Radio România Internațional

Tag: finante

  • Ministrul de finanţe, despre bugetul 2024

    Ministrul de finanţe, despre bugetul 2024

    În
    așteptarea adoptării bugetului României pe 2024, ministrul Finanţelor, Marcel
    Boloş, a adus o serie de clarificări, cerute în mod repetat de opoziția
    parlamentară și de presă. Astfel, el a afirmat că sursele de finanțare atât
    pentru majorarea cu inflaţia de la 1 ianuarie anul viitor, cât şi pentru
    recalcularea din luna septembriea
    tuturor pensiilor publice au fost identificate. Urmează, totodată, să fie luată
    o decizie privind creşterea salariilor profesorilor – a mai spus Marcel Boloş:

    Prima componentă de buget este cea cu referire la cheltuielile cu pensiile,
    atât pe componenta de ajustare a acestora cu inflaţia de la 1 ianuarie, cât şi
    recalcularea de la data de 1 septembrie, pentru cuprinderea acestor sume în
    buget, pentru a avea siguranţa sursei de finanţare pentru aceste tipuri de
    cheltuieli. Apoi, al doilea lucru este cel cu privire la drepturile
    profesorilor şi la ceea ce înseamnă cheltuielile suplimentare ale bugetului de
    Stat, urmând să se convină asupra mecanismului de ajustare şi de indexare sau
    majorare a salariilor profesorilor în zilele următoare şi să avem, din acest
    punct de vedere, o decizie finală.

    În cadrul unei discuții cu
    deputaţii liberali, ministrul Finanţelor a precizat că, anul viitor, nu vor fi
    creşteri de taxe şi impozite şi vor continua proiectele de infrastructură
    destinate comunităţilor locale prin programul ʹAnghel Salignyʹ. În privința
    surselor din care vor fi finanțate cheltuielile suplimentare preconizate,Marcel Boloș a amintit că va intra în vigoare
    legea fiscal-bugetară aprobatăla
    finele lui septembrie prin asumarea răspunderii guvernamentale, în consecință
    la nivelul Ministerului pe care îl conduce are loc, în prezent, un amplu proces
    de implementare a măsurilor antifraudă cuprinse în această lege. ‘Prin aceste
    măsuri pe care le-am gândit la nivelul Ministerului, prin digitalizare,
    intenţionăm să încasăm sume suplimentare la buget. Noi ne aşteptăm să fie de
    ordinul miliardelor de lei’ – a adăugat Marcel Boloş. Potrivit Partidului
    Național Liberal, la guvernare alături de Partidul Social-Democrat, proiectul
    de buget va fi depus în Parlament cel mai probabil pe 18 decembrie şi adoptat
    până pe 22 decembrie.

    Între timp, nedând prea multă crezare promisiunilor
    autorităților, 70% dintre români se așteaptă ca taxele să crească anul viitor,
    după cum indică raportul Monitorul global al inflației realizat în
    33 de țări, printre care și România, de compania de cercetare Ipsos. Doar 6%
    din români spun că trăiesc confortabil, iar 43% că se
    descurcă bine. În schimb, 28% abia se descurcă, pentru 16 din
    100 este greu, iar pentru 6% – foarte greu


  • Modernizarea serviciilor de plată

    Modernizarea serviciilor de plată

    Comisia
    Europeană a înaintat propuneri pentru a aduce plățile și sectorul financiar mai
    larg în era digitală, noile reguli urmând să îmbunătățească protecția
    consumatorilor și concurența în plățile electronice. De asemenea, le vor oferi
    consumatorilor posibilitatea de a-și partaja datele într-un mod sigur, astfel
    încât să poată obține o gamă mai largă de produse și servicii financiare mai
    bune și mai ieftine. Decizia survine în condițiile în care piața serviciilor de
    plată s-a schimbat semnificativ în ultimii ani în UE.

    Plățile electronice au
    crescut constant, ajungând la 240 de trilioane de euro în 2021 – comparativ cu
    184,2 trilioane de euro în 2017 – tendință accelerată și de pandemia de COVID-19.
    Noi furnizori, activați de tehnologiile digitale, au pătruns pe piață, în
    special furnizând servicii de open banking – adică partajarea în siguranță a
    datelor financiare între bănci și firmele de tehnologie financiară. Au apărut,
    în același timp, și tipuri mai sofisticate de fraudă, punând consumatorii în
    pericol și afectând încrederea.

    Valdis Dombrovskis: Propunerile de astăzi sunt o parte a strategiei noastre de a stimula
    economia datelor, valorificând la maximum oportunitățile pe care inovația bazată
    pe date le poate oferi în sectorul financiar.

    De exemplu, vrem să promovăm
    partajarea de date în finanțele digitale, vrem să le dăm oamenilor și
    companiilor mai mult control asupra a ceea ce se poate face cu datele lor
    atunci când sunt utilizate și cine le poate accesa. În prezent, aceștia nu pot
    controla adecvat accesul la date și partajarea acestora dincolo de conturile de
    plată. Aceasta înseamnă că nu au un acces pe scară largă la servicii și produse
    financiare bazate pe date. În plus, sunt adesea reticenți în a-și partaja
    datele, deoarece nu au încredere că sunt feriți de riscuri. Avem nevoie de
    reguli clare la nivelul Uniunii pentru a guverna partajarea datelor, permițând
    astfel oamenilor să aibă acces la produse și servicii personalizate pe
    gusturile și nevoile lor. Propunerea are ca scop să permită partajarea datelor
    și accesul părților terțe pentru o gamă largă de servicii din sectorul
    financiar, un concept cunoscut sub numele de finanțare deschisă.

    De asemenea,
    prevede cerințe pentru utilizatorii de date, respectiv companiile care doresc
    să acceseze datele clienților, și să ofere servicii inovatoare. Aceasta
    înseamnă și că instituțiile financiare care colectează, stochează și procesează
    datele clienților trebuie să se conformeze acestor cerințe. De asemenea,
    companiile care au acces la aceste date vor fi
    reglementate și supravegheate. În extinderea accesului la date, trebuie
    să asigurăm un echilibru just între promovarea inovării și gestiunea riscurilor
    pentru clienți. Aceasta înseamnă să protejăm confidențialitatea, securitatea și
    standardele etice. Și, mai presus de toate, partajarea datelor financiare
    trebuie să se bazeze pe permisiunea clienților.


    Setul de măsuri urmărește o protecție sporită a
    consumatorilor care efectuează plăți electronice în UE și criterii îmbunătățite
    pentru prevenirea și remedierea fraudei la plată. Clienții și întreprinderile vor
    beneficia de opțiuni de plată și servicii financiare mai inovatoare, având în
    același timp încredere că acestea sunt oferite într-un mod sigur, transparent
    și securizat.


