Radio România Internațional

Tag: festivalul George Enescu

  • Festivalul internaţional George Enescu, la final

    Festivalul internaţional George Enescu, la final

    Cea mai extinsă ediţie de până acum a Festivalului Internaţional ‘George Enescu’ – a 24-a – s-a încheiat, duminică, după un maraton de muzică clasică de 23 de zile. Pe scenele Festivalului au urcat peste 2.500 de muzicieni de 50 de naţionalităţi de cel mai înalt nivel şi peste 1.000 de artişti de la cele mai prestigioase instituţii muzicale din România. În Bucureşti au avut loc 84 de concerte şi au fost prezentate publicului 313 lucrări semnate de 149 de compozitori, acoperind istoria muzicii de la perioada barocă până în prezent.



    Şi pentru ca Cezarului să i se dea ce este al Cezarului, în Festival au fost prezentate 35 de lucrări compuse de George Enescu, fiind extinsă, astfel, vizibilitatea operei marelui compozitor şi violonist român atât la nivelul audienţei, cât şi al muzicienilor români şi străini. Dar nu numai Bucureştiul a găzduit concerte mult aşteptate! 30 au avut loc în alte 10 oraşe din România (Sibiu, Cluj, Târgovişte, Piatra Neamţ, Bacău, Iaşi, Târgu Mureş, Bârlad, Timişoara şi Satu Mare), dar şi în 6 oraşe din lume (Florenţa, Berlin, Liège, Toronto, Montréal şi Chişinău).



    Peste 300 de evenimente asociate Festivalului s-au desfăşurat în spaţii neconvenţionale, în muzee, centre comerciale, parcuri sau clădiri de birouri. Ziua de 22 septembrie şi, totodată, ultima din ediţia 2019 a Festivalului Internaţional ‘George Enescu’ s-a încheiat cu un concert al Orchestrei Regale Concertgebouw din Amsterdam, cotată drept una dintre cele mai bune din lume, cu Tugan Sokhiev, din Osetia, la pupitru. Au fost mai multe orchestrele de anvergură şi artiştii veniţi din toate colţurile lumii să ia parte la această sărbătoare a muzicii clasice iniţiată în 1958, în memoria lui George Enescu!



    Sub genericul Lumea în Armonie” şi avându-l drept director artistic pe Vladimir Jurowski, Festivalul de anul acesta a avut printre invitaţi nouă dintre cele mai bine cotate orchestre de pe mapamond, dar şi pe Marion Cotillard, Kiril Petrenko sau Mitsuko Uchida. Să amintim, aici, London Symphony Orchestra, Orchestra Naţională a Franţei, Orchestrele Filarmonicii din Monte-Carlo şi din Oslo sau orchestrele simfonice ale radiodifuziunilor română, poloneză, din Berlin şi Viena.



    Concertele și recitalurile au fost grupate în șase mari secțiuni: “Mari orchestre ale lumii”, “Concertele de la miezul nopții”, “Recitaluri și concerte camerale”, “Muzica secolului XXI”, “Mozart Week in Residence” și “Forumul Internațional al Compozitorilor”. “Nu eu sunt cel care trebuie să dea un verdict. Dacă publicului i-a plăcut, dacă artiştilor le-a plăcut, înseamnă că a fost bine. Din punctul nostru de vedere a fost foarte bine” – a declarat, duminică seara, Mihai Constantinescu, managerul ARTEXIM, instituţia care organizează Festivalul Internaţional ‘George Enescu’. Radio România a fost coproducător.

  • Retrospectiva săptămânii 15.09 – 21.09.2019

    Retrospectiva săptămânii 15.09 – 21.09.2019

    Laura Codruţa Kovesi, validată de Consiliul UE pentru funcţia de procuror şef european


    Românca Laura Codruţa Kövesi are, de joi, şi sprijinul Consiliului Uniunii Europene pentru numirea în funcţia de procuror-şef european, după ce, iniţial, şi-l asigurase pe cel al Parlamentului European. In Comitetului reprezentanţilor statelor membre ale Uniunii Europene (COREPER) în favoarea candidaturii Laurei Codruţa Kövesi au votat 17 dintre cei 22 de ambasadori ai ţărilor care s-au alăturat, până acum, iniţiativei Oficiului Procurorului European. Fostul procuror-general al României şi fost procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie are, deja, sprijinul Parlamentului European pentru a deveni şefa noului Oficiu al Parchetului Public European, însă numirea ei în funcţie urmează să fie definitivată în perioada următoare, după încheierea tuturor formalităţilor. Laura Codruta Kovesi este prima persoană care va ocupa această funcție, nou înființată. Parchetul UE urmează să devină operaţional în 2021.

    Laura Codruţa Kövesi a devenit cunoscută în România pentru succesul înregistrat în urmărirea penală a unor oficiali de top ai statului român, mulţi fiind condamnaţi la închisoare. Ea a afirmat că votul de joi reprezintă o recunoaştere a activităţii depuse de întreg sistemul de justiţie din România şi este, de asemenea, o reuşită a tuturor românilor care, în ultimii ani, au susţinut lupta anticorupţie şi au apărat statul de drept. Seful statului român Klaus Iohannis a afirmat că votul privind candidatura Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european reprezintă o victorie importantă pentru România si consideră că majoritatea obţinută confirmă aprecierea pentru pregătirea, experienţa şi competenţa fostei şefe DNA. La rândul său, premierul Viorica Dăncilă a declarat, în contextul votului obţinut în COREPER de Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european, că acesta este un vot majoritar, iar majoritatea trebuie respectată.



    Pregătiri pentru votul din diasporă


    Până pe 19 octombrie, misiunile diplomatice ale României pot propune Ministerului de Externe înfiinţarea de secţii de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Pentru a veni în sprijinul românilor care vor vota în străinătate, termenul de înscriere pe votstrainatate.ro a fost prelungit până pe 15 septembrie, prin completarea unui formular online la adresa menţionată putându-se opta fie pentru votul prin corespondenţă, fie pentru cel la o secţie organizată peste hotare. Primul tur al scrutinului prezidenţial va avea loc pe 10 noiembrie, iar al doilea pe 24 noiembrie. Candidaturile se pot depune până duminică, la ora 24:00, iar campania electorală începe, sâmbătă, 12 octombrie. Printre cei care şi-au depus candidaturile, la Biroul Electoral Central, se numără actualul şef al statului Klaus Iohannis,susţinut de PNL, liderul PSD, premierul Viorica Dăncilă, Dan Barna candidatul USR PLUS, reprezentantul PMP, Teodor Paleologu.



    Parlamentul European condamnă pactul Ribbentrop – Molotov


    La 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial, UE condamnă, printr-o rezoluţie, Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 de Uniunea Sovietică stalinistă şi Germania nazistă – tratat de neagresiune care, alături de protocoalele sale secrete, a împărțit practic Europa și teritorii ale statelor independente între cele două regimuri totalitare. La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a salutat rezoluţia, apreciind demersul drept un pas înainte pentru sancţionarea regimurilor totalitare, responsabile de distrugerea unui număr impresionant de vieţi omeneşti şi de încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În conformitate cu prevederile pactului sovieto-german, România a pierdut, în 1940, în urma unui ultimatum, Basarabia şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin în prezent fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina.



