Radio România Internațional

Tag: expoziţii

  • A încetat din viaţă marele sculptor Vlad Ciobanu

    A încetat din viaţă marele sculptor Vlad Ciobanu

    Sculptorul Vlad Ciobanu, unul dintre cei mai valoroși artişti plastici din România, a încetat din viaţă la vârsta de 75 de ani. Din 1990 a predat la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. De-a lungul carierei a primit numeroase premii, inclusiv Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru Sculptură, în 2005. Vlad Ciobanu a fost coordonator şi curator al mai multor ediţii ale Simpozionului Internaţional de Sculptură “Atelierele Brâncuşi” de la Târgu Jiu, în perioada 2005-2021. A scris numeroase articole, comunicări şi eseuri despre celebrul sculptor de origine română Constantin Brâncuşi.



    A avut numeroase expoziții personale sau de grup în țară și în străinătate, în Olanda, Italia, Spania, Serbia, Bulgaria, Austria, Germania, Franța. Monumente importante semnate de Vlad Ciobanu se regasesc printre altele la Alexandria – Eroul Necunoscut”, Alba Iulia – Regele Ferdinand” sau Onești – Dimitrie Cantemir”.



    Galeria Artoteca, din Bucureşti, a găzduit în perioada 4 decembrie 2023 – 8 ianuarie 2024 ultima “personală” Vlad Ciobanu “Pelerin”. La finisajul expoziţiei Maestrul Vlad Ciobanu a acordat un interviu, posibil ultimul său interviu, pentru postul nostru de radio, pe care îl puteţi asculta în rubricile “Club Cultura” şi “Arte – Artişti”.

  • Repere ale programului Timișoara 2023, Capitală Europeană a Culturii

    Repere ale programului Timișoara 2023, Capitală Europeană a Culturii

    În anul 2023, orașul Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii, alături de Elefsina (Grecia) şi Veszprém (Ungaria). Programul a fost descris de organizatori (Asociația Timișoara 2021) ca o contribuție activă la valorizarea identității, creativității, diversității și avangardei culturale timișorene ca motoare pentru dezvoltarea comunitară sustenabilă. Programul a fost un întreg proces, o călătorie transformatoare cartografiată în jurul a trei teritorii: 1. Teritoriul oamenilor – comunitatea, obiceiurile zilnice, visele bucuriile și fricile colective; 2. Teritoriul locurilor – orașul ca o cultură a uniunii, revitalizarea spațiului public, implicarea locuitorilor; 3. Teritoriul conexiunilor – unirea oamenilor din Timișoara și orașul cu Europa și întreaga lume.



    S-au întâmplat multe și memorabile în cadrul programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Peste 1500 de evenimente culturale, conform Ramonei Laczko-David, coordonatoarea proiectului cultural. Marele final al programului a constat într-o gală de închidere în decembrie 2023, intitulată sugestiv Timișoara 2023 la nesfârșit, eveniment ce s-a desfășurat pe parcursul a 4 zile de concerte, conferințe și reflecții asupra anului cultural. S-au depășit cu mult așteptările de la întregul program prin numărul de participanți, tipologia evenimentelor sau varietatea artiștilor angrenați în program, din toate domeniile de artă.



    Statisticile la cald arată următoarele cifre: peste 1.300.000 de vizitatori, dintre care peste 850.000 de vizitatori externi. Numărul de înnoptări în unităţile de cazare a depășit 800.000. Valoarea aparițiilor în media la nivel național a fost de 20 de milioane de euro, iar expunerea media totală, națională și internațională a depășit 40.000 de apariții.



    Doar pentru a enumera câteva dintre succesele Programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, amintim unul dintre principalele evenimente de la deschiderea programului, din februarie 2023: expoziția retrospectivă Victor Brauner: Invenții și magie, organizată în frumosul palat în stil baroc al Muzeului Național de Artă din Timișoara (MNART). Expoziția a funcționat ca un omagiu adus acestui artist de origine română extrem de relevant pentru suprarealismul internațional. Brauner (1903-1966) s-a născut la Piatra Neamț și s-a afirmat în anii ‘20 ca figură emblematică a avangardei de la București, ca mai apoi în 1933 să se alăture mișcării suprarealiste inițiate de André Breton, mutându-se definitiv la Paris în 1938. Un număr record de peste 12.000 de vizitatori au admirat în primele două luni expoziția Brauner.



    O altă expoziție record, organizată tot la Muzeul Național de Artă din Timișoara, a fost expoziția care a încheiat programul cultural Timișoara 2023, Brâncuși: surse românești și perspective universale, expoziție inaugurată la finalul lunii septembrie 2023 și care poate fi vizitată până la finalul lunii ianuarie 2024. Aceasta este prima expoziție de anvergură dedicată lui Constantin Brâncuși din România și estul Europei din ultimii 50 de ani. Constantin Brâncuși (1876-1957) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană universală, considerat simbolic părintele sculpturii moderne.



    Brâncuși și-a început cariera artistică în România, apoi din 1903 a continuat-o la Paris, operele sale de maturitate fiind realizate în Franța. Expoziția de la Timișoara a prezentat publicului 100 de lucrări ale artistului – sculpturi, desene, documente de arhivă, fotografii și filme, menite să ofere o imagine de ansamblu asupra vieții și operei lui Constantin Brâncuși. Expoziția a primit peste 80.000 de vizitatori până la finalul lunii decembrie 2023.



    Programul Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii se arată, la finalul său, ca fiind o desfășurare de forțe ce a depășit așteptările și care a creat atât un precedent pozitiv, cât și calea către apropierea de cultură și continuarea acesteia ca o direcție principală a comunității din orașul din vestul României


  • ATOMA – Expoziția personală “sevrajă”

    ATOMA – Expoziția personală “sevrajă”

    Artista vizuală ATOMA a încheiat anul 2023 cu expoziția personală “sevrajă”, la Kulterra Art Gallery, din Bucureşti. Pentru că am ratat vernisajul, am stat de vorbă cu ATOMA la finisaj, despre expoziţie şi despre proiectele artistice viitoare.






