Președintele Klaus Iohannis la ONU
Regiunea extinsă a Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei – a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis, în intervenţia sa în cadrul celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Vorbind de la tribuna Națiunilor Unite, șeful statului a apreciat că “acest război a demonstrat că Marea Neagră necesită mai multă atenţie la nivel global, fiind de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică”. Klaus Iohannis a cerut, în același timp, Rusiei să deblocheze transportul grânelor ucrainene pe Marea Neagră și a acuzat Moscova că adâncește criza alimentară mondială. Subiectul cerealelor ucrainene a fost abordat și în cadrul unei întrevederi cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi vicepremierul bulgar, Mariya Gabriel. Șeful statului român a afirmat că au fost găsite soluţii pentru gestionarea exporturilor cerealelor ucrainene, anume crearea unui sistem de autorizare, astfel încât fermierii din România să nu fie afectaţi. În discursul susținut în fața liderilor mondiali prezenți la Adunarea Generală a ONU, Klaus Iohannis a mai spus că România este preocupată de efectele schimbărilor climatice, ale poluării, dar şi de insecuritatea energetică şi face eforturi vizibile pentru combaterea acestora.
România şi ţintele de dezvoltare durabilă
La New York, preşedintele României a avut o intervenţie și în cadrul Summitului privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, desfăşurat în marja Adunării Generale a ONU. Cu acest prilej, a precizat că România şi-a atins, deja, 62% din ţintele naţionale ale implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă, făcând progrese semnificative în ceea ce priveşte obiectivele asociate protecţiei mediului şi limitării schimbărilor climatice. Preşedintele le-a transmis celor prezenţi că România le este un partener în construirea unei societăţi şi a unei economii durabile și a atras atenţia că în cei şapte ani rămaşi până în 2030 comunitatea internaţională trebuie să-şi intensifice cooperarea, deoarece acţiunile generatoare de rezultate nu sunt posibile fără unitate, solidaritate şi implicare puternică în cadrul multilateral.
Proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, în dezbatere publică
Ministerul român de Finanţe a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, negociat timp de aproape două luni de cele două componente ale coaliției guvernamentale, PSD și PNL. Proiectul, pentru care Guvernul își va asuma răspunderea, prevede că microîntreprinderile vor fi taxate cu 1% dacă realizează venituri mai mici de 60.000 de euro. Dacă depăşesc acest nivel, vor fi impozitate cu 3%. Acelaşi procent se aplică şi companiilor din domeniul software, editare jocuri calculator, activităţi juridice sau asistenţă medicală. De asemenea, angajaţii din construcţii şi industria alimentară vor plăti asigurări de sănătate, iar IT-iştii vor plăti impozit pe venit pentru sumele de peste 10.000 de lei (echivalentul a circa 2.000 de euro). Se instituie şi un impozit minim pe cifra de afaceri pentru marile companii, iar pentru bănci este prevăzută o taxare suplimentară de 1%.
Taxa pe valoarea adăugată va creşte pentru locuinţe, instalarea de panouri fotovoltaice, în cazul livrării berii fără alcool şi a alimentelor cu un conţinut ridicat de zahăr. Se va majora acciza la tutun şi alcool, iar de la începutul anului viitor, fiscul va încasa 70% din veniturile care nu pot fi justificate. Tichetele de vacanţă se majorează la 1.600 lei de anul viitor, dar se vor acorda doar angajaţilor din sistemul bugetar cu venituri care nu depăşesc 8.000 lei net. La capitolul reducerea cheltuielilor, documentul prevede diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de secretar de stat, desfiinţarea posturilor vacante şi limitarea posturilor de conducere atât în aparatul public, cât şi în instituţiile autonome cu capital de stat. Autorităţile susțin că noile prevederi vor reuşi să diminueze deficitul bugetar şi să elimine riscul pierderii unor fonduri europene de miliarde de euro.
Moțiune simplă împotriva minstrului Sănătății
În Camera Deputaţilor de la Bucureşti a fost respinsă, în această săptămână, moţiunea simplă depusă de opoziţie împotriva ministrului Sănătăţii, social-democratul Alexandru Rafila. Documentul, semnat de 56 de reprezentanţi ai USR şi ai partidului Forţa Dreptei, a fost dezbătut în şedinţa de luni a Camerei și votat miercuri. Iniţiatorii îi reproşează ministrului modul în care gestionează sistemul sanitar, în special în privinţa înfiinţării unor spitale noi. Ei mai susţin că Rafila refuză de peste doi ani să emită normele de aplicare a Legii privind infecţiile nosocomiale şi că a distrus programul naţional anticancer. Ministrul Sănătăţii – primul reprezentant al Guvernului care se confruntă cu o moţiune simplă din partea opoziţiei în acest început de sesiune legislativă – a respins toate acuzaţiile şi i-a acuzat pe semnatari de demagogie.
Festivalul Internațional George Enescu
La București sunt ultimele zile ale ediției a XXVI-a a Festivalului Internaţional George Enescu. Timp de aproape o lună, pe scene au urcat peste 3.500 de artişti, care au evoluat în 90 de concerte. Printre tematicile acestei ediţii se numără cea dedicată marilor orchestre ale lumii, cea a recitalurilor, tematica orchestrelor româneşti şi cea adresată familiilor şi copiilor. Generozitatea prin muzică a fost motto-ul anul acesta, a precizat noul director al artistic al festivalului, maestrul dirijor Cristian Măcelaru, citându-l pe George Enescu: “În artă, în literatură, în muzică nimic nu este al tău decât atunci când îl dai altcuiva”, iar acest schimb este ceea ce creează arta.