    Proiect de impozitare a pensiilor mari


    Proiectul pentru impozitarea pensiilor speciale, depus de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost adoptat, miercuri, de Senatul de la Bucureşti, după ce, marţi, a primit aviz pozitiv în comisia de buget. Documentul prevede impozitarea pensiilor speciale cuprinse între 7.000 (cca. 1480 euro) şi 10.000 de lei (cca. 2115 euro) cu 30%, iar a celor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Senatorii au decis și ca indemnizațiile de peste 7.000 de lei ale șefilor de stat să fie impozitate. Actul normativ va fi transmis Camerei Deputaților, for decizional în acest caz. Ministrul de finanţe a precizat că impactul bugetar al acestei măsuri ar fi de aproximativ 500 de milioane de lei (105 milioane euro) pentru anul viitor. Propunerea a stârnit critici dure din partea beneficiarilor de pensii speciale, mai ales din partea magistraților, care au anunțat că măsura ar constitui o încălcare a independenței justiției. Pensia medie în România era, la sfârşitul lunii iulie, de 1.189 de lei (251 euro).



    Ediţia din acest an a Festivalului Internațional George Enescu se apropie de final


    Duminică se încheie cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu, care, timp de trei săptămâni a adus pe scenele evenimentului peste 2.500 dintre cei mai valoroși muzicieni ai lumii. Tema centrală a acestei ediţii care a început pe 31 august este Lumea în Armonie, iar directorul artistic al festivalului este Vladimir Jurowski. Bucureştiul şi alte 10 oraşe din România și cinci țări – Germania, Franța, Italia, Canada și Rep. Moldova – au fost gazde, în acest an, ale reprezentațiilor asociate Festivalului Internațional George Enescu, onorând, astfel, moștenirea muzicală a compozitorului român. Concertele și recitalurile au fost grupate în șase mari secțiuni: “Mari orchestre ale lumii, “Concertele de la miezul nopții, “Recitaluri și concerte camerale, “Muzica secolului XXI, “Mozart Week in Residence și “Forumul Internațional al Compozitorilor.

  • Pe urmele lui George Enescu, prin Bucureşti

    Pe urmele lui George Enescu, prin Bucureşti

    De la sfârşitul lunii august,
    Bucureştiul s-a îmbrăcat în hainele de gală ale Festivalului Internaţional
    George Enescu. Ajuns la cea de-a
    XXIV-a ediție, Festivalul se va
    desfășura până pe 22 septembrie. În sălile de concerte din București, vor urca
    pe scenă peste 2.500 dintre cei mai valoroși muzicieni ai lumii, având 50 de
    naționalități și vor fi prezentate 84 de concerte și recitaluri. Ediția 2019 a
    Festivalului Internațional George Enescu își așteaptă publicul la Sala
    Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Sala Mică a Palatului, la sala George
    Enescu de la Universitatea Națională de Muzică și Teatrul Excelsior, la
    concerte și recitaluri grupate în jurul a șase mari secțiuni: Mari orchestre
    ale lumii, Concertele de la miezul nopții, Recitaluri și concerte
    camerale, Muzica secolului XXI, Mozart Week in Residence și Forumul
    Internațional al Compozitorilor. De asemenea, vor avea loc concerte și
    evenimente în Piața Festivalului, conferințe, lansări de discuri și de carte,
    spectacole extraordinare.


    Ca parte din
    programul festivalului sunt organizate şi 16 tururi ghidate, o invitaţie pentru
    bucureșteni și turiști deopotrivă, pe urmele lui Enescu prin oraș. Tururile
    ghidate se vor derula în perioada 6 – 22 septembrie și vor fi organizate de
    Asociația Coolturală nouă ne pasă!, prin programul interestingtimes.ro.


    Ne-a dat detalii
    Aneta Sterea, preşedinta Asociaţiei coolturale Nouă ne pasă!: De mai bine de zece ani noi organizăm tururi pentru publicul larg, mai
    ales publicul străin, iar în fiecare an, când avem festivalul Enescu la
    Bucureşti, am remarcat că avem foarte mulţi muzicieni sau oameni care în egală
    măsură veneau la concerte, dar îşi doreau şi să descopere oraşul. Aşa că anul
    acesta, printr-o colaborare de succes, am reuşit să propunem în programul
    festivalului, nişte tururi pentru publicul român şi publicul străin, tururi în
    care să descoperim zone ascunse ale oraşului şi poveşti care au legătură cu
    muzica şi muzicienii din oraş. Sunt două tipuri de tururi, vinerea seara de la
    7.30, în limbile română şi engleză, avem Bucharest hidden gems, un tur în
    care mergem într-o zonă mai puţin cunoscută a oraşului, unde ajungem să
    povestim de mahalale, lăutari, muzică bisericească, dar şi saloanele muzicale
    de sfârşit de secol XIX, iar sâmbăta şi duminica avem un tur axat pe muzică şi
    pe viaţa lui Enescu în Bucureşti. Muzică şi muzicieni, pe urmele lui Enescu
    prin Bucureşti este un tur în care povestim despre viaţa lui Enescu în oraş,
    pe unde a trecut, cu ce personalităţi se întâlnea, cine i-a influenţat cariera,
    dar nu numai despre el. Cu siguranţă vom povesti şi despre Cella Delavrancea şi
    de Dinu Lipatti, dar şi de Mihail Jora.


    Iar Aneta Sterea ne-a
    condus, pentru a ne tenta, pe urmele lui Enescu, aşa cum e concepută plimbarea
    din weekend: În turul Pe urmele lui Enescu mergem în
    zona centrală. Pornim de la statuia lui Enescu de la bulevardul Magheru, după
    care intrăm spre Ateneul Român, ajungem pe strada Enescu, unde vedem şi blocul
    în care a locuit şi, încet, încet, mergem la pas pe Calea Victoriei, spre
    Palatul Cantacuzino, trecând pe la Academia Română, al cărei membru a fost din
    1932. Terminăm turul la Palatul Cantacuzino, muzeul Enescu de astăzi.


    Doritorii sunt
    aşteptaţi să se înscrie pentru a participa la aceste tururi, pe mail, la
    adresa: hello@intrerestingtimes.ro. Dacă sunteţi tentaţi să descoperiţi
    Bucureştiul muzical, nu ezitaţi! O puteţi face până în ultimul weekend al
    festivalului.

  • Noi apariţii la Editura Casa Radio

    Noi apariţii la Editura Casa Radio

    În perioada
    Festivalului George Enescu, Editura Casa Radio le-a pregătit melomanilor noi
    albume muzicale în format compact-disc ce aduc în prim plan compozitori şi
    interpreţi români, înregistrări mai vechi şi mai noi din Fonoteca Radio
    România. Unul dintre este George Enescu – Compozitor: un dublu-cd ce grupează
    patru creaţii simfonice enesciene: Simfonia a III-a, Poemul Isis şi
    Simfoniile a IV-a şi a V-a. Înregistrările acestui album – realizate în
    perioada 1994-1998 – beneficiază de versiuni interpretative de excepţie:
    dirijorii Horia Andreescu, Camil Marinescu şi Corneliu Dumbrăveanu, tenorul
    Florin Diaconescu, Orchestra Naţională Radio şi Corul Academic Radio. O lansare
    eveniment, marca editura Casa Radio, a fost Breviar enescian (Carte+4 CD), de
    Pascal Bentoiu, O exegeză asupra operei enesciene realizată într-un limbaj
    atractiv de cel mai prestigios comentator al creaţiei lui George Enescu.
    Evocările şi comentariile compozitorului şi muzicologului Pascal Bentoiu sunt
    datate 2005, cu ocazia împlinirii a
    50 de ani de la dispariţia marelui muzician. Tiberiu
    Comandaşu, redactor muzical, editura Casa Radio Sunt emisiuni difuzate la Radio România Muzical, cu scopul de a
    oferi o imagine a evoluţiei compozitorului George Enescu, trecând printr-o
    încercare de a reda integrala operei enesciene. Comentariile sunt cu atât mai
    interesante pentru că, deşi exprimă nişte lucruri foarte bine argumentate din
    punct de vedere muzical, sunt spuse într-un limbaj accesibil, astfel încât le
    poate înţelege orice meloman care nu are o pregătire de specialitate. Şi
    această ofertă nu îi este deschisă doar publicului român, ci şi celui vorbitor
    de limbă engleză, un motiv în plus pentru ca lucrarea să merite a fi promovată
    şi în proiectele mai ample dedicate culturii române. Cei care vor
    cumpăra volumul vor putea
    aprecia în descrierea şi vocea lui Pascal Bentoiu şi mai mult impresia
    trăirilor personale, pentru că Pascal Bentoiu a asistat la câteva spectacole
    dirijate chiar de Enescu la Ateneu.Iar în volum sunt evocate şi acele momente,
    în calitate de martor ocular direct.