  • Creaștiri cabaia mari PIB

    Creaștiri cabaia mari PIB

    Tru 2022, un an multu complicat la nivel global ditu perspectivă economică şi socială, ama şi di securitate și stabilitate, România nregistră ună creaştiri record a Produsului Intern Brut. Easti zborlu di 49 di miliardi di euro andicra di 2021, di la aproapea 240 la aproapea 290 di miliardi di euro, uidisitu cu Comisia Naţională di Strategie şi Prognoză. Instituția estimează tră aestu an ună ayăliseari a creastirillei economiillei la 2,8%, di la 4,9 procente tru anlu precedentu și ună scădare semnificativă a ratei inflaţiillei la 8% până la inşita-a anlui, di la 16,4 procente tru 2022. Di asemenea, tru prognoza di iarnă, publicată joi, Comisia anticipează că expansiunea consumului ar urma să trucetinească la 2,4% di la 4,6 procente. Nica s’lugurseaşti, tră 2024, un avans a PIB di 4,8% şi ună inflaţie tru scădere semnificativă la 3,7%. Pritu aestă creaştiri a PIB tru 2022 – cari easti ma mari andicra di atea ditu atelli ditu soni doi ani ninti di anul 2022 cumulaţi – România alăxi turlia di motor economic, mea tricu di unu ayălisitu ditu perioada pandemiillei di COVID-19, la unu sustenabil, thimilliusitu pi stimuli economiţ, spuni ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. El exighisi că, tru añilli precedenţă, gaeretea guvernamentală eara anvărliga di 2% ditu PIB, kiro tru cari tru 2022 efortul direct fu di 6% ditu PIB, la cari s’adavgă creditlu fiscal di 4,7%. Adrian Câciu cundille că tru modelu di creaştiri economică tru aesti ditu soni dauă trimestre “s’inversează niscănti zone di direcţie economică – creaştirea ahurheaşti tra s’anvărtuşeadză pi formarea brută di capital fix, aţea ţi easti primlu semnu că ahuhrimu s’intrămu tru dizvoltari sustenabilă, tru noima tru cari dezvoltarea s’faţi pi partea di investiţii ahâtu publiţi, câtu şi privati”.



    Ti rolu prioritar a investițiilor zbură și premierul Nicolae Ciucă, sumliniinda că avea ună activitate niacumtinată pi livelu a cafi unlui minister, pi livelu ali economie româneşti. “Şi, ia, spuni premierlu, avem aestă creaştiri di 49 di miliardi di euro cari nă asiguripseaşti că avem căbilea s’mutrimu cu pistipseari cătră mediul antreprenorial ditu România, să-lli dămu tut ţi easti ananghi aţea turlie tra s’poată si s’profileadză cât ma ghini emu tru văsilie, emu pi păzarea europeană, pi păzarea externă”. Pi ningă investitiili xeani, un rol important tră economia românească lu avu hairlatica ti amintari a fondurilor europene, cundille Nicolae Ciucă, anda adusi aminti că zburămu di 11,3 miliardi di euro intrate tru văsilie tru 2022 pritu aestu mecanism comunitar. Tră 2023 datele di la Comisia Naţională di Prognoză suntu, tut aşi, pozitivi nica spusi premierul. “Ma ştimu contextul economic tru cari analiştii şi specialiştii ditu domeniu zburăscu ti ună decelearari, ti ună scădeare a creastirii economice şi, nu di puţăne ori, să zbură ti intrarea tru recesiune tru anlu 2023, cu tuti aestea economia a Româniillei ari ună prognoză favorabilă, tru cari s’estimează că va s’avemu ună creastire di 2,8%”, adusi aminti Nicolae Ciucă.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Creștere semnificativă a PIB

    Creștere semnificativă a PIB

    În 2022, un an foarte complicat la nivel global din perspectivă economică şi socială, dar şi de securitate și stabilitate, România a înregistrat o creştere record a Produsului Intern Brut. Este vorba de 49 de miliarde de euro faţă de 2021, de la aproximativ 240 la aproape 290 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Instituția estimează pentru acest an o încetinire a creşterii economiei la 2,8%, de la 4,9 procente în anul precedent și o scădere semnificativă a ratei inflaţiei la 8% până la sfârşitul anului, de la 16,4 procente în 2022. De asemenea, în prognoza de iarnă, publicată joi, Comisia anticipează că expansiunea consumului ar urma să încetinească la 2,4% de la 4,6 procente. Se mai estimează apoi, pentru 2024, un avans al PIB de 4,8% şi o inflaţie în scădere semnificativă la 3,7%. Prin această creştere a PIB în 2022 – care este mai mare decât cea din ultimii doi ani înainte de anul 2022 cumulaţi – România a schimbat tipul de motor economic, trecând de la unul ‘lent’ din perioada pandemiei de COVID-19, la unul sustenabil, bazat pe stimuli economici, spune ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. El a explicat că, în anii precedenţi, efortul guvernamental era în jur de 2% din PIB, în timp ce în 2022 efortul direct a fost de 6% din PIB, la care se adaugă creditul fiscal de 4,7%. Adrian Câciu a menţionat că în modelul de creştere economică din ultimele două trimestre se inversează nişte zone de direcţie economică – creşterea începe să se consolideze pe formarea brută de capital fix, ceea ce este primul semnal că începem să intrăm în dezvoltare sustenabilă, în sensul în care dezvoltarea se face pe parte de investiţii atât publice, cât şi private.

    La rolul prioritar al investițiilor s-a referit și premierul Nicolae Ciucă, subliniind că a existat o activitate susţinută la nivelul fiecărui minister, la nivelul economiei româneşti. Şi, iată, spune premierul, avem această creştere de 49 de miliarde de euro care ne asigură că avem posibilitatea să privim cu încredere către mediul antreprenorial din România, să îi acordăm tot ceea ce este necesar astfel încât să poată să se profileze cât mai bine atât în ţară, cât şi pe piaţa europeană, pe piaţa externă. Alături de investițiile străine, un rol important pentru economia românească l-a avut eficiența absorbției fondurilor europene, a mai punctat Nicolae Ciucă, amintind că vorbim de 11,3 miliarde de euro intrate în țară în 2022 prin acest mecanism comunitar. Pentru 2023 datele de la Comisia Naţională de Prognoză sunt, de asemenea, pozitive, a mai spus premierul. Ținând cont de contextul economic în care analiştii şi specialiştii din domeniu discută de o decelerare, de o scădere a creşterii economice şi, nu de puţine ori, s-a vorbit despre intrarea în recesiune în anul 2023, totuşi economia României are o prognoză favorabilă, în care se estimează că vom avea o creştere de 2,8%, a amintit Nicolae Ciucă.


