Radio România Internațional

Tag: fauna

  • Raportul Planeta Vie 2014

    Raportul Planeta Vie 2014

    Fauna salbatică a lumii s-a redus cu mai mult de jumătate, în ultimii 40 de ani, avertizează Raportul “Planeta Vie”, ediţia 2014, realizat de organizaţia ecologistă World Wide Fund of Nature (WWF). Totodată, trăim şi consumăm resursele ca şi cum am mai avea o planetă la dispoziţie, la nivel mondial cerinţa umanităţii este cu 50% mai mare decât capacitatea de regenerare a planetei. Studiul arată că cea mai mare ameninţare înregistrată la adresa biodiversităţii provine din impactul combinat al pierderii şi degradării habitatelor. La acestea se adaugă pescuitul şi vânătoarea, dar şi schimbările climatice.



    Magor Csibi, director la WWF România: Din păcate, în ultimii 40 de ani, de când facem acest raport Planeta Vie diversitatea pe planeta noastră este în continuă scădere. In acelaşi timp şi amprenta noastra asupra acestei planete este din ce în ce mai puternică. Consumul nostru creşte de la o zi la alta şi nu facem nimic ca să avem o planetă sănătoasă. In acest moment, numărul populaţiilor de peşti, păsări, mamifere, amfibieni şi reptile s-a redus cu 52%, în ultimii 40 de ani, adică mai bine de jumătate din vieţuitoarele planetei noastre au fost distruse în aceşti ani. Dacă ne uităm la speciile de apă dulce, 76%, adică trei sferturi din totalul acestor specii s-au pierdut în ultimii 40 de ani. E un lucru înspăimântător mai ales dacă ne uităm şi la trendul nostru de consum putem să vedem că, în acest moment, trăim pe această planetă de parcă am avea încă jumătate de planetă. Adică consumăm cât poate să genereze 1,5 planete”.



    Raportul “Planeta Vie“ arată că doar ariile protejate administrate eficient pot susţine fauna sălbatică. Un exemplu ar fi creşterea populaţiilor de tigri din Nepal, specie clasificată ca fiind pe cale de dispariţie de către Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii. In general, în ariile protejate dispar de două ori mai puţine exemplare decât în zonele neprotejate. Raportul avertizează că omul distruge populațiile de animale peste tot, inclusiv în oceanele lumii. Populațiile marine au cunoscut între 1970 și 2010 un declin de aproape 40%, fiind afectate în special specii ca broasca țestoasă marină, multe specii de rechin, dar și păsările migratoare cum ar fi albatrosul. Raportul mai arată că declinul critic al biodiversităţii este mai accentuat în zonele tropicale.



    Magor Csibi: Pierderile mari sunt în acele regiuni care sunt sub presiune economică, adică zonele care se dezvoltă în mod special în America de Sud, Africa şi Asia de sud-est. Insă nu trebuie să luăm aceste pierderi sau aceste cifre ca şi cifre absolute pentru că dacă ne uităm la ultimii 40 de ani putem să vedem că şi Europa a avut un trend mare de exploatare. In prezent însă în Europa există o mică revenire a biodiversităţii dar, să nu uităm că Europa şi celelalte continente inclusiv ţara noastră pun presiune pe America de Sud, Africa şi Asia de sud est pentru resurse de care avem nevoie”.



    Dacă ne referim la amprenta ecologică adică presiunea pe care o exercită omenirea asupra ecosistemelor, există un derapaj foarte mare între țări. Există țări care consumă cu mult mai mult dacât poate oferit planeta cum ar fi ţările arabe şi cele foarte dezvoltate (SUA, Suedia, Belgia, Danemarca ) şi sunt ţări care nu consumă nici măcar jumătate din cât ar putea să producă planeta pentru ei. România are o amprentă ecologică mica datorită prăbuşirii industriei, spune Magor Csibi: ”România este puțin sub medie adică, dacă toți locuitorii planetei ar trăi ca românii, ar consuma 1,4 planete. Este cea mai mică amprentă de carbon din UE, însă, din păcate, nu se datorează unei strategii care să tină cont de dezvoltarea sustenabilă ci, mai degrabă, se datorează colapsului industriei de după 1989. Industria nu s-a mai refăcut iar, în acest moment, nu există strategii coerente care să integreze sustenabilitatea în toate ramurile, de exemplu la transporturi, construcții și în multe alte domenii nu există elementul “mediu” sau este foarte firav implementat.”



    Raportul “Planeta Vie” mai arată că peste 200 de bazine hidrografice care alimentează mai mult de 2,5 miliarde de oameni se confruntă cu deficit de apă cel puţin o lună pe an. Autorii raportului vin şi cu soluţii şi sugerează extinderea suprafetelor de arii protejate, conservarea şi regenerarea pădurilor, un management corespunzător al resurselor de apă, protejarea speciilor sau reconstrucţia zonelor umede. Realizarea unui acord global care favorizează o economie bazată pe reducerea emisiilor de carbon este esenţială, în opinia specialiştilor, ţinând cont de faptul că utilizarea combustibililor fosili este, în prezent, factorul cu ponderea cea mai mare în amprenta ecologică, se mai menţionează în Raportul “Planeta vie” 2014 ajuns la cea de a zecea ediţie.

  • Delta Dunării

    Delta Dunării

    Delta Dunării a fost inclusă în patrimoniul UNESCO din anul 1991, fiind unica deltă din lume declarată în întregime rezervaţie a biosferei. Spectacolul oferit de speciile de floră şi faună este, bineînţeles, atracţia principală. Oferta turistică a Deltei Dunării este însă mult mai variată şi cuprinde birdwatching, plimbări cu barca şi şalupa, relaxare, pescuit sau vânătoare. Nici la capitolul cazare oferta nu e de neglijat. Puteţi alege să staţi într-una dintre casele tradiţionale, albe, acoperite de stuf, vopsite în albastru şi cu uşi înflorate. Sau puteţi alege un hotel plutitor. Nici pensiunile foarte moderne nu sunt puţine. Delta Dunării reprezintă una dintre principalele atracţii turistice ale României. În interiorul rezervaţiei Delta Dunării sunt zone strict protejate, în care accesul vizitatorilor e interzis, dar şi zone deschise circulaţiei turistice.



    Există trasee bine stabilite prin intermediul cărora se poate vizita o suprafaţă cât mai mare din Delta Dunării, am aflat de Claudiu Dendrino, posesorul unui hotel plutitor în Delta Dunării. Aceste hoteluri plutitoare respectă toate normele în vigoare, avantajul faţă de cazarea la o pensiune standard fiind că se parcurge un traseu. Nu staţi în acelaşi loc zi de zi. Noi purtăm discuţii cu fiecare dintre aceste grupuri şi îi întrebăm în general ce vor să vadă. Unii sunt ornitologi, alţii vor să vadă natura sau ieşirea Dunării în mare. În funcţie de ceea ce îşi propune grupul de turişti să facă în Delta Dunării, noi venim în întâmpinarea dorinţelor lor. În general, feedbackul pe care l-am primit de la turişti a fost foarte bun. Avem bărci pentru pescuit. Scoatem permisele pentru pescuit pentru fiecare turist în parte, punem la dispoziţie nişte ghizi care-i ajută. În general, turiştii străini mai mult vizitează Delta şi vor să vadă coloniile de păsări.”