    Exeget al creaţiei enesciene, Pascal Bentoiu este
    totodată cel care a orchestrat partiturile Simfoniilor a IV-a şi a V-a de
    George Enescu, care au rămas neterminate. Acestea au fost prezentate publicului
    în cadrul Festivalului ”George Enescu”, ediţia 1998, în interpretarea
    aceleiaşi orchestre şi avându-i ca dirijori pe Corneliu Dumbrăveanu (Simfonia a
    IV-a) şi Horia Andreescu (Simfonia a V-a). La aceasta din urmă, partea corală a
    fost susţinută de Corul de Femei Radio, dirijat de Aurel Grigoraş şi avându-l
    ca solist pe tenorul Florin Diaconescu. De asemenea, a reconstituit după schiţe
    poemul vocal-simfonic ”Isis”, de George Enescu.Tiberiu Comandaşu, redactor muzical,
    editura Casa Radio, revine la Breviarul enescian, vorbind despre câteva dintre
    calităţile volumului. Introducerea
    este prietenoasă, cu texte concise, dar care reuşesc să scoată în evidentă
    câteva principii fundamentale muzicale astfel încât iubitorii muzicii lui
    Enescu să aibă acces şi la teoria ei, la principiile sale de bază.
    Există în acest volum şi elemente de atmosferă, de context. Un exemplu ar fi în
    preajma reprezentaţiilor cu opera Oedip în ediţia festivalului George Enescu
    din 1958. La începutul lui
    octombrie 1958, după câteva spectacole glorioase în cadrul primului festival
    Enescu a avut loc premiera oficială a operei Oedip, în prezenţa Comitetului
    Central al PCR , în frunte cu sinistrul Gheorghe Gheorghiu Dej. Mi-amintesc,
    spune Pascal Bentoiu, că noi, bieţii muzicieni, compozitori, critici şi alte
    orătănii, am fost cu acel prilej exilaţi la ultimul balcon al Sălii Operei,
    celelalte niveluri fiind ocupate de oamenii de partid şi de cei ai securităţii.
    Şi de unde atmosfera fusese sărbătorească la precedentele reprezentaţii, când
    asistaseră invitaţi ai festivalului ca Yehudi Menuhin, David Oistrach, Nadia
    Boulanger, acum ea devenise glacială. Tovarăşii nu prea înţelegeau despre ce
    este vorba iar aplauzele noastre, ale celor de la balconul doi, nu aveau nici
    un fel de consistenţă. Pe scurt, nu le-a plăcut, i-a deranjat, i-a supărat.
    I-au supărat mai ales aluziile
    la zeităţi din actul IV, că în precedentele acte fusese vorba numai de zeităţi
    nu i-a impresionat. I-a supărat însă ideea împăcării finale, a ştergerii vinei,
    a iertării, a înmulţirii binelui în omenire. Şi astfel spectacolul a fost
    interzis. Nişte criminali fără scrupule interziceau capodopera muzicii
    româneşti. Şi interzisă a rămas lucrarea încă vreo doi trei ani, până s-au
    operat unele modificări la libret, care, pe urma insistenţelor curajoase ale
    lui Mihai Brediceanu, au făcut posibilă reluarea spectacolului. Dar ciuntit,
    banalizat şi trivializat de nişte transformări ridicole în libret. Iată o
    mostră de descriere a atmosferei cu ocazia primelor spectacole cu Oedip de
    George Enescu în România.



    Creaţia enesciană
    este pusă în valoare şi de un alt album lansat recent de Editura Casa Radio.
    Una dintre cele două lucrări de pe cd-ul intitulat Marin Cazacu – Dvořák,
    Enescu este Simfonia concertantă op. 8 pentru violoncel şi orchestră, o
    lucrare ce evidenţiază latura romantică a lui Enescu, mai ales în interpretarea
    inspirată (din 1995) a reputatului violoncelist Marin Cazacu, alături de Orchestra
    Naţională Radio dirijată de Horia Andreescu.

  • Festivalul Enescu, la final

    Festivalul Enescu, la final

    S-a încheiat celebrul Festivalul Internaţional de Muzică George Enescu. Între 2 şi 24 septembrie, cea de-a 23-a ediţie a adus în faţa publicului zeci de concerte şi de recitaluri în capitală şi în alte şapte mari oraşe din ţară – Iaşi, Braşov, Cluj, Timişoara, Bacău, Ploieşti şi Sibiu – susţinute de mii de instrumentişti, solişti, dirijori şi muzicieni. Preşedintele de onoare al evenimentului a fost marele dirijor Zubin Mehta, iar director artistic – Vladimir Jurowski, dirijor al uneia dintre cele mai cunoscute orchestre britanice ale momentului, London Philharmonic Orchestra. Ultima a fost prezentă la Bucureşti, alături de alte nume mari precum Orchestra Naţională a Franţei,Orchestra Scala di Milano, sau Royal Concertgebouw Amsterdam.



    Ediţia 2017 a adus şi prezenţe româneşti de top într-una dintre cele mai dense selecţii: Orchestra şi Corul Filarmonicii George Enescu, Orchestra Naţională Radio, dar şi orchestrele din Cluj, Iaşi, Timişoara, Bacău şi Braşov. A fost o ediţie excepţională a Festivalului Enescu, după cum o caracterizează criticul muzical Costin Popa: “Sunt convins că organizatorii fac deja toate demersurile pentru ca festivalul din 2019 să fie la fel de valoros, la fel de consistent şi cu satisfacţii mari pentru public. Festivalul Geroge Enescu este de anvergura Festivalului de la Salzburg, dacă este să-l considerăm pe acesta drept cel mai important festival al lumii.”



    Alături de seriile de concerte deja consacrate – Mari Orchestre ale Lumii, Recitaluri şi Concerte Camerale şi Concertele de la Miezul Nopţii -, în acest an a fost lansată, în premieră, seria Muzica secolului XXI, la Sala Radio, în cadrul căreia au fost interpretate lucrări ale unora dintre cei mai importanţi compozitori contemporani ai lumii. Societatea Română de Radiodifuziune a fost singura instituţie media din ţară care a transmis în direct concertele din cadrul Festivalului Enescu, prin posturile Radio România Muzical şi Radio România Cultural.



    Organizat pentru prima dată în 1958, Festivalul George Enescu a fost întrerupt în 1971 de regimul comunist, însă a fost reluat după căderea acestuia, în 1989. De atunci se desfăşoară din doi în doi ani. Considerat cea mai importantă personalitate a muzicii autohtone, George Enescu, născut în 1881, a fost, de altfel, şi unul dintre cele mai sonore nume ale exilului postbelic. Odată instaurată dictatura comunistă, el s-a stabilit definitiv la Paris, unde avea să se stingă din viaţă în 1955.

  • Orchestra Naţională Radio şi Orchestra de Cameră Radio, la startul noii stagiuni

    Orchestra Naţională Radio şi Orchestra de Cameră Radio, la startul noii stagiuni

    După Festivalul Internaţional George Enescu, Sala Radio preia ştafeta muzicii de calitate, la startul de stagiune, vineri, 29 septembrie, de la ora 19:00, cu un concert care va aduce în faţa publicului cele două orchestre simfonice radio reunite – Orchestra Naţională Radio şi Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Iurii Botnari.

