-estul Europei, având peste 400 de tuburi.


    O
    vizită în Braşov nu ar fi completă fără a păşi pe străduţa îngustă dintre
    străzile Cerbului şi Poarta Şchei, a cărei existenţă este atestată în
    documentele din secolul XVII. Aceasta a fost la început un simplu coridor,
    pentru a ajuta munca pompierilor. Astăzi este o curiozitate a oraşului. Cei mai
    curajoşi afirmă că este cea mai îngustă stradă din Europa. Cert este că lăţimea
    ce variază între 111 şi 135 cm îi conferă titlul de cea mai îngustă stradă a
    oraşului. Străduţa de 80 de metri este parcursă de toţi turiştii care ajung în
    oraş, este loc de întâlnire a îndrăgostiţilor şi, nu în ultimul rând, o temă
    provocatoare pentru fotografi.


    Agenda culturală a Braşovului este
    şi ea foarte bogată. Icoana în Şchei este titlul ultimei expoziţii organizate
    la sediul Uniunii Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovechi. Victoria Ţăroi,
    preşedinta Asociaţiei Art Esentia, despre eveniment. În parteneriat cu
    Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul vechi, a desfăşurat în
    general şi desfăşoară un program de reunere în valoare a patrimoniului cultural
    local, atât material cât şi imaterial. Prin această expoziţie, ne-am dorit să aducem
    în faţa publicului roadele cursului de iniţiere în tehnicile icoanei pe sticlă
    şi pe lemn, pe care le-am obţinut de la cursanţii din ultima perioadă.
    Expoziţia este deschisă până după Paşte. Ne dorim să se bucure toată lumea de
    vizionarea ei. Sunt multe exponate, icoane pe sticlă şi pe lemn, e o bogăţie de
    lucruri frumoase acolo.



    Tot luna aceasta, după Paşte, are loc
    sărbătoarea Junii Braşovului. Locuitorii din Şcheii Braşovului, îmbrăcaţi în
    costume pitoreşti şi organizaţi în şapte grupuri, defilează călare prin oraş,
    după care se iau la întrecere în aruncarea buzduganelor. Aşadar, invitaţia a fost lansată. Locuri de cazare sunt
    destule, atât în pensiunile cât şi în hotelurile din oraş, preţurile fiind
    pentru toate buzunarele.

  • Expoziţia Ioana Sisea “1-1 1-2” la Materia Repositorium, Bucureşti

    Expoziţia Ioana Sisea “1-1 1-2” la Materia Repositorium, Bucureşti

    Ioana Sisea revine la Bucureşti cu o nouă expoziţie, “Art Series_3, 1-1 1-2”, la Materia Repositorium, spaţiu rafinat şi neconvenţional adăpostit de o fostă fabrică din zona Timpuri Noi, într-un decor urban ciudat, unde ruinele unor foste construcţii industriale stau alături de clădiri noi, de birouri, şi de şantiere în lucru.



    Tânăra artistă expune lucrări de mari dimensiuni, pe hârtie, în pastel de ulei, alături de o selecţie de lucrări anterioare, inimi din porţelan, din ciclul (Eros)ion.



    Ioana trăieşte şi lucrează acum mai mult la Berlin şi am profitat de ocazie pentru a sta de vorbă câteva minute.








    Expoziţia

  • Bucureşti fm te provoacă să descoperi valorile României

    Bucureşti fm te provoacă să descoperi valorile României

    Expoziţia Eu aleg România! – 100 de poveşti de aur ale sportului românesc te aşteaptă timp de o lună în Piaţa Universităţii, la Muzeul Municipiului Bucureşti.

    100 de legende vii, sportivi sau echipe, care au făcut să răsune imnul României la marile competiţii internaţionale. Descoperiţi poveştile fiecăruia dintre ei, cu munca, reuşitele, sacrificiile şi bucuria de a ajunge în vârf, pe site-ul bucurestifm.ro, pe pagina proiectului eualegromania.ro şi pe paginile de facebook şi twitter.

    8 echipe de producţie din toată ţara, 75 de ore de filmare şi înregistrări audio, mărturii şi imagini inedite, 200 de ore de editare – toate pentru a ilustra drumul campionilor români care au cucerit lumea.

    Proiectul Radio România Regional Eu Aleg România se derulează timp de cinci ani, până în 2018, şi propune locuri, evenimente şi oameni de excepţie pentru România 100!

    Expoziţia Eu aleg România! – 100 de poveşti de aur ale sportului românesc, organizată de Bucureşti fm, rămâne la Palatul Suţu până pe 20 martie, iar accesul este liber.

  • ARCUB continuă seria de expoziții de artă contemporană și recentă și în 2017

    ARCUB continuă seria de expoziții de artă contemporană și recentă și în 2017

    ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București continuă și anul acesta să aducă în atenția publicului
    bucureștean opere valoroase de artă, prin Programul
    Expozițional ARCUB 2017. Anul trecut, ARCUB s-a poziționat rapid ca unul
    dintre cele mai importante spații expoziționale de artă contemporană și recentă
    din Capitală dar și din țară, prin cele opt expoziții majore organizate (Tzara. Dada. Etc., Istorii MonuMentale, 30,
    New Artists, Constantin Brâncuși: omul și lucrurile, Memory Leaks, Fostul
    Viitor, Drumeț în calea artei: Daniel Ștefănică, colecționar). Anvergura,
    atât ca relevanță și dimensiune, cât și diversitatea expozițiilor organizate în
    2016 au atras un număr impresionant de vizitatori, de până la câteva mii de
    persoane la fiecare expoziție.