    ATOMA este o artistă vizuală care lucrează din București, dar lucrările ei pot fi văzută în multe orașe din țară. A studiat pictura la Facultatea de Arte din București și arta murală în cadrul Facultății de Arte Decorative din București.



    ATOMA a avut mai multe expoziții personale, la București și a participat la mai multe de expoziții de grup (București, Timișoara, Constanța și Brașov). Muralele ei pot fi văzute în București, Târgu Jiu, Bacău, Sibiu, Satu Mare, Petroșani, Râmnicu Vâlcea și Galați.

  • Timişoara 2023, la final

    Timişoara 2023, la final

    Orașul Timișoara a găzduit, în acest an, în
    calitate de Capitală culturală europeană, peste 2.000 de evenimente la care au
    participat sute de mii de artiști și vizitatori. Cu acest prilej, au fost deschise cinci noi spaţii culturale în
    cinematografe, galerii de artă şi săli
    multifuncţionale. Manifestările culturale au implicat aproape 900 de
    organizaţii şi peste 3.000 de voluntari.


    Evenimentele organizate au însemnat
    apariții în presa locală și internațională, Timişoara bucurându-se de
    vizibilitate în toată lumea, inclusiv la nivel diplomatic.


    Programul cultural a
    costat peste 20 de milioane de euro, bani proveniţi de la bugetele local şi judeţean,
    de la Ministerul Culturii şi din sponsorizări. Mediul de afaceri a fost foarte
    prezent cu peste 50 de companii care au încheiat parteneriate şi multe vor să
    rămână implicate, în timp ce altele au devenit parte a programului cultural.


    Capitală
    Culturală Europeană a fost un succes care a depăşit aşteptările tuturor, a declarat,
    joi, primarul Dominic Fritz, în cadrul unei conferinţe care a marcat încheierea
    oficială a programului cultural.

    Din start am spus că avem
    două ambiţii mari cu acest titlu. Prima ambiţie este să redefinim cultură şi
    artă în Timişoara, în comunitatea noastră ca un motor al dezvoltării. Şi al
    doilea obiectiv – să replasăm Timişoara, dar şi România pe harta Europeiˮ.


    Cultura,
    ca motor de dezvoltareˮ, a mai spus Dominic Fritz, o resimţim inclusiv în
    atmosfera din oraş, spiritul vibrant; sunt toate generaţiile pe stradăˮ.

    Baza
    pentru acest spirit este o conştientizare a valorilor noastre şi a viziunilor
    noastre bazate pe o cultură comunăˮ, a punctat primarul Timișoarei.


    Și
    președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, a conchis că Timișoara
    Capitală Culturală Europeană a fost un succes.

    Ceea ce ne-am propus noi a fost
    să implementăm o viziune complementară a ceea ce și-a propus primăria. Ne-am
    propus să punem accent pe evenimente care promovează excelența artistică și
    impactul majorˮ    , a subliniat președintele Consiliului Județean Timiș.


    Așadar,
    totul este bine, când se termină cu bine. Timişoara încheie oficial titlul de
    Capitală Europeană a Culturii 2023, în acest weekend, cu evenimente organizate
    de Consiliul Judeţean Timiş, care propune expoziţii permanente şi temporare,
    dar şi spectacole. Astfel, Centrul Multifuncţional Bastion invită publicul la a
    doua ediţie a Expoziţiei Luminii‘, o selecţie de lucrări ale fotografului
    madrilen Antonello Dellanotte, care aduce o splendidă călătorie vizuală, spre
    contemplarea peisajul luminii într-un mod unic.


    De asemenea, Muzeul Naţional de
    Artă Timişoara găzduiește un amplu eveniment expoziţional dedicat Suzanei
    Fântânariu, una dintre cele mai importante artiste contemporane din România,
    care trăieşte şi creează în Timişoara din anul 1986. Muzeul Naţional de Artă
    Timişoara rămâne atracţia anului, prin expoziţia temporară Brâncuşi: surse
    româneşti şi perspective universaleˮ,     deschisă până în 28 ianuarie 2024.


  • Expoziția „Porous Matter” la META Spațiu, Timișoara

    Expoziția „Porous Matter” la META Spațiu, Timișoara

    Orașul Timișoara este în acest an desemnat Capitală Europeană a Culturii. În cadrul programului, zeci de evenimente, conferințe, festivaluri și expoziții au devenit puncte de atracție pentru localnici și vizitatori din România și străinătate. Una dintre aceste expoziții este Porous Matter – Materia poroasă contează de la META Spațiu, o nouă galerie din spațiul cultural timișorean, în cadrul Universității Politehnice Timișoara. Despre galerie și conceptul expoziției am stat de vorbă cu asistenta curator Marina Paladi:



    META Spațiu e o galerie de artă contemporană care încearcă să promoveze artiștii locali pe plan local, dar și pe plan internațional. META Spațiu are o colaborare cu Universitatea Politehnica din Timișoara. Este un partener strategic care ne-a oferit acest spațiu. Acum, la META Spațiu se poate vizita expoziția Porous Matter, care e o expoziție ce reprezintă o colaborare dintre artiști și oameni de știință. Artiștii au făcut vizite de laborator în laboratoarele de la Universitatea Politehnică, în laboratoarele de la Universitatea din Oslo, la Centrul PoreLab.


    Pentru că această expoziție este o colaborare dintre cele două universități și la Centrul PoreLab artiștii au făcut experimente studiind materialele poroase, pentru că aceste materiale poroase sunt de fapt peste tot în jurul nostru. Sunt aceste materiale prin care trece apa și aerul. Omul în sine este un mediu poros. De exemplu, creierul este cel mai poros organ din corpul uman. Și astfel artiștii au explorat aceste materiale pentru a învăța din principiile de funcționare și din procesele interioare ale acestor materiale și a aplica aceste principii în alte domenii.



    Ce artiști expun în cadrul expoziției Porous Matter?


    Track: În expoziție avem artiștii Floriama Cândea, Stahl Stenslie, Maria Castellanos, Marcel Moura, care e un om de știință și care prima dată a încercat să creeze o lucrare de artă sau să creeze ceva artistic pentru o galerie. Îl avem pe Cosmin Haiaș, care e și inginer și artist, și probabil la el se vede cel mai bine această colaborare dintre știință, tehnologie și artă. Și oamenii de știință din cadrul acestui proiect sunt Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica, Liviu Marșavina, Marcel Moura.