    Numele solistului invitat, dar şi programul ales pentru concertul de început de stagiune, promit o seară muzicală memorabilă! Protagonistul serii va fi cunoscutul pianist Freddy Kempf, al cărui nume se leagă de concertele susţinute alături de Royal Philharmonic Orchestra din Londra, dar şi de foarte apreciatele colaborări cu mari dirijori, între care Daniele Gatti, Sir Andrew Davis, Charles Dutoit sau Riccardo Chailly.

    Programul primei seri a noii stagiuni se anunţă la fel de spectaculos: orchestrele radio reunite vor interpreta în prima parte Concertul nr. 2 în do minor pentru pian şi orchestră, op. 18 de Rachmaninov, pentru ca partea a doua să aducă bucuria reîntâlnirii cu partitura inconfundabilei adaptări a lucrării Carmen de Bizet pentru balet, în Suita Carmen, realizată de compozitorul rus R. Shchedrin pentru celebra balerină Maia Pliseţkaia.

    La pupitrul dirijoral se va afla Iurii Botnari, un nume de referinţă pe scena muzicală internaţională. Este fondator şi dirijor principal al Moscow Great Hall Symphony, dirijor şef şi director artistic al Teatrului Naţional Muzical din Moldova şi vice-preşedinte al Russian Music Society. Din 2002 colaborează cu Orchestra Filarmonicii din Moscova, alături de care susţine concerte în toată lumea.

    Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet pe www.radioromaniacultural.ro.

    Începând din noua stagiune, biletele şi abonamentele pentru evenimentele Orchestrelor şi Corurilor Radio se vor achiziţiona on-line prin reţeaua www.bilete.ro. Acestea se pot achiziţiona şi la casa de bilete a Sălii Radio şi sunt disponibile, de asemenea, în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro şi în magazinele Germanos şi Inmedio, semnalizate Bilete.ro.

  • Editura Casa Radio la Festivalul Enescu 2017 – şase noi albume muzicale

    Editura Casa Radio la Festivalul Enescu 2017 – şase noi albume muzicale

    Editura Casa Radio a pregătit pentru
    debutul lunii septembrie, o lună în care sărbătorim valorile culturii muzicale
    româneşti şi universale prin concertele şi recitalurile Festivalului George
    Enescu, şase albume muzicale în format compact-disc ce pun în prim-plan
    compozitori şi interpreţi români, înregistrări mai vechi şi mai noi din
    Fonoteca Radio România.


    Primul dintre noile titluri se intitulează George Enescu – Compozitor şi este un
    dublu-cd ce grupează patru creaţii simfonice enesciene: Simfonia a III-a,
    Poemul Isis şi Simfoniile a IV-a şi a V-a. Înregistrările acestui
    album – realizate în perioada 1994-1998, beneficiază de versiuni interpretative
    de reală calitate: dirijorii Horia Andreescu, Camil Marinescu şi Corneliu
    Dumbrăveanu, tenorul Florin Diaconescu, Orchestra Naţională Radio şi Corul
    Academic Radio.


    De menţionat este şi prezentarea albumului,
    comentariile realizate de compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu în
    calitate de semnatar al aranjamentul orchestral pentru trei dintre cele patru
    lucrări ce compun albumul şi totodată muzicianul care a reuşit să descrie
    splendorile capodoperelor enesciene atât la nivelul înalt al cercetării
    ştiinţifice, cât şi printr-o abordare accesibilă publicului larg.


    Tot creaţia enesciană face legătura cu cel
    de-al doilea album prezentat de Editura Casa Radio, întrucât una dintre cele
    două lucrări de pe CD-ul intitulat Marin Cazacu – Dvořák, Enescu este Simfonia
    concertantă op. 8 pentru violoncel şi orchestră, o lucrare superbă ce
    evidenţiază latura romantică a lui Enescu, mai ales în interpretarea inspirată
    (din 1995) a reputatului violoncelist Marin Cazacu, alături de Orchestra
    Naţională Radio dirijată de Horia Andreescu. Cealaltă lucrare oferită pe disc
    este Concertul op. 104 pentru violoncel şi orchestră de Antonin Dvořák,
    o înregistrare realizată în anul 2000 de Marin Cazacu împreună cu aceeaşi
    orchestră, condusă însă de Emil Simon.


    De la violoncel trecem la harpă, prin cel de-al
    treilea album, intitulat Elena Ganţolea – De la Vivaldi la jazz şi
    dedicat celei care, după studiile urmate sub pregătirea Lianei Pasquali,
    devenea în 1970 solistă a Orchestrei Radio şi îşi desfăşura, atât în ţară cât
    şi în străinătate, o impresionantă carieră interpretativă.


    Fie în lucrări instrumentale solo, fie alături
    de Orchestrele de Cameră şi Naţională Radio dirijate de Cristian Brâncuşi,
    Iosif Conta şi Paul Popescu, harpista Elena Ganţolea evidenţiază, prin aceste
    înregistrări realizate în perioada 1978-1992, diversitatea stilistică a
    repertoriului pentru harpă, prin opusuri semnate Antonio Vivaldi, Arcangelo
    Corelli, Marcel Grandjany, Marcel Tournier, Paul Constantinescu, Ede Terényi.


    Una dintre propunerile editoriale adresate
    Editurii Casa Radio este cea a violonistului Sherban Lupu, un adevărat
    ambasador al culturii româneşti în întreaga lume. Propunerea se referea la
    valorificarea, prin apariţie pe CD, a unui ciclu de lucrări concertante
    aparţinând regretatului compozitor Theodor Grigoriu. Astfel, a fost editat
    albumul cuprinzând Cele patru anotimpuri (Anotimpuri româneşti) – Patru
    concerte pentru vioară şi orchestră de Theodor Grigoriu.


    Astfel, Sherban Lupu, împreună cu Orchestra de
    Cameră Radio dirijată de Ludovic Bács, dă o replică, în ethos românesc,
    celebrelor Anotimpuri de Vivaldi, prin această serie de înregistrări
    realizate în anul 2002 şi oferite acum publicului.


    Înscris la capitolul Profil interpretativ,
    unul dintre cele şase albume este cel intitulat Răzvan Suma. Haydn, Schumann
    – Concerte pentru violoncel.


    Fost elev al lui Marin Cazacu, Răzvan Suma a
    devenit la rândul lui unul dintre numele importante ale artei interpretative
    româneşti actuale: concerte şi recitaluri în ţară şi în străinătate,
    înregistrări şi transmisiuni în direct la posturi de radio şi televiziune,
    diverse serii de turnee, de asemenea activitatea pedagogică desfăşurată în
    cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.


    În albumul care îi este dedicat, Răzvan Suma
    propune publicului două lucrări concertante pentru violoncel, înregistrări
    realizate în vara anului 2016 împreună cu Orchestra Naţională Radio condusă de
    Cristian Oroşanu: Concertul nr. 1 în Do major de Joseph Haydn şi Concertul
    op. 129 în la minor de Robert Schumann.


    Cel de-al şaselea album prezentat de Editura
    Casa Radio îl aduce în prim-plan pe pianistul Gheorghe Halmos, printr-o serie
    de înregistrări istorice din Arhiva Radio România (anii 1959-1983), mai exact
    printr-o selecţie de sonate pentru pian de Ludwig van Beethoven. Selecţia este
    grupată pe două cd-uri şi începe cu Sonata op. 2 nr. 3 pentru a încheia cu
    monumentala Sonată op. 106 Hammerklavier.