  • Discuții privind reducerea consumului de energie

    Discuții privind reducerea consumului de energie

    În Parlamentul
    de la Bucureşti se află, în dezbatere, ordonanţa de urgenţă a Guvernului care
    prelungeşte măsura plafonării şi compensării facturilor la energie până în luna
    august a anului viitor. Ordonanţa mai prevede supraimpozitarea companiilor din
    energie şi amendarea celor care speculează criza din domeniu prin vânzări şi
    revânzări succesive. Aceste din urmă măsuri sunt contestate de mediul de
    afaceri şi de opoziţie. Una peste alta, e clar că documentul va suferi ajustări
    la trecerea prin filtrul legislativ. Coaliţia de guvernare PSD – PNL – UDMR a
    analizat posibile modificări la ordonanţa care reglementează preţurile pe piaţa
    energiei şi introducerea unor noi scheme de sprijin, inclusiv pentru a stimula
    economisirea, aşa cum cere şi Comisia Europeană. Discuţiile vor continua
    săptămâna viitoare. Pentru reducerea risipei de energie, liderii coaliţiei au
    convenit ca Ministerul Mediului să vină, până atunci, cu o propunere pentru
    înlocuirea becurilor cu filament cu cele economice – un program de tipul Rabla
    la electrocasnice şi autovehicule, aplicat, însă, becurilor. Măsura ar urma
    să-i vizeze inclusiv pe consumatorii casnici.

    Pe de altă parte, Ministerul
    Apelor şi Pădurilor trebuie să pună la punct un proiect pentru plafonarea
    preţului la lemnul de foc pentru o perioadă de 6 luni. În paralel, ar putea fi
    limitat temporar exportul lemnului de foc şi a produselor derivate pentru
    încălzire, atât la nivel intracomunitar, cât şi în afara Uniunii Europene. Anterior
    acestor discuţii, ministrul Energiei, Virgil Popescu, le-a recomandat
    consumatorilor să caute furnizorii de pe piaţa de electricitate care le oferă
    cele mai mici preţuri. El spune că Guvernul ia în calcul oferirea de
    bonificaţii celor care vor reuşi să facă economie. Potrivit responsabilului de
    la Energie, 90% din populaţie se încadrează în consumul de până la 300 de
    kilowaţi şi beneficiază, astfel, de măsura plafonării facturilor. Ordonanţa
    prevede că primi 255 de kilowaţi consumaţi se plătesc plafonat, iar diferenţa până
    la 300 de kilowaţi, la preţul din contract. În cazul gazelor naturale,
    plafonarea se aplică indiferent de consum.

    În ceea ce priveşte reducerea
    consumului de energie în instituţiile publice, ministrul Virgil Popescu spunea
    că fiecare minister trebuie să îşi prezinte propriul plan şi să ia măsuri. Unele
    instituţii publice, mari consumatoare de energie electrică, au implementat,
    deja, măsuri de reducere a risipei. Astfel, la voluminosul Palat al
    Parlamentului, una dintre cele mai mari clădiri administrative din lume, vor
    avea loc reabilitări termice ale unor zone din clădire, vor fi înlocuite sursele de iluminat interior cu
    surse led şi va fi diminuat cu 50% iluminatul exterior. Totodată, iluminatul
    festiv al faţadei a fost redus la două ore.


  • Cine a primit bani la rectificarea bugetară?

    Cine a primit bani la rectificarea bugetară?

    Prima
    rectificare bugetară din acest an a fost adoptată, joi, de guvernul României şi
    este pozitivă, aşa cum anunţase acesta. Potrivit executivului, rectificarea
    ţine cont de o creştere economică de 3,5%, de veniturile bugetare pe primele
    şase luni şi de execuţia bugetară din această perioadă. Principalul beneficiar
    al rectificării este tocmai Ministerul de Finanţe. Acesta a primit cei mai mulţi
    bani, peste 8 miliarde de lei, din care 1 miliard au fost alocaţi imediat pentru
    schema de ajutor de stat destinată finanţării marilor proiecte. Rectificarea a
    direcţionat fonduri suplimentare şi către Ministerul Muncii, peste 5 miliarde
    de lei, pe care acesta îi va folosi inclusiv pentru compensarea facturilor la
    energie. Pe plus au mai ieşit, în urma rectificării, Ministerele Sănătăţii, Transporturilor,
    Dezvoltării şi Agriculturii. Banii acordaţi Sănătăţii sunt destinaţi, în
    principal, majorării transferurilor acordate bugetului Fondului naţional unic
    de asigurări sociale de sănătate. Ministerul Transporturilor va mări sumele
    aferente subvenţiilor pentru compania de căi ferate şi pentru metrou, Ministerul
    Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei va aloca fonduri în plus Programului
    Naţional de Dezvoltare Locală, iar cel al Agriculturii subvenţiei pentru motorină, infrastructurii de
    irigaţii şi garantării creditelor contractate de producătorii agricoli.

    Au mai primit
    bani în plus Proiectele Europene, Educaţia, Sportul, Cercetarea, Energia şi
    Turismul. Au fost diminuate, în schimb, bugetele de la Ministerul de Interne,
    Mediu, Cultură şi Afaceri Externe. Consiliul Fiscal, organism consultativ care
    oferă opinii independente despre sustenabilitatea politicilor fiscală şi
    bugetară, a atras atenţia că rectificarea operată de guvern riscă să conducă la
    un deficit mai mare de 7% din Produsul Intern Brut, în condiţiile în care cel
    estimat în rectificare este de 5,84%. Temerea ar fi că executivul a supraevaluat
    încasările şi a subevaluat o parte din cheltuieli, între care şi pe cele pentru
    compensarea facturilor la energie. Consiliul Fiscal susţine că rectificarea
    supraestimează viitoarele încasări la buget pentru că, din cele 30 de miliarde de
    lei pe care contează Guvernul, nouă miliarde nu vor veni de fapt. De asemenea,
    Consiliul se teme că o parte din cheltuieli ar fi subevaluate cu peste şase
    miliarde de lei. În replică, Ministrul finanţelor, Adrian Câciu, spune că guvernul
    a demonstrat că poate ţine sub control deficitul bugetar.

    Potrivit şefului de
    la Finanţe, execuţia bugetară la şapte luni va arăta că deficitul nu depăşeşte
    2% din PIB, deci ţinta de 5,84% pe final de an ar fi realizabilă. Ministrul
    admite, totuşi, că sunt pertinente avertismentele Consiliului Fiscal privind
    riscul ca veniturile estimate la rectificare să fie prea mici şi cheltuielile
    estimate să fie mai mari. Următoarea rectificare bugetară este programată
    pentru luna noiembrie.