    Marina Paladi ne-a prezentat două dintre lucrările prezente în expoziție:


    Expoziția este o proiecție a viitorului. E o cercetare a ceea cum ar putea arăta viitorul. De exemplu, lucrarea Mariei Castellanos este o cercetare a propriei placente. Artista își studiază acest organ care reprezintă transferul dintre mamă și făt. Pentru artistă, acest organ reprezintă un fel de mister. E un organ extraterestru, pentru că apare de nicăieri în corpul femeii și după dispare, după o perioadă, și ea aruncat de cele mai multe ori. Și atunci artista se întreabă cum ar fi dacă acest organ ar putea fi păstrat în viață după naștere. Și artista creează un dispozitiv. E un dispozitiv fictiv care la moment nu funcționează, însă care probabil în viitor ar putea fi utilizat ca un dispozitiv care să păstreze placenta vie.


    Pentru că artista a descoperit că placenta conține celule stem care pot fi folosite în tratarea anumitor boli sau condiții medicale. Lucrarea H 11 Unfortunate Coockies, realizată de Cosmin Haiași, reprezintă un robot construit pe principiul de soft robotics, care are aceste degete din silicon pentru a nu distruge obiectele atunci când le apucă. Robotul are implementat un senzor de CO2, deci atunci când vizitatorii expiră dioxid de carbon în acel senzor, robotul se activează, începe să-și miște membrele, să-și umfle corpul, simulând practic același efect pe care dioxidul de carbon îl are asupra planetei. Și atunci, practic, e același efect pe care îl experimentăm acum în contextul încălzirii globale.



    Cât va dura expoziția de la META Spațiu din Timișoara și când poate fi vizitată?


    Expoziția este deschisă până la finalul anului, până pe 31 decembrie, și poate fi vizitată de marți până sâmbătă, în intervalul orar 12-18.






    ​

  • FNT

    FNT

    Piese românești şi din străinătate, dezbateri, expoziţii şi lansări de carte de teatru – toate sunt programate în cadrul celei de-a 33-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru (FNT) de la Bucureşti. Din oferta evenimentului din acest an, ce a debutat vineri și se va încheia pe 30 octombrie, nu lipsesc nici spectacolele-lectură, atelierele de creaţie, evocările, prezentările de instituţii şi proiecte culturale, întâlnirile cu artişti invitaţi, spectacolele radiofonice ori evenimentele online.


    Echipa curatorială a Festivalului, compusă din criticii de teatru Mihaela Michailov, Oana Cristea Grigorescu și Călin Ciobotari, a optat pentru creatori cu estetici diferite şi limbaje teatrale variate, alegând producţii pe care le-a considerat relevante pentru tema din acest an: ‘FNT, laboratoarele sensibilului’. Ceea ce face că, timp de 11 zile, manifestarea teatrală de amploare include 30 de producţii de teatru din România şi 3 spectacole străine. Selecţia autohtonă a fost realizată din peste 150 de spectacole montate în stagiunea 2022-2023, produse de teatre de stat şi independente din Bucureşti şi din ţară.


    Onoarea de a deschide, vineri seara, Festivalul bucureștean i-a aparținut, însă, unuia din spectacolele invitate – ‘Catarina şi frumuseţea de a ucide fascişti’, textul şi regia Tiago Rodrigues, o producţie a Teatrului Naţional din Lisabona, Portugalia.

    Pe întreg parcursul FNT, este deschisă expoziţia ‘George Banu / La frontiera cortinei’, dedicată regretatului om de cultură francez de origine română, personalitate de anvergură internațională, teatrolog, critic de teatru, cercetător, profesor universitar pe continentele european și american, doctor honoris causa al mai multor universități din Franța, România și din alte țări ale Europei și Americii.

    La Teatrul Odeon, în centrul Capitalei, expoziţia de caricaturi ‘Scaune’, semnată de Marius Damian, cuprinde peste 200 de lucrări strânse în perioada anilor 2020-2023 şi dedicate oamenilor scenei – fie ei actori, regizori, scenografi sau critici.

    Forumul Cultural Austriac prezintă, în cadrul FNT, două expoziţii, iar Radio România oferă publicului ascultător spectacolele ‘Regele, bufonul şi domnii şobolani’, respectiv ‘Bucureşti – Underground’. Să amintim și de târgul de carte organizat pentru lansarea şi prezentarea unor noi produse editoriale din domeniul artei scenice.


    Într-un cuvânt, ediţia de anul acesta, cu numărul 33, a Festivalului Naţional de Teatru este una specială, dorindu-se o reflexie a transformărilor din teatrul actual, un loc al întâlnirilor între generaţii şi al educării gustului teatral – după cum afirma preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), Dragoş Buhagiar.


  • Balkanik Festival 2023

    Balkanik Festival 2023

    În Grădina Uranus și pe Strada Uranus, din Bucureşti, a avut loc ediţia 2023 a Balkanik Festival. Evenimentul este unul dintre cele mai apreciate festivaluri de world music din Europa, atrăgând la fiecare ediție numeroși străini care călătoresc în capitala României.



    A X-a ediție a fost cea mai amplă de până acum. Grădina Uranus a găzduit 9 concerte live, 10 expoziții de fotografie, colaje și ilustrații, meșteșugari, dezbateri, ateliere și un recital gastronomic, iar pe Strada Uranus, muzica a fost asigurată de 9 DJ, pentru vizitatorii care s-au bucurat de un târg și de delicii gastronomice, într-un spațiu care odinioară era recunoscut pentru meșteșugarii și vitalitatea sa.



    Pe scena mare a festivalului au urcat Ovidiu Lipan Țăndărică și Fanfara din Zece Prăjini (România), Taraf de Caliu (România), Papiers d’Arménies cu Dan Gharibian (Armenia-Franța), SMADJ Balkan Project (Franța-Tunisia), Extraliscio (Italia), Paulina (România), Ufuk Coșkun & friends (Turcia-România), Wernyhora (Polonia), Kristijan Azirovic Orkestar (Serbia).