    Astfel, Gheorghe Halmos. Beethoven – Sonate
    pentru pian este un album ce îşi propune să evidenţieze rolul pe care
    reputatul interpret l-a avut în consolidarea şcolii pianistice româneşti.


    Toate
    discurile vor fi disponibile pe site-ul Editurii Casa Radio
    (www.edituracasaradio.ro) şi la standul din str. Temişana nr. 31, Bucureşti,
    unde vor putea fi achiziţionate la preţurile de producător. Pe perioada
    Festivalului George Enescu (2-24 septembrie), Editura Casa Radio va avea un
    stand propriu în foaierul Sălii Mari a Palatului şi în Piaţa Festivalului.
    Discurile Editurii Casa Radio se găsesc în magazinele de specialitate
    (librăriile Humanitas şi Cărtureşti).

  • Primele acorduri ale Festivalului Enescu

    Primele acorduri ale Festivalului Enescu

    Până pe 24 septembrie, la Bucureşti şi în alte şapte oraşe mari din ţară, peste trei mii dintre cei mai apreciaţi muzicieni români şi străini susţin mai bine de 80 de concerte în cadrul de acum celebrului Festival Internaţional George Enescu. La ediţia din acest an, preşedinte onorific e celebrul dirijor Zubin Mehta, iar director artistic tot un dirijor, Vladimir Jurowski. Opera Oedip a compozitorului român a deschis Festivalul, într-o reprezentaţie cotată de un alt virtuoz al baghetei, Lawrence Foster, drept “perfecţiunea absolută.”



    Săptămâna aceasta concertează Orchestra Naţională Rusă, sub bagheta lui Mikhail Pletnev şi a românului Horia Andreescu, Orchestra Filarmonicii Cehe, Orchestră Română de Tineret, Pittsburgh Simphony Orchestra şi Orchestra de Cameră din Lausanne, ce îl va avea ca solist pe Mihai Ritivoiu, laureat în anul 2011 al Concursului Internaţional George Enescu.



    Directorul executiv al Festivalului, Mihai Constantinescu, a declarat pentru Radio România: Este un program foarte greu, un program foarte vast, un program pe care foarte puţini din dumneavoastră cred că veţi putea să îl urmăriţi de la început până la sfârşit. Sunt concerte pentru toate genurile de public, aşteptăm foarte mulţi tineri, pentru acea serie specială pe care Vladimir Jurovski a introdus-o pentru prima dată în acest festival, muzica secolului XXI, cu compozitori de marcă, cântaţi pe cele mai mari scene ale lumii vor fi cântaţi în această ediţie de orchestre româneşti, împreună cu dirijori şi solişti străini, este o combinaţie deosebit de bună pentru muzica românească, pentru că şi orchestrele din ţară vor avea posibilitatea oferită de festival de a prezenta lucrări moderne, de toate genurile, de la muzică avangardă, muzică de film, simfonii, suite, muzică electronică şi îmi pare foarte bine şi le mulţumesc orchestrelor din ţară – Cluj, Timişoara, Bacău, Iaşi, Camerata Regală, Ploieştiul, Sibiul, care au venit în întâmpinarea noastră şi au acceptat să facă aceste lucrări şi la ei acasă, şi la noi.”



    Societatea Română de Radiodifuziune este singura instituţie media din ţară care transmite în direct concertele din cadrul Festivalului Enescu, prin posturile Radio România Muzical şi Radio România Cultural. Organizat pentru prima dată în 1958, Festivalul George Enescu a fost întrerupt în 1971 de regimul comunist, însă a fost reluat după căderea acestuia, în 1989. De atunci se desfăşoară din doi în doi ani. Considerat cea mai importantă personalitate a muzicii autohtone, celebrul compozitor, născut în 1881 şi un apropiat al Casei Regale, a fost, de altfel, şi unul dintre cele mai sonore nume ale exilului postbelic. Odată instaurată dictatura comunistă, el s-a stabilit definitiv la Paris, unde avea să se stingă din viaţă în 1955.

  • Concerte în aer liber din 2 septembrie la Piata Festivalului George Enescu

    Concerte în aer liber din 2 septembrie la Piata Festivalului George Enescu

    Sâmbătă, 2 septembrie încep concertele de muzică clasică în
    aer liber la Piața Festivalului George Enescu. Evenimentul debutează la ora 20:00
    cu un concert extraordinar susținut de Orchestra Simfonică București, sub
    bagheta dirijorului francez Benoît Fromanger. Primul weekend al festivalului
    continuă duminică, 3 septembrie, ora 20:00, cu Orchestra Națională Radio,
    alături de dirijorul Cristian Oroșanu și violonistul Roman Patočka.




    Piața Festivalului face parte din seria de proiecte dedicate Festivalului
    George Enescu, al treilea cel mai important eveniment muzical din lume, după
    BBC Proms și Festivalul din Lucerna. Festivalul este organizat pentru a oferi
    publicului accesul gratuit la concerte de muzică clasică. Astfel, între 2 și 24
    septembrie, în Piața George Enescu, spectatorii vor avea ocazia să asculte cele
    mai bine cotate orchestre, ansambluri și dirijori din România, alături de
    generația nouă de muzicieni, soliști și instrumentiști internaționali.




    Piața Festivalului înseamnă 19 mari orchestre, ansambluri și
    soliști din 10 țări care vor concerta live între 2 și 10 septembrie în Piața
    George Enescu. Repertoriul acestei
    ediții trece de la Anotimpurile lui Vivaldi în versiunea Symphactory Orchestra (luni,
    4 septembrie), la muzica lui Mozart și Ceaikovski în versiunea Orchestrei de
    Cameră Radio (marți, 5 septembrie), la tangoul argentinian al lui Piazzola
    interpretat la vioara Stradivarius Elder de Alexandru Tomescu (miercuri, 6
    septembrie), la lucrările baroc ale instrumentiștilor de la Bucharest Baroque
    Ensemble (joi, 7 septembrie).




    De asemenea, spectatorii sunt invitați să participe, între 2
    și 10 septembrie, la tombola Piața Festivalului George Enescu, dedicată participanților peste 18 ani. Premiile sunt oferite
    de Ama Travel, MIO România și Pegas, iar regulementul oficial al tombolei poate
    fi găsit aici.
    Rezultatele concursului vor fi publicate luni, 11 septembrie
    pe arcub.ro.




    Programul Piața Festivalului continuă și în perioada 11 – 24
    septembrie cu recitaluri zilnice susținute de elevi și studenți din toată țara,
    urmate de transmisiuni în direct ale concertelor de la Sala Mare a Palatului,
    din cadrul Festivalului George Enescu. În intervalul 17:00 – 19:00, pe scena
    din fața Ateneului urcă tinerii muzicieni de la școli, licee și universități
    din București, Cluj Napoca, Sibiu, Tulcea, Timișoara, Galați, dar și SUA.
    Transmisiunile live încep de la ora 19:30, în zilele de luni, marți și miercuri,
    iar joi, vineri, sâmbătă și duminică de la ora 20:00 unde poate fi ascultată muzica
    marilor compozitori în interpretarea unor orchestre legendare precum Royal
    Philarmonic Orchestra, Filarmonica della Scala, Israel Philharmonic Orchestra,
    Orchestre National de France.




    Programul complet poate fi găsit aici




    Accesul la toate concertele din
    cadrul Pieței Festivalului George Enescu este gratuit.




    Parteneri media: Europa FM, RFI România,
    Radio România Cultural, Radio România Internațional, BIZ, România Pozitivă, orasulm.eu, inoras.ro,
    urban.ro, iconcert.ro.




    Sponsori: Ama Travel, MIO România, Pegas,
    KAWAI.