    Progamul Expozițional ARCUB va continua și în 2017 sub
    îndrumarea lui Alex Radu, care va invita curatori români și artiști pentru
    realizarea mai multor expoziții și a unei serii de conferințe – o nouă
    componentă a Programului Expozițional ARCUB 2017. Seria de conferințe se va
    numi Ce
    punem în ramă?, va avea loc lunar, în perioada februarie – noiembrie și
    va aborda diverse teme legate de artă, despre cum putem da substanță,
    consistență, profunzime, creativității de azi. Cu un caracter interdisciplinar,
    seria de conferințe va prezenta exemple inspiraționale coerente, integrate, din
    artă, design, arhitectură, cercertare științifică, exemple care să poată
    conduce audiența de la o privire superficială la una de profunzime în sensul și
    misiunea creației. Conferințele vor fi organizate în colaborare cu MARe (Muzeul
    de Artă Recentă), Aiurart și Unrest/Bucharest, de Ervin Kesler, Alex Radu și
    Silviu Pădurariu.




    Printre expozițiile pregătite pentru 2017 se numără Ucenicie
    printre arte: colecționarul Sorin Costina și arta românească a anilor 1970-1990, două expoziții solo show – Dumitru Gorzo și Robert Koteles, o expoziție de grup de artisti emergenți
    din – un dialog deschis între cupluri de emergenți fundamental diferiți ca
    tehnici, concepție și cultură, dar cu un fond istoric și social comun, o
    expoziție de grup – artiști de azi din România – o punere la aceeași masă a mai
    multor școli, voci și tendințe din arta contemporană românească, expoziția Aesthetics
    of Social Responsibility- un proiect care implică diverși specialiști din
    domenii culturale, creative, științifice sub aceeași umbrelă a dialogului,
    cercetării și documentării desenului uman
    și a modului în care ideologiile infulențează imaginea generală a orașului, a arhitecturii,
    a spațiului public și, inclusiv, a naturii.




    Programul complet al conferințelor și informații despre
    vernisajul expozițiilor vor fi anunțate pe site-ul www.arcub.ro.






    ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București cultivă
    identitatea culturală a Capitalei din 1996. Proiectele inițiate și desfășurate
    de ARCUB în anii de activitate au contribuit la diversificarea vieții culturale
    a orașului, precum și la înscrierea acestuia în rândul marilor capitale ale
    lumii. În 2015, ARCUB a demarat procesul de candidatură a orașului la titlul de
    Capitală Europeană a Culturii în 2021, reușind să aducă Bucureștiul în finala
    pentru titlul acordat de Comisia Europeană.


    ARCUB este organizatorul
    Festivalului internațional al luminii – Spotlight, Festivalului de muzică
    alternativă Sound & Vision, Festivalului Internaţional de Teatru de Stradă
    – B-FIT in the Street!, al singurului festival internaţional de jazz din
    Capitală, Bucharest Jazz Festival, al festivalului de muzică clasică, Bucharest
    Music Film Festival și al Zilelor Bucureștiului.




    Parteneri media: RFI România,
    Radio România Cultural, Radio România Internațional, mediaTRUST, orasulm.eu,
    4arte.ro, inoras.ro, ziarulmetropolis.ro, teatral.ro, orasulvechi.ro, iqool.ro,
    Yorick.ro, sub25.ro, Cărturești, Raftulcuidei.ro, Cinemagia, Pelipscani.ro.

  • Retrospectiva tentanţiilor româneşti 2016

    Retrospectiva tentanţiilor româneşti 2016

    Vă propun, ca la început de an, să ne reamintim ce acţiuni am
    descoperit, pline de inedit pe parcursul anului trecut.


    Am urmărit acţiuni cu tentă
    socială şi am aflat, spre exemplu, că asociaţiile Inima copiilor şi a
    consultanţilor în lactaţie din România şi-au propus înfiinţarea primei bănci de
    lapte matern din România, necesară copiilor prematuri sau nou-născuţii cu
    probleme, care nu pot primi lapte de la propria mamă.


    Ne-am oprit la vernisajul expoziţiei de
    pictură, Cine suntem, într-o galerie de artă din Bucureşti. Aici am
    descoperit cum arta poate transforma chiar şi viaţa oamenilor străzii.
    Expozanţii au fost unii dintre beneficiarii proiectului Oameni prin artă,
    organizat de asociaţia Samusocial din România. Anca Florea, educator prin arte
    vizuale, coordonatorul proiectului Oameni prin artă şi voluntar al Samusocial, ne-a spus că
    lucrul cu oamenii străzii a fost o experienţă care a îmbogăţit-o: Ideea proiectului a fost a mea, am vrut să lucrez şi cu alte categorii
    de persoane, să fac şi altceva decât se face de obicei. Şi mi s-a părut că
    oamenii străzii au potenţial. Adică am cunoscut câteva persoane, în particular,
    care ar fi putut să facă lucruri în domeniul artistic. Şi mi-am zis că poate
    sunt mai mulţi. Am făcut artă doar pentru dezvoltare personală şi pentru a
    dezvolta capacitatea de exprimare şi abilităţile artistice. A fost mai mult
    decât mă aşteptam, am găsit oameni mai deschişi şi pricepuţi şi foarte dornici
    să facă lucruri.