    Grădina Uranus a devenit un mare muzeu în aer liber. Publicul a putut descoperi numeroase demonstrații și ateliere ale unor meșteșuguri vechi — țesătură la război, ceramică, broderii, realizare bijuterii, prelucrare argint și cupru.



    Cei mici au putut participa la ateliere și spectacole oferite de către Fundația ZI DE BINE (spectacol de gheață carbonică, baloane uriașe de săpun, face painting, steluțe origami).



    Turnul de Apă proiectat de Anghel Saligny, faimosul monument istoric pe care bucureștenii îl pot vedea o dată pe an, la Balkanik Festival, a fost însuflețit de video mapping cu visuals oferite de Adistu.

  • Situri și monumente din 48 de țări europene își deschid porțile pentru vizitatori

    Situri și monumente din 48 de țări europene își deschid porțile pentru vizitatori

    Prima zi de toamna calendaristică, 1 septembrie, a marcat la nivelul întregii Europe începutul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2023, cu zeci de mii de evenimente care au loc în 48 de țări participante. Tema din acest an este Patrimoniul viu, care va prezenta vitalitatea, diversitatea și semnificația tradițiilor culturale din Europa.

    Așadar, până în noiembrie 2023, situri și monumente excepționale își vor deschide porțile vizitatorilor, unele dintre acestea fiind în mod normal închise publicului în restul anului. În plus, vor avea loc evenimente culturale, expoziții, spectacole artistice, ateliere interactive și tururi ghidate, toate inspirate de tema Patrimoniul viu. Aceste activități valorifică tradițiile culturale și abilitățile în formarea societăților noastre.

    Evenimentul permite publicului să se bucure de vizite gratuite, să descopere patrimoniul cultural comun și să participe la protejarea patrimoniului european pentru generațiile actuale și cele viitoare.

    Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viață european declară că, acum, mai mult ca niciodată, trebuie să sprijinim inițiativele locale și proiectele plasate sub responsabilitatea comunității. Europa cetățenilor va avea nevoie de acțiuni comune, care pornesc de la bază spre vârf, mai spunea el.

    Anul acesta, inițiativele de impact introduse în 2019 vor continua. Este vorba de povestiri captivante ale Zilelor Patrimoniului European, o platformă dedicată amplificării vocilor profesioniștilor din domeniul patrimoniului.

    O altă inițiativă, Tineri creatori de patrimoniu european, oferă o platformă autentică pentru copii și tineri, pentru a identifica viitorii campioni ai patrimoniului european.

    În România, evenimentele din cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului se vor desfășura pe 16 septembrie.

    Autoritățile anunță mai multe evenimente culturale ce vor avea loc în centrul patrimoniului construit, aflat în proprietate publică sau privată, în care se va permite accesul prin intermediul vizitelor, expozițiilor și activităților tematice.

    Fiind prima săptămâna din noul an școlar autoritățile se bazează pe prezența tinerilor.


  • “Artiștii din colecția soților Macovei”

    “Artiștii din colecția soților Macovei”

    Muzeul Municipiului București (MMB) oferă iubitorilor de artă un
    proiect muzeal inedit. Expoziția tematică Artiștii din colecția soților
    Macovei reprezintă o premieră expozițională, găzduită de reședința donatorilor
    – Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei din reședința particulară a
    donatorilor din imobilul ridicat la începutul secolului XX, în stil eclectic
    francez. Expoziția prezintă lucrări care nu au mai făcut parte din nicio
    expunere organizată în ultimul timp. Pompiliu Macovei (1911-2009) a fost un
    arhitect, diplomat și politician, ambasador UNESCO și pasionat colecționar de
    artă. Soția sa, Ligia Macovei (1916-1998) a fost o pictoriță formată în arta decorativă.

    Despre acest muzeu din cadrul MMB am stat de vorbă cu muzeografa Cristina
    Ioniță:


    În ultimii ani am organizat
    expuneri dedicate Ligiei Macovei. Astfel, anul acesta am hotărât să realizăm o
    expoziție cu operele semnate de alți artiști din colecția soților Macovei. Sunt
    lucrări care nu au mai fost expuse deloc în ultimul timp, semnate de nume
    precum Constantin Piliuță, Alexandru Ciucurencu, Aurel Cojan, Ion Musceleanu,
    Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Brăduț Covaliu și mulți alții. Colecția de artă
    Ligia și Pompiliu Macovei face parte din ansamblul muzeelor și colecțiilor
    aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București. Este deschisă publicului
    de mai bine de 20 de ani și este găzduită chiar de reședința particulară a
    donatorilor. Ambii soți au fost artiști, ea pictoriță și desenatoare, el
    arhitect și diplomat. Datorită pozițiilor ocupate și datorită preocupărilor
    profesionale, au avut posibilitatea și libertatea de a călători foarte mult în
    întreaga lume. Astfel, au cunoscut foarte multe personalități ale vremii și au
    construit această colecție impresionantă pe care o admirăm astăzi.



    Cristina Ioniță ne-a făcut o scurtă trecere în revistă a
    propunerii expoziționale:


    Sunt prezente în expunere lucrări
    care înfățișează surse de inspirație din diferite locuri vizitate de artiști.
    Rudolf Schweitzer-Cumpăna a fost statornic în redarea lumii satului. Este
    prezent cu o lucrare care înfățișează două țărănci la o masă. Grija cu care se
    desprinde de o imagine idealizată prin umanitatea personajelor oferă
    autenticitate operei sale. Pe de altă parte, Aurel Cojan, pictor al citadinului,
    ne transpune într o lume care sintetizează elemente definitorii ale
    aglomerărilor urbane. Lucrarea semnată de artist, intitulată Casă cu curte,
    realizată în ulei pe carton, este interesantă prin jocul compozițional,
    expresivitatea formelor, precum și prin felul său unic de transpunere a
    realității exterioare într un decor autentic și expresiv. De asemenea, Peisaj
    citadin cu biserică, realizat de Lucian Grigorescu, conturează o serie de case
    mici și clădiri cu câteva etaje, iar în plan îndepărtat, central, se observă o
    biserică. Intensitatea cromatică este completată de delicatețea tonurilor
    alese, oferind privitorului un lirism captivant. Toate lucrările expuse variază
    prin tematică și abordare, oferind informații prețioase despre sursele de
    inspirație preferate de artiști. Selecția cuprinde peisaje citadine, grădini,
    parcuri, naturi statice, portrete sau scene care înfățișează diferite personaje
    și locuri creionate în călătorii, redate în tehnici variate guașă pe hârtie,
    acuarelă pe hârtie și ulei pe diferite suporturi. Este completată, bineînțeles,
    de două creații semnate de Ligia Macovei. Nu lipsesc naturile statice cu flori,
    un nud feminin și diferite obiecte de uz casnic observate de artiști.