  • Radio România la Festivalul Internaţional George Enescu 2017

    Radio România la Festivalul Internaţional George Enescu 2017


    De 59 ani, încă de la prima ediţie, cea din 1958, Radio România este alături de Festivalul Enescu. Ediţia a 23-a a Festivalului Enescu, care se va desfăşura între 2 şi 24 septembrie, este reflectată pe larg în programele Radio România Muzical şi Radio România Cultural; ştiri şi reportaje vor fi difuzate şi de Radio România Actualităţi, în reţeaua studiourilor regionale Radio România, dar şi la Radio România Internaţional.




    Cele mai multe dintre concertele Festivalului Enescu pot fi ascultate în direct la Radio România Muzical: 70 concerte care se vor desfăşura la Sala Mare a Palatului (seria Mari orchestre ale lumii), la Ateneul Român (seriile Recitaluri şi concerte camerale şi Concertele de la miezul nopţii), Sala mică a Palatului (seria Recitaluri şi concerte camerale) şi Sala Radio (seria Muzica secolului XXI). Concertele de la Ateneul Român şi Sala Mare a Palatului pot fi ascultate în direct şi la Radio România Cultural. Printre concertele difuzate live de cele două posturi de radio se numără câteva dintre cele mai aşteptate din ediţia 2017 a Festivalului Enescu: recitalurile susţinute de Jonas Kaufmann şi Dmitri Hvorostovski, concertele Orchestrei Filarmonicii din München, dirijor Valery Gergiev, ale Filarmonicii Regale din Londra, cu pianista Martha Argerich solistă sau ale Filarmonicii din Israel, cu Zubin Mehta dirijor. În total, peste 12.000 de minute de concerte în direct la Radio România Muzical şi Radio România Cultural.



    Programul complet al transmisiunilor directe din Festivalul Enescu poate fi consultat online. http://www.romania-muzical.ro/enescu/2017/. Transmisiunile directe pot fi ascultate şi live online, pe www.romania-muzical.ro şi www.radioromaniacultural.ro, precum şi pe aplicaţiile Radio România Muzical şi Radio România Cultural pentru telefoane inteligente.



    Concertele pentru care nu au existat drepturi de transmisie live din partea artiştilor vor fi difuzate în intervalul 25-28 septembrie, la Radio România Muzical şi Radio România Cultural.



    Peste 100 de interviuri în exclusivitate, realizat e de redactorii Radio România Muzical şi Radio România Cultural cu artiştii din Festivalul Enescu, vor fi difuzate în pauzele concertelor transmise în direct şi vor putea fi citite pe site-ul Radio România Muzical şi în paginile ziarului festivalului.



    Toate evenimentele din Festivalul Enescu – concerte, Piaţa festivalului, Forumul internaţional al Compozitorilor şi alte manifestări conexe, vor fi reflectate în ştirile şi reportajele difuzate la nivelul întregii corporaţii Radio România. Între 2 şi 25 septembrie, în fiecare zi, la ora 9:45, Radio România Muzical realizează o Agendă a Festivalului Enescu.



    Radio România este şi principalul vector de promovare a Festivalului în media internaţională prin crearea unei generoase oferte de schimburi muzicale prin Uniunea Europeană de Radio – EBU. Mai mult de 60 de concerte vor putea fi ascultate în întreaga lume prin intermediul posturilor publice de radio membre ale EBU – BBC, Radio France, radiodifuziunile publice germane.



    Artiştii Radio România vor fi prezenţi, ca-n fiecare ediţie, în concertele Festivalului George Enescu. Cei mai mici dintre muzicieni, membrii Corului de Copii Radio, sub conducerea lui Voicu Popescu, vor evolua chiar în concertul de deschidere a festivalului din 2 septembrie, în opera Oedipe de George Enescu, alături de Orchestra Filarmonică din Londra, Corul Filarmonicii George Enescu şi o pleiadă de prestigioşi solişti, conduşi de Vladimir Jurowski, directorul artistic al Festivalului Enescu.



    În 13 septembrie, Corul Academic şi Orchestra Naţională Radio apar la Sala Mare a Palatului în seria Mari orchestre ale lumii. Sub bagheta dirijorului american cu origini româneşti, Lawrence Foster, va fi interpretată, în premieră românească, opera Mathis der Mahler de Paul Hindemith, o impresionantă desfăşurare de forţe artistice într-una dintre cele mai dificile pagini ale literaturii muzicale.



    Corul Academic Radio, pregătit de Ciprian Ţuţu, va urca pe scena Sălii Mari a Palatului şi în 5 septembrie, în cadrul concertului susţinut de Orchestra Naţională Rusă.



    În 3 septembrie, Orchestra Naţională Radio poate fi ascultată pe scena în aer liber din Piaţa Festivalului George Enescu. De la ora 20:00, un program spumos condus de dirijorul Cristian Oroşanu, ce-l are solist pe violonistul Roman Patočka. În 5 septembrie este rândul Orchestrei de Cameră să urce pe scena din Piaţa Festivalului George Enescu: de la ora 20:30, va evolua sub bagheta dirijorului Tiberiu Oprea, cu pianista Mădălina Paşol solistă.



    Sala Radio găzduieşte seria Muzica secolului XXI: ansambluri celebre vor interpreta lucrări, cele mai multe, în primă audiţie românească, cu participarea extraordinară a compozitorilor acestor opusuri, mulţi dintre ei, de asemenea, pentru prima dată la Bucureşti. În foaierul Sălii Radio, poate fi vizitată expoziţia Matematică şi muzică, parte a proiectului Bucureştiul creativ.



  • Orchestrele şi Corurile Radio, în compania celor mai mari artişti ai lumii, la Festivalul “Enescu”

    Orchestrele şi Corurile Radio, în compania celor mai mari artişti ai lumii, la Festivalul “Enescu”

    Orchestrele şi Corurile Radio sunt invitate să concerteze în cadrul Festivalului Internaţional George Enescu, unul dintre cele mai prestigioase evenimente muzicale din Europa, care se desfăşoară între 2 şi 24 septembrie 2017 şi va aduce la Bucureşti şi în 7 oraşe din ţară peste 3.000 dintre cei mai apreciaţi artişti ai scenei muzicale internaţionale! 80 de concerte şi evenimente se vor afla pe agenda Festivalului “Enescu” 2017, o ediţie cu un directorat de maximă notorietate internaţională – Zubin Mehta, preşedinte onorific şiVladimir Jurowski, director artistic.



    Corul de Copii al Radiodifuziunii, condus de dirijorul Voicu Popescu, va evolua în concertul de deschidere al Festivalului, sâmbătă, 2 septembrie, la Sala Palatului, de la ora 20:00, în opera Oedipe de George Enescu în versiune concertantă, în interpretarea celebrului ansamblu London Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Vladimir Jurowski, cu participarea Corului Filarmonicii George Enescu, pregătit de Ion Iosif Pruner. O distribuţie de excepţie completează afişul concertului: baritonul Paul Gay în rolul Oedipe, Sir Willard White în rolul lui Tiresias, baritonul Christopher Purves îl va interpreta pe Creon, iar mezzosoprana Ruxandra Donose va evolua în rolul Iocastei, pentru a cita doar câteva nume sonore din distribuţie. Concertul va fi acompaniat în premieră de o proiecţie multimedia, coordonată de Carmen Lidia Vidu. În aceeaşi formulă, concertul va fi susţinut de London Philharmonic Orchestra, alături de Corul de Copii Radio şi de Corul Filarmonicii George Enescu pe 23 septembrie la Royal Festival Hall din Londra.