    Unul dintre expozanţi, Liviu
    Lucian Marcu, ne-a vorbit despre picturile lui, izvorâte din pofta sa de viaţă,
    cum le arată şi titlurile precum: Masa zgomotoasă sau Zdreanţă veselă: Eu la viaţa mea am fost un beţiv, mi-a plăcut viaţa, deci asta ar
    fi…contra lui Brâncuşi: eu sunt moldovean, el e oltean, el are Masa Tăcerii,
    eu am Masa zgomotoasă. Masa asta trebuia să fie la mine cu pahare răsturnate,
    cu beţivi, cu casetofoane, cu un beţiv care doarme pe masă. N-am putut să le
    pictez pe toate, pentru că e şi greu şi a fost şi prima lucrare a mea. O s-o extind
    în viitorul apropiat. Sper. O să iau de la început lucrările pe care le-am
    făcut şi o să le fac cum trebuie.


    Tot pentru oamenii străzii s-a
    deschis în cadrul unui alt proiect un bistro
    care are pregătite meniuri de prânz pentru aceştia. De altfel, motto-ul
    unuia dintre bucătari ne şi întâmpină pe geamuri: Mănâncă la noi, că altfel
    murim amândoi de foame.


    Iar pentru copii care poate nu
    au jucării, am aflat că încă din 2013 s-a deschis singurul Spital de Jucării
    din Bucureşti, care a tratat deja peste 20 de tone de pacienţi.
    Jucăriile care ajung să fie tratate la Spitalul de Jucării sunt curăţate,
    dezinfectate şi reparate, iar mai apoi ajung să bucure copiii care se află în
    centrele de îngrijire ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului
    Bucureşti.


    Ieşind din zona socialului,
    ne-am bucurat şi de proiecte care spun poveşti. Fie că este vorba despre
    poveşti ale oraşelor, precum cel iniţiat de asociaţia Sinaptica: Periferii
    centrale ale Bucureştiului , prin care se urmăreşte punerea în valoare a două
    zone centrale ale oraşului, fie că vorbim despre rolul modelator al poveştilor,
    în cadrul Festivalului de lectură pentru copii NARATIV sau de prima ediţie a
    festivalului internaţional de arta povestirii, Suntem poveşti, proietele
    descoperite arată iniţiative din ce în ce mai frumoase, prin care România
    creşte sănătos.


    Am explorat şi zona
    spectacolelor şi am poposit în arenă pentru poveşti cu domniţe, cavaleri şi cai
    dresaţi din cadrul proiectului Basme cu cai, dar am urmărit şi pianele călătoare
    cărora le-a dat viaţă de-a lungul timpului pianistul Horia Mihail, de la care
    am şi aflat cum s-a alăturat acestui proiect: Povestea este următoarea: am descoperit, în subsolul
    radioului din Bucureşti, două instrumente ce fuseseră la un moment dat, în anii
    50-60, pe scena Sălii Radio, două piane de concert, ce fuseseră uitate acolo
    pentru câteva zeci de ani. Am propus conducerii de atunci ca aceste piane să
    fie redate vieţii muzicale, în locuri unde nu există piane. Ei bine, acest
    proiect a fost îmbrăţişat, imediat de către radioul public, iar acum există
    patru instrumente călătoare, aceste piane călătoresc alături de mine în diverse
    zone în care nu există piane de concert, redau viaţă unor opere muzicale,
    precum Franz Liszt, Mozart, Beethoven, anul acesta Frederich Chopin. Iar aceste
    piane rămân pentru o perioadă în săli de concert unde sunt folosite spre
    bucuria publicului meloman din acele oraşe.



    Sperăm ca şi în acest an să ne urmaţi în descoperirile
    noastre şi să vă bucuraţi de poveşti cu suflet.

  • “Pe urmele lui Marte”

    “Pe urmele lui Marte”

    Cea mai veche cămaşă de zale celtică de pe teritoriul României, precum şi mai multe arme vechi de peste 2.500 de ani, descoperite în nord-vestul României, sunt expuse la Muzeul Judeţean Satu Mare. Pe urmele lui Marte. Războinici şi artizani de prestigiu în lumea antică este o expoziţie interactivă de arme vechi şi ateliere de armurieri care arată vizitatorilor de astăzi cum era viaţa războinicilor de pe vremuri.



    Felician Pop, directorul Muzeului judeţean Satu Mare, ne-a spus povestea acestei expoziţii: Expoziţia Pe urmele lui Marte este una itinerantă, în care mai multe muzee din Transilvania au contribuit pentru realizarea unei expoziţii elocvente în ceea ce priveşte armele pe care le foloseau războinicii antici, pe teritoriul străvechi al României. Se ştie bine că Marte este zeul războiului, iar artefactele prezentate sunt de-a dreptul spectaculoase, ba mai mult decât atât ele ilustrează şi evoluţia în timp a acestor ame. Plus că am avut ajutorul colegilor de la Omnis Barbaria din Baia Mare şi am realizat un atelier de meşteşuguri antice, un atelier al unui fierar care făcea suliţe şi arme de fier, o expoziţie care s-a bucurat de foarte mult succes, mai ales că au fost foarte mulţi elevi care au putut să vadă ba chiar să şi lucreze la o forjă antică şi să confecţioneze arme care se făceau în urmă cu 2000-2500 de ani.



    Expoziţia ne invită să descoperim 16 piese originale, dar şi mai multe replici de armament grec, celt şi germanic timpuriu, cum ar fi cea a coifului celtic de la Ciumeşti, descoperire unică aflată la Muzeul Naţional al României. Vine cu detalii Felician Pop, directorul Muzeului judeţean Satu Mare: Găsim lănci, suliţe, cnelide, adică apărătoare, coifuri. La Satu Mare a fost descoperit singurul coif celtic din lume, care este expus acum la Muzeul Naţional de Istorie şi noi avem o copie. Sunt şi alte lucruri care au adus în conteporaneitate imaginea luptătorilor, imaginea războinicilor, triburile germanice care au trăit aici, celtice, romanii chiar. Astfel am reuşit să aducem în atenţia publicului această categorie de oameni atât de admirată în antichitate, şi anume, războinicii, luptătorii, care, după cum ştim, au fost mulţi şi zeificaţi.



    Directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, Felician Pop, consideră că interacţiunea cu publicul este viitorul muzeelor: Categoric muzeul nu mai poate să rămână un raft prăfuit, cu lucruri foarte vechi, el trebuie să devină interactiv, ca oamenii să participe la tot felul de lucruri, să le facă ei înşişi cu mâinile lor, şi atunci cred că gradul de interes creşte foarte mult, oamenii sunt încântaţi când ei pot să vadă cum să facă, ba chiar pot să participe şi aşa simt şi ei că devin o parte a istoriei.



    Şi cum în cadrul expoziţiei Pe urmele lui Marte. Războinici şi artizani de prestigiu în lumea antică, după vizitarea expoziţiei, cei prezenţi au avut ocazia să vadă atelierele improvizate în curte, unde se făceau cămăşi de zale şi solzi sau se lucra cu fierul încins, l-am întrebat pe Felician Pop cum au reacţionat oamenii provocaţi la interactivitate: Reacţia a fost una de curiozitate la început şi apoi au intrat ca într-un fel de joc şi mi s-a părut ceva absolut fabulos ca ei să poată să facă nişte lucruri, în cazul acesta nişte lănci, nişte suliţe fier, exact cum se făceau acum 2500 de ani şi acest lucru sigur că i-a încântat. Am văzut că există un interes foarte mare, au stat câteva ore, au fost în stare să stea în curtea muzeului ca să vadă întregul proces tehnologic de fabricare a acestor arme.



    Expoziţia Pe urmele lui Marte. Războinici şi artizani de prestigiu în lumea antică rămâne la Muzeul judeţean Satu Mare până în luna decembrie. Unde va mai putea fi vizionată, aflăm de la Felician Pop: Ea merge în fiecare reşedinţă de judeţ din nord-vestul României, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Zalău, Cluj. Este o expoziţie foarte interesantă, va urma o altă expoziţie tot pe această temă, de data aceasta cu armele dacilor, pe care urmează să o facem noi. Satu Mare este zona dacilor liberi, o zonă care nu a fost niciodată ocupată de Imperiul Roman, aşa că civilizaţia dacică a mai persistat aici câteva secole, faţă de lumea romană.



    Cât despre proiecte, Felician Pop ne-a anunţat încă o expoziţie unicat: Avem un proiect care se numeşte Oala cu sarmale a bunicii, pe care o s-o deschidem pe data de 5 decembrie. Am adus de la mai multe muzee din ţară mai multe tipuri de oale, de vase, de la Bucureşti, de la Sibiu, de la Zalău, în care se prepara acest produs românesc. Cei care vor fi prezenţi la această acţiune, care se derulează pe parcursul mai multor zile, vor avea ocazia să vadă cum se făceau sarmalele, ce ingrediente aveau, mai ales în Evul Mediu, când se făceau din păsat şi cu ciuperci, şi să guste savorile acelea unice, care din păcate astăzi s-au cam pierdut, ne-a spus directorul muzeului, exprimându-şi speranţa ca oamenii să se apropie de muzee, să le viziteze, pentru că şi noi, cei de astăzi suntem tot o parte a istoriei şi important este să ştim cum lăsăm ceva după noi.

  • Natura – omul – universul

    Natura – omul – universul

    Dacă ajungeţi în Bucureşti până la data de 21 iunie,
    aţi putea trece în program şi o întâlnire plină de culoare, lumină, energie
    bună cu natura, omul şi universul şi legăturile dintre ele, la Muzeul Naţional
    Cotroceni. În Spaţiile Cantacuzine sunt găzduite, vreme de două luni, 100 de
    lucrări, unele dintre ele monumentale, realizate de pictorul Emil Ciocoiu. Expoziţia
    este intitulată chiar Natura – omul – universul, pentru că ilustrează cele
    trei mari teme ale creaţiei artistului. Sau, după cum spune criticul de artă
    Marius Tiţa, reflectă măreţia Omului, perfecţiunea Naturii şi splendoarea
    Universului, dar şi dialogul natural dintre ele.


    Emil Ciocoiu s-a născut în România şi, în 1974, a
    absolvit Academia de Artă Nicolae Grigorescu din Bucureşti. Din 1980,
    trăieşte şi lucrează în Germania, la Aachen. Dar legătura sa cu România este
    una puternică, fapt remarcat şi de primarul oraşului Aachen, Marcel Philipp:
    în suflet păstrează rădăcinile româneşti, care îi poartă paşii înapoi spre
    ţară. Arta lui emană optimism şi o profunzime strălucitoare. De altfel, la
    invitaţia pictorului Emil Ciocoiu, primarul Marcel Philipp a participat şi la
    vernisajul expoziţiei găzduite pe simezele Muzeului Naţional Cotroceni: Este un gest de prietenie pe care de foarte multă vreme am
    vrut să îl arăt pictorului Emil Ciocoiu. Este foarte apreciat în Germania, în
    oraşul Aachen, după cum observ că şi aici este foarte apreciat. Localnicii din
    Aachen îl plac foarte mult, îi cunosc operele de artă. Temele sale ajung la
    sufletul oamenilor. Multe lucrări ale lui reprezintă oraşul Aachen, dar foarte
    multe se referă şi la teme religioase, la comunicarea între religii, care este
    foarte importantă. Oraşul Aachen decernează anual Premiul Carol cel Mare, un
    premiu care susţine dialogul între popoare şi între religii. Anul acesta, în
    luna mai, distincţia va fi acordată Papei Francisc. Pe pictorul Ciocoiu
    subiectul dialogului între religii îl preocupă deja de mulţi ani. Dincolo de
    asta, picturile sale sunt extraordinare, au o tehnică deosebită şi mă bucur
    foarte mult că expoziţia are loc în acest cadru atât de minunat.