    Există o perioadă anume în care ar trebui să ne programăm concediul? Perioada cea mai propice este primăvara. Lunile mai şi septembrie sunt considerate vârf de sezon la noi. Dacă doriţi doar să vă plimbaţi şi să mergeţi la mare, atunci vara este perioada cea mai bună. Ideal ar fi să vă faceţi o rezervare cât mai din timp. Dacă faceţi rezervarea cu o lună, o lună şi jumătate înainte, este în regulă.”



    Claudiu Dendrino recomandă vizitarea localităţilor Mila 23, localitatea de baştină a campionului României la caiac canoe, Ivan Paţaichin, şi Sulina, un oraş cu muzee şi biserici frumoase şi cu un cimitir multiconfesional care aminteşte de perioada de prosperitate a celui mai estic oraş al Uniunii Europene. În a doua jumătate a secolului al 19-lea, datorită creşterii traficului de mărfuri datorat statutului de porto franco (adică scutit de taxe vamale), la Sulina se infiinţaseră multe birouri de armatori, funcţionau 8 reprezentanţe consulare, iar aici trăiau peste 20 de etnii.



    Pentru a obţine preţurile unui sejur standard în Delta Dunării, atât la bordul unui hotel plutitor, cât şi la mal, l-am contactat pe Dragoş Cătălinoiu Gociman, administratorul unei firme de turism specializate pentru această zonă. Avem oferte de croazieră de trei nopţi, patru zile, al căror tarif este de 248 de euro de persoană, pe sejur. Tariful este ultra all inclusive, în sensul că asigurăm transferul turiştilor din Murighiol sau din Tulcea. În privinţa transferului avem mai multe variante. Pentru ca timpul petrecut în Delta Dunării să fie mai mare, încercăm să transformăm transferurile în nişte excursii, motiv pentru care propunem ca transferurile să se facă fie cu ambarcaţiuni rapide din Tulcea către Crişan, unde avem staţionat hotelul plutitor, fie din Murighiol. Acolo se vizitează zona dintre braţul Sfântu Gheorghe şi braţul Sulina, pe un traseu foarte interesant.”



    Preţul unui sejur la mal nu este foarte diferit de cel practicat pentru hotelul plutitor şi este tot ultra all inclusive. Ultra all inclusive înseamnă transferurile, excursii în fiecare zi, toate mesele, băuturi tradiţionale, petreceri tematice în fiecare seară, cu foc de tabără, clacă pescărească pe malul apei sau petrecere la piscină. Tarifele pleacă de la 229 de euro de persoană, pe sejur, cazare în cameră standard. Pentru grupuri de turişti străini asigurăm nu numai ghid vorbitor de limbă străină de circulaţie internaţională. În cazul turiştilor japonezi, am adus ghid vorbitor de limbă japoneză, iar turiştii arabi au avut ghid vorbitor de arabă.”



    Un obiectiv de interes turistic este Pădurea Letea, cea mai veche rezervaţie naturală din România, care a intrat sub atenta observaţie a oamenilor de ştiinţă încă din 1930. În prezent, această pădure sălbatică cu vulturii rari, caii şi viperele pe care le adăposteşte a devenit o mare atracţie, fiind considerată de foarte mulţi drept una dintre cele mai exotice destinaţii din România. Este inclusă în oferta pe care ne-a prezentat-o Dragoş Cătălinoiu Gociman. Între excursiile pe care le organizăm în pachetele ultra all inclusive se află cea în satul Letea. Acesta e păcat să nu fie vizitat. Este din punctul meu de vedere cel mai pitoresc sat din Delta Dunării. Pădurea Letea trebuie văzută, nu trebuie să rataţi dunele de nisip. Lacul sărat de la Letea e o ciudăţenie a naturii, dar o ciudăţenie foarte frumoasă şi interesantă. În Letea, în sat, prin pădure şi la lac sunt organizate plimbări cu căruţe trase de cai. Pentru turiştii noştri încercăm să combinăm tradiţia cu luxul şi exotismul.”



    Tradiţie, lux şi exotism, aşadar, într-una dintre cele mai căutate destinaţii turistice din România. În speranţa că v-am convins de ineditul unei sejur în Delta Dunării, vă aşteptăm şi săptămâna viitoare cu o nouă destinaţie.

  • În Munţii Bucegi

    În Munţii Bucegi

    Despre masivul Bucegi se spune că reprezintă centrul activităţilor montane din România. Există numeroase trasee marcate. Conform numărului anual de turişti, Parcul Natural Bucegi, care se întinde pe toată suprafaţa masivului cu acelaşi nume, este a doua destinaţie după Delta Dunării. Dedicăm această rubrică iubitorilor de munte, prezentând atracţiile turistice, traseele, flora şi fauna din Bucegi.



    Parcul Natural Bucegi, limita Carpaţilor Meridionali, în zona centrală a României, are o suprafaţă de 32.000 de hectare. Cei care se încumetă să urce pe munte vor constata că acest masiv nu oferă doar peisaje spectaculoase, ci este şi un loc plin de viaţă. Capra neagră este emblema Bucegilor, însă aici veţi avea ocazia să observaţi în habitatul lor natural, însoţiţi de un ghid specializat, şi ursul carpatin, cerbul sau cocoşul de munte. În privinţa florei, nu trebuie să rataţi floarea de colţ, foarte cunoscută, deosebit de frumoasă şi declarată monument al naturii.



    Sporturi de vară, de iarnă, drumeţii, toate acestea vă pot umple concediul indiferent de perioada în care ajungeţi în preajma Bucegilor. Însă nu puţini sunt cei care se încumetă să facă echitaţie, după cum am aflat de la Gheorghe Dima, Director în cadrul Direcţiei De Creştere, Exploatare şi Ameliorare a cabalinelor RNP Romsilva: Una dintre activităţile regiilor în cadrul hergheliilor de stat este activitatea sportivă, activitatea de testare a calităţilor caior pe care-i creştem. Ca-n fiecare an, avem o bogată agendă competiţională, deja până la sfârşitul lunii iulie sunt organizate circa 20 de competiţii, iar în faza naţională încă zece. Sunt probe de obstacole, probe de anduranţă, probe cu atelaje, chestiuni în care noi ne testăm valoarea cabalinelor pe care le creştem. În acţiunile de silvoturism avem angajat un efectiv de 150 de cai. Aceştia sunt pe de o parte în hergheliile noastre, dar şi la sediul unor administraţii de parcuri naţionale şi naturale, unde pot fi organizate excursii folosindu-se cabalinele noastre. Oamenii sunt interesaţi să le folosească atunci când fac mişcare în aer liber.”