    Luni, 4 septembrie, de la ora 20:00, Corul Academic Radio, condus de Ciprian Ţuţu, va concerta la Sala Palatului alături de Russian National Orchestra, sub bagheta dirijorului Mikhail Pletnev, cu participarea pianistului Nikolai Lugansky, elev al celebrei Tatiana Nikolaeva, câştigător a numeroase concursuri internaţionale, între care, în 1994, al prestigiosului Concurs Ceaikovski. Prima parte a concertului va prezenta poemul simfonic Isis, de George Enescu, în orchestraţia semnată de Pascal Bentoiu, după schiţele compozitorului. Vor urma două lucrări de Prokofiev, Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră în Do major op. 26 şi Simfonia nr. 6 în Mi bemol minor op. 111.



    Orchestra Naţională Radio şi Corul Academic Radio, pregătit de dirijorul Ciprian Ţuţu, vor concerta împreună miercuri, 13 septembrie, de la ora 20:00, la Sala Palatului, sub bagheta dirijorului Lawrence Foster, într-un concert – premieră la Festivalul Enescu: versiunea concertantă a operei Mathis der Maler de Hindemith. În distribuţie: tenorul Torsten Kerl (Albrecht von Brandenburg), baritonul Lester Lynch (Mathis), soprana Brigitte Pinter (Ursula). Proiecţia multimedia care va acompania concertul este semnată de regizoarea Carmen Lidia Vidu.



    Ca la fiecare ediţie a Festivalului Enescu, Radio România Cultural şi Radio România Muzical vor transmite live şi prin difuzări ulterioare concertele programate pe durata festivalului, on air şi online pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.


  • Piaţa Festivalului George Enescu revine în septembrie la Bucureşti

    Piaţa Festivalului George Enescu revine în septembrie la Bucureşti


    Primăria Capitalei prin ARCUB organizează în luna septembrie o nouă serie de concerte de muzică clasică în aer liber. Eveniment conex al celei mai importante manifestări muzicale găzduite de România, Festivalul Internațional George Enescu, Piața Festivalului are loc în perioada 2 – 10 septembrie, în Piața George Enescu, unde bucureștenii se vor bucura de concerte de muzică clasică live cu acces liber.



    În continuarea concertelor live, între 11 și 24 septembrie, publicul are ocazia să urmărească în Piața Festivalului transmisiunile în direct ale concertelor de la Sala Palatului. În aceeași perioadă, pe scena din Piața George Enescu vor avea loc zilnic, între orele 17 și 19, concerte și spectacole ale elevilor de la școlile de muzică din București și ale studenților de la Conservatoarele din țară.



    Din programul ediției din acest an al Pieței Festivalului, organizatorii anunță colaborări spectaculoase ale orchestrelor, dirijorilor și instrumentiștilor români cu muzicieni din Austria, Italia, Franța, Spania, Germania, Cehia și Venezuela, dar și prezența artistului Alexandru Tomescu care urcă pe scena din fața Ateneului Român cu vioara Stradivarius Elder. De neratat în cele nouă zile de concerte live dedicate celei de-a XXIII-a ediții a Festivalului George Enescu este și colaborarea unuia dintre cele mai vechi ansambluri muzicale din România, Filarmonica de Stat Sibiu, cu cel mai nonconformist dirijor al momentului, Cristian Lupeș.



    Orchestra Simfonică București deschide ediția din 2017 a Pieței Festivalului sub bagheta dirijorului francez Benoît Fromanger, alături de care în 2013 concerta în premieră în America de Sud în calitate de ambasador cultural al României. Cu o istorie de peste jumătate de secol, Orchestra de Cameră Radio vine în Piața George Enescu împreună cu dirijorul Tiberiu Oprea și pianista Mădălina Pașol, iar trompetistul Sergiu Cârstea susține un concert alături de Bucharest Baroque Ensemble. O prezență constantă în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, Camerata Regală colaborează pentru Piața Festivalului din acest an cu dirijorul Constantin Adrian Grigore și cu violonistul George Tudorache. Violonistul Roman Patočka din Cehia va fi solistul concertului susținut de Orchestra Națională Radio.



    Printre premierele ediției din 2017, spectacolul internațional de succes La Vida Loca prezintă cele mai îndrăgite cântece și dansuri latino americane intrepretate de Matei Ioachimescu și Alfredo Ovalles.



    Alexandru Tomescu cântă în fața publicului din Piața George Enescu la vioara Stradivarius Elder – Voicu în acompaniamentul Sînzianei Mircea la pian și al argentinianului Omar Massa la bandoneon. Călătoria muzicală unică propusă de marele violinist român aniversează în 2017, 10 ani de concerte în cadrul Turneului Internațional Stradivarius.



    O prezență importantă în programul festivalului din acest an este The Enescu Project, grupul de tineri muzicieni înființat cu scopul de a readuce în atenția publicului muzica de cameră compusă de George Enescu. Proiectul a fost creat anul trecut de violonista germană de origini române Alexandra Bartoi și a prezentat deja muzica maestrului în Europa și mai ales Germania.



    Orchestra Metropolitană București dirijată de Daniel Jinga va fi prezentă în festival alături de renumiții tenori de talie internațională Marcel Pavel, Vlad Miriță și Andrei Lazăr cu un program de arii celebre.



    În închiderea Pieței Festivalului din acest an, tânăra orchestră din Capitala Austriei, Sinfonietta Wien aduce la București spiritul aristocratic vienez în concertul de închidere a Pieței Festivalului 2017, alături de dirijorul Cristian Nenescu, de soprana Rodica Vică și baritonul din Spania Marco di Sappia.



    Programul complet http://festivalenescu.ro/program/serii-de-concerte/piata-festivalului/



    Accesul la toate concertele din cadrul Pieței Festivalului George Enescu este gratuit.



    Parteneri media: Europa FM, RFI România, Radio România Cultural, Radio România Internațional, BIZ, România Pozitivă, orasulm.eu, inoras.ro, urban.ro, iconcert.ro.



    Sponsori: Ama Travel, MIO România, Pegas, KAWAI.


  • Evenimentele interne ale anului 2015

    Evenimentele interne ale anului 2015

    Evenimentul anului
    2015, în România, este incendiul devastator din clubul bucureştean Colectiv,
    soldat cu peste 60 de morţi. În noaptea de 30 octombrie,sute de tineri care aleseseră să participe la un concert rock au fost
    victimele incendiului produs din cauza unui spectacol pirotehnic desfăşurat în
    condiţii improprii, pe fundalul supraaglomerării localului. Solidaritatea spontană a oamenilor, care s-au
    mobilizat într-un efort umanitar fără precedent, a fost impresionantă. Au fost
    decretate trei zile de doliu naţional, iar locul tragediei a fost transformat
    într-un imens altar în aer liber, unde români obişnuiţi, dar şi personalităţi
    autohtone şi de peste hotare au depus flori şi au aprins lumânări. La o zi după
    tragedie, a avut loc şi un marş spontan al tăcerii: circa 10 mii de persoane de
    toate vârstele, multe îmbrăcate în negru, au mărşăluit într-o linişte mai
    zguduitoare decât un urlet de durere.


    Imediat încheiat doliul naţional, de
    aproape 3 ori mai mulţi români au ieşit,
    din nou, în stradă pentru a-şi exprima, de
    această dată, revolta faţă de corupţia şi indiferenţa autorităţilor, care au condus, în opinia lor, la unul din cele mai
    grave dezastre din Bucureşti din ultimele decenii. Explicând că ar fi o greşeală să
    ignore nemulţumirea oamenilor, premierul
    social-democrat Victor Ponta şi-a dat demisia. După consultări cu
    reprezentanţii partidelor parlamentare şi – în premieră – ai societăţii civile,
    preşedintele Klaus Iohannis l-a însărcinat, pe 10 noiembrie, pe Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură, să
    formeze un nou Guvern, neînregimentat politic, format
    din miniştri performanţi, asupra cărora să nu planeze niciun dubiu. Cabinetul
    Cioloş a primit votul de învestitură al Parlamentului pe 17 noiembrie. Circa o
    lună mai târziu a repurtat şi un prim succes, Legislativul adoptând cu o
    largă majoritate proiectele bugetului de stat şi al asigurărilor
    sociale pe 2016. Sănătatea, educaţia, apărarea
    şi investiţiile sunt considerate priorităţi. Se
    doreşte, în egală măsură, o creştere economică care să se
    reflecte în nivelul de trai al fiecărui român. Iar, în viziunea preşedintelui
    Iohannis, anul care începe trebuie să fie şi unul al schimbării prin recâştigarea încrederii românilor în politică.