    În acest cadru am stat de vorbă cu pictorul Emil
    Ciocoiu, cu puţin timp înaintea vernisajului expoziţiei Natura – omul -
    universul, despre ceea ce îl inspiră în creaţia sa: Îmi plac
    locurile unde există râuri, mare… Mă fascinează şi îmi notez diverse aspecte
    ale naturii. Am pictat la Balcic, în locuri precum Gran Canaria sau Veneţia…
    Mă atrage sudul, în general, pentru că sunt din sud. Îmi place Italia foarte
    mult şi expun foarte mult acolo. De asemenea, lucrez în Italia. Îmi place sudul
    Franţei, îmi place Spania… Am lucrări chiar din aceste locuri: Peisaj
    andaluz, Mikonos, Santorini… Avem chiar în faţă, aici, Mont Saint-Michel, în
    Normandie, Aachen, locul în care trăiesc şi lucrez – este vorba de Bună
    dimineaţa, Aachen, unde am reprezentat cetatea lui Carol cel Mare, Domul din
    Aachen, care e construit de Carol cel Mare şi Primăria.


    În multe dintre lucrările lui Emil Ciocoiu predomină
    culorile calde: Poate să fie şi roşu, cum avem în Sant
    Egidio, de exemplu, o lucrare inspirată după întâlnirea mondială a religiilor,
    care a avut loc la Aachen. Sunt toţi reprezentanţii religiilor ţinând o singură
    carte în mână. Şi asta se întâmplă într-un oraş ca Aachen. În perspectivă este
    Domul din Aachen, iar în faţă sunt foarte mulţi reprezentanţi ai diverselor religii
    mondiale care, uşor, uşor, se transformă într-o clădire, în Dom. Sant
    Egidio este o mişcare mondială a religiilor, a dialogului religiilor. Nu e
    vorba despre unificarea religiilor, ci despre dialog, pentru că, prin dialog,
    se realizează pacea. Trebuie să fim toleranţi unii faţă de alţii, să înţelegem
    că suntem creaţi în diverse culturi. Culturile se conjugă în felul meu de a
    vedea în dialog, în armonie, pe care mi-o doresc. Trăim nişte timpuri mai
    complicate acum, din cauza neînţelegerilor care există între etnii, între
    culturi, între religii, până la urmă. De aceea, propun lucrarea Consens -
    este vorba de toate simbolurile celor patru mari religii, unite într-o singură
    lucrare monumentală. Este o propunere a mea de a uni aceste simboluri într-un sistem
    armonios de înţelegere, de pace.


    Vizitatorii
    expoziţiei Natura – omul – universul sunt întâmpinaţi, la intrare, de o altă
    lucrare monumentală, Izvor. Pictorul Emil Ciocoiu: Am ales-o
    pe aceasta pentru că cuprinde elemente care ne exaltează, ne caracterizează, ne
    mişcă… Este vorba despre oceanul primordial, din care ne tragem. Este un
    izvor care vine din ocean, care degajă energie – pentru că noi suntem energie
    în mişcare – şi se înalţă către infinit, către Creaţiune. Asta ar fi, în linii mari. Dar lucrarea
    trebuie văzută şi pătrunsă, pentru că are o vibraţie specială, care ne invită
    să medităm asupra existenţei noastre.


    Aproape toate lucrările din expoziţie se regăsesc în
    paginile albumului cu acelaşi titlu, Natura – omul -universul, al cărui autor
    este criticul de artă Marius Tiţa: Urmărim mult mai exact
    această problematică, nu în aceeaşi succesiune ca în expoziţie, ci într-o
    dezbatere, într-o citire mai legată de tematică. Pornim de la om şi ajungem la
    univers, la marile lui explozii energetice, vibraţii, vortexuri născătoare de
    univers. Este şi trecerea prin tema înţelegerii între religii, a dialogului
    interreligios pe care-l regăsim la capitolul Omul, cu trecere spre Univers.
    Începutul aparţine Naturii, cu marile sale teme, inclusiv acele celebre flori
    singuratice într-un ocean de culoare, de vibraţie. De asemenea, regăsim oraşele
    lui Emil Ciocoiu, făcute din tuşe care sunt, de fapt oamenii, şi care
    construiesc un obiectiv uşor de recunoscut.


    Sâmbătă, 30 aprilie, este ultima zi în care mai
    poate fi vizitată o altă expoziţie a pictorului Emil Ciocoiu, deschisă la
    începutul acestei luni la Caprese Michelangelo, în încântãtoarea casã a
    Muzeului Michelangelo. Lucrări semnate Emil Ciocoiu se găsesc în Colecţia
    Televiziunii din Koln, în Colecţia Casei Regale a Olandei – Den Haag, la Muzeul
    de Artă sacră din veneţia, la Fundaţia Ludwig din Aachen, la Muzeul Naţional de
    Artă al României, din Bucureşti, la Muzeul Naţional de Artă al Chinei, Beijing.