  • Perspective economice şi reajustări sociale

    Perspective economice şi reajustări sociale

    Pandemia de Covid-19 a afectat, timp de doi ani, economia românească. Perspective ca situația să se redreseze existau, cu atât mai mult cu cât, de la începutul lunii martie, autoritățile de la București au decis să nu mai prelungească stările de alertă care se succedaseră până atunci și nici să nu mai impună niciun fel de restricticții. Invazia din Ucraina, care aproape că a coincis cu ieșirea României din pandemie, a generat, însă, noi probleme ce s-au suprapus peste cele deja existente: creșterile foarte mari de prețuri la curent electric și gaze naturale, cu efecte asupra tuturor preţurilor de consum.

    În vizită la Bucureşti, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni,a vorbit de un impact deja vizibil asupra inflaţiei, care a urcat, în februarie, la 6,2% în Uniunea Europeană şi la 7,9% în România. Anul acesta – a punctat oficialul de la Bruxelles – România ar putea avea o creştere economică de peste 4%, dar invazia rusă din Ucraina o va afecta. Or, în noile condiții în care, după pandemie, a venit rândul războiului să genereze temeri, este nevoie de coordonarea acţiunilor la nivel comunitar pentru a limita o criză şi pentru a păstra reluarea creşterii economice, prin Planurile de Redresare şi Rezilienţă. Evident că – mai spune comisarul european pentru Economie – aceste planuri fiind întocmite înainte de război, ar putea fi ajustate în limita reglementărilor comunitare în vigoare, dar ele sunt oricum extrem de importante, reprezentând motoare ale creşterii într-o situaţie dificilă. Prin PNRR, România, de pildă, ar putea profita de peste 29 de miliarde de euro.

    Executivul român lucrează la un pachet de măsuri pentru gestionarea efectelor inflaţiei ridicate şi ale conflictului din Ucraina, în special în scopul contracarării scumpirilor produselor energetice şi alimentare – a precizat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. El a mai spus că cel puţin 70-80% dintre măsurile ce vor fi implementate ar trebui să fie finanţate din bani europeni. Una dintre aceste măsuri ar fi sprijinirea a peste 3,5 milioane de români cu venituri mici. Aceștia ar putea fi ajutaţi cu bonuri valorice pentru a face faţă valului de scumpiri şi sunt discuţii în acest sens în coaliţia de guvernare. PSD propune acordarea de vouchere de 50 de euro pentru alimentele de bază, la fiecare două luni, familiilor cu copii, persoanelor cu dizabilităţi şi pensionarilor cu venituri mici. Tot cu bonuri valorice de 30 de euro ar urma să fie ajutaţi şi elevii din familii sărace, pentru a-şi cumpăra rechizite, haine şi alimente. PNL este de acord cu ajutorul pentru alimentele de bază şi chiar a propus dublarea unora dintre vouchere.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Covid — 958 di năi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2 fură nregistrate tru 24 săhăţ ditu soni tru România, ama şi 17 di morţă, dimăndă dumănică Grupul di Comunicare Strategică. Experții tru sănătate spun că 5-ea dalgă di pandemie va s’agiunge tru România tru protili săptămâni ditu 2022 și estimeadză că poati s’hibă agiumtu unu pragu di 25.000 di infecții ndzuuă. Premierlu Nicolae Ciucă spusi că nomlu mutrinda băgarea tu lucru a ași-număsitului certificat veardi COVID poate s’hibă adopta i tu ună ședință extraordinară a parlamentului, i pritu apofasi di guvern. Di la debutlu a pandemiillei, tru România fură nregistrate cama di 1,8 milioane di cazuri di COVID-19, iara aproapea 60.000 di persoane diagnosticate cu noul coronavirus muriră. Țara ari a daua nai ma scădzută rată di vaccinare ditu ateali 27 di state membre UE, după Bulgaria. Ma puțăn di 7,9 milioane di români fură vaccinaț integral, dimi niheama cama multu di 40% ditu populația eligibilă. Aproximativ dauă miliuñi ditu arada a loru fură vaccinaț cu ași-număsita doză di rapel.






    Finanțe — Ti yinaru 2022, Ministerlu a Finanțelor ditu România planifică împărmuturi di la bănţăli comerciale tru valoari di 4,4 miliardi lei, ditu care 300 milioane lei pritu emisiunea di obligațiuni di trezorerie cu discount și 4,1 miliardi lei prin dzati emisiuni di obligațiuni di stat. La aestea poati să s’adavgă și suma di 615 milioane di lei, pritu sesiuni suplimentare di oferte necompetitive, aferente a licitațiilor di obligațiuni. Suma totală di 5,015 miliardi lei (cama di un miliard di euro) va s’hibă ufilisită ti refinanțarea a borgillei publică și ti finanțarea a dificitlui bugetlui di stat.







    Creastirea tiñiiloru di cafi mesu — Di la 1 di yinaru, tinia di cafi mesu minimă brută tru România criscu la 2.550 lei (circa 510 euro), punctul di pensie la 1.586 lei (320 euro), iar alocația socială minimă criscu la 1.000 lei (200 euro). ). Alocațiile ti cilimeañilli cu ilikia anamisa di 2 și 18 ani criscură și eale la 243 di lei (circa 49 di euro), și la 600 di lei (circa 120 di euro) ti cilimeanilli di până la doi ani i până la trei ani tru cazlu a cilimeañiloru sicaţ. Cu tuti aestea, nivelu a accizelor ti aproapea tute categoriile di produse – benzină, motorină, biră, yin și biuturi spirtoase – easti tru creaștiri, goala excepție hiinda ti țigări. Ti aţelli aproximativ 3,7 milioane di consumatori cari nica nu adrară un contractu di piață liberă, tarifele la energie electrică crescu cu 50 până la 90%, andicra di furnizor, ama oamiñilli nu va s’păltească tora facturi majorate, căţe aestea fură plafonate și va s’hibă compensate di la bugetul di stat până la 31 di marţu 2022. Analiștii fac timbihi că cristerile di pensii și tiñii di cafi mesu nu va s’hibă resimțite di populație, ca serti, căţe aesti crișteri vin tru contextul a cristerlor di păhadz, cari va s’hibă şi di aoa şi nclo.






