Tag: FBI

  • 03.03.2015 (mise à jour)

    03.03.2015 (mise à jour)

    Défense — Réuni mardi à Bucarest, le Conseil suprême de défense du pays a avalisé les propositions du premier ministre roumain Victor Ponta de permettre l’entrée et le stationnement sur le territoire roumain aux mois de mai et juin 2015 des forces et d’équipements de l’armée portugaise. Il s’agit plus précisément de 4 avions F-16 Falcon et du personnel afférent, soit environ 150 militaires et civils. Le tout dans le but de préparer et de dérouler les missions de Police de l’air de l’OTAN. Par ailleurs, les membres du Conseil suprême de défense du pays ont estimé que le soutien continu accordé par la Roumanie à l’Ukraine, depuis le déclenchement de la crise dans le pays voisin, avait marqué une ouverture sans précédent des responsables de Kiev face à la coopération avec Bucarest. De même, selon le Conseil, la région des Balkans de l’Ouest devait être incluse dans une vision d’ensemble de l’Europe du Sud-Est, à même de renforcer le rôle stratégique de la Roumanie dans la zone. Le Conseil suprême de défense de la Roumanie s’est réunit mardi pour la première fois sous la présidence du nouveau chef de lEtat, Klaus Iohannis.



    FBI — Le Service roumain de renseignements intérieurs et le Bureau Fédéral d’Investigation des Etats Unis continueront à développer leur dialogue et leur coopération, notamment dans le domaine de la cybersécurité, dans la lutte contre le crime organisé, le terrorisme et la corruption, ainsi que pour contrecarrer les actions d’espionnage. C’est ce qu’a déclaré le chef du Service roumain de renseignements intérieurs, Eduard Hellvig, mardi, à l’issue des pourparlers avec le directeur du FBI, James Comey. Et M. Hellvig de souligner que cette première visite officielle en Roumanie du chef du Bureau Fédéral d’Investigation a lieu dans le contexte où la stabilité géopolitique régionale et mondiale sont mises à l’épreuve, donnant une signification à part à la lutte contre les actions censées affaiblir de l’intérieur l’état de droit. Eduard Hellvig a également rappelé que les officiers du Service roumain de renseignements intérieurs avaient bénéficié de stages de formation aux côtés des meilleurs spécialistes du FBI, l’expertise accumulée dans le cadre de cette coopération ayant eu une contribution majeure à la capacité des renseignements roumains de mener à bout avec succès leurs missions. Pour sa part, James Comey a déclaré que le partenariat avec le Service roumain de renseignements était un des meilleurs que le FBI déroulait partout dans le monde.



    Fonds européens — La Roumanie a bénéficié cette année de plus de 460 millions d’euros de la part de la Commission Européenne, le taux d’absorption des fonds communautaires dépassant 52% à la fin février 2015, affirme le ministère roumain des Fonds européens. Cette année, les sommes remboursées à la Roumanie des fonds structurels et de cohésion ont visé notamment les Programme opérationnels sectoriels Transports, Développement des ressources humaines et celui Régional. Selon le ministre roumain des Fonds européens, Eugen Teodorovici, la Roumanie atteindra un taux d’absorption des fonds européens de 80% d’ici la fin de l’année, une période cruciale étant donné que c’est la dernière où l’on peut attirer des fonds communautaires alloués pour l’intervalle 2007 — 2013.



    Dacia — Le constructeur roumain d’automobiles Dacia a présenté mardi, lors de la 85e édition du Salon de Genève, les versions anniversaires en édition limitée de ses modèles. Notons que les ventes d’automobiles Dacia, constructeur membre du groupe Renault, ont augmenté de 19% l’année dernière, avec 511.000 voitures vendues. Son principal marché est la France. Le modèle le mieux vendu est la Sandero, 80% de la production en étant destinée à l’Europe Occidentale. La Dacia Duster se classe en 2e position, ayant pour principaux marchés la Roumanie, la France et l’Espagne. Découvrez les versions anniversaires de Dacia au Salon automobile de Genève jusqu’au 15 mars.

  • NSA-Überwachungsskandal: Braucht die EU einen eigenen Nachrichtendienst?

    NSA-Überwachungsskandal: Braucht die EU einen eigenen Nachrichtendienst?

    56% der Amerikaner bezeichnen die Überwachung der Telefongespräche von Führungspolitikern aus den alliierten Ländern als inakzeptabel. Das ergab eine Meinungsumfrage, die Ende vergangenen Monats, vor dem Hintergrund des Skandals um die abgehörten Telefongespräche der Bundeskanzlerin Angela Merkel, durchgeführt wurde. Sowohl Demokraten als auch Republikaner würden sich laut der Umfrage dieser Form von Überwachung widersetzen.



    Ungefähr 22% der Amerikaner behaupteten ferner, die Berichterstattung zu den Enthüllungen des ehemaligen NSA-Beraters Edward Snowden verfolgt zu haben. Snowdens Handeln führte zu einer starken Reaktion in Europa und vor allem in Deutschland, wo die Berichte über die muta‎ßliche Überwachung des Diensthandys von Angela Merkel einen regelrechten Schock verursachten. Der in Washington wegen Spionage angeklagte Ex-Geheimdienstler flüchtete nach Russland, die Auslieferungsanträge der USA blieben ohne Ergebnis.