  • 100 de ani de dadaism

    100 de ani de dadaism

    O expoziţie dedicată aniversării a 100 de ani de dadaism a fost
    deschisă la ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti în sediul din
    strada Gabroveni, aflată în centrul vechi al capitalei României.
    Expoziţia TZARA.DADA.ETC, realizată de Erwin Kessler cu lucrări din colecţia
    familiei Emilian Radu, reprezintă cea mai amplă retrospectivă a creaţiilor şi
    publicaţiilor lui Tristan Tzara organizată vreodată în România. Este, în
    acelaşi timp, şi prima expoziţie la nivel internaţional care prezintă o mare
    parte din opera poetică de primă ediţie a lui Tzara, ilustrată de marii artişti
    ai lumii. Evenimentul celebrează şi inaugurarea Cabaret Voltaire şi naşterea
    mişcării Dada la Zürich, pe 5 februarie 1916. Printre cele mai cunoscute texte
    dadaiste ale lui Tristan Tzara se numără La Première Aventure céleste de
    Monsieur Antipyrine (1916; Prima aventură cerească a domnului Antipyrine) şi
    Vingt-cinq poèmes (1918; Douăzeci şi cinci de poeme), respectiv manifestele
    mişcării: Sept manifestes Dada (1924; Şapte manifeste Dada). Lucrările sale de
    maturitate încep cu L’Homme approximatif (1931; Omul aproximativ) şi continuă
    cu Parler seul (1950; Vorbind singur) şi La Face intérieure (1953; Faţa
    interioară). Erwin
    Kessler, realizatorul expoziţiei TZARA.DADA.ETC. Este o realizare
    deosebită faptul că un tânăr plecat din Bucureşti în 1915, noiembrie, ajunge pe
    5 februarie 1916 să intre direct pe marea scenă a artei internaţioanle, pe care
    o şi crează. Aceasta este şi teza expoziţiei, că dadaismul a fost creat într-un
    vârtej de inspiraţie la începutul lui 1916, iar Tristan Tzara împreună cu
    Marcel Iancu şi Arthur Segal, toţi originari din România, Bucureşti, au creat
    cu acest impuls extraordinar dadaismul. În expoziţia de la ARCUB prezentăm
    aproape 100 de piese care provin din colecţia Emilian Radu, un colecţionar
    bucureştean care s-a dedicat în ultimii ani acestei minuţioase şi extrem de
    costisitoare activităţi de a pune laolaltă un amplu dosar Tristan Tzara şi
    DADA. Sunt piese cu valoare de unicat, unele dintre ele n-au fost expuse
    vreodată nici la nivel internaţional, cu toate că au o imensă relevanţă, cum
    este o scrisoare adresată de Tristan Tzara lui Andre Breton în iulie 1919, o
    scrisoare esenţială, scrisă pe o filă ruptă din cartea sa, Douăzeci şi cinci
    de poeme, prima sa carte. O scrisoare în care îşi aranjează venirea la Paris,
    şi odată cu venirea lui, mutarea
    DADAISM-ului de la Zurich la Paris.


    În plină glorie, Tristan Tzara decide să se retragă din viaţa
    publică. Într-un interviu acordat prietenului său brăilean Ilarie Voronca, în
    cunoscuta revistă de avangardă Integral, Tristan Tzara mărturisea :Scriu
    pentru a descoperi oameni. Şi, într-adevăr, am descoperit oameni, dar care m-au
    dezamăgit atât de mult, încât această raţiune a dispărut în întregime, ca bruma,
    din cadrul vizual, din preocupările mele. Faptul însuşi că obiectul decepţiei
    mele este şi astăzi de o manieră pe care o cred relativ cea mai demnă de
    atenţie, nu face decât să crească tristeţea mea. Mi-am dat seama, în sfârşit,
    că ceilalţi scriau dacă nu pentru a urca, socialemente vorbind, cel puţin
    pentru a-şi face un depozit în banca relaţiilor lor, care într-o zi le va
    deschide uşile unei Academii de care prea puţin mi-a păsat. Continui să scriu
    pentru mine, chiar pentru moment şi, negăsind alţi oameni, mă caut mereu.
    Contrar zvonurilor false răspândite, conform cărora Dada ar fi murit prin
    demisia câtorva indivizi, eu însumi sunt cel care a ucis Dada, în mod voluntar,
    pentru că am considerat că o stare de libertate individuală devenise în cele din
    urmă o stare colectivă şi că diverşii preşedinţi începeau să simtă şi să
    gândească la fel. Or, nimic nu-mi este mai antipatic decât lenea cerebrală care
    anihilează mişcările individuale fiind aproape de nebunie şi contrar
    interesului general.


    Erwin Kessler, realizatorul expoziţiei TZARA.DADA.ETC. Într-adevăr, a fost extrem de dezamăgit, iar
    legat de această dezamăgire vă pot prezenta o altă scrisoare extraordinară din
    colecţie, şi implicit din expoziţie, o piesă adresată de Tristan Tzara unui
    biet birocrat de la biroul de presă francez, care strângea documentaţie despre
    dadaism. Când, în 1928, respectivul funcţionar îi trimite un dosar despre DADA,
    Tristan Tzara îi răspunde cu multă tristeţe că nu mai vrea să primească nimic referitor
    la DADA şi dadaism, doar ce este referitor la el însuşi. Din cauza acestei
    dezamăgiri, se decuplase de la dadaism, creaţia sa. Pentru că dadaismul a fost
    o întreprindere – o întreprindere de relaţionare, de comunicare, de publicare,
    şi socială, şi politică unică, de fapt. Şi pe parcursul acestei întreprinderi,
    urmărind această întreprindere, l-am descoperit de fapt pe Tristan Tzara. Nu
    l-am descoperit acum, lucrez de cinci, şase ani, mă documentez şi citesc despre
    Tristan Tzara, am publicat mai multe texte despre el, inclusiv în străinătate,
    în SUA, despre capacitatea lui de a crea din nimic, un curent de o
    amploare extraordinară. Pentru că la ora actuală neodadaismul este unul din
    curentele care contribuie la arta contemporană.