    Energie – Experțăllii români tru energie s’așteaptă ca Compania Națională di Gaze Naturale Romgaz să simneadză, tru aestă primăveară, contractul di priloare a acțiunilor operatorului american ExxonMobil tru perimetrul Neptune Diep al Amarea Lae, care poati s’asigura independența energetică a României ti mulță ani. Perimetrul Neptune Diep ditu Amarea Lae are nai ma mare rezervă di gaz aflată până tora tru largul a litoralului românesc, care easti estimată la cama di 80 di miliardi di metri cubi și avânda un potențial incert di până la 200 di miliardi. Avânda tu videală că adză consumlu a României easti di până la 12 miliardi di metri cubi tru an, aestu perimetru easti echivalentul a consumului național ti nai ma pțăn optu ani. Simfunu cu planurli inițiale, unăoară cu ahurhearea a opearațiunilor, Neptun Diep poati s’da dauă miliardi di metri cubi di gaze tru primlu an, duri ca România s’hibă independentă di importuri. Producția va crească anual la șase miliardi, după care va să scădă unăoară cu bitisearea preayalea ayalea a cantitatillei di gaz tru ahândusimi. Acţionarii Romgaz, companie ţi easti a statlui român, vulusiră aestă priloare şi ase compania va s’agiungă partener isa, tru cadrul a proiectului Neptun Diep, cu ună altă companie ţănută parţial di statul român, Petrom. Dupu alăxearea aștiptată a nomlui offshore, explorarea a gazilor tru perimetrul Neptune Diep poati s’ahurhească tru 2026-2027.





    Autoru: Udălu a hăbărlor

    Armânipsearia: Taşcu Lala





  • A treia rectificare bugetară a anului

    A treia rectificare bugetară a anului

    Executivul de la București a adoptat, luni, a treia rectificare bugetară din acest an, necesară, potrivit premierului Ludovic Orban, pentru a face faţă cheltuielilor provocate de pandemia de COVID-19, pentru plata pensiilor şi echilibrarea bugetelor locale. Au apărut noi şi noi provocări şi cheltuieli – a explicat premierul – în condiţiile în care pandemia, dar şi o serie de iniţiative legislative au sporit presiunea cu cheltuielile sociale. Contrar estimărilor din vară, deficitul bugetar va ajunge la finalului anului la 9,1% din PIB, iar economia va înregistra o scădere de 4,2%.

    Este ultima rectificare adoptată în acest an de Executiv, care duce deficitul bugetar la peste 96 de miliarde de lei (peste19,5 miliarde de euro). Bani suplimentari vor fi alocați Ministerului Muncii, pentru plata pensiilor, a şomajului tehnic şi a programului flexibil de muncă. Şi ministerul Sănătății va primi mai mulți bani pentru lupta anti-COVID. Din cei aproximativ un miliard de lei (circa 200 de milioane de euro), se vor aloca fonduri și pentru plata stimulentului de risc pentru ambulanțieri, care nu fuseseră cuprinși în actul normativ inițial, prin care se acordau aceste beneficii medicilor ce se confruntă cu epidemia de COVID-19.

    În plus, ministrul Finanțelor, Florin Cîţu, a anunțat că a fost suplimentată contribuţia României la efortul financiar european de producere a unui vaccin împotriva SARS-CoV-2.Bani în plus vor fi acordaţi și pentru investiţii. Florin Cîţu a precizat că această rectificare bugetară asigură continuarea investiţiilor, care vor fi de 55 de miliarde de lei (circa 11 miliarde de euro), în creştere faţă de bugetul iniţial. Educația și Agricultura au primit, de asemenea, bani suplimentari la ultima redistribuire de fonduri din acest an. Ministerul Agriculturii va primi bani în plus pentru a-i despăgubi pe fermierii afectaţi de secetă. La rândul lor, Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Interne vor pierde bani la această rectificare bugetară.

    Cele mai mari tăieri sunt, însă, la Ministerul Apărării, aproximativ 2 miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro). Alte instituții care mai suferă tăieri bugetare sunt Administrația prezidențială și Camera Deputaților. Pe de altă parte, Consiliul Fiscal apreciază că deficitul bugetar pentru acest an va fi în jurul valorii de 9,8 la sută din PIB, cu 0,7 puncte procentuale peste estimarea Ministerului Finanţelor. În opinia instituţiei cu privire la cea de-a treia rectificare a bugetului făcută de Guvern, poziţia finanţelor publice de la sfărșitul acestui an este importantă, întrucât reprezintă punctul de pornire al construcţiei bugetare pentru anul 2021. Consiliul Fiscal recomandă atât o restructurare a cheltuielilor, cât şi a veniturilor bugetare, între altele, prin lărgirea bazei de impozitare, îmbunătăţirea colectării taxelor şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene.

  • Moţiune împotriva ministrului de finanţe

    Moţiune împotriva ministrului de finanţe

    Senatorii români au adoptat, cu o diferenţă de trei voturi, moţiunea simplă depusă de Partidul Social Democrat împotriva ministrului finanţelor, liberalul Florin Cîţu. Voturile împotriva moţiunii au venit de la PNL, USR, UDMR şi de la senatorii neafiliaţi, în timp ce în favoarea moţiunii simple s-au pronunţat senatorii PSD. Iniţiatorii moţiunii i-au reproşat acestuia că în urma declaraţiilor hazardate pe care le-a făcut la începutul mandatului său, cursul monedei naţionale a scăzut în raport cu euro şi dolarul american, ceea ce a atras preţuri şi rate mai mari pentru români.



    Florin Cîţu susţine că demersul social-democraţilor, aflaţi la putere până în octombrie, este unul politic şi nu demisionează decât dacă PNL îi cere acest lucru. El a adăugat că fostul ministru PSD, Eugen Teodorovici, ştia de la începutul anului că deficitul bugetar va creşte la 4% fără măsuri suplimentare.



    Florin Cîţu: ‘Moţiunea nu este despre mine şi nu are legătură cu mine, reprezintă un demers politic făcut care încearcă să mascheze situaţia economică reală a României. Semnatarii moţiunii ar fi dorit, în mod evident, ca eu să nu spun nimic despre dezastrul găsit de mine la Ministerul Finanţelor. Le spun atât lor, cât şi tuturor PSD-iştilor: Partidul Naţional Liberal a promis că va spune adevărul românilor cu orice preţ. Gata! S-a terminat şi nu mai merge. Perioada în care furaţi şi pe urmă eraţi bine-mersi s-a sfârşit’.



    Şi senatorul PNL Alina Gorghiu susţine că social-democraţii nu au motive reale pentru criticile lansate la adresa ministrului Finanţelor. La rândul său, senatorul PSD Ştefan Oprea i-a tras atenţia lui Florin Cîţu că promovează măsuri care duc deficitul bugetar la cifrele pe care acesta le vehicula când era în opoziţie.



    Ştefan Oprea: ‘Trebuie neapărat ca profeţia pe care aţi făcut-o de foarte multe ori isteric, atunci când vorbeaţi despre ceea ce face PSD la guvernare trebuie să se îndeplinească astăzi şi trebuie să găsiţi toate mijloacele ca cei 4,4% deficit să fie reali. Nu contează dacă nu mai colectăm în ultimele două luni, nu contează că am dat drumul la un desfrâu al cheltuielilor publice, contează doar profeţia dumneavoastră, aceea că vom avea 4,4% deficit’.



    Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, consideră că PNL nu a înţeles semnalul de alarmă pe care l-a primit atunci când Parlamentul nu i-a dat aviz lui Florin Câţu pentru a fi ministru. După adoptarea moţiunii, şeful executivului de la Bucureşti, Ludovic Orban, a declarat că nu renunţă la ministrul său de finanţe şi că PSD este ultimul partid îndreptăţit să critice şi să ceară demisii după dezastrul bugetar lăsat în urmă. Potrivit Constituţiei României, adoptarea unei moţiuni simple nu atrage după sine demiterea ministrului vizat.

  • Controverse privind finanțele României

    Controverse privind finanțele României

    Ministrul finanţelor în noul guvern liberal, Florin Cîţu, a declarat, joi, că situaţia economică şi financiară lăsată moştenire de guvernul PSD, în particular de predecesorul lui, Eugen Teodorovici, depăşeşte cele mai pesimiste estimări. Şeful de la Finanţe a venit cu acuzaţii fără precedent, anume că România ar fi fost condusă în ultimii trei ani după două bugete, unul prezentat public în Parlament, iar celălalt cuprinzând cifrele reale, utilizat pentru finanţarea liderilor locali social-democraţi.



    Mecanismul, tradus, potrivit lui Cîţu, printr-o dublă contabilitate de tip mafiot, ar fi fost următorul: prin rectificările bugetare se luau banii de la investiţii şi se direcţionau către partid. Ministrul Cîţu a spus că analizează oportunitatea sesizării organelor de urmărire penală pentru posibilă constituire de grup infracţional organizat, în legătură cu situaţia în care se află finanţele publice. 21 de miliarde de lei, adică 4,4 miliarde de euro, este deficitul descoperit, ar indica cifrele reale.



    Florin Cîţu: Veniturile estimate pe primele nouă luni trebuiau să fie la 249 de miliarde de lei. Sunt la 228 miliarde de lei, 21 de miliarde de lei deficit. 11 miliarde reprezintă banii din economie necolectaţi. Cealaltă jumătate vine din fonduri europene. Deficitul la nouă luni trebuia să fie la 2,28. Execuţia la nouă luni este de 2,60 şi astăzi vă prezint deficitul, execuţia la 10 luni, la 2,84, ceea ce înseamnă mai mult decât trebuia să fie la sfârşitul anului. Am tot discutat despre bugetul de pensii şi ştiţi foarte bine că în parlament a fost o întreagă dezbatere despre surplusul care trebuia să fie în acest an la bugetul de pensii. La 10 luni deficitul este deja de 2,9 miliarde de lei. Lucrurile pentru sfârşitul anului arată mult mai rău dacă nu facem ceva”.



    Concluzia ministrului Cîţu este îngrijorătoare: dacă nu se vor lua măsuri, în special în privinţa colectării taxelor, deficitul bugetar va depăşi 4% la finalul anului, cu un procent peste nivelul admis de UE. În replică, fostul ministru al finanţelor, Eugen Teodorovici, l-a acuzat pe succesorul său că nu înţelege cifrele bugetare şi a respins categoric ideea dublei contabilităţi la finanţele publice.



    Eugen Teodorovici: Vreau să-mi exprim profunda dezamăgire că domnul Cîţu nu ştie să citească un buget. Raportat la partea de execuţie, a existat tot timpul o diferenţă, ceea ce se traduce în deficit, dar dacă luăm pe 2019, în prezent să spunem, avem 21,7 miliarde de lei, veniturile bugetare estimate, iar cheltuielile bugetare de 21 de miliarde de lei, ceea ce arată în mod foarte clar că nu există niciun fel de gaură în bugetul de stat. De asemenea, am văzut o afirmaţie a domnului Cîţu vizavi de grupuri infracţionale, bugete duble. Cred că nu există diferenţe între ceea ce ministrul de finanţe afirmă, cel puţin până la momentul la care eu am plecat de la Ministerul de Finanţe, şi ceea ce există în realitate. Au fost date pe care colegii de la Ministerul de Finanţe, întreaga echipă de profesionişti, le prezintă în mod clar şi îşi asumă acele date”.



    Urgenţele pentru Finanţe sunt rectificarea pe 2019 şi construcţia bugetului pentru anul viitor.

  • Reacţii la intenţia de modificare a Codului Fiscal

    Reacţii la intenţia de modificare a Codului Fiscal

    Anunţul de marţi al ministrului de Finanţe a
    avut efect de cutremur: Guvernul – a spus el – vrea să facă, pentru anul
    2019, schimbări majore în Codul Fiscal, care să fie adoptate prin ordonanţă de
    urgenţă până la finele lui 2018. Printre noile prevederi se numără plafonarea
    preţului la gaze naturale pentru o perioadă de trei ani, posibilitatea ca
    românii să se retragă înainte de termen din Pilonul II de pensii, administrat
    privat, introducerea unui impozit de 3% din cifra de afaceri sau taxarea
    instituţiilor financiar-bancare în funcţie de evoluţia Robor, indicatorul de
    referinţă folosit în acordarea de credite, care, cel puţin în ultimul an, a
    fluctuat în detrimentul atât al
    companiilor, cât şi al persoanelor fizice.

    Ministrul Eugen Teodorovici: Ambii parteneri trebuie să câştige, şi cel care finanţează – banca, şi
    cel care primeşte finanţarea. Pe de o parte, persoana juridică, adică firmele
    din România, care din păcate plătesc costuri mult mai mari faţă de alte
    companii din alte state, invocându-se riscul de ţară. Pe de altă
    parte, persoana fizică.     Reacţiile la anunţul lui Eugen Teodorovici
    nu au contenit. Într-o tabără sunt cei care susţin modificările preconizate. În plan politic
    este vorba de partenerul-junior al PSD la guvernare, ALDE, prin preşedintele
    său, Călin Popescu-Tăriceanu, care a remarcat că băncile prezente în România
    trebuie să investească banii pe care îi primesc de la populaţie în economia
    ţării-gazdă, lucru pe care
    nu-l fac. În schimb – mai spune Călin Popescu-Tăriceanu – instituţiile financiar-bancare
    preferă să plaseze depozitele pe care le au în titluri de stat, care sunt
    remunerate tot de la buget, deci practic, din taxele fiecărui contribuabil.