    Cum înnoirea ideilor, practicilor şi
    oamenilor politici nu se poate face fără eradicarea corupţiei, justiţia din România şi-a continuat în 2015 ofensiva, dând măsura flagelului care macină de ani buni societatea.
    Politicieni atât de dreapta, cât şi de stânga cărora adăpostul imunităţii le
    crea iluzia că ar fi mai presus de lege sau potenţi oameni de afaceri care îşi
    imaginau că pot cumpăra orice sau pe oricine s-au văzut, în 2015, nevoiţi să
    dea explicaţii la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Totodată, pe lista condamnaţilor instanţelor
    de judecată au figurat numeroase nume grele de foşti miniştri, parlamentari,
    primari, consilieri locali şi judeţeni, procurori, judecători, notari, poliţişti,
    generali de armată şi din Interne, înalţi funcţionari ai statului sau directori
    de companii şi regii de stat.


    În plan extern,
    România s-a declarat solidară cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, care s-a
    confruntat, în 2015, cu cel mai mare val de refugiaţi de la sfârşitul celui
    de-al Doilea Război Mondial. Pe de o parte, Bucureştiul a acceptat să
    găzduiască pe teritoriul românesc peste 4 mii din refugiaţii veniţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Pe de alta, a pledat pentru o rezolvare a situaţiei
    la sursă, adică în ţările de origine ale migranţilor. Concomitent, după masacrul,
    din ianuarie, din redacţia săptămânalului satiric parizian Charlie Hebdo şi
    după atentatele, tot de la Paris, din noiembrie, revendicate de organizaţia
    teroristă Statul Islamic şi printre ale căror numeroase victime s-au numărat şi
    doi români, România s-a raliat măsurilor adoptate de comunitatea internaţională
    pentru a încerca să prevină reeditarea unor orori similare. De spus şi că, pe 1
    decembrie, la
    Bucureşti a fost activat Comandamentul
    Diviziei Multinaţionale de Sud-Est. Activarea
    acestei structuri a NATO de comandă şi control a survenit celei din septembrie,
    tot de la Bucureşti, a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO. Totodată, pe 18 decembrie, a fost declarată
    capabilitatea tehnică a scutului american antirachetă de la
    Deveselu, din sudul României, principalele sale componente fiind finalizate.


    Nu putem
    încheia retrospectiva evenimentelor româneşti din 2015 fără a aminti de
    Festivalul Internaţional de muzică clasică George Enescu care, organizat odată
    la doi ani, a adus la Bucureşti, în perioada 30 august-20 septembrie, 7 orchestre de top ale lumii, aproximativ 2.500 de artişti străini şi 500
    români. Nici pasionaţii sportului nu au fost dezamăgiţi! Naţionala femininǎ de handbal a României a obţinut
    bronzul la Campionatul Mondial din Danemarca. În Anglia, la Cupa Mondială de
    rugby, românii au făcut spectacol: în partida cu Canada, au întors scorul de la
    0-15 la 17-15, reuşind cea mai spectaculoasă revenire într-un meci din intreaga
    istorie a Cupei. Jucătorul român de tenis Horia Tecău, şi partenerul său,
    olandezul Jean-Julien Rojer, au ajuns pe primul loc în ierarhia de dublu ATP,
    după ce au câştigat Wimbledon-ul şi Turneul Campionilor. În fine, după o pauză
    de 8 ani, România s-a calificat direct la Campionatul European de Fotbal din
    2016, din Franţa. Pe 10 iunie, tricolorii vor juca partida inaugurală împotriva
    reprezentanţilor ţării-gazdă. Va fi pentru prima oară în istorie când România
    va deschide un turneu final.

  • Bucureştiul cultural

    Bucureştiul cultural

    Capitala României trăieşte o intensă viaţă culturală.
    Evenimentul care polarizează atenţia iubitorilor muzicii din ţară şi din
    străinătate este cea de a 22-a ediţie a Festivalului Internaţional George
    Enescu, care a început duminică, 30 august şi care va dura până duminică, 20
    septembrie. În cele 22 de zile de festival sunt programate peste 70 de
    spectacole în aer liber sau în săli din Bucureşti şi din alte oraşe ale
    României.

    Interesul publicului meloman pentru Festivalul Enescu este foarte
    mare, o dovadă fiind aceea că, pentru multe spectacole, biletele au fost
    vândute cu mult timp înainte. Ediţia inaugurală s-a desfăşurat în 1958, la trei
    ani după moartea lui George Enescu. Iniţial, festivalul a fost organizat din
    trei în trei ani şi a fost însoţit şi de un concurs internaţional la primele 5
    ediţii, concurs ulterior întrerupt şi reluat la ediţia din 1991. Începând din
    anul 2001, Festivalul Internaţional George Enescu este organizat din doi în doi
    ani.

    În această săptămână, mai precis joi seară, pe scena Sălii Palatului din
    Bucureşti a concertat Orchestra Filarmonicii din Berlin, dirijată de sir Simon
    Rattle. Cu o seară înainte, pe aceeaşi scenă au urcat 4 din cele 6 formaţii
    muzicale de la Radio România – Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Cameră
    Radio, Corul Academic Radio şi Corul de Copii Radio – care au oferit, împreună
    cu Corul Filarmonicii George Enescu şi cu opt solişti de talie
    internaţională, un adevărat regal, interpretând, sub bagheta dirijorului german
    Cornelius Meister, Simfonia a 8-a de Gustav Mahler.

    În această săptămână,
    Bucureştiul a găzduit şi cea de a 10-a ediţie Festivalului New
    European Theatre Action. În toate cele 6 săli ale Teatrului Naţional din
    Bucureşti au fost prezentate 13 producţii teatrale din 10 ţări. Coproducţii naţionale şi
    internaţionale, comedie, dramă şi teatru-dans, piese clasice şi contemporane,
    creaţii colective şi spectacole de autor, în viziuni regizorale inovatoare, au
    adus în atenţia publicului, începând din 28 august, problematici diverse şi
    actuale. Şi filmul şi-a făcut loc pe agenda culturală din această săptămână a
    capitalei României.


    Până duminică, 6 septembrie, cinefilii pot urmări în două
    dintre cinematografele bucureştene retrospectiva Festivalului Internaţional de Film
    Independent Anonimul, ajuns în acest an la cea de a 12-a ediţie şi care este
    organizat, în mod tradiţional, în localitatea Sf. Gheorghe din Delta Dunării.
    Filmele declarate câştigătoare în urma voturilor exprimate de publicul prezent
    la Sf. Gheorghe vor fi proiectate în ultima zi a retrospectivei. Printre
    acestea, cel mai bun scurtmetraj străin – ‘Listen’, o coproducţie Danemarca -
    Finlanda, cel mai bun scurtmetraj românesc, intitulat ‘Dispozitiv 0068’ şi
    bineînţeles, filmul recompensat cu Trofeul Anonimul 2015 – ‘Lumea e a mea’, în
    regia lui Nicolae Constantin Tănase.