    Edward Snowdens Enthüllungen bereiteten dem Terrornetzwerk El Kaida viel Freude und setzten die Operationen der britischen Geheimdienste einer hohen Gefahr aus, so die Angaben der britischen Geheimdienstchefs. In dem Versuch, die Glaubwürdigkeit der Geheimdienste wieder herzustellen waren deren Leiter im Rahmen einer öffentlichen Sitzung im Londoner Parlament angehört worden. Der Direktor des Inlandsnachrichtendienstes MI5, Andrew Parker, erklärte, dass dank der elektronischen Überwachung ab 2005 bis heute 34 Terroranschläge vereitelt werden konnten. Darunter auch Attentate, die eine riesengro‎ße Anzahl von Opfern hätten verursachen können. Die britischen Geheimdienstchefs sagen andererseits, dass die Informationsverluste im Fall Snowden bestimmten Operationen geschadet und diese sogar gefährdet hätten. Fast täglich würden Gespräche zwischen Mitgliedern von Terrorgruppen im Nahen Osten, Afghanistan und Südasien abgehört — darin kämen Snowdens Enthüllungen zur Sprache, die Terroristen würden über den Verzicht auf bestimmte Kommunikationswege sprechen, die jetzt als anfällig gelten.



    Der britische Independent“ berichtete von Dokumenten, die vom ehemaligen NSA-Berater offengelegt wurden, sowie über Luftaufnahmen, die die Existenz einer britischen Abhöranlage in der Nähe des deutschen Bundestags und des Bundeskanzleramtes vermuten lie‎ßen. Dabei würde die neueste Technologie eingesetzt. Laut der Zeitung sei eine ähnliche Überwachungsanlage auf dem Dach der US-Botschaft in Berlin nach den Enthüllungen über die vermeintliche Überwachung der Kanzlerin geschlossen worden. Diese Anlage hätte sich in weniger als 150 Metern Entfernung von diplomatischen Vertretungen Gro‎ßbritanniens befunden.



    Derweil behauptet US-Präsident Barack Obama, er würde die Geheimdienste nicht nach ihren Informationsquellen befragen, wenn ihm Berichte zu den alliierten Staaten und Regierungen vorgelegt würden. Nur wenn die vertraulichen Informationen feindliche Staaten oder Terroristen betreffen, erkundige er sich nach den Quellen, so Obama. In einem Interview mit der NBC gab der US-Präsident zu, an Geheimoperationen intensiv beteiligt zu sein“, wenn es um reelle Bedrohungen für die USA geht. Radio Rumänien-Korrespondentin in Washington, Ani Sandu, über den Überwachungsskandal:



    Die amerikanischen Behörden bestehen darauf, dass die Überwachungssoftware der NSA weiterhin benutzt wird, auch wenn die Regierung der Vereinigten Staaten aufgerufen wird, auf diese Praktiken zu verzichten. Im Rahmen einer Anhörung vor einem unabhängigen Gremium, das über die Einhaltung der Vertraulichkeit wacht, haben Vertreter der NSA, des FBI und des Justiz-Departments hervorgehoben, dass die Anstrengungen der US-Regierung auf den Schutz des Landes und seiner Alliierten gegen potentielle Terrorangriffe gerichtet sind. Sie versicherten zudem, dass auch Überwachungsprogramme der USA au‎ßerhalb des Landes einer strikten Kontrolle unterzogen werden und im Einklang mit der US-Gesetzgebung stehen. Diese Tatsachen waren erneut hinterfragt worden, nachdem die amerikanische Presse darüber berichtet hatte, dass die NSA im Geheimen Zugriff auf Daten von Yahoo- und Googlenutzern auf Servern au‎ßerhalb der USA erhalten habe. Laut einigen Dokumenten, die Edward Snowden amerikanischen Journalisten zugespielt habe, seien auch US-Bürger von dem Datenerhebungsprogramm betroffen. Dabei ist die Überwachung der Bürger ohne richterlichen Befehl laut US-Gesetz verboten. Der Leiter der Rechtsabteilung der NSA sagte im Rahmen der Anhörungen, dass die Medien falsche Informationen verbreitet hätten, jedoch ohne nähere Einzelheiten zu nennen. Indes zeigte sich das Unternehmen Google zum wiederholten Male empört darüber, dass die NSA im Stillen auf Daten seiner Nutzer zugreifen würde.“



    Die Sicherheitsbehörde der Vereinigten Staaten braucht ein Gegenstück, glaubt die EU-Justizkommissarin. Viviane Reding schlug in diesem Zusammenhang die Gründung eines europäischen Nachrichtendienstes vor, als Antwort auf die mutma‎ßliche Spionagetätigkeit der USA gegen Institutionen der Union und EU-Bürger.



    Audiobeitrag hören:



  • Este necesar un serviciu european de informaţii?

    Este necesar un serviciu european de informaţii?