    Expoziţia TZARA. DADA. ETC, deschisă la Bucureşti până
    la sfârşitul lunii aprilie, include lucrări originale de grafică semnate de
    avangardişti celebri precum André Breton, Pablo Picasso, Henri Matisse, Joan
    Miró, Sonia Delaunay, Max Ernst, Alberto Giacometti, Yves Tanguy, Jean Arp şi
    Marcel Iancu, cărţi de artist şi publicaţii avangardiste istorice, afişe ale
    unor manifestări dadaiste interbelice, cît şi o colecţie impresionantă de
    fotografii de epocă reprezentîndu-l pe Tristan Tzara în toate etapele vieţii
    sale. Expoziţia face parte din seria evenimentelor prilejuite de candidatura
    oraşului Bucureşti la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, demers
    iniţiat şi coordonat de ARCUB.

  • Samusocial ne arată “Cine suntem”

    Samusocial ne arată “Cine suntem”

    Persoanele adulte fără adăpost din
    Bucureşti au prima expoziţie de pictură şi grafică: Cine suntem?. Expozanţii
    sunt unii dintre beneficiarii proiectului Oameni prin artă, organizat de
    asociaţia Samusocial din România.


    Într-o atmosferă somptoasă, oferită de
    Galeria Romană din centrul Bucureştiului, 11 dintre participanţii la proiect,
    oameni ai străzii, au expus cu bucurie
    picturi ce evocă experienţele personale. Tablourile au fost acoperite cu
    zdrenţe, înainte de vernisare, iar vizitatorii au putut să le dezbrace
    personal, pentru a descoperi universul acestor oameni şi tainele unei lumi ce
    ne înconjoară, dar pe care rar avem timp să o observăm.


    Anca Florea,
    educator prin arte vizuale, coordonatorul proiectului Oameni prin artă şi voluntar al
    Samusocial, ne-a spus cum a început acest proiect şi cum s-a dezvoltat el: Ideea proiectului a fost a mea, am vrut să lucrez şi cu alte categorii
    de persoane, să fac şi altceva decât se face de obicei. Şi mi s-a părut că
    oamenii străzii au potenţial. Adică am cunoscut câteva persoane, în particular,
    care ar fi putut să facă lucruri în domeniul artistic. Şi mi-am zis că poate
    sunt mai mulţi. Şi atunci m-am gândit la genul ăsta de proiect. Pe urmă am
    vorbit la Samusocial, proiectul se numeşte Oameni prin artă , ei deja aveau
    un proiect de atelier ocupaţional în care realizau diverse obiecte decorative
    şi proiectul a fost inclus în cadrul atelierului ocupaţional. Ei au chemat
    oameni şi atelierul nostru a fost de artă pentru artă, pictură şi grafică. Am
    făcut artă doar pentru dezvoltare personală şi pentru a dezvolta capacitatea de
    exprimare şi abilităţile artistice. A fost mai mult decât mă aşteptam, am găsit
    oameni mai deschişi şi pricepuţi şi foarte dornici să facă lucruri.


    Expoziţia ne provoacă să-i cunoaştem pe
    ceilalţi, să-i descoperim din perspectiva calităţii lor de creatori de frumos. Privind lucrările
    expuse nu putem să nu ne întrebăm: cine suntem şi ce calităţi ascunse
    adăpostim? Iar experienţa Ancăi Florea cu oamenii convocaţi pentru atelierele
    de artă la Samusocial a ilustrat nevoia absolută de frumos a omului. Anca
    Florea ne-a povestit despre un om care a venit o singură dată la atelier: Am venit eu dimineaţa şi el era deja acolo, am făcut cunoştinţă. Şi mi-a
    zis cineva că omul acela stătuse pe stradă toată noaptea. Şi l-am întrebat unde
    a dormit şi a zis că nu a dormit, că a mers. Pentru că fusese foarte frig,
    fusese gerul acela mare. Am fost foarte impresionată: a mers toată noaptea
    pentru ca să nu moară de frig şi totuşi era acolo. Şi nu s-a plâns niciun
    moment. Am dat tema de atelier, era o temă tehnică şi el a stat un pic şi a zis
    dintr-o dată: daţi-mi o foaie să vă fac un desen frumos. Şi m-a impresionat
    că omul acela după ce suferise atâta, avea nevoie să facă ceva frumos. Cred că
    toţi avem nevoia asta, când suferim, să compensăm cu ceva frumos. Şi mi s-a
    părut foarte relevant pentru ce fac eu la atelier.


    Am întrebat-o pe
    Anca Florea cum i s-au părut elevii ei şi cum i-a condus în descoperirea artei: Mi s-au părut simpatici. La început au fost mai reţinuţi. Şi
    eu eram puţin mai reţinută, pentru că n-am mai avut asemenea experienţe, era
    pentru prima dată când lucram cu persoane fără adăpost. Dar erau şi foarte
    receptivi şi foarte deschişi şi cu o atmosferă foarte plăcută în atelier.
    Adică, m-am simţit bine cu ei, am glumit, am râs, am făcut şi treabă, chiar
    m-am simţit foarte bine cu ei şi sunt genul de oameni respectuoşi şi cu care
    poţi să te înţelegi şi cu care poţi să lucrezi. Ca să-i ghidez, am încercat
    să-l fac pe fiecare să-şi găsească direcţia şi stilul propriu şi să găsească
    subiecte pentru pictură şi pentru desen în ei înşişi. O lucrare de artă de fapt
    asta presupune, să pui ceva din tine acolo. Şi am încercat să-i fac să caute şi
    să găsească acele lucruri care sunt importante pentru ei. Să-şi găsească
    subiecte în acest sens. În plus, am
    încercat să le dau câteva indicii de tehnică, când lucrez în ateliere de
    dezvoltare personală eu încerc să fac persoanele să-şi găsească propria
    direcţie şi mi se pare că am reuşit. Deja au început să-şi construiască fiecare
    stilul propriu. Lucrează împreună, dar fiecare are stilul lui şi asta mi se
    pare ceva important, să-ţi găseşti modalitatea de exprimare.