    În final, muzeografa Cristina Ioniță a ținut să precizeze:


    Această expoziție propune aducerea
    în prim-plan a unor teme picturale esențiale, precum și surprinderea unor
    elemente reprezentative ale unor locuri, obiceiuri și tradiții. Am încercat să
    organizăm expunerea în funcție de tematică și de artiști, așa că veți regăsi
    lucrările integrate în expoziția permanentă, iar cu această ocazie vă invităm
    să descoperiți sau să redescoperiți întreaga colecție, care este o incursiune
    culturală în epoci și locuri diferite. Expoziția tematică Artiști din colecția
    soților Macovei va fi deschisă publicului până pe data de 26 noiembrie.


  • Două vernisaje la “Celula de Artă”

    Două vernisaje la “Celula de Artă”

    Finalul lunii iulie a adus două noi vernisaje
    ale galeriei neconvenționale Celula de Artă: o perspectivă nostalgică asupra
    filmului din 1927 al regizorului german Fritz Lang (1890-1976), Metropolis,
    perspectivă artistică adusă în fața publicului de către sculptorul și artistul
    vizual Daniel Loagăr, și expoziția Wrong Freedom a artistei Gizella Popescu.

    Despre cele două expoziții am stat de vorbă cu PR-ul cultural Anca Spiridon:


    La Galeria Verticală privitorii
    pot explora perspectiva nostalgică, dar în cheie steampunk, asupra filmului din
    1927, Metropolis, realizată de Daniel Loagăr, co-fondatorul și curatorul
    Celulei de Artă. Iar la Kulterra Gallery se poate vedea expoziția Wrong
    Freedom a artistei Gizella Popescu, ce aduce publicului două studii asupra
    condiției umane și artistice. Metropolis este o expoziție pentru care
    artistul nu a dorit să pună în fața publicului un text curatorial. În schimb,
    și-a expus perspectiva asupra filmului Metropolis, care este, cum spune el,
    un film genial, plin de efecte speciale pentru acea perioadă, dar care nu
    trebuie luat prea în serios. Este un amestec nebun între teatru absurd și
    jocuri video retro, cu costume ciudate și scenografie supradimensionată, de
    parcă Charlie Chaplin ar fi întâlnit Star Wars într-o discotecă. Pe scurt,
    tipul popular se transformă într-un erou, salvează orașul de la un bătrân rău
    și îl cucerește alături de inima unei fete faine. Există explozii și distracția
    în stil retro, iar lucrările propuse de Daniel Loagăr vor să surprindă un pic
    esența acestei pelicule clasice, de neratat pentru orice spectator.


    Gizella Popescu, în schimb, își propune să
    reflecte deopotrivă o critică și o introspecție asupra modului în care noi
    percepem moștenirea estetică, raportat la valorile actuale ale societății în
    general și ale artei contemporane în particular. Ea prezintă două lucrări
    Wrong Freedom, care vorbește despre asumarea condiției de pictor într-o lume
    contemporană, jonglând cu tema libertății reprezentată de păsări, dar și cu
    ispitele. Ce anume consumăm și cum? Lucrarea After Party e gândită ca o
    lăsarea cortinei peste ultimul personaj rămas la masă după bal. Și această
    lucrare reflectă la condiția umană, la cine și ce rămâne după ce consumăm
    totul, iar decorul parizian reflectă o oarecare ciclicitate a întrebărilor
    naturii umane. Ceea ce este astăzi a fost și ieri.


    Anca Spiridon ne-a făcut și câte un scurt
    CV-portret al celor doi artiști expozanți la Celula de Artă:


    Daniel Loagăr este co-fondatorul
    atelierului de creație Wood Be Nice, dar și al Galeriei de Artă
    Neconvențională Celula de Artă, inițiată în 2017 de membrii hub-ului cultural
    Carol 53, ce a pornit din dorința de a promova mesajul artistic direct și de
    a crea în acest fel o punte între obiectul de artă și privitor. Celula de
    Artă e un proiect independent care aduce spectatorilor lucrări de artă din
    numeroase arii tematice, incluzând fotografie, pictură, performance sau colaj,
    de regulă ale artiștilor la început de drum, de fiecare dată în premieră, fiind
    expuse în Celula de Artă. Gizella Popescu este artist vizual care a expus în
    galerii private și spații neconvenționale, în saloane de artă și expoziții de
    grup și personale, ale cărei lucrări se află în colecții private din țară și
    străinătate și au fost incluse în mai multe cataloage de artă editate de către
    Uniunea Artiștilor Plastici din România. În practica sa recentă, artista
    explorează într-un stil fluid și ușor ironic arhetipurile umane tradiționale și
    contemporane, punând accent atât pe diluarea memoriei colective, cât și pe
    căutările de descifrare a sensului din perspectiva omului contemporan.



  • ACASĂ – Parcurs artistic în casele deschise din Greblești

    ACASĂ – Parcurs artistic în casele deschise din Greblești

    Satul Grebleşti, comuna Câineni, din judeţul Vâlcea, a găzduit recent un weekend plin de evenimente culturale, «ACASĂ – Parcurs artistic în casele deschise din Greblești». Publicul foarte numeros a putut vedea expoziții de artă plastică sau asista la lectură de texte şi la animaţii muzicale, iar copiii au putut participa la ateliere creative.



    Parcursul artistic în casele din Greblești, în Țara Lovistei, a propus un exercițiu și o pledoarie pentru redescoperirea patrimoniului construit al acestuia, îmbogățit de talentul și creativitatea artiștilor plastici, o îmbinare a trecutului cu viziunea artistică a contemporaneitații.