    Fluxul de turişti este mare, numărul de trasee pe măsură, iar siguranţa oamenilor şi protecţia naturii se numără printre priorităţile administraţiei Parcului Natural Bucegi, spune Horia Iuncu, director: Am luat toate măsurile care am considerat că sunt necesare astfel încât să facem faţă fluxului de turişti care vor începe să ne viziteze aria naturală protejată. Am luat măsuri atât pentru refacerea panourilor, a indicatoarelor, a traseelor tematice şi am participat alături de colegii noştri de la Salvamont la refacerea traseelor turistice. De asemenea, ne ocupăm de realizarea a încă şase trasee tematice, cu sprijinul fondurilor europene şi suntem în perioada de licitaţie pentru realizarea unui centru de vizitare la Buşteni. Este o clădire foarte generoasă ca spaţiu, aproximativ 1200 de metri pătraţi, care va fi pusă la dispoziţia vizitatorilor. Aceştia vor lua la cunoştinţă atât despre patrimoniul natural al parcului cât şi despre regulile de vizitare ale acestuia.”



    În Bucegi există nu mai puţin de 42 de monumente ale naturii, dintre care cele mai cunoscute sunt Babele” şi Sfinxul”, abruptul Caraiman, cel mai mare abrupt din România, cu o diferenţă foarte mare de nivel. Vă veţi putea relaxa aici şi pe malul a două lacuri nu foarte mari, dar frumoase. Lacul Bolboci, cu o suprafaţă de 100 de hectare şi Lacul Scropoasa, un lac mai mic, de 12 hectare, dar care e destinaţia multor specii de păsări pe timp de iarnă. Indiferent de zona pe care doriţi să o vizitaţi, cel mai bine este să vă adresaţi administraţiei parcului pentru un traseu care să cuprindă tot ceea ce aţi dori să vedeţi. Este recomandarea invitatului nostru, Horia Iuncu, directorul administraţiei Parcului Natural Bucegi: În cadrul unui proiect de optimizare a infrastructurii de vizitare din Parcul Natural Bucegi, avem de realizat un număr de şapte trasee tematice. Scopul acestor trasee este acela de a pune la dispoziţia turiştilor informaţii despre patrimoniul natural deosebit şi în egală măsură de a le putea vizita fără să deterioreze mediul. Practic, în momentul de faţă avem realizat un traseu, cel mai mare ca anvergură, aproximativ 400 de metri liniari, realizat în cea mai înaltă turbărie din România, care practic nu putea fi vizitată până acum de turişti întrucât deteriorau covorul vegetal specific acestui habitat şi era şi o lipsă de confort, fiindcă se murdăreau acolo şi nu puteau să-şi mai continue activităţile din ziua respectivă. De asemenea, mai avem cascada Urlătoarea şi realizaea unui traseu temeatic între Buşteni şi această cascadă. Traseul va putea fi străbătut atât vara cât şi iarna. Ştim că în zona aceea turiştii ne vizitează pe tot parcursul anului. Un alt traseu este în zona Şapte Izvoare — Râşnov şi mai avem câteva trasee de creastă în zona Dâmboviţei.”



    Printre destinaţiile multor turişti se numără şi Cascada Urlătoarea, care are o înălţime de 15 metri. În afara principalei căderi de apă. mai există şi alte câteva, mai mici, dar spectaculoase şi ele. Numele cascadei este legat nu numai de zgomotul apelor de la cascadă, ci şi de vuietul apelor care pornesc năvalnice după ploile repezi.



    Revenind la Parcul Natural Bucegi, să spunem că este prima arie protejată din România cu plan de management aprobat legal prin hotărâre de guvern, spune Horia Iuncu: Are un capitol bine definit privind turismul, regulile de vizitare şi, în egală măsură, găsirea sau adoptarea unor forme de turism alternativ, care să ducă la diminuarea impactului negativ asupra mediului. Din vânătoare facem ecoturism, practic vizitatorii plecând cu fotografii. Ei observă. Se bucură de prezenţa animalelor în natură, a urmelor lor. Totodată, prin aceste programe tematice avem evenimente pentru a prezenta fauna, elementele de geologie, astfel încât impactul negativ să fie minim.”



    Îndreptându-vă spre Bucegi, nu trebuie să rataţi o vizită la Peleş şi Pelişor, două renumite castele-muzeu. De asemenea, veţi putea trece prin lanţul de staţiuni de pe Valea Prahovei, la poalele Bucegilor şi la limita parcului. De aici veţi vedea cu siguranţă Crucea Eroilor Neamului, situata la altitudinea de 2291 m, unică în Europa, atât prin altitudinea amplasării, cât şi prin dimensiuni. Monumentul are o înălţime de 28 de metri si doua braţe de câte şapte metri fiecare. În speranţa că v-am convins de ineditul destinaţiei noastre, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă propunere.

  • Delta Dunării

    Delta Dunării

    Delta Dunării a fost inclusă în patrimoniul UNESCO din anul 1991, fiind unica deltă din lume declarată în întregime rezervaţie a biosferei. Spectacolul oferit de speciile de floră şi faună este, bineînţeles, atracţia principală. Oferta turistică a Deltei Dunării este însă mult mai variată şi cuprinde birdwatching, plimbări cu barca şi şalupa, relaxare, pescuit sau vânătoare. Nici la capitolul cazare oferta nu e de neglijat. Puteţi alege să staţi într-una dintre casele tradiţionale, albe, acoperite de stuf, vopsite în albastru şi cu uşi înflorate. Sau puteţi alege un hotel plutitor. Nici pensiunile foarte moderne nu sunt puţine. Delta Dunării reprezintă una dintre principalele atracţii turistice ale României. În interiorul rezervaţiei Delta Dunării sunt zone strict protejate, în care accesul vizitatorilor e interzis, dar şi zone deschise circulaţiei turistice.



    Există trasee bine stabilite prin intermediul cărora se poate vizita o suprafaţă cât mai mare din Delta Dunării, am aflat de Claudiu Dendrino, posesorul unui hotel plutitor în Delta Dunării. Aceste hoteluri plutitoare respectă toate normele în vigoare, avantajul faţă de cazarea la o pensiune standard fiind că se parcurge un traseu. Nu staţi în acelaşi loc zi de zi. Noi purtăm discuţii cu fiecare dintre aceste grupuri şi îi întrebăm în general ce vor să vadă. Unii sunt ornitologi, alţii vor să vadă natura sau ieşirea Dunării în mare. În funcţie de ceea ce îşi propune grupul de turişti să facă în Delta Dunării, noi venim în întâmpinarea dorinţelor lor. În general, feedbackul pe care l-am primit de la turişti a fost foarte bun. Avem bărci pentru pescuit. Scoatem permisele pentru pescuit pentru fiecare turist în parte, punem la dispoziţie nişte ghizi care-i ajută. În general, turiştii străini mai mult vizitează Delta şi vor să vadă coloniile de păsări.”