    Liviu
    Lucian Marcu este unul dintre artiştii expozanţi şi ne-a vorbit despre
    picturile lui, izvorâte din pofta sa de viaţă, cum le arată şi titlurile
    precum: Masa zgomotoasă sau Zdreanţă veselă: Eu la viaţa mea am fost un beţiv, mi-a plăcut viaţa, deci asta ar
    fi…contra lui Brâncuşi: eu sunt moldovean, el e oltean, el are Masa Tăcerii,
    eu am Masa zgomotoasă. Masa asta trebuia să fie la mine cu pahare răsturnate,
    cu beţivi, cu casetofoane, cu un beţiv care doarme pe masă. N-am putut să le
    pictez pe toate, pentru că e şi greu şi a fost şi prima lucrare a mea. O s-o
    extind în viitorul apropiat. Sper. O să iau de la început lucrările pe care
    le-am făcut şi o să le fac cum trebuie.


    Bogdan Florin
    Ionescu pictează chipuri: Am pictat
    oameni, de-ai noştri, prin atelierul de pictură. N-am pictat niciodată, m-a
    relaxat, la început am zis că e o joacă şi m-a relaxat şi dintr-o joacă a
    început să-mi placă.


    La atelier s-au perindat în jur de 20 de oameni, dar
    constant în atelier au fost cam 4 şi nu mereu aceiaşi, iar expozaţii sunt 11,
    ne-a mai spus organizatoarea proiectului Oameni prin artă. Şi asta pentru că
    având ore diferite de masă la cantinele sociale, oamenii nu pot ajunge mereu la
    atelier, dar când vin, pictează cu bucurie şi sete de frumos.

  • Muzeul Țăranului Român – 26 de ani

    Muzeul Țăranului Român – 26 de ani

    Vineri, 5 februarie 2016, Muzeul Țăranului Român
    împlinește 26 de ani de la (re)fondarea sa.




    Cu această ocazie și pentru că din 8 februarie
    expoziția permanentă va fi dezactivată parțial, clădirea urmând să intre în
    proces de consolidare şi restaurare pentru o perioadă de 18 luni, invităm
    publicul la o (re)vizitare a Muzeului de la Șosea.




    În zilele de 5, 6 și 7 februarie, între orele orele 10 și 18, intrarea este
    liberă.

  • TZARA.DADA.ETC / 100 de ani de dadaism celebrați la ARCUB

    TZARA.DADA.ETC / 100 de ani de dadaism celebrați la ARCUB

    Începând cu 5 februarie 2016, ARCUB — Centrul Cultural al Municipiului București va deschide în sediul din Gabroveni o expoziție dedicată aniversării a 100 de ani de dadaism, realizată de Erwin Kessler, cu lucrări din colecția familiei Emilian Radu: TZARA.DADA.ETC. Vernisajul va avea loc vineri, 5 februarie, de la ora 18:00.



    Expoziția TZARA.DADA.ETC reprezintă cea mai amplă retrospectivă a creațiilor și publicațiilor lui Tristan Tzara organizată vreodată în România. Este în același timp și prima expoziție la nivel internațional care expune o mare parte din opera poetică de primă ediție a lui Tzara, ilustrată de marii artiști ai lumii cu care a colaborat. Evenimentul celebrează inaugurarea Cabaret Voltaire și nașterea mișcării Dada la Zürich, pe 5 februarie 1916.


    Vor fi prezentate desene și lucrări originale de grafică semnate de avangardiști de faimă universală precum André Breton, Pablo Picasso, Henri Matisse, Joan Miró, Sonia Delaunay, Max Ernst, Alberto Giacometti, Yves Tanguy, Jean Arp și Marcel Iancu, cărți de artist și publicații avangardiste istorice, afișe ale unor manifestări dadaiste interbelice, cât și o colecție impresionantă de fotografii de epocă reprezentându-l pe Tristan Tzara în toate etapele vieții sale. Lucrările prezentate aparțin colecționarului Emilian Radu.



    #PROGRAM: TZARA. DADA. ETC. poate fi vizitată gratuit începând cu 5 februarie până pe 26 aprilie 2016, între orele 14:00-22:00, la ARCUB (Str. Lipscani nr. 84-90). Expoziția face parte din seria evenimentelor prilejuite de candidatura orașului București la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, demers inițiat și coordonat de ARCUB.



    Pe 18 februarie, de la ora 18:00, în cadrul expoziției TZARA. DADA. ETC. va avea loc conferința în limba engleză a lui Marius Hentea – Tzara România”, care va fi urmată de o dezbatere în limba română moderată de Erwin Kessler despre Tristan Tzara, Dada și România, la care vor participa Marius Hentea, Sorin Alexandrescu și Cătălin Davidescu. În debutul dezbaterii va fi lansat catalogul exhaustiv al colecției, editat de ARCUB, cu texte de Erwin Kessler, prefață de Henri Béhar și note de Cătălin Davidescu. Accesul la eveniment va fi gratuit.