    Am stat de vorbă cu Liviu Hopârtean, preşedintele Arthis — Casa de cultură belgo-română din Bruxelles, unul dintre principalii organizatori ai weekendului cultural de la Grebleşti.






    Artistul vizual Gheorghe Dican este președinte Filialei Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România la nivel naţional. Maestrul Dican ne-a vorbit despre expoziţiile de la Grebleşti, dar şi despre planurile artiştilor plastici vâlceni.




  • La pas prin atelierele UAP din România 2023

    La pas prin atelierele UAP din România 2023

    Unele ateliere au o identitate atât de clară încât devin ele însele muzee. Altele găzduiesc întâlniri legendare, iar altele sunt scotocite, în căutarea acelor lucruri personale, obiecte, schițe sau notițe, care ar putea aduce noi sensuri unui parcurs artistic. În România, cel mai adesea trec neobservate, de vreme ce nicio plăcuță nu le divulgă secretele: în anumite clădiri din oraș sunt artiști care lucrează zi și noapte.



    Programul «La pas prin atelierele UAP din România 2023» include expoziții, dezbateri și circuite ghidate de profesioniști din industriile creative în clădirile Uniunii Artiștilor Plastici din București, Râmnicu Vâlcea, Arad și Timișoara.



    În perioada 23-25 iunie publicul a fost invitat la o expoziţie şi apoi la Borcan”, clădirea cilindrică Tehnoimport din București, care adăposteşte zeci de ateliere de artişti, iar pe 1 iulie într-o fostă centrală termică din Râmnicu Vâlcea, reconvertită în cartier creativ.



    Programul va continua la Arad și Timișoara, în perioada 7-16 iulie. Proiectul este organizat de Asociația Nucleu 0000, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România.



    Am vizitat la Bucureşti atelierele mai multor creatori vizuali. Cea care a dus greul muncii să convingă artiştii vizuali să-şi deschidă atelierele pentru public a fost Gabriela Mateescu, ea însăşi artistă vizuală.






    Am vizitat atelierul Andreei Toma, ATOMA, tânăra artistă vizuală cunoscută şi pentru lucrările murale de mari dimensiuni presărate prin România.






    Unul dintre veteranii artelor plastice româneşti este Constantin Apostol. Maestrul m-a primit în atelierul său.






    Atelierul Sabinei Suru este, de fapt, o mare cameră obscură fotografică. Artista ne explică de ce.






    Ilina Schileru este artistă vizuală, curatoare şi are în atelier un mic dulap de lemn cu o poveste deosebită.






    Artista vizuală Cornelia Gherlan vine din Dobrogea şi aduce cu ea ceva din culorile şi materia acelor pământuri.






    Artista vizuală Mihaela Constantin îşi pregăteşte în atelierul de la «Borcan» lucrarea de doctorat.






    Încheiem periplul prin atelierele din clădirea cilindrică din centrul Bucureştiului cu artistul vizual, profesorul şi evaluatorul Marius Burhan.




  • Jurnal românesc – 01.06.2023

    Jurnal românesc – 01.06.2023

    Ultimele zile ale acestei săptămâni coincid cu primele zile
    ale lunii iunie ce stau sub semnul sărbătorilor. La Bucureşti, pe Bulevardul
    Drumul Taberei și în Parcul Drumul Taberei, are loc Parada Micilor Bicicliști ediția a 8-a și West Side Kids Race. Sunt
    sărbătorite, cu acest prilej: Ziua Internațională a Copilului (1 Iunie), Ziua Mondială
    a Bicicletei (3 Iunie) și Ziua Mondială a Mediului (5 Iunie). În cadrul evenimentelor
    dedicate acestor sărbători vor avea loc spectacole, muzică, dans, lansarea
    invitației la un stil de viață sănătos, prin sport și protejarea mediului
    înconjurător. Parada Micilor Bicicliști
    are ca scop promovarea mersului pe bicicletă, în siguranță, în rândul copiilor,
    de la cea mai fragedă vârstă și își propune să-i învețe pe cei mai tineri
    bicicliști regulile care trebuie respectate în timpul deplasării pe două roți,
    atât individual, cât și în pluton, într-un mediu sigur, relaxat și plin de
    veselie, ferit de orice trafic rutier. West Side Kids Race este o competiție
    care își propune să ofere copiilor prima lor experiență de concurs de ciclism
    pe trasee adaptate și dedicate categoriei de vârstă. De asemenea este un prilej
    pentru West Side Story Bucuresti FM -cu ajutorul teatrelor prietene- să adune
    prichindeii la amfiteatrul distracției din Parcul Drumul Taberei.




    În perioada 2 – 4 iunie, la Constanţa are loc cea de-a 15-a
    ediţie a Conferinţei Asociaţiei Psihologilor din România. Evenimentul la care
    vor participa aproximativ 600 de profesionişti şi studenţi din domeniu este
    organizat de Universitatea Ovidius din Constanţa, în parteneriat cu Asociaţia
    Română de Psihologie, Institutul de Filosofie şi Psihologie Constantin
    Rădulescu Motru al Academiei Române şi Colegiul Psihologilor din România. Tema
    conferinţei din acest an este Psihologia în era digitală, iar programul
    manifestării include 23 de workshopuri, 9 simpozioane, 9 dezbateri, 5
    workshopuri plenare deschise şi 66 de sesiuni de prezentări orale.




    În perioada
    02-04 iunie se desfăşoară programul european
    Rendez-vous aux jardins / Întâlniri în grădini. Ajuns la cea de a 20-a
    ediție, evenimentul este organizat de Ministerul Culturii din Franța și
    coordonat, în România, de Institutul Național al Patrimoniului. Începând cu anul 2003, Rendez-vous aux
    jardins / Întâlniri în grădini are loc în primul weekend al lunii iunie după
    modelul Zilelor Patrimoniului European și are ca obiectiv valorificarea bunurilor
    culturale și naturale ale fiecărei țări. Proiectul se desfășoară în peste 2.300
    de parcuri și grădini din Europa, ce își deschid porțile pentru public, unele
    dintre ele fiind accesibile în mod excepțional, și care oferă diverse
    activități pentru vizitatorii de toate vârstele.