    În cealaltă tabără, a opozanţilor, pot fi contabilizaţi preşedintele ţării
    Klaus Iohannis, partidele parlamentare de dreapta şi mediul de afaceri, care cred
    că noile taxe anunţate de Guvern vor provoca haos în economie. În timp ce
    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei ANRE spune că măsurile
    din proiectul de ordonanţă de urgenţă nu vor duce la creşterea preţurilor la
    energie şi gaze pentru consumatorii casnici în perioada următoare, Klaus
    Iohannis susţine contrariul: Se prevede acolo supraimpozitarea
    companiilor din domeniul energetic. Singurul rezultat pe care putem să-l ghicim
    acum este că vom plăti cu toţii mai mult pentru curent şi gaz. Am primit
    asigurări de la responsabili din domeniul telecomunicaţiilor că aceasta
    chestiune îi va afecta şi pe ei şi, cu siguranţă, vom plăti mai mult pentru
    telefonie, pentru internet. Ăsta este doar începutul, pentru că toate
    companiile folosesc şi energie, şi carburant, şi telecomunicaţii, deci, pe
    scurt, ne aşteptăm ca toate să se scumpească.

    De la bănci şi marile
    companii din energie şi comunicaţii, asociaţii ale investitorilor români şi
    străini, până la analişti economici, cu toţii avertizează că viitoarele taxe
    vor lovi în firme şi până la urmă, vor fi suportate de cetăţeni. Iar primul
    semnal a fost la Bursa de Valori Bucureşti, unde, miercuri, principalul indice
    a avut cea mai mare cădere de la criza economică din 2008.

  • România va respecta ţinta de deficit bugetar

    România va respecta ţinta de deficit bugetar

    Ministrul român
    al Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a reiterat în SUA, în cadrul unei
    întâlniri cu Poul Thomsen, directorul departamentului pentru Europa al Fondului
    Monetar Internaţional, promisiunea că România îşi va respecta angajamentele
    asumate cu instituţiile financiare internaţionale de a menţine deficitul
    bugetar sub 3%. Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, oficialul
    român a mai dat asigurări că măsurile luate în acest an de executivul de
    la Bucureşti vor asigura o creştere economică sustenabilă pentru 2018 şi pentru
    anii următori. Eugen Teodorovici a participat, pe 20 şi
    21 aprilie, la Reuniunea de Primăvară a Grupului Băncii Mondiale şi a Fondului
    Monetar Internaţional, desfăşurată la Washington.

    România merge în direcţia
    bună, reluându-şi creşterea economică sustenabilă bazată pe investiţii.
    Dinamica veniturilor bugetare din primul trimestru al acestui an este
    superioară dinamicii anuale prognozate pentru produsul intern brut, fiind, cu
    excepţia celei înregistrate în trimestrul I 2015, cea mai ridicată post criză    ,
    a susţinut Teodorovici. Ministrul Finanţelor s-a întâlnit şi cu Cyrill Muller,
    vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, împreună cu
    care a analizat portofoliul actual de proiecte aflate în derulare, finanţate de
    bancă în România, printre care se află şi proiectul privind modernizarea ANAF. Eugen
    Teodorovici a propus conducerii Băncii Mondiale o nouă abordare cu privire la
    modalitatea de acordare a împrumuturilor, care ar conduce la flexibilitatea
    utilizării sumelor din împrumut în funcţie de gradul de pregătire şi realizare
    al proiectelor.

    Agenda delegaţiei române a cuprins întâlniri cu reprezentanţii
    băncilor de investiţii, agenţii de rating şi oficiali ai instituţiilor
    financiare internaţionale. Au fost prezentate aspecte legate de mediul
    macroeconomic, supraveghere macroprudenţială, evoluţia inflaţiei, precum şi
    priorităţile pentru perioada următoare. Recent, FMI a revizuit în creştere
    estimările privind evoluţia economiei României în acest an de la 4,4% la 5,1%. România
    ar putea avea astfel, anul acesta, cea mai mare creştere economică din Europa,
    după cea a Maltei. Fondul a modificat şi prognoza privind deficitul de cont
    curent înregistrat de România la 3,7% din PIB în 2018, de la 2,9%, previzionat
    în octombrie. Iar pentru anul viitor, instituţia se aşteaptă ca deficitul de
    cont curent să se situeze tot la 3,7% din PIB.

  • Modificarea Codului fiscal, în dezbatere

    Modificarea Codului fiscal, în dezbatere

    Moţiunea simplă îndreptată împotriva
    ministrului de Finanţe de la Bucureşti, Ionuţ Mişa, a fost respinsă, luni, de Senat. Iniţiată
    de PNL şi susţinută de PMP şi USR, toate în opoziţie, moţiunea incrimina faptul
    că implementarea programului de guvernare cu care PSD a câştigat alegerile a
    creat, deja, dezechilibre economice greu de surmontat, iar creşterea economică
    bazată în totalitate pe consum îşi arată costurile. În plus, semnatarii
    moţiunii au denunţat haosul fiscal generat de Guvernul de coaliţie PSD-ALDE: creşterea cheltuielilor
    structurale cu salariile, micşorarea investiţiilor publice şi scăderea
    încasărilor fiscale.

    Senatorul PNL, Romulus Bulacu: Prin prezentul vot, noi, parlamentarii PNL, PMP şi USR, cerem
    Guvernului Tudose luarea de măsuri pentru readucerea cât mai rapidă a României
    în parametrii asumaţi de deficit bugetar, asigurarea stabilităţii şi
    predictibilităţii fiscale atât de necesare mediului de afaceri, adoptarea de
    măsuri pentru protejarea întreprinderilor şi capitalului românesc, reducerea
    impozitelor pe forţa de muncă, încurajarea investiţiilor directe, reducerea
    cheltuielilor cu salarii şi asistenţă socială, precum şi demisia ministrului Finanţelor.

    Extrem de critic la adresa preconizatelor modificări fiscale avute în vedere de
    social-democraţi este şi şeful statului, Klaus Iohannis, care a apreciat, din
    nou, că se impune o amânare semnificativă a aplicării noilor măsuri, iar
    elaborarea acestora ar trebui realizată în urma unui studiu aprofundat. Criticate
    de foarte multă lume, de la patroni de firme, până la sindicalişti şi o parte a
    societăţii civile, modificările sunt aprig apărate de Executiv, care spune că
    pachetul de măsuri fiscale avut în vedere poate crea premisele necesare pentru
    asigurarea unui ritm sustenabil de creştere economică, în condiţiile în care,
    în acest moment, România este una din cele mai dinamice economii ale Uniunii
    Europene. Potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă de modificare a Codului fiscal, se
    intenţionează ca, de la 1 ianuarie anul viitor, între altele, plata integrală a
    contribuţiilor sociale să treacă în sarcina angajatului, impozitul pe venit să
    scadă de la 16 la 10%, iar angajatorii să plătească o taxă cunoscută drept taxă de solidaritate.