    56% dintre americani consideră inacceptabilă spionarea telefonului liderilor din ţările aliate, cum s-a întâmplat în cazul cancelarului german Angela Merkel, arată un sondaj realizat la sfârşitul lunii trecute. Potrivit sondajului, atât democraţii cât şi republicanii se opun acestei forme de supraveghere, calificând practica drept inacceptabilă. Aproximativ 22% dintre americani afirmă, de asemenea, că au urmărit dezvăluirile din presă ale fostului consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a SUA, Edward Snowden.



    Dezvăluirile au provocat reacţii puternice în Europa, în special în Germania, unde informaţii despre presupusa interceptare a telefonului mobil al cancelarului Angela Merkel au produs un adevărat şoc.



    Inculpat pentru spionaj de către Washington, Snowden s-a refugiat în Rusia, solicitările de extrădare formulate de SUA rămânând fără rezultat. Dezvăluirile făcute de Edward Snowden au fost o bucurie pentru reţeaua teroristă al-Qaida şi au pus în pericol operaţiunile serviciilor secrete britanice, este opinia exprimată de şefii acestor servicii, audiaţi într-o şedinţă publică a parlamentului de la Londra, convocată într-un efort de recâştigare a credibilităţii instituţiilor pe care le conduc.



    Directorul agenţiei interne de informaţii MI5, Andrew Parker, a precizat că prin activităţile de interceptare electronică au fost prevenite, din 2005 şi până acum, 34 de atentate teroriste, dintre care unele ar fi putut provoca un număr uriaş de victime. Directorii serviciilor de informaţii din Marea Britanie spun, pe de altă parte, că scurgerile de informaţii din cazul Snowden au adus prejudicii şi au pus în pericol operaţiuni. Ei au precizat că sunt interceptate aproape zilnic convorbiri ale membrilor unor grupări teroriste din Orientul Mijlociu, Afganistan şi Asia de Sud, în care se face referire la dezvăluirile lui Snowden şi în care aceştia discută despre abandonarea unor moduri de comunicare pe care le consideră acum vulnerabile.



    Cotidianul britanic The Independent a scris că documente transmise de fostul consultant şi fotografii aeriene sugerează” că Marea Britanie ar dispune de o staţie de ascultare secretă în apropiere de parlamentul german şi de birourile Angelei Merkel, utilizând echipamente de înaltă tehnologie. Potrivit cotidianului, o staţie de ascultare americană similară de pe acoperişul ambasadei SUA la Berlin, la mai puţin de 150 de metri de sedii diplomatice britanice, s-a închis recent după dezvăluirile despre presupusa monitorizare a telefonului mobil al cancelarului.



    La Washington, preşedintele Barack Obama afirmă că nu întreabă serviciile secrete de unde obţin informaţiile despre ţările şi guvernele aliate atunci când i se prezintă rapoarte, el cerând clarificări despre sursele informaţiilor culese numai atunci când acestea fac referire la state ostile sau la terorişti.



    Într-un interviu pentru NBC, preşedintele american a recunoscut că este implicat profund” în operaţiunile serviciilor secrete în acele situaţii când există ameninţări reale pentru SUA. Corespondentul Radio România la Washington, Ani Sandu, despre scandalul ascultărilor:



    Oficialităţile americane insistă că programele prin care Agenţia de Securitate Naţională, NSA, colectează informaţii trebuie păstrate, în ciuda unor apeluri ca Guvernul Statelor Unite să renunţe la aceste practici. În cadrul unei audieri în faţa unui organism independent care asigură respectarea confidenţialităţii, reprezentanţi ai NSA, FBI şi din Departamentul de Justiţie au subliniat că eforturile guvernului american sunt îndreptate spre a apăra ţara şi pe aliaţii ei de potenţiale atacuri teroriste. Ei au dat asigurări că şi programele de monitorizare care au loc în afara Statelor Unite sunt supuse unui control strict şi că sunt în acord cu legislaţia americană. Noi semne de întrebare în acest sens au fost ridicate după ce în presa americană au apărut informaţii că Agenţia de Securitate Naţională ar accesa în mod secret date ale utilizatorilor Yahoo şi Google, date aflate în servere din afara Statelor Unite. Potrivit unor documente obţinute de jurnaliştii americani de la Edward Snowden, şi cetăţenii americani ar fi vizaţi de acest program de colectare de informaţii. Or, legile din Statele Unite nu permit supravegherea americanilor fără un mandat judecătoresc. Consilierul general al Agenţiei de Securitate Naţională a spus în cadrul audierii că informaţiile apărute în presă conţin informaţii incorecte, dar nu a vrut să dea mai multe detalii. Între timp, compania Google s-a arătat din nou indignată de informaţiile că Agenţia de Securitate Naţională ar accesa date ale utilizatorilor săi în mod secret.”



    Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite are nevoie de o contrapondere, consideră comisarul european pentru justiţie. În acest sens, Viviane Reding a propus crearea unui serviciu european de informaţii, iniţiativă menită a fi un răspuns la presupusele operaţiuni de spionaj desfăşurate de Statele Unite împotriva instituţiilor comunitare şi a cetăţenilor europeni.