    La Craiova are loc, în perioada 2-5 iunie, cea de-a 3-a
    ediţie a Festivalului de Literatură
    Transdanubiană, eveniment organizat de Biblioteca Judeţeană Alexandru şi
    Aristia Aman şi Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc, cu sprijinul Consiliului
    Judeţean Dolj. Cu acest prilej sunt sărbătorite şi zilele oraşului prin
    numeroase evenimente culturale şi de divertisment.


    De asemenea, Biblioteca Judeţeană Alexandru şi Aristia Aman,
    în parteneriat cu Primăria Craiova şi Casa de Cultură Traian Demetrescu din
    Craiova, organizează în zilele de 2 şi 3 iunie cea de-a 5-a ediţie a
    Festivalului Internaţional Alexandru Macedonski. Poetul va fi omagiat la
    bustul său din bronz, amplasat în Grădina Botanică din Craiova, printr-un
    moment artistic şi depuneri de flori, precum şi în cadrul unui simpozion
    ştiinţific. Comunicările susţinute de invitaţi cu acest prilej vor fi publicate
    în volumul al 5-lea al Caietelor
    macedonskiene, volum ce urmează a fi lansat pe 24 noiembrie, ziua morţii poetlui
    Alexandru Macedonski.




    Biblioteca Metropolitană București
    prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti,în parteneriat cu Asociația Patronat Planta
    Romanica și Best Print invită publicul sâmbătă, 10 iunie 2023, începând cu ora
    18:00, ora României, la vernisajul
    expoziției de pictură Evantai de plante și culori, găzduit de Artoteca
    Bibliotecii Metropolitane București din șos. Mihai Bravu. Expoziția cuprinde
    lucrări ale unor pictori renumiți din România și Republica Moldova. Cu prilejul
    vernisajului va avea loc și concertul de pian și vioară al artiștilor Mădălina
    Pașol, Ondin Brezeanu și Ava Pașol. Artista Daria Moanță va susține un recital
    de muzică populară. Expoziția de pictură poate fi vizitată în perioada 10 – 30
    iunie 2023, conform programului Artotecii Bibliotecii Metropolitane București.

  • Jurnal Românesc – 22.05.2023

    Jurnal Românesc – 22.05.2023

    România participă cu un stand la Târgul Internațional de Carte de la Varșovia, care are loc în perioada 25-28 mai, la Palatul Culturii și Științei. Vor fi expuse traducerile din literatura română disponibile pe piața poloneză, cărți despre România apărute în Polonia în ultimii ani, dar și materiale promoționale și daruri pentru cititori. Printre cele mai noi apariții de carte românească în Polonia se numără “Jurnal filozofic” de Constantin Noica, “America de peste pogrom” de Cătălin Mihuleac, “Vara în care mama a avut ochii verzi” de Tatiana Țîbuleac şi “Cobalt” de Claudiu Komartin. Târgul Internațional de Carte de la Varșovia reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente literare din Polonia și se bucura în acest an de participarea unor editori și autori cunoscuți din 11 țări: Austria, Azerbaidjan, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Norvegia, România, Slovacia, Spania și Ucraina — oaspetele de onoare al actualei ediții. La Târg vor lua parte cca 500 de expozanți, dar și peste 100 de editori și agenți literari străini. Publicul este așteptat cu un program bogat și nouă scene de întâlniri cu autorii.



    Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu și Accademia di Romania din Roma – reprezentanța Institutului Cultural Român, organizează până pe 28 mai o expoziție de arhitectură vernaculară inedită pentru spațiul italian intitulată Case vechi. Case contemporane”. Potrivit organizatorilor, expoziția reprezintă o incursiune în peisajul satului românesc, văzut prin raportul tradițional/actual, cu numeroase implicații culturale ce țin de elementele obiective rezultate din urmărirea fenomenului pe viu, precum și de elemente subiective ce țin de background-ul și de abordările multiple ale celor ce vin în contact cu acest fenomen. În 2022 a fost organizată prima ediție a workshopului “Arhitectura vernaculară între tradițional și contemporan”, în cadrul căruia profesori de arhitectură și studenți din România și Italia au lucrat pe două studii de caz selectate dintre gospodăriile muzeului ASTRA, au explorat tipuri de locuire similare din alte țări și au propus modele de reutilizare a unor astfel de gospodării adaptate exigențelor omului contemporan. Acesta a fost și punctul de plecare al expoziției de la Roma. În cadrul ei a fost prezentat și volumul cu lucrările profesorilor și studenților care au participat la workshop.



    Scurtmetrajul românesc “Cântec de leagăn”, regizat de Paul Mureșan, va fi proiectat în cadrul celei de-a 10-a ediţii a Festivalului de Scurtmetraje al Uniunii Europene în Canada, cu sprijinul Institutului Cultural Român și al Ambasadei României la Ottawa. Pelicula va fi prezentată în secțiunea The Roles We Play, pe 26 mai, la Galeria de Artă din capitala canadiană. Producția românească este o animație întunecată construită pe coloana sonoră Cântec de leagăn”, melodie interpretată de celebra Maria Tănase. Subiectul filmului este despre abuz și alcoolism într-o familie din România și este realizat în stil clasic de animație ce a implicat între 8.000 şi 9.000 de desene. La ediția din acest an sunt prezentate scurtmetraje din 22 de state membre ale blocului comunitar. Festivalul Uniunii Europene de Scurtmetraje se desfăşoară în zilele de 26 și 27 mai. Evenimentul face parte din manifestările organizate în Canada pentru a celebra Luna Europei”, fiind un proiect realizat sub egida rețelei Institutelor Culturale naționale din statele membre ale Uniunii Europene.