    Până acum, şedinţa Guvernului pentru adoptarea
    Ordonanţei a fost amânată de două ori. Pentru puterea politică, atunci când este
    vorba despre un pachet de măsuri atât de importante, rapiditatea nu este
    factorul-cheie. Pentru opozanţii modificărilor PSD-ALDE, în schimb, ar fi vorba
    de o tergiversare generată fie de o insuficientă fundamentare, fie de un pas
    înapoi în faţa numeroaselor critici primite. Au venit inclusiv din partea
    primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, membră a PSD, care se teme, de
    pildă, că modificările fiscale avute în vedere ar conduce la o scădere a
    fondurilor destinate investiţiilor în comunităţile locale.

  • Retrospectiva săptămânii 20-26.11.2016

    Retrospectiva săptămânii 20-26.11.2016

    Executivul
    român aprobă o nouă rectificare
    bugetară.


    Guvernul a adoptat cea de-a doua
    rectificare bugetară din acest an. Potrivit ministrului de Finanţe, Anca Dragu,
    aceasta este una pozitiva şi reflectă modul eficient în care au
    fost gestionaţi banii publici, dar şi creşterea economică. Rectificarea a vizat, în
    principal, sănătatea, investiţiile, plăţile directe în agricultură şi
    susţinerea unor proiecte şi politici în domeniul educaţiei şi asistenţei
    sociale, finanţate prin administraţia publică locală. Rectificarea a avut în
    vedere redistribuirea unor fonduri care nu mai pot fi cheltuite până la
    sfârşitul anului 2016, pentru asigurarea finanţării unor programe în derulare.
    În plus, s-a urmărit păstrarea echilibrului macroeconomic şi a ţintei de
    deficit bugetar sub 3% din PIB.



    Foşti miniştri şi foşti
    directori ai celebrei companii Microsoft România,
    anchetaţi de DNA.


    Trei foşti miniştri sunt
    urmariţi penal în aşa numitul dosar Microsoft 2. Cu un prejudiciu de 67 de
    milioane de dolari, acesta vizează închirierea de licenţe pentru şcoli începând
    cu 2004. Dan Nica, fost ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei
    informaţiei (2000-2004), Silvia Adriana Ţicău, pe rând, secretar de stat şi
    ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei (2003-2004) şi Alexandru
    Athanasiu, ministru al educaţiei şi cercetării (2003-2005), sunt anchetaţi
    pentru abuz în serviciu. Toţi trei sunt acuzaţi în legătură cu iniţierea,
    aprobarea sau susţinerea unor proiecte de hotărâri de guvern prin care s-a
    aprobat încheierea cu firma Fujitsu Siemens, deţinută de omul de afaceri
    Claudiu Florică, a contractului de închiriere de licenţe Microsoft, fără a
    exista un necesar fundamentat. În acelaşi dosar, sunt anchetaţi şi doi foşti directori ai
    Companiei Microsoft România, precum şi Claudiu Florică. Potrivit procurorilor, Fujitsu
    Siemens a cumpărat închirierea licenţelelor de la Microsoft şi a vândut-o apoi
    Guvernului, la preţ supraevaluat. Diferenţa de preţ a fost împărţirtă între cei
    implicaţi în această afacere extrem de profitabilă. Tot în acest caz, DNA a
    solicitat începerea urmăririi penale şi în cazul deputatului Eugen Bejinariu,
    fost secretar general al Guvernului în perioada 2003-2004, actual parlamentar,
    pe care îl acuză de abuz în
    serviciu în formă continuată.



    Prognoză economică
    îmbunătăţită a Bancii Mondiale privind economia românească.


    Banca Mondială
    şi-a îmbunătățit estimările privind avansul economiei româneşti în 2016, până
    la 5,1%, de la 4% cât estima în luna iunie. Instituţia financiară atrage, însă,
    atenţia că saltul înregistrat de economia românească în acest an va fi urmat în
    2017 de o încetinire a creşterii la 3,8%, pentru ca în 2018 avansul să se
    reducă la 3,4%. Deficitul bugetului consolidat ar urma să se adâncească,
    apropiindu-se de 3% din PIB atât în 2016 cât şi în 2017, de la 1,5% din PIB în
    2015, ceea ce va duce la o mărire a datoriei publice. Guvernul Romaniei va
    trebui să ţină sub control presiunile actuale pe cheltuieli şi să
    îmbunătăţească eficienţa colectării taxelor pentru a evita intrarea în
    procedura de deficit excesiv. Şi FMI a estimat recent că România va înregistra
    în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5%, urmată de
    Irlanda (4,9%). La începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană a revizuit în
    creştere cu un punct procentual, la 5,2%, estimările referitoare la creşterea
    economiei româneşti în acest an.



    Şeful diplomaţiei române în
    vizită oficială în Italia.


    Ministrul român
    de Externe, Lazăr Comănescu, a discutat, la Roma, cu omologul italian Paolo
    Gentiloni despre relaţiile bilaterale, dar şi despre viitorul Europei după Brexit, migraţie, situaţia din
    Republica Moldova după alegerile prezidenţiale sau relaţiile cu Federaţia Rusă.Cei doi
    demnitari au evidenţiat relaţia privilegiată dintre România şi Italia, bazată
    pe un Parteneriat strategic consolidat, precum şi necesitatea unei cooperări
    aprofundate care să contribuie la consolidarea, în continuare, a proiectului
    european. Atât Lazăr Comănescu, cât şi Paolo Gentiloni au vorbit despre
    comunitatea românească din Italia, foarte bine integrată, şi despre cea
    italiană de afaceri, deosebit de activă, din România.Peste 25.000 de firme italiene sunt prezente în România, a
    precizat Paolo Gentiloni.



    Legea industriei naţionale de apărare promulgată în România.


    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea privind industria naţională de
    apărare. Actul normativ fusese adoptat, luna trecută, de Senat, în calitate de
    cameră decizională. Legea reglementează organizarea sectorului pe domenii de
    activitate strategice, restructurarea şi regruparea de capacităţi, stimularea
    investiţiilor, creşterea competitivităţii şi diversificarea produselor
    specifice domeniului, precum şi participarea la activităţile industriei
    europene de apărare. Cheltuielile de apărare ale României au crescut cu
    jumătate de miliard de dolari în 2016 prin comparaţie cu 2009. Cu 1,48 % din
    PIB alocat Apărării, România se situează pe locul al treilea în topul
    cheltuielilor destinate echipării forţelor militare dintre statele membre NATO.
    În urma consultărilor politice, Klaus Iohannis a obţinut un acord în virtutea căruia
    Apărării i se va aloca din 2017 minim 2% din PIB. În prezent, numai
    cinci ţări membre UE respectă acest obiectiv NATO.