    Există o perioadă anume în care ar trebui să ne programăm concediul? Perioada cea mai propice este primăvara. Lunile mai şi septembrie sunt considerate vârf de sezon la noi. Dacă doriţi doar să vă plimbaţi şi să mergeţi la mare, atunci vara este perioada cea mai bună. Ideal ar fi să vă faceţi o rezervare cât mai din timp. Dacă faceţi rezervarea cu o lună, o lună şi jumătate înainte, este în regulă.”



    Claudiu Dendrino recomandă vizitarea localităţilor Mila 23, localitatea de baştină a campionului României la caiac canoe, Ivan Paţaichin, şi Sulina, un oraş cu muzee şi biserici frumoase şi cu un cimitir multiconfesional care aminteşte de perioada de prosperitate a celui mai estic oraş al Uniunii Europene. În a doua jumătate a secolului al 19-lea, datorită creşterii traficului de mărfuri datorat statutului de porto franco (adică scutit de taxe vamale), la Sulina se infiinţaseră multe birouri de armatori, funcţionau 8 reprezentanţe consulare, iar aici trăiau peste 20 de etnii.



    Pentru a obţine preţurile unui sejur standard în Delta Dunării, atât la bordul unui hotel plutitor, cât şi la mal, l-am contactat pe Dragoş Cătălinoiu Gociman, administratorul unei firme de turism specializate pentru această zonă. Avem oferte de croazieră de trei nopţi, patru zile, al căror tarif este de 248 de euro de persoană, pe sejur. Tariful este ultra all inclusive, în sensul că asigurăm transferul turiştilor din Murighiol sau din Tulcea. În privinţa transferului avem mai multe variante. Pentru ca timpul petrecut în Delta Dunării să fie mai mare, încercăm să transformăm transferurile în nişte excursii, motiv pentru care propunem ca transferurile să se facă fie cu ambarcaţiuni rapide din Tulcea către Crişan, unde avem staţionat hotelul plutitor, fie din Murighiol. Acolo se vizitează zona dintre braţul Sfântu Gheorghe şi braţul Sulina, pe un traseu foarte interesant.”



    Preţul unui sejur la mal nu este foarte diferit de cel practicat pentru hotelul plutitor şi este tot ultra all inclusive. Ultra all inclusive înseamnă transferurile, excursii în fiecare zi, toate mesele, băuturi tradiţionale, petreceri tematice în fiecare seară, cu foc de tabără, clacă pescărească pe malul apei sau petrecere la piscină. Tarifele pleacă de la 229 de euro de persoană, pe sejur, cazare în cameră standard. Pentru grupuri de turişti străini asigurăm nu numai ghid vorbitor de limbă străină de circulaţie internaţională. În cazul turiştilor japonezi, am adus ghid vorbitor de limbă japoneză, iar turiştii arabi au avut ghid vorbitor de arabă.”



    Un obiectiv de interes turistic este Pădurea Letea, cea mai veche rezervaţie naturală din România, care a intrat sub atenta observaţie a oamenilor de ştiinţă încă din 1930. În prezent, această pădure sălbatică cu vulturii rari, caii şi viperele pe care le adăposteşte a devenit o mare atracţie, fiind considerată de foarte mulţi drept una dintre cele mai exotice destinaţii din România. Este inclusă în oferta pe care ne-a prezentat-o Dragoş Cătălinoiu Gociman. Între excursiile pe care le organizăm în pachetele ultra all inclusive se află cea în satul Letea. Acesta e păcat să nu fie vizitat. Este din punctul meu de vedere cel mai pitoresc sat din Delta Dunării. Pădurea Letea trebuie văzută, nu trebuie să rataţi dunele de nisip. Lacul sărat de la Letea e o ciudăţenie a naturii, dar o ciudăţenie foarte frumoasă şi interesantă. În Letea, în sat, prin pădure şi la lac sunt organizate plimbări cu căruţe trase de cai. Pentru turiştii noştri încercăm să combinăm tradiţia cu luxul şi exotismul.”



    Tradiţie, lux şi exotism, aşadar, într-una dintre cele mai căutate destinaţii turistice din România. În speranţa că v-am convins de ineditul unei sejur în Delta Dunării, vă aşteptăm şi săptămâna viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Arii protejate din România

    Arii protejate din România


    Ariile protejate sunt cele mai utilizate mijloace destinate conservării biodiversităţii, iar România deţine un valoros patrimoniu natural. Din 11 regiuni biogeografice identificate în Europa, România are 5 astfel de regiuni (continentală, alpină, panonică, pontică şi stepică). Diversitatea florei şi faunei constă în existenţa unor întinse habitate forestiere şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor, precum şi în existenţa unor populaţii de lupi, urşi, capre negre şi râşi, care sunt considerate a fi cele mai mari din Europa. Mii de specii de plante, multe dintre ele monumente ale naturii, cum ar fi bujorul românesc, bulbucii de munte, papucul doamnei, floarea de colţ, laleaua pestriţă, narcisa sălbatică, laleaua Cazanelor sau crinul de pădure îmbracă” poienile sau pajiştile de pe versanţii abrupţi şi însoriţi ai Carpaţilor. Practic, aici este ultimul refugiu din Europa pentru animalele şi plantele ameninţate cu dispariţia. Pentru o mai bună protecţie a acestei bogătii naturale, încă din anul 1932, au început să se înfiinţeze primele arii protejate care acoperă, în prezent, 7% din suprafaţa ţării.




    Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor, Romsilva, principalul administrator al ariilor protejate din România: ”Din cele 28 de parcuri naţionale şi naturale, fără a include în aceste rezervaţii Delta Dunării, 23 sunt administrate de structuri specializate aflate în subordinea Regiei Naţionale. Suprafaţa celor 23 de parcuri este de peste 856.000 de hectare din care fondul forestier reprezintă 556.000 de hectare. Suprafaţa parcurilor administrate de Regie reprezintă aproape 80% din suprafaţa totală a parcurilor naţionale şi naturale declarate la nivel naţional până în acest moment. In această situaţie apreciem că, cel puţin pentru viitorul apropiat, Romsilva va rămâne un actor important în acest domeniu, în administrarea acestor parcuri naturale şi naţionale pe care le avem în România.”




    Deşi România beneficiază de o mare bogăţie naturală, ariile naturale protejate sunt insuficient finanţate. De aceea, de câţiva ani, administrarea parcurilor naţionale şi naturale din portofoliul Romsilva a fost descentralizată juridic pentru a oferi administraţiilor de parcuri accesul la mai multe fonduri guvernamentale şi europene. Adam Crăciunescu: ”Având în vedere condiţiile de eligibilitate care au fost impuse pentru accesarea fondurilor europene, Regia a fost nevoită să aplice acest mod de organizare a aministraţiei parcurilor chiar dacă aceasta presupune complicarea modului de alocare a resurselor financiare necesare bunei desfăşurări a activităţii. Trebuie să menţionez faptul că în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, Regia are aprobate pentru finanţare 25 de proiecte cu o valoare totală de aproximativ 110 milioane de lei (peste 25 de milioane de euro). Două proiecte au fost finalizate iar celelalte sunt în curs de finalizare. Am realizat în majoritatea administraţiilor centre de vizitare pentru populaţia din zonă şi pentru a avea posibilitatea să aducem cetăţenilor cunoştinţe cât mai multe despre aceste parcuri ale României.”




    Începând cu anul 2006, protecţia naturii în Carpaţi este susţinută de organizaţia internaţională Reţeaua Ariilor Protejate din Carpaţi (CNPA). Pentru o strânsă cooperare între cele 7 ţări carpatice, CNPA va coordona proiecte comune pentru a facilita schimburi între arii protejate din Carpaţi, va promova activităţi de conştientizare asupra ecosistemelor fragile ale întregului lanţ muntos şi va contribui cu măsuri concrete, cum ar fi o reţea ecologică, dând mai multe şanse de supravieţuire speciilor ameninţate. Adam Crăciunescu: “Multe dintre administraţii sunt parteneri sau chiar lideri de proiecte internaţionale la ora actuală. Avem multe întâlniri la nivel european între administraţiile noastre de parcuri cu administraţiile din Italia, Germania Austria, Ungaria. Replicarea modelelor create în primii ani de administrare a ariilor protejate s-a făcut atât pentru noile structuri înfiinţate pe plan naţional cât şi pe anumite componente, de exemplu, managementul financiar pe plan european la nivelul celorlalte ţări din Convenţia Carpatică, unde sunt cuprinse Serbia, Polonia, Ucraina, Slovacia, Cehia şi Ungaria. De asemenea, Romsilva a fost contactată de autorităţile din Republica Moldova în vederea acordării de consultanţă în procesul de organizare şi dezvoltare a sistemului de arii naturale protejate în această ţară.”




    Din reţeaua naţională de arii protejate, Delta Dunării se distinge, atât ca suprafaţă (580.000 ha), cât şi ca nivel al diversităţii biologice, având triplu statut internaţional: Rezervaţie a Biosferei, Sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaţională), Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural. De asemenea, România deţine 12 zone umede protejate prin Convenţia Ramsar şi aduce o contribuţie importantă la Reţeaua Ecologică Natura 2000 privind conservarea habitatelor şi a păsărilor sălbatice.

  • Über Rumänien

    Über Rumänien

    Hier können Sie die wichtigsten landeskundlichen Informationen über Rumänien erfahren. Ob Sie sich für allgemeine Aspekte, für Geschichte, Natur oder Gesellschaft interessieren — in knappen Kapiteln finden Sie das Wesentliche. Klicken Sie den jeweiligen Titel an, um direkt zum gewünschten Kapitel zu gelangen.









    INHALT






















    Kapitel 1: Allgemeines



    Offizieller Name: România (der Name wurde 1862 angenommen, nach der Vereinigung der beiden Fürstentümer Walachei und Moldau im Jahr 1859.)



    Regierungsform: Republik



    Internationaler Status: UN-Mitglied (seit 1955), UNESCO-Mitglied (seit 1956), Mitglied des Europäischen Rates (seit 1993), NATO-Mitglied (seit dem 29. März 2004), EU-Mitglied (seit dem 1. Januar 2007)



    Hauptstadt: Bucureşti (Bukarest), im Süden des Landes gelegen, mit einer Gesamtfläche von 228 Quadratkilometern. Zum ersten Mal 1459 urkundlich erwähnt).



    Geographische Lage: Staat im Südosten Mitteleuropas, im Norden der Balkanhalbinsel, im unteren Donaubecken mit Zugang zum Schwarzen Meer. Rumänien erstreckt sich über etwa 9 Längengrade (von West nach Ost) und über 5 Breitengrade (von Nord nach Süd).



    Fläche: 238.391 km² (91.843 mi²). Rumänien ist das zwölftgrö‎ßte Land Europas.



    Staatsgrenze: etwa 3.150 Kilometer lang, davon verläuft knapp ein Drittel über Land und zwei Drittel sind Fluss- und maritime Grenzen (die Flüsse Thei‎ß und Pruth, die Donau und das Schwarze Meer).Die rumänische Schwarzmeerküste ist ca. 245 Kilometer lang.



    Nachbarn: Ungarn (im Westen und Nordwesten), die Ukraine (im Norden und Osten), die Moldaurepublik (im Nordosten und Osten), das Schwarze Meer (im Südosten), Bulgarien (im Süden) und Serbien (im Südwesten und Westen).



    Amtssprache: Rumänisch (neulateinische oder romanische Sprache).



    In Landkreisen, in denen eine ethnische Minderheit über 20% der örtlichen Bevölkerung ausmacht, sind Angehörige der betreffenden Minderheit dazu berechtigt, von ihrer Muttersprache im Verkehr mit Verwaltung und Justiz Gebrauch zu machen. Der Staat muss in diesem Falle Beamten einstellen, die dieser Sprache kundig sind, oder Dolmetscher/Übersetzer zur Verfügung stellen.



    Zurück zum Inhalt



    Kapitel 2: Wappen, Nationalfeiertag, gesetzliche Feiertage, Zeitzone, Landeswährung



    Nationaltag: 1. Dezember (an diesem Datum fand 1918 in der zentralrumänischen Stadt Alba Iulia die Vereinigung aller mehrheitlich von Rumänen bewohnten Gebiete statt)



    Flagge: die rumänische Nationalflagge ist eine Trikolore in den Farben Blau, Gelb und Rot und hat im Laufe der Zeit keine gro‎ßen Veränderungen erfahren. Die Farben entsprechen jeweils einem der drei senkrechten und gleich breiten Streifen, in der folgenden Reihenfolge (beginnend ab Fahnenmast): Kobaltblau, Chromgelb, Vermillionrot.



    src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/foto.jpg







    Nationalhymne: Deşteaptă-te, române“ (Erwache, Rumäne); der Text stammt aus der Feder des romantischen Schriftstellers Andrei Mureşanu und die Melodie von dem Dichter und Kirchenmusiker Anton Pann.

    		 src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/foto.jpg
    Audiodymbol anklicken, um die Hymne zu hören.



    Wappen: Als zentrales Element zeigt das aktuelle Wappen Rumäniens einen goldenen Kreuzadler, im Hintergrund ein azurfarbenes Schild; der Adler hält in seinen Krallen einen Streitkolben und ein Schwert. Auf der Brust des Adlers befindet sich ein in fünf Felder geteilter Schild mit den Wappen der historischen rumänischen Provinzen (Walachei, Moldau, Siebenbürgen, Marmarosch, Kreischgebiet, Banat, und die Regionen am Schwarzen Meer)



    src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/foto.jpg



    Zeitzone: Osteuropäische Zeit (GMT+2 im Winter, GMT+3 im Sommer). Die Sommerzeit beginnt am letzten Sonntag im März und endet am letzten Sonntag im Oktober.



    Gesetzliche Feiertage: 1. und 2. Januar (Neujahr), die ersten beiden Ostertage, der 1. Mai (der Internationale Tag der Arbeit), die ersten beiden Pfingsttage, der 15. August (Mariä Himmelfahrt), der 30. November (Andreastag), der 1. Dezember (Nationalfeiertag), der 25. und 26. Dezember (Weihnachten).



    Währung: Der Leu (Pluralform: Lei; Internationale Währungsabkürzung RON), unterteilt sich in 100 Bani. Die Wechselkurse unterschiedlicher Währungen zum Leu sind auf unserer Homepage abrufbar.



    Zurück zum Inhalt



    Kapitel 3: Gewaltenteilung, Staatsgewalten



    Der rumänische Staat ist gemä‎ß dem Grundsatz der Gewaltenteilung und des Gleichgewichts der Gewalten im Rahmen einer konstitutionellen Demokratie organisiert. Staatsoberhaupt ist der Präsident, Regierungschef der Ministerpräsident. Die gesetzgebende Gewalt liegt bei den beiden Kammern des Parlaments. Die Judikative ist unabhängig von Exekutive und Legislative (gemä‎ß der Verfassung Rumäniens aus dem Jahr 2003).



    Der Präsident Rumäniens wird per Direktwahl für eine Amtszeit von fünf Jahren bestimmt. Ein Präsident kann maximal zwei Amtszeiten im Amt bleiben.



    Die meisten Regierungen in Rumänien waren Koalitionsregierungen, vor allem nach dem ersten Machtwechsel der postkommunistischen Zeit im Jahr 1996.








    Das Zweikammerparlament besteht aus Abgeordnetenkammer und Senat (die obere Kammer) und wird gemä‎ß dem Allgemeinen Wahlrecht in einer Direktwahl und einem einzigen Wahlgang für eine Amtszeit von vier Jahren gewählt. Rumänische Staatsbürger mit Wohnsitz im Ausland wählen vier Abgeordnete und zwei Senatoren, die ihre Interessen vertreten. src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/foto.jpg

    Parlamentspalast in Bukarest



    Laut Verfassung haben die nationalen Minderheiten, deren Vertretung es nicht direkt ins Parlament schafft, jeweils Anspruch auf einen Sitz in der Abgeordnetenkammer, vorausgesetzt eine Mindestanzahl von Stimmen wird erreicht. In der Kammer sind 18 Minderheiten mit jeweils einem Abgeordneten vertreten. Die ungarische Minderheit ist die grö‎ßte des Landes und zudem die einzige Minderheit, die es mit ihrer politischen Vertretung (dem Ungarnverband UDMR) über die Fünfprozent-Hürde direkt ins Parlament schafft.



    Rumänien ist mit 33 Abgeordneten im Europäischen Parlament vertreten. Deren Amtszeit beträgt fünf Jahre.



    Zurück zum Inhalt



    Kapitel 4: Bevölkerung und Gesellschaft



    Laut der Volks- und Wohnungszählung vom Oktober 2011 (vorläufige Ergebnisse), betrug die amtliche Einwohnerzahl ca. 19 Millionen (19.043.000) Personen, davon waren 18,38 Millionen Personen ortsanwesend, und 659.000 Personen vorübergehend abwesend. Weitere 910.000 Personen hatten ihren Wohnsitz seit längerer Zeit (über 12 Monate) im Ausland, während 300.000 vorübergehend ortsanwesend waren. Bei der Volkszählung von 2002 waren noch 21,68 Millionen Personen gezählt worden. Die negative Bevölkerungsentwicklung ist auf die verstärkt gesunkene Geburtenrate sowie die negative Migrationsrate zurückzuführen.







    An der Gesamtbevölkerung Rumäniens hatte die Stadtbevölkerung einen Anteil von 52,8% und die Landbevölkerung einen Anteil von 47,2%. src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/foto.jpg
    Karte zum Vergrö‎ßern anklicken.




    16,87 Millionen Personen (88,6% aller Einwohner) gaben bei Volkszählung an rumänischer Nationalität zu sein. Die ungarnstämmige Bevölkerung betrug 1,24 Millionen Personen (6,5%), während 619.000 Personen (3,2%) ihre Zugehörigkeit zur Roma-Minderheit angaben. Weitere bedeutende Volksgruppen waren: Ukrainer (51.700 Personen), Deutsche (36.900), Türken (28.200), Russisch-Lipowaner (23.900) und Tataren (20.500).



    Die grö‎ßten rumänischen Auslands-Gemeinschaften sind in der Moldaurepublik, den USA, Kanada, der Ukraine, Serbien, Deutschland, Israel und Australien anzutreffen. Hinzu kommen die gro‎ßen Gemeinschaften der Rumänen in Italien und Spanien, die vor allem aus Arbeitsmigranten bestehen.



    Die Geschlechterverteilung der Gesamtbevölkerung laut Angaben des Nationalen Instituts für Statistik (1. Januar 2011): 51,3% Frauen, 48,7% Männer. Die durschnittliche Lebenserwartung von Männern betrug 70,1 Jahre und die von Frauen 77,5 Jahre. Das Durchschnittsalter der Bevölkerung betrug am 1. Januar 2011 39,8 Jahre.



    Zurück zum Inhalt



    Kapitel 5 — Verwaltungsgliederung, wichtige Städte








    Der Staat ist in 41 Kreise (județ“, Pl.: județe“) sowie das Munizipium Bukarest (hat den Rang eines selbstständigen Kreises) unterteilt; von den derzeit (2010) 320 Städten Rumäniens haben 103 den Status eines Munizipiums, hinzu kommen 2861 Gemeinden. src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/foto.jpg
    Karte zum Vergrö‎ßern anklicken




    Die grö‎ßten Städte: Bukarest (ca. 1,94 Mio. Einwohner), gefolgt von Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa (jeweils über 300.000 Einwohner).



    Zurück zum Inhalt



    Kapitel 6 — Landesgeschichte



    Die ersten ethnonymen Erwähnungen attestieren ein Konglomerat von thrakischen Stämmen im Karpatenraum. Der griechische Historiker Herodot hat im 6. Jh v.Ch. einen separaten Stamm der Geten erwähnt, die nördlich der Donau lebten. In den römischen Quellen werden die Geten Daker“ genannt, der Geograf Strabo schrieb in der Epoche der Kaisers Augustus (27 v.Chr.-14 n.Chr): Die Daker und die Geten sprechen die gleiche Sprache“. Das politische Zentrum der geto-dakischen Zivilisation befand sich in Sarmizegetusa, das im Orăștie-Gebirge lag. Der höchste Zivilisationsgrad wurde während der Herrschaft der Könige Burebista (ca. 80 – ca.44 v.Chr.) und Dezebalus (87-106 n.Chr.) erreicht.



    Infolge zweier Kriege in den Jahren 101-102 bzw. 105-106 n.Chr. hat der römische Kaiser Trajan Dakien erobert und Teile des Landes in eine römische Provinz verwandelt. Bis 270-275, als das Römische Reich seine Armee und die Verwaltung zurückzog, erlebte Dakien systematische Veränderungen, wodurch es in die römische Welt eingeschlossen wurde.



    Zwischen dem 4. und 14. Jh. überquerten verschiedene Wandervölker das heutige Territorium Rumäniens: germanische Stämme, iranische, slawische und türkische Völkerschaften haben die Einheimischen beeinflusst.



    Die Rumänen sind in byzantinischen Quellen beginnend mit dem 7.-8. Jh. attestiert. Der erste Staat, der von einem Rumänen geführt wurde, ist der des Fürsten Gelu im Karpatenraum, der in der Chronik Gesta Hungarorum Ende des 10. Jh. erwähnt wird. Anfang des 12. Jh. wurde nach der Eroberung des innerkarpatischen Raumes durch die Ungarn und nach ihrer Christianisierung das Fürstentum Transsylvanien (auch: Transsilvanien, Siebenbürgen) gegründet. Die mittelalterlichen Donaufürstentümer Moldau und Walachei sind zwischen 1330 und 1350 entstanden.



    Obwohl sich das rumänische Territorium am Rande Europas befindet, übernahm es die wichtigsten europäischen Werte, darunter auch das Christentum. Das orthodoxe Glaubensbekenntnis hat sich in den rumänischen Fürstentümern unter dem Einfluss der byzantischen Welt verbreitet.



    Vom 14. bis zum 16. Jh. haben sich Fürsten wie Mircea cel Bătrân (Mircea der Alte), Ștefan cel Mare (Stefan der Gro‎ße), Vlad Țepeș (Vlad der Pfähler), Iancu de Hunedoara (Johann Hunyadi) den christlichen Allianzen Europas gegen das Osmanische Reich angeschlossen.



    Während des 16. Jhs kontrollierte das Osmanische Reich den Balkan, Kleinasien, den Norden Afrikas, den Nahen Osten bis zu den Toren Wiens. Ein halbes Jahrtausend lang befand sich auch der rumänische Raum unter dem Einfluss des osmanischen Kulturvorbilds.



    Die ersten Versuche einer Rückkehr zu den europäischen Werten gab es im 17. Jh. während der Herrschaft von Mihai Viteazul (Michael der Tapfere), Șerban Cantacuzino, Constantin Brîncoveanu, Dimitrie Cantemir.



    Während der Phanariotenepoche im 18. Jh. verschärft sich die politische, soziale und wirtschaftliche Krise der osmanischen Welt, und die neue Anlehnung an Westeuropa wird als Ausgang aus dieser Krise betrachtet. In politisch-militärischer Hinsicht beginnen die österreichisch-russischen Allianzen, denen auch einige rumänische Fürsten beitreten, um das Osmanische Reich aus dem südosteuropäischen Raum heraus zu drängen.



    Anfang des 19. Jh. findet auch im rumänischen Raum die von der Romantik beseelte Idee eines Nationalstaates Widerhall. Die Debatten über den künftigen rumänischen Staat haben als Ziel die Vereinigung der Moldau mit der Walachei und die Gründung der Institutionen, die den Staat funktionsfähig machen sollen.



    Dank der Reformen in der Epoche des Königs Carol I. (Karl I.) von Hohenzollern-Sigmaringen (1866-1914) war die zweite Hälfte des 19. Jh. eine günstige Zeitspanne in der Geschichte Rumäniens. Am Ende des Ersten Weltkrieges (1918) vereinigten sich Territorien aus Russland und Österreich-Ungarn, die mehrheitlich von Rumänen bewohnt waren, mit dem Rumänischen Königreich und gründeten den in der damaligen Epoche auch als Gro‎ßrumänien“ bezeichneten Staat.



    Eine wirtschaftliche und politische Blütezeit Rumäniens gibt es in der Zwischenkriegszeit, während der Herrschaft der Könige Ferdinand (1914-1927) und Carol II. (Karl II., 1930-1940).



    Die rumänische Industrie erlebt eine Entwicklung in den Bereichen Rohstoffabbau, Maschinenbau und Hüttenwesen. Die politische Stabilität führte zu einem höheren Lebensstandard, vor allem dank der ausländischen Investitionen. Das politische Regime der liberalen Demokratie und das Privateigentum stellten die Grundbausteine der freien rumänischen Gesellschaft dar.



    Doch im 20. Jahrhundert, dem sogenannten Jahrhundert der Extreme“, war der Totalitarismus auch in Rumänien präsent, in erster Reihe durch den Faschismus, der sich in den 1930er-1940er Jahren und während des Regimes des Marschalls Ion Antonescu sehr stark durchgesetzt hatte. Nach dem Zweiten Weltkrieg kam die kommunistische Diktatur mit Hilfe der sowjetischen Armee an die Macht. Der Faschismus und insbesondere der Kommunismus haben nach dem Kriegstrauma, die Deportation und die Ermordung von mehreren hunderttausenden Menschen berwirkt.



    Der Kommunismus stellte die Verletzung der Grundrechte und -freiheiten des Menschen dar, beginnend mit der Abschaffung des Privatbesitzes, der Beseitigung der politischen Opposition und der Verhaftung der Opponenten aus den Reihen der Intellektuellen, der Bauern, der Arbeiter, des Mittelstands, zusammengefasst all derer, die sich gegen den Kommunismus gewehrt hatten.



    Das kommunistische Regime unter der Führung von Gheorghe Gheorghiu-Dej (1947-1965) und Nicolae Ceauşescu (1965-1989) hat die heftigsten sozialen Umwandlungen hervorgebracht, hat stalinistische Praktiken — wie die Unterdrückung der Dissidenten — anhand des marxistisch-leninistischen politischen Vorbilds eingeführt und katastrophale Wirtschaftsma‎ßnahmen getroffen.



    Mit der Extremlage der 1980er Jahre erreichte die Krise des kommunistischen Systems ihren Höhepunkt. Das Jahr 1989, als das Ceauşescu-Regime umgestürzt wurde, kam als Bestätigung des Misserfolgs des Kommunismus. Mehr als 1300 Rumänen haben während der antikommunistischen Revolution ihr Leben dafür geopfert.



    Seit der Wende von Dezember 1989 ist Rumänien schrittweise zur Demokratie und zur Markwirtschaft zurückgekehrt.



    Zurück zum Inhalt



    Kapitel 7 — Landschaft, Gewässer, Klima, Flora, Fauna, Schutzgebiete, Mineralvorkommen



    Die Landschaft Rumäniens besteht aus drei Hauptstufen: die hohe des Karpatengebirges (höchster Gipfel: Moldoveanu — 2.544 Meter), die mittlere der Unterkarpaten, der Hügel und Hochebenen und die untere des Flachlands, des Donaulaufs und des Donaudeltas. Das Delta, die jungste Reliefform, die sich ständig ausweitet, hat eine durchschnittliche Höhe von 0,52 m.



    Die Hauptmerkmale der Reliefeinheiten sind die Verhältnismä‎ßigkeit (31% Gebirge, 36% Hügel und Hochebenen, 33% Flachland und Flussläufe) und die konzentrische Ausrichtung der Reliefhauptstufen.



    Das Klima Rumäniens ist transitorisch gemä‎ßigt-kontinental, mit Ozean-, Mittelmeer- und extremen Kontinentaleinflüssen.



    Die durchschnittliche Jahrestemperatur ist unterschiedlich: 8°C im Norden und über 11°C im Süden bzw. mit Werten von –2,5°C im Gebirge und 11,6°C an der Schwarzmeerküste.



    In den letzten Jahren gab es in Rumänien extreme Wetterrscheinungen, mit zahlreichen Opfern und beträchtlichen Sachschäden — starke Niederschläge, Tornados, Hitzewellen, gefolgt von längeren Dürrezeiten.



    Die rumänischen Flüsse sind radial ausgerichtet. Die meisten davon haben ihre Quelle in den Karpaten und münden in die Donau. Die Donau durchquert das Land im Süden auf einer Strecke von 1.075 km und mündet in das Schwarze Meer. Es gibt in Rumänien Seen, die über alle Reliefformen verteilt sind, von Gletscherseen im Gebirge (Lacul Mioarelor — der Schafsee — im Făgăraş — Fogarasch — Gebrige, in einer Höhe von 2282 m) bis zu Seen, die an der Meeresgrenze liegen (Techirghiol in 1,5 m Höhe). Au‎ßerdem gibt es antrophische Seen in allen Reliefformen.



    Die Vegetation ist durch den Relief und durch das Klima bedingt und ist auch in Stufen geteilt. Die Bergregionen sind von Koniferenwäldern (insbesondere Rotfichte), Mischwäldern (Rotbuche, Tanne und Rotfichte) sowie Rotbuchenwäldern bedeckt. Auf den höheren Spitzen gibt es alpine Wiesen und Gebüsche, wie Bergkiefer, Wachholder, Heidelbeersträuche usw. Auf den Hügeln gibt es Laubwälder, in denen überwiegend Rotbuchen, Traubeneichen und Eichen wachsen. Die Steppen- und Steppenwaldvegetation, die die niederschalgsarmen Bereiche bedeckt, wurde durch den landwirtschaftliche Anbau ersetzt.



    Die Fauna: Im Gebirge sind Vertreter von fast ausgestorbenen Tierarten verblieben, wie die Gams oder der Berggeier. In den Karpatenwäldern leben verschiedene Säugetiere: Bären, Hirsche, Luchse, Wildschweine, Rehe, Eichhörnchen und zahlreiche Vogelarten. In einigen Bergregionen begegnet man auch dem Auerhahn; auf den Hügeln und im Flachland findet man Hasen, Maulwürfe, Igel, verschiedene Vogelarten, Eidechsen, Frösche. Für die Steppengebiete sind Nagetiere (Ziesel und Feldhamster) kennzeichnend. Vertreter der Wassertiere sind die Forelle in Bergflüssen, der Döbel und die Barbe in den Hügelflüssen sowie der Karpfen, der Flussbarsch, der Hecht, der Flusswels und der Giebel im Flachland und im Donaudelta; im Schwarzen Meer und in der Unteren Donau leben auch verschiedene Störarten.



    Zu den wichtigsten Mineralrohstoffen zählen: Erdöl mit einer altbewährten Förderungstradition, Erdgas, Kohle, insbesondere Steinkohle, die zu Koks verarbeitet werden kann, Braunkohle, Eisen- und Nichteisenerz, Gold-, Silber- und Bauxitvorkommen; gro‎ße Salzreserven sowie eine Reihe von Nichtmetallen. Eine besondere Kategorie der Bodenschätze stellen die über 2000 Thermalquellen dar, mit Wasser, das gut zum Trinken sowie für medizinische Behandlungen ist.



    Die Gesamtfläche der Schutzgebiete in Rumänien entspricht ungefähr 20% der Landesfläche und beinhaltete 2011 drei UNESCO-Naturreservate (das Donaudelta, der Nationalpark Retezat und der Nationalpark Rodna-Gebirge), 8 Feuchtgebiete, die auf Landesebene wichtig sind, 13 Nationalparks, 15 Naturparks, 206 Naturdenkmäler, 64 wissenschaftliche Reservate, 699 Naturreservate, 148 Tier- und Pflanzenschutzgebiete.



    Zurück zum Inhalt



    Kapitel 8 — Verkehrswesen







    Rumänien verfügt über knapp mehr als 500 km Autobahn oder autobahnähnliche Stra‎ßen, die in drei Richtungen führen: A1 [Bukarest — Piteşti — Sibiu (Hermannstadt) — Deva (Diemrich) — Timişoara (Temeswar) — Arad — Nădlac], A2 (Bukarest — Constanţa), A3 [Bukarest — Braşov (Kronstadt) — Oradea (Gro‎ßwardein) — Borş]. src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/foto.jpg
    Karte zum Vergrö‎ßern anklicken.



    Europastra‎ßen der Klasse A, die Rumänien durchqueren, sind: E58, E60, E68, E70, E79, E81, E85, E87. Die Gesamtlänge der rumänischen Stra‎ßen beträgt ungefähr 198.930 km.



    Die Gesamtlänge der Eisenbahnstrecke beträgt ~10.785 km, davon ~4.020 km elektrifiziert.



    Die wichtigsten Häfen am Schwarzen Meer: Constanţa, Mangalia.


    Donauhäfen: Orşova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă, Brăila, Galaţi, Tulcea, Sulina.



    Die wichtigsten Flughäfen: Bukarest (Henri Coandă“ – Otopeni und Aurel Vlaicu“ — Băneasa, für Charter- und Privatflüge), Constanţa (Mihail Kogălniceanu“), Timişoara / Temeswar (Traian Vuia“), Cluj-Napoca / Klausenburg (Transilvania“), Târgu Mureş / Neumarkt, Bacău, Iaşi, Sibiu / Hermannstadt, Arad, Oradea, Baia Mare, Suceava.



    Zurück zum Inhalt



    Kapitel 9 — Telefonvorwahl, Internetdomäne



    Die internationale Vorwahl für Rumänien ist 0040 (oder +40). Die Vorwahl für Bukarest, wenn Sie von au‎ßerhalb Rumäniens anrufen, ist 004021. Hinzu kommen noch weitere 7 Ziffern für gewöhnliche Telefonanschlüsse.



    Die rumänische Internetdomäne ist .ro.



    Zurück zum Inhalt



    Text rumänisch: Steliu Lambru, Eugen Cojocariu, Ştefan Baciu.


    Text deutsch: Alex Sterescu, Florin Lungu



    Fotos: Camera Deputaţilor, Sentaul României, Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, Mircea Vergheleţ, Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti, Florin Orban, Ştefan Baciu, Daniel Onea, Vasile Captaru, Eugen Cojocariu



    Quellen: Rumänisches Statistikinstitut (www.insse.ro), Rumänische Verfassung, http://www.recensamantromania.ro, http://biodiversitate.mmediu.ro/