    Galeria ICR de la Lisabona găzduiește, până la sfărșitul lunii mai, expoziția personală Amnezia a fotografului român Claudiu Ciprian Popa. Artistul și-a propus să prezinte o colecție din arhiva sa într-o manieră originală. Pentru a crea noile portrete, a tăiat fotografiile în piese de diferite mărimi și forme și le-a amestecat aleatoriu pentru a le așeza într-o nouă ordine. Claudiu Ciprian Popa (n. 1973), artist vizual, născut în București, trăiește și activează în Setúbal și Lisabona. În 2008 a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragialeˮ din București, specializarea Imagine de film și fotografie, iar în 2019, tot aici, a terminat studiile de Master în fotografie și imagine dinamică. El și-a început activitatea artistică ca asistent fotograf într-un studio de fotografie publicitară. A fost apoi fotograf, director de imagine și producător. A realizat imaginea pentru numeroase filme de scurt-metraj și documentar, unele dintre ele fiind răsplătite cu numeroase premii internaționale. În 2008 a primit premiul Kodak pentru cea mai bună imagine de film de scurt-metraj la festivalul Cinemaiubit. A făcut parte din numeroase expoziții de grup, iar colaborările cu artiști de valoare din România l-au recompensat cu participări în expozițiile de la Muzeul Național de Artă Contemporană din București.






  • Salonul Sticlarilor 35

    Salonul Sticlarilor 35

    De la sfârșitul lunii aprilie și până la jumătatea lunii
    mai, în cadrul Galeriei Orizont din centrul capitalei, are loc Salonul
    Sticlei ediția cu numărul 35, In Memoriam Vladimir Cioroiu. Artistul
    Vladimir Cioroiu (1950-2023) a fost membru al Filialei de Arte Decorative din
    București din cadrul Uniunii Artiștilor Plastici (UAP). În 1988 a inițiat și
    organizat primul Salon Național de Artă în Sticlă, la aceeași Galerie Orizont
    din București. Expoziția prezentă reunește lucrări a 66 de artiști sticlari,
    români și internaționali, dintre care chiar și studenți la specialitatea Arte
    Decorative. Sticlarii reușesc încă să impresioneze iubitorii de frumos,
    realizând lucrări expresive, de la portrete la tablouri din sticlă, sculpturi,
    obiecte decorative sau obiecte de uz casnic. Expoziția este curatoriată de 3 artiști,
    expozanți la rândul lor în cadrul Salonului Sticlarilor 35 – Ioana Stelea,
    Mădălina Ion Dima și Mihai Băncilă. Am stat de vorbă cu artistul Mihai Băncilă despre
    continuitatea salonului, despre concept și despre sticlă și sticlari astăzi.

    Mihai Băncilă: Este un salon internațional. Noi am plecat de la
    ideea să arătăm lucrări. Din nefericire, sticla este o formă de artă foarte
    afectată în perioada asta- război, creșterea gazelor, materialele foarte
    scumpe. Și am avut o temere foarte mare chiar de la început vând am făcut open
    call-ul, că nu prea aveam înscrieri. Doar că am fost foarte plăcut surprins să
    avem peste 66 de artiști și foarte mulți internaționali: Polonia, Turcia,
    Germania. Conceptul, din nefericire, aș vrea să spun că este un salon dedicat
    și în memoria lui Vladimir Cioroiu. Vlad Cioroiu a fost cel care a inițiat
    saloanele de sticlă încă din 1988. El se află la a 35-a ediție. Noi, eu,
    împreună cu cele două colege ale mele, Mădălina Ion și Ioana Stelea, cei doi
    curatori, am primit o moștenire pe care trebuia cumva să o ducem mai departe.
    Ce am încercat cu toată silința noastră să facem aici, să arătăm un salon
    curat, în care lucrările trăiesc, în care artiști au venit cu lucrări atât de
    bine, și conceptual, nu neapărat ca tehnică, dar conceptual ca idee. Mi s-a
    părut că nu există, dacă te uiți la expoziție, o delimitare între studenți,
    internaționali sau naționali, ea respiră prin toate lucrările laolaltă. Noi
    asta am încercat să arătăm că încă există forma asta de artă, e frumoasă, e
    grea, dar suntem acolo. Părerea mea e că, încă de ceva timp, nu mai există
    sticlă ca sticlă. Forma decorativă și formele artelor decorative acum au
    început să se ajute una pe cealaltă. Nu mai pot vorbi de sticlă ca sticlă, un
    pahar, ci vorbesc de lucrări de sculptură suflate la țeavă, lucrări gravate,
    lucrări cu metal, lucrări cu lemn. Forma sticlei trăiește prin forma artelor
    decorative, vezi și ca sculptural și ca parietal, ci ca formă obiect casnic,
    obiect sculptural în casa care să îți înfrumusețeze spațiul. Aici cred că este
    viziunea fiecărui artist și cum își imaginează el, forma personală și ce măsură
    se ajută de absolut toate elementele din jur pentru a pune în valoare forma pe
    care el o gândește. … Din punctul meu de vedere, Salonul Sticlei este un
    salon conceptual. Foarte multe lucrări care sunt experimente, sunt încercări,
    sunt lucrurile pe care le vrea fiecare să le scoată, gânduri ale fiecărui
    artist.



    Mihai Băncilă vine dintr-o familie de artiști, sora și tatăl
    acestuia fiind la rândul lor sticlari consacrați – Alina Băncilă și veteranul
    artelor decorative Dan Băncilă. Despre relația artistică în cadrul familiei și
    despre cum privește participarea tuturor în cadrul aceleași expoziții, Mihai
    Băncilă ne-a declarat:


    Am avut discuția asta cu tatăl meu, tatăl meu
    este un mare artist al artelor decorative, pe partea de sticlă, un nume. L-am
    întrebat ce însemnau saloanele de sticlă de înainte să mă nasc eu, pentru că
    ele există cu mult timp. Mi-a zis că Salonul Sticlei era un moment în care
    fiecare se întâlnea să arate că este mai bun ca celălalt. Erau idei pe care
    celălalt nu le știa și se întâlneau toți într-un mediu competitiv, dar nu
    competitivul în rău, ci competitivul în mai bine, pentru că se inspirau unii de
    la alții. … este o competiție între artiști până la urmă, chestia între
    tată-fiu, există o limită și devenim toți artiști. Ne inspirăm unii de la
    alții. … Un plus valoare a modalității tale de a interpreta poate sticla. …
    Eu, Ioana și Mădălina, am încercat să punem în valoare lucrările, omul care
    intră în expoziție să intre într-o lume, o lume pe care nu știu câți au mai
    știut. Și ne vom încăpățâna în continuare ca la anul să facem ceva si